MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 202/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 202         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 9 aprilie 2013

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

76. - Lege pentru ratificarea Protocolului privind managementul durabil al pădurilor, adoptat la Bratislava la 27 mai 2011 şi semnat de România la Bratislava la 27 mai 2011, la Convenţia-cadru privind protecţia si dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la22 mai 2003

 

Protocol pentru managementul durabil al pădurilor la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor

 

349. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului privind managementul durabil al pădurilor, adoptat la Bratislava la 27 mai 2011 şi semnat de România la Bratislava la 27 mai 2011, la Convenţia-cadru privind protecţia si dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

17. - Hotărâre pentru înfiinţarea Comisiei de anchetă privind interceptările telefonice ale magistratului Corneliu Bârsan, judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, interceptat în baza unui mandat de siguranţă naţională

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

9. - Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 59 din 21 februarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II pct. 1 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, astfel cum au fost modificate prin articolul unic pct. 8 din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia

 

Decizia nr. 75 din 21 februarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (8) teza întâi din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

22. - Ordonanţă de urgenţă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

184. - Decizie privind numirea doamnei Cristinela Odeta Nestor în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc

 

185. - Decizie privind numirea domnului Gheorghe Gabriel Gheorghe în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

427. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 3.080/2008 privind constituirea Comitetului de investiţii pentru Fondul de participare JEREMIE pentru operaţiunile domeniului major de intervenţie 1.2. „Accesul la finanţare al întreprinderilor mici şi mijlocii” din cadrul axei prioritare 1 „Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient”, Programul operaţional sectorial „Creşterea competitivităţii economice” 2007-2013

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Protocolului privind managementul durabil al pădurilor, adoptat la Bratislava la 27 mai 2011 şi semnat de România la Bratislava la 27 mai 2011, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Protocolul privind managementul durabil al pădurilor, adoptat la Bratislava la 27 mai 2011 şi semnat de România la Bratislava la 27 mai 2011, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev ia 22 mai 2003, ratificată prin Legea nr. 389/2006.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

CRISTIAN-SORIN DUMITRESCU

 

Bucureşti, 5 aprilie 2013.

Nr. 76.

 

PROTOCOL

pentru managementul durabil al pădurilor la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor*)

 


*) Traducere.

 

Părţile prezentului protocol,

în conformitate cu sarcinile ce le revin în baza Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, din 22 mai 2003 (Kiev, Ucraina, denumită în continuare Convenţia Carpatică), de a urma o politică cuprinzătoare de protecţie şi dezvoltare durabilă a munţilor Carpaţi,

cunoscând faptul că presiunea antropică asupra pădurilor din Carpaţi va creşte în continuare,

căutând sporirea conştientizării multiplelor funcţii ale pădurilor, precum şi a beneficiilor managementului forestier durabil în Carpaţi, cu referire la bazinele de sechestrare a carbonului, la sursa de apă şi biodiversitate, dar şi la contribuţia la dezvoltarea rurală,

în conformitate cu obligaţiile ce le revin în baza articolului 7 din Convenţia-cadru privind protejarea şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor,

amintind în special Declaraţia de la Rio, Instrumentul fără obligaţii juridice al Naţiunilor Unite, aplicabil tuturor tipurilor de păduri, deciziile Forumului Naţiunilor Unite privind pădurile, Declaraţia de la Johannesburg privind dezvoltarea durabilă şi Planul de implementare a Summitului mondial privind dezvoltarea durabilă, Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice şi protocolul acesteia de la Kyoto, Convenţia privind diversitatea biologică şi în special programul său de lucru şi deciziile relevante cu privire la biodiversitatea pădurilor, rezoluţiile Conferinţei ministeriale pentru protecţia pădurilor în Europa, Convenţia privind protejarea patrimoniului mondial, cultural şi natural, Convenţia europeană a peisajului, aplicarea legislaţiei forestiere şi procesele de guvernare,

luând notă, în continuare, de faptul că majoritatea părţilor, ca state membre ale Uniunii Europene, au în vedere Strategia forestieră pentru Uniunea Europeană şi planul său de acţiune pentru păduri,

urmărind asigurarea unei implementări mai eficiente a unor astfel de instrumente existente şi bazându-se pe alte programe internaţionale,

convinse de faptul că eforturile de protecţie, menţinere şi administrare durabilă a pădurilor din Carpaţi necesită o cooperare regională,

conştiente de valoarea adăugată a cooperării transfrontaliere în scopul obţinerii coerenţei ecologice,

dorind să coopereze pentru managementul durabil şi protecţia pădurilor din Carpaţi,

au convenit următoarele:

 

 

CAPITOLUL I

Obligaţii generale

 

ARTICOLUL 1

Obiective şi principii generale

 

1. Obiectivul Protocolului privind managementul durabil al pădurilor (denumit în continuare Protocolul) este acela de a promova managementul durabil şi protecţia pădurilor carpatice, aducând astfel beneficii generaţiilor actuale şi celor viitoare.

2. Pentru a realiza obiectivele menţionate mai sus, Părţile vor desfăşura activităţi şi vor coopera în următoarele domenii:

a) menţinerea sau extinderea suprafeţei ocupate de păduri;

b) asigurarea funcţiilor de producţie ale pădurilor şi rolul acestora în dezvoltarea rurală;

c) promovarea utilizării raţionale a resurselor lemnoase ca material ecologic şi regenerabil;

d) promovarea utilizării durabile a produselor forestiere nelemnoase;

e) îmbunătăţirea sănătăţii şi vitalităţii pădurilor;

f) îmbunătăţirea conservării şi utilizării durabile a componentelor diversităţii biologice forestiere;

g) identificarea şi protejarea pădurilor naturale, în special a celor virgine;

h) promovarea restaurării pădurilor aflate aproape de stadiul natural;

i) întărirea rolului sectorului forestier în diminuarea schimbărilor climatice;

j) îmbunătăţirea funcţiilor de protecţie ale pădurilor, cum ar fi prevenirea inundaţiilor, a alunecărilor de teren şi în general reglarea ciclului apei;

k) promovarea patrimoniului cultural al pădurilor;

l) sporirea funcţiilor sociale ale pădurilor;

m) promovarea participării autorităţilor şi comunităţilor regionale şi locale la managementul pădurilor;

n) identificarea, crearea şi aplicarea schemelor adecvate de plată pentru bunurile şi serviciile de mediu furnizate de păduri;

o) consolidarea guvernării sectorului forestier şi aplicarea legislaţiei forestiere, acordând o atenţie deosebită combaterii exploatărilor forestiere ilegale şi a comerţului aferent;

p) identificarea, dezvoltarea şi implementarea celor mai bune practici în gestionarea pădurilor şi în silvicultura apropiată de natură;

q) promovarea şi coordonarea cercetării ştiinţifice şi a schimbului de informaţii privind pădurile din Carpaţi.

 

ARTICOLUL 2

Politici care urmăresc realizarea unui management durabil al pădurilor din Carpaţi

 

Părţile vor dezvolta şi implementa politici şi strategii pe teritoriul lor naţional în vederea realizării managementului durabil al pădurilor din Carpaţi, luând în considerare politicile şi strategiile dezvoltate şi implementate de alte Părţi. În acest scop, Părţile fac schimb de informaţii relevante cu alte Părţi.

 

ARTICOLUL 3

Integrarea în cadrul politicilor sectoriale a obiectivelor managementului durabil şi protecţia pădurilor din Carpaţi

 

1. Părţile vor lua în considerare obiectivele acestui Protocol în celelalte politici, în special în cele privind conservarea biodiversităţii, protecţia solului, dezvoltarea rurală, gestionarea apei şi a bazinelor hidrografice, schimbările climatice, turismul, industria şi energia, patrimoniul cultural şi păstrarea tradiţiilor, planificarea spaţială, transportul şi infrastructura.

2. Părţile vor coopera în privinţa integrării obiectivelor managementului durabil şi protecţia pădurilor din Carpaţi în alte politici şi strategii sectoriale adoptate la nivel regional şi/sau global care ar putea influenţa managementul forestier durabil în Carpaţi.

 

ARTICOLUL 4

Participarea autorităţilor şi comunităţilor regionale şi locale

 

1. Părţile vor defini, în cadrul instituţional existent, cel mai bun nivel de coordonare şi cooperare între instituţiile naţionale şi autorităţile regionale şi locale pentru a încuraja responsabilitatea comună în procesul de implementare a prezentului Protocol.

2. Părţile vor lua măsuri pentru a implica sau facilita implicarea comunităţilor şi proprietarilor de păduri şi a administratorilor direct interesaţi în diferitele etape de pregătire şi implementare a acestor politici şi măsuri.

 

ARTICOLUL 5

Cooperarea internaţională

 

1. Părţile vor încuraja cooperarea internaţională activă între autorităţile competente, în ceea ce priveşte managementul durabil şi protecţia pădurilor din Carpaţi.

2. Părţile vor facilita cooperarea internaţională între autorităţile regionale şi locale din Carpaţi şi vor căuta cele mai adecvate soluţii la problemele comune.

 

CAPITOLUL II

Întindere geografică şi definiţii

 

ARTICOLUL 6

Întinderea geografică

 

1. Prezentul protocol se aplică regiunii carpatice (denumită în continuare Carpaţi), după cum a fost definită la conferinţa Părţilor a Convenţiei Carpatice.

2. Fiecare Parte poate extinde aplicarea acestui Protocol către alte părţi din teritoriul naţional al acesteia, în baza transmiterii unei declaraţii la depozitar.

 

ARTICOLUL 7

Definiţii

 

În sensul acestui Protocol:

a) management durabil al pădurilor înseamnă administrarea şi folosirea pădurii şi a terenurilor forestiere într-un mod şi ritm care să le menţină biodiversitatea, productivitatea, vitalitatea şi capacitatea de regenerare, precum şi potenţialul de a îndeplini în prezent şi în viitor, funcţii ecologice, economice şi sociale relevante, la nivel local, naţional şi global, şi care să nu dăuneze celorlalte ecosisteme;

b) silvicultură apropiată de natură înseamnă un sistem de gestionare a pădurilor care asigură restaurarea, dezvoltarea şi tratarea continuă a arboretelor similare din punct de vedere al compoziţiei speciilor, structurii şi dinamicii cu cele ale pădurilor naturale caracteristice condiţiilor staţionale din zona respectivă;

c) reţea ecologică înseamnă un sistem de arii care sunt conectate din punct de vedere ecologic şi fizic, constând în zone centrale, coridoare şi zone-tampon;

d) scheme de certificare a pădurilor sunt scheme de certificare pentru managementul forestier durabil, care includ obiective clare, criterii măsurabile, evaluare independentă şi implicare şi care sunt credibile pentru grupurile importante ale factorilor interesaţi;

e) păduri naturale sunt păduri compuse din specii indigene de arbori pentru zonă, care prezintă cele mai multe din principalele caracteristici şi elemente-cheie ale ecosistemelor native, cum ar fi complexitatea, structura şi diversitatea;

f) Părţi înseamnă Părţile prezentului Protocol;

g) arie protejată înseamnă o zonă definită din punct de vedere geografic care este desemnată şi administrată pentru atingerea unor obiective specifice de conservare;

h) protecţia pădurilor înseamnă componenta conservării naturii, şi anume protejarea, menţinerea, reabilitarea şi folosirea durabilă a resurselor pădurii pentru a asigura funcţiile ecosistemului forestier;

i) restaurarea pădurilor apropiate de natură înseamnă managementul aplicat în zonele forestiere, care urmăreşte să sprijine procesele naturale ale refacerii pădurilor, astfel încât structura arboretelor, biodiversitatea, funcţiile, procesele şi în special compoziţia speciilor pădurilor restaurate să fie cât mai apropiate posibil de cele ale pădurii iniţiale, prin modificarea treptată a arboretelor secundare;

j) utilizarea durabilă a lemnului este o abordare integrată a procesării şi utilizării finale de către consumatori a lemnului provenit din păduri administrate într-un mod durabil;

k) păduri virgine înseamnă păduri naturale a căror dezvoltare nu a fost influenţată în mod direct de activităţile oamenilor.

 

CAPITOLUL III

Măsuri specifice

 

ARTICOLUL 8

Menţinerea şi extinderea suprafeţei fondului forestier

 

1. Fiecare Parte va lua măsuri pe teritoriul naţional pentru a menţine, prin management forestier durabil şi planificare spaţială, suprafaţa existentă a fondului forestier ca o componentă-cheie a peisajului carpatic.

2. Fiecare Parte va lua măsuri pe teritoriul naţional pentru a extinde suprafaţa fondului forestier din Carpaţi, dacă acestea sunt adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor art. 1, luând în considerare importanţa ecologică ridicată a păşunilor naturale şi seminaturale, precum şi celelalte obiective ale Convenţiei Carpatice şi ale protocoalelor acesteia.

 

ARTICOLUL 9

Asigurarea funcţiilor de producţie ale pădurilor şi rolul acestora în dezvoltarea rurală

 

1. Fiecare Parte va lua măsuri pe teritoriul naţional pentru a asigura funcţiile de producţie ale pădurilor şi pentru a creşte rolul acestora în dezvoltarea rurală prin politici adecvate, adaptate la structura proprietăţii şi la utilizarea durabilă a lemnului.

2. Părţile vor promova şi asigura surse de venit rezultate din resursele forestiere, asigurând astfel susţinerea proprietarilor de păduri, administratorilor şi asociaţilor acestora, pentru a reduce problemele asociate cu fragmentarea proprietăţii terenurilor, pentru a stimula iniţiativele bazate pe piaţă, inclusiv schemele de certificare forestieră, pentru a aplica legislaţia specifică pădurilor, acordându-se atenţie specială combaterii tăierilor ilegale şi comerţului asociat, pentru a promova exploatarea şi comercializarea durabilă a produselor forestiere nelemnoase şi pentru a dezvolta şi extinde utilizarea sistemelor de plată pentru serviciile ecosistemelor forestiere.

 

ARTICOLUL 10

Identificarea şi protecţia pădurilor naturale, în special a celor virgine

 

1. Fiecare Parte va lua măsuri pe teritoriul naţional, pentru identificarea şi protecţia pădurilor naturale, în special a celor virgine din Carpaţi, prin instituirea de arii naturale protejate suficiente ca număr şi suprafaţă şi prin implementarea altor măsuri specifice de protecţie.

2. Fiecare Parte va lua măsuri pentru includerea în arii naturale protejate a unor suprafeţe suficiente pentru toate tipurile de păduri naturale identificate în Carpaţi.

3. În particular, fiecare Parte va lua măsuri specifice pentru conservarea resurselor genetice ale pădurilor naturale, în special a celor virgine.

4. Fiecare Parte va lua măsuri specifice pentru compensarea costurilor sau pierderilor economice rezultate în urma aplicării măsurilor luate în conformitate cu alin. 1, 2 şi 3.

 

ARTICOLUL 11

Managementul pădurilor în ariile naturale protejate

 

1. Fiecare Parte va lua măsuri pentru a asigura compatibilitatea între planurile de management ale ariilor naturale protejate şi amenajamentele silvice din ariile naturale protejate.

2. Părţile vor coopera la elaborarea ghidurilor pentru managementul pădurilor, inclusiv pentru silvicultura apropiată de natură în arii naturale protejate şi, acolo unde este cazul, în situri Natura 2000.

 

ARTICOLUL 12

Îmbunătăţirea funcţiilor de protecţie ale pădurilor

 

Fiecare Parte va lua măsuri pe teritoriul naţional pentru a asigura funcţiile de protecţie ale pădurilor, cum ar fi eficientizarea prevenirii inundaţiilor, eroziunii solului, alunecărilor de teren, avalanşelor şi căderilor de pietre, prin promovarea metodelor de management durabil al pădurilor, mărind astfel stabilitatea şi rezistenţa la factori perturbatori naturali şi antropici.

 

ARTICOLUL 13

Promovarea restaurării pădurilor apropiate de natură

 

1. Fiecare Parte va lua măsuri pe teritoriul naţional pentru a promova restaurarea pădurilor apropiate de natură.

2. Părţile vor lua în considerare, unde este cazul, crearea de programe pentru protecţia şi reintroducerea speciilor autohtone rare de arbori în ecosistemul lor natural.

 

ARTICOLUL 14

Silvicultura şi schimbările climatice

 

1. Fiecare Parte va urmări elaborarea politicilor în scopul creşterii rolului sectorului forestier în atenuarea schimbărilor climatice, acordând atenţie specială determinării echilibrului corect dintre creşterea bazinelor de stocare a carbonului în ecosistemele forestiere, promovarea utilizării energiei regenerabile din lemn şi utilizarea durabilă a produselor din lemn ca înlocuitori de materii prime provenite din resurse neregenerabile.

2. Fiecare Parte, luând în considerare efectele schimbărilor climatice, va urmări elaborarea politicilor adaptative şi măsurilor care au ca scop creşterea stabilităţii şi rezistenţei pădurilor din Carpaţi.

3. Fiecare Parte, luând în considerare vulnerabilitatea crescută a pădurii faţă de incendii şi alte fenomene extreme datorate schimbărilor climatice, va lua măsuri adecvate pentru a reduce riscurile şi a atenua efectele.

 

ARTICOLUL 15

Funcţiile sociale ale pădurilor

 

1. Fiecare Parte va defini, în cadrul instituţional existent, scheme viabile pentru coordonarea şi cooperarea dintre instituţii şi autorităţi regionale şi locale preocupate de managementul resurselor forestiere, cu implicarea altor factori locali, astfel încât să sporească funcţia socială a pădurilor.

2. Fiecare Parte, luând în considerare valoarea ridicată a pădurilor în dezvoltarea turismului, va lua în considerare politicile durabile pentru turism la întocmirea amenajamentelor silvice.

3. Fiecare Parte va promova patrimoniul cultural şi cunoştinţele despre practicile tradiţionale legate de managementul pădurilor, inclusiv în învăţământul la toate nivelele.

 

ARTICOLUL 16

Silvicultura, speciile sălbatice şi reţelele ecologice

 

1. Fiecare Parte va aplica metode de management durabil pentru speciile sălbatice, în special prin reglementări coordonate în zonele de frontieră, acordându-se atenţie specială la controlul mărimii populaţiilor de erbivore care să permită regenerarea naturală a pădurilor, precum şi monitorizarea şi managementul populaţiilor de carnivore mari, în conformitate cu capacitatea de suport a ecosistemelor forestiere.

2. Părţile vor coopera la armonizarea politicilor lor legate de reţelele ecologice şi de obiectivele şi măsurile managementului pădurilor.

 

ARTICOLUL 17

Sisteme compatibile de monitorizare şi informatice

 

1. Părţile vor coopera, în cadrul existent de iniţiative internaţionale, pentru armonizarea monitorizării forestiere în Carpaţi, care să conducă la atingerea obiectivelor prezentului Protocol.

2. Părţile vor coopera pentru a dezvolta un sistem informatic comun privind starea pădurilor din Carpaţi, în conformitate cu art. 12 din Convenţia Carpatică.

3. Părţile vor coopera pentru armonizarea bazelor de date şi pentru a se asigura că rezultatele naţionale ale monitorizării forestiere sunt integrate într-un sistem informatic comun.

 

ARTICOLUL 18

Coordonarea cercetării ştiinţifice şi a schimbului de informaţii

 

1. Fiecare Parte va coordona şi va coopera în domeniul cercetării ştiinţifice realizate pe teritoriul naţional sau de către instituţiile sale ştiinţifice, cu privire la obiectivele generale ale prezentului Protocol.

2. Părţile vor încuraja cooperarea internaţională între instituţiile ştiinţifice cu privire la managementul forestier durabil în Carpaţi, în special pentru angajarea în programe şi proiecte de cercetare comune în Carpaţi.

3. Părţile vor încuraja organizarea simpozioanelor şi conferinţelor pentru schimbul de informaţii ştiinţifice şi experienţă practică.

4. Fiecare Parte va schimba informaţii şi experienţă cu alte Părţi privind metodele legate de activităţile menţionate la art. 1 alin.2.

 

ARTICOLUL 19

Programe şi proiecte comune

 

Fiecare Parte va participa, în funcţie de nevoile şi posibilităţile sale, la programe şi proiecte comune privind activităţile desfăşurate în comun de către Părţi în Carpaţi.

 

CAPITOLUL IV

Implementare, monitorizare şi evaluare

 

ARTICOLUL 20

Implementare

 

1. Fiecare Parte va lua măsuri juridice şi administrative pentru asigurarea implementării prevederilor prezentului Protocol.

2. Fiecare Parte va explora posibilităţile de susţinere, prin măsuri fiscale şi/sau financiare, a implementării prevederilor acestui Protocol.

3. Fiecare Parte va desemna o autoritate naţională relevantă responsabilă cu implementarea prezentului Protocol şi va pune aceste informaţii la dispoziţia celorlalte Părţi. Respectivele autorităţi naţionale vor fi responsabile pentru monitorizarea efectelor măsurilor menţionate la alin. 1 şi 2.

4. Părţile vor dezvolta şi adopta Planul strategic de acţiune specific privind implementarea prezentului Protocol.

 

ARTICOLUL 21

Educaţie, informare şi conştientizare publică

 

1. Părţile vor promova instruirea, informarea şi conştientizarea publicului privind obiectivele, măsurile şi implementarea prezentului Protocol.

2. Părţile vor asigura accesul publicului la informaţiile privind implementarea prezentului Protocol.

 

ARTICOLUL 22

Întrunirea Părţilor

 

1. Conferinţa Părţilor Convenţiei Carpatice reprezintă totodată întrunirea Părţilor la prezentul Protocol.

2. Părţile Convenţiei Carpatice care nu sunt părţi ale prezentului Protocol pot participa ca observatori la conferinţa Părţilor ce reprezintă întrunirea Părţilor prezentului Protocol. Atunci când conferinţa Părţilor reprezintă întrunirea Părţilor prezentului Protocol, deciziile potrivit prezentului Protocol se vor lua de către cei care sunt Parte la acesta.

3. Atunci când conferinţa Părţilor reprezintă întrunirea Părţilor prezentului Protocol, orice membru al biroului conferinţei Părţilor care este Parte a Convenţiei Carpatice, dar care în acel moment nu este Parte la prezentul Protocol, va fi înlocuit de un membru care va fi ales de către şi dintre Părţile prezentului Protocol.

4. Regulamentul de procedură al conferinţei Părţilor se va aplica mutatis mutandis la întâlnirea Părţilor, cu excepţia cazurilor în care conferinţa Părţilor servind drept întrunire a Părţilor la acest Protocol va decide altfel prin consens.

5. Prima întrunire a conferinţei Părţilor ce va servi drept întrunire a Părţilor prezentului Protocol va fi convocată de secretariat coroborat cu prima întrunire a conferinţei Părţilor programată după data intrării în vigoare a acestui Protocol, întrunirile ordinare ulterioare ale conferinţei Părţilor servind drept întrunire a Părţilor prezentului Protocol vor fi convocate împreună cu şedinţele ordinare ale conferinţei Părţilor, dacă la conferinţa Părţilor servind drept întrunire a Părţilor prezentului Protocol nu se va decide altfel.

6. Conferinţa Părţilor servind drept întrunire a Părţilor prezentului Protocol va lua, în cadrul mandatului său, deciziile necesare de a promova implementarea eficientă a acestuia. Aceasta va îndeplini funcţiile atribuite în baza prezentului Protocol şi:

a) va formula recomandări în orice chestiuni necesare pentru implementarea prezentului Protocol;

b) va stabili organismele subsidiare considerate necesare pentru implementarea prezentului Protocol;

c) va analiza şi adopta, după caz, amendamente la prezentul Protocol, considerate necesare pentru implementarea prezentului Protocol; şi

d) va exercita orice alte funcţii necesare în vederea implementării prezentului Protocol.

 

ARTICOLUL 23

Secretariatul

 

1. Secretariatul creat în baza art. 15 al Convenţiei Carpatice va servi drept secretariat pentru prezentul Protocol.

2. Art. 15 alin. 2 al Convenţiei Carpatice privind funcţiunile secretariatului se va aplica mutatis mutandis şi prezentului Protocol.

 

ARTICOLUL 24

Organisme subsidiare

 

1. Orice organism subsidiar constituit prin sau în conformitate cu Convenţia Carpatică poate deservi şi Protocolului, prin decizia conferinţei Părţilor ce va servi drept întrunire a Părţilor prezentului Protocol, caz în care întrunirea Părţilor va trebui să specifice ce atribuţii va exercita respectivul organism.

2. Părţile Convenţiei Carpatice care nu sunt Părţi ale prezentului Protocol pot participa ca observatori la întrunirile oricăror astfel de organisme auxiliare. Atunci când un organism subsidiar al Convenţiei Carpatice serveşte drept organism subsidiar al prezentului Protocol, deciziile potrivit Protocolului se vor lua numai de cei care sunt Parte la acesta.

3. Atunci când un organism subsidiar al Convenţiei Carpatice îşi exercită funcţiile cu privire la chestiunile referitoare la prezentul Protocol, oricare dintre membrii biroului respectivului organism subsidiar care reprezintă o Parte a Convenţiei Carpatice, dar nu şi o Parte la prezentul Protocol, va fi înlocuit de un membru care va fi ales de către şi dintre Părţile Protocolului.

 

ARTICOLUL 25

Monitorizarea îndeplinirii obligaţiilor

 

1. Părţile vor raporta regulat conferinţei Părţilor măsurile legate de prezentul Protocol şi rezultatele măsurilor adoptate. Conferinţa Părţilor va determina intervalele şi forma în care vor fi prezentate rapoartele.

2. Observatorii pot prezenta orice informaţii sau rapoarte cu privire la implementarea şi respectarea prevederilor Prezentului Protocol la conferinţa Părţilor şi/sau Comitetului de implementare al Convenţiei Carpatice (denumit în continuare Comitetul de implementare).

3. Comitetul de implementare va colecta, evalua şi analiza informaţiile relevante pentru implementarea prezentului Protocol şi va monitoriza respectarea prevederilor prezentului Protocol de către Părţi.

4. Comitetul de implementare va prezenta conferinţei Părţilor recomandări privind implementarea şi măsurile necesare pentru conformarea cu prezentul Protocol.

5. Conferinţa părţilor va adopta sau recomanda măsurile necesare.

 

ARTICOLUL 26

Evaluarea eficacităţii prevederilor

 

1. Părţile vor examina şi evalua cu regularitate eficacitatea prevederilor prezentului Protocol. Conferinţa Părţilor poate lua în considerare adoptarea unor amendamente la prezentul Protocol pentru a realiza obiectivele acestuia.

2. Părţile vor facilita participarea autorităţilor regionale şi locale şi a altor factori interesaţi în procesul descris la alin. 1.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

ARTICOLUL 27

Legăturile dintre Convenţia Carpatică şi Protocol

 

1. Prezentul Protocol este Protocolul încheiat în cadrul Convenţiei Carpatice în sensul art. 2 alin. 3 şi al altor articole relevante ale Convenţiei Carpatice.

2. Prevederile art. 19, 20, art. 21 alin. 2-4 şi art. 22 ale Convenţiei Carpatice privind intrarea în vigoare, amendarea sau retragerea din acest Protocol şi rezolvarea disputelor sunt aplicabile mutatis mutandis şi în cazul prezentului Protocol. Numai o Parte semnatară a Convenţiei Carpatice poate deveni Parte la prezentul Protocol.

 

ARTICOLUL 28

Semnare

 

1. Prezentul Protocol va fi deschis pentru semnare la depozitar, începând cu data de 27 mai 2011, până în data de 27 mai 2012.

2. În cazul Părţilor care îşi exprimă consimţământul cu privire la prezentul Protocol la o dată ulterioară, prezentul Protocol va intra în vigoare în a nouăsprezecea zi după depunerea instrumentului de ratificare. După intrarea în vigoare a unui amendament la prezentul Protocol, oricare nouă parte a Protocolului menţionat va deveni Parte la Protocolul amendat.

 

ARTICOLUL 29

Notificări

 

Depozitarul va notifica fiecare Parte cu privire la prezentul Protocol, pentru:

a) orice semnătură;

b) depunerea oricărui instrument de ratificare, acceptare sau aprobare;

c) orice dată de intrare în vigoare;

d) orice declaraţie a Părţilor sau a semnatarilor;

e) orice reclamaţie notificată de o Parte, inclusiv data la care aceasta va intra în vigoare.

 

ARTICOLUL 30

Rezerve

 

Nu pot fi formulate rezerve faţă de acest Protocol.

 

ARTICOLUL 31

Depozitar

 

Depozitarul prezentului Protocol este Guvernul Ucrainei.

Încheiat la Bratislava, în data de 27 mai 2011, într-un singur exemplar, în limba engleză.

Originalul prezentului Protocol va fi depus la depozitar, iar acesta va distribui copii legalizate fiecăreia dintre părţi.

Pentru conformitate, subsemnaţii, fiind autorizaţi în mod corespunzător, au semnat prezentul Protocol:

În numele Guvernului Republicii Cehe

În numele Guvernului Republicii Ungare

În numele Guvernului Republicii Polone

în numele Guvernului României

în numele Guvernului Republicii Serbia

în numele Guvernului Republicii Slovace

în numele Guvernului Ucrainei

 

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului privind managementul durabil al pădurilor, adoptat la Bratislava la 27 mai 2011 şi semnat de România la Bratislava la 27 mai 2011, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Protocolului privind managementul durabil al pădurilor, adoptat la Bratislava la 27 mai 2011 şi semnat de România la Bratislava la 27 mai 2011, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 4 aprilie 2013.

Nr. 349.

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru înfiinţarea Comisiei de anchetă privind interceptările telefonice ale magistratului Corneliu Bârsan, judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, interceptat în baza unui mandat de siguranţă naţională

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 78 coroborate cu cele ale art. 44, 46 şi art. 77 alin. (2)-(7) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se înfiinţează Comisia de anchetă privind interceptările telefonice ale magistratului Corneliu Bârsan, judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, interceptat în baza unui mandat de siguranţă naţională, denumită în continuare Comisia, având următoarele obiective:

a) inventarierea şi studierea tuturor documentelor oficiale vizând acest caz;

b) verificarea modului în care s-a dat aprobarea acestor interceptări şi temeinicia motivelor;

c) audierea persoanelor implicate;

d) modul în care au fost respectate deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în materie.

Art. 2. - (1) Comisia este formată din 15 membri.

(2) Componenţa nominală a Comisiei este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3. - Modul de organizare şi funcţionare a Comisiei este stabilit prin regulament propriu, aprobat cu votul majorităţii membrilor acesteia.

Art. 4. - Senatul cere tuturor organelor de stat, instituţiilor publice şi reprezentanţilor societăţii civile să pună la dispoziţia Comisiei orice informaţie sau documente care sunt de natură să servească activităţii acesteia.

Art. 5. - Concluziile Comisiei vor fi cuprinse într-un raport ce va fi prezentat până la data de 30 iunie 2013.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 8 aprilie 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 8 aprilie 2013.

Nr. 17.

 

ANEXA

 

COMPONENŢA NOMINALĂ

a Comisiei de anchetă privind interceptările telefonice ale magistratului Corneliu Bârsan, judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, interceptat în baza unui mandat de siguranţă naţională

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Grupul parlamentar

1.

Donţu Ovidiu-Liviu

PSD

2.

Frătean Petru-Alexandru

PSD

3.

Mitu Augustin-Constantin

PSD

4.

Tătaru Dan

PSD

5.

Severin Georgică

PSD

6.

Ciorbea Victor

PNL

7.

Dobriţoiu Corneliu

PNL

8.

Ilieşiu Sorin

PNL

9.

Roşca-Stănescu Sorin-Ştefan

PNL

10.

 

PDL

11.

 

PDL

12.

Agrigoroaei Ionel

PP-DD

13.

Popescu Corneliu

PP-DD

14.

 

UDMR

15.

Niţă Mihai

PC

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor

În temeiul art. 40 alin. (4) şi art. 42 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 20 decembrie 2012, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- domnul deputat Dima Toader, aparţinând Grupului parlamentar al PSD, trece de la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, în calitate de membru;

- domnul deputat Niculae Aurel, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, trece de la Comisia pentru muncă şi protecţie socială la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, în calitate de membru.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 aprilie 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

VIOREL HREBENCIUC

 

Bucureşti, 9 aprilie 2013.

Nr. 9.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 59

din 21 februarie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II pct. 1 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, astfel cum au fost modificate prin articolul unic pct. 8 din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia

 

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor articolului unic pct. 8 din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, excepţie ridicată de Societatea Comercială Solibon - S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 10.583/111/2010 al Tribunalului Bihor -Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.088D/2012 ai Curţii Constituţionale.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că textul de lege criticat reprezintă garanţii concrete ale dreptului de proprietate privată, şi nu încălcări ale acestuia, sens în care a statuat şi Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 30 mai 2012, pronunţată în Dosarul nr. 10.583/111/2010, Tribunalul Bihor - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului unic pct. 8 din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, excepţie ridicată de Societatea Comercială Solibon - S.R.L. din Oradea într-o cauză având ca obiect obligarea pârâtelor la încheierea unui contract de leasing cu privire la un cinematograf, cu clauză irevocabilă de vânzare, prin negociere directă.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat, prin aceea că operează un transfer al bunurilor aflate în administrarea R.A.D.E.F. „România Film” în proprietatea publică a administraţiei publice locale, cu consecinţa dobândirii caracterului de inalienabilitate, aduce atingere garanţiilor dreptului de proprietate, cu referire la atributul proprietăţii unei persoane juridice de drept privat. Totodată, dispoziţiile de lege examinate golesc de conţinut şi blochează aplicarea prevederilor art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale sau ale art. 12 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, care reglementează, în anumite condiţii, posibilitatea încheierii unor contracte de vânzare-cumpărare sau de leasing între anumite societăţi comerciale şi/sau întreprinderi mici şi mijlocii, pe de o parte, şi regii autonome, societăţi/companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pe de altă parte.

Tribunalul Bihor - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece trecerea bunurilor din proprietatea privată a statului în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale nu reprezintă o expropriere sau naţionalizare în sensul art. 44 alin. (3) şi (4) din Constituţie, de vreme ce statul a fost şi rămâne în continuare titularul dreptului de proprietate a bunurilor.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 44 şi nici celor ale art. 136 din Constituţie, deoarece reglementează modul prin care bunurile imobile trec în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale respective. Bunurile regăsindu-se în domeniul privat al statului, desigur că trecerea lor în domeniul public nu poate fi considerată ca fiind o încălcare a dreptului de proprietate.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile articolului unic pct. 8 din Legea nr. 303/2008 sunt constituţionale. În acest sens arată, în esenţă, că legiuitorul poate ca, în exercitarea funcţiei culturale a statului, să reglementeze transmiterea unor bunuri din domeniul privat al statului în domeniul public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale, fără a aduce atingere dispoziţiilor art. 44 alin. (1), (2) şi (3) din Constituţie.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îi constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile articolului unic pct. 8 din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 30 decembrie 2008.

Având în vedere dispoziţiile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervenţiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază”, Curtea constată că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă, în realitate, prevederile art. II din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 27 iulie 2006, astfel cum au fost modificate prin articolul unic pct. 8 din Legea nr. 303/2008 - criticat -, precum şi prin art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 25 mai 2011.

Totodată, din motivarea scrisă a autorului excepţiei, Curtea observă că acesta vizează doar neconstituţionalitatea art. II pct. 1 din Legea nr. 328/2006, şi nu a întregului articol, astfel încât Curtea urmează ca prin prezenta decizie să se pronunţe cu privire la constituţionalitatea acestor dispoziţii legale, care au următorul conţinut:

- Art. 11 pct. 1: „La data intrării în vigoare a prezentei legi, sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 328/2006, cu modificările şi completările ulterioare, aflate în domeniul privat al statului şi în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor «România-Film», împreună cu terenurile şi bunurile mobile aferente, trec în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale locale, comunale, orăşeneşti, municipale şi al sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, şi în administrarea consiliilor locale respective.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile de lege criticate contravin normelor constituţionale ale art. 44 - Dreptul de proprietate privată şi ale art. 136 - Proprietatea, precum şi prevederilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la protecţia proprietăţii.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, concretizat, de pildă, prin Decizia nr. 1.217 din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 3 decembrie 2008, sau Decizia nr. 269 din 16 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 aprilie 2010. Respingând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea a reţinut cu acele prilejuri că dispoziţiile art. II pct. 1 din Legea nr. 328/2006 reprezintă o măsură legislativă prin care se dispune trecerea sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic din domeniul privat al statului şi administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor „România-Film” în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale, ceea ce nu poate reprezenta o încălcare a principiului protecţiei proprietăţii private sau a principiului inalienabilităţii proprietăţii publice, consacrate de art. 44 alin. (1), (2) şi (3) şi, respectiv, de art. 136 din Constituţie.

Curtea constată că cele reţinute prin decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, în lipsa unor elemente noi, de natură a determina reconsiderarea acestei jurisprudenţe.

În plus, Curtea reaminteşte Decizia nr. 980 din 22 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 25 ianuarie 2013, Decizia nr. 981 din 22 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 25 ianuarie 2013, şi Decizia nr. 19 din 22 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 7 februarie 2013, prin care a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, cu referire la imobilele menţionate în anexa nr. 1, care face parte integrantă din ordonanţa de urgenţă. Prin urmare, instituţiile şi autorităţile competente în această materie au obligaţia, în temeiul art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie, de a aplica în consecinţă aceste decizii, având în vedere că puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta.

De asemenea, Curtea constată că nemulţumirea autorului excepţiei faţă de reglementarea criticată constă în aceea că, prin trecerea în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale locale, sălile şi grădinile de spectacol cinematografic prevăzute de lege, devenind inalienabile, nu mai pot constitui obiect al unor contracte de vânzare-cumpărare sau de leasing, fiind astfel împiedicată desfăşurarea unor activităţi economice/comerciale de către persoane juridice de drept privat. Or, potrivit art. 136 alin. (4) din Constituţie, bunurile proprietate publică pot fi date în administrare, concesionate sau închiriate, în condiţiile legii organice. Pe de altă parte, este un nonsens a susţine încălcarea garanţiilor dreptului de proprietate, cu referire la atributul proprietăţii unei persoane juridice de drept privat, din moment ce bunul în cauză nu a aparţinut niciodată acelei persoane, aceasta având, cu respectarea cerinţelor legale, doar vocaţia de a încheia un contract de concesionare sau de închiriere asupra unui astfel de bun.

Cât priveşte criticile formulate prin raportare la alte dispoziţii din legi şi ordonanţe ale Guvernului, în vigoare şi aplicabile, în aceeaşi măsură, în cauza de faţă şi pe care autorul excepţiei le consideră blocate prin aplicarea dispoziţiilor art. II pct. 1 din Legea nr. 328/2006, Curtea constată că acestea nu se pot constitui în veritabile critici de neconstituţionalitate, deoarece nu vizează un raport de incompatibilitate între textul de lege criticat şi norma superioară constituţională, ci privesc o eventuală relaţie de contradictorialitate între dispoziţii din două sau mai multe acte normative, aspect ce nu intră în sfera competenţei Curţii Constituţionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II pct. 1 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, astfel cum au fost modificate prin articolul unic pct. 8 din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, excepţie ridicată de Societatea Comercială Solibon - S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 10.583/111/2010 al Tribunalului Bihor - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 februarie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 75

din 21 februarie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (8) teza întâi din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (8) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Vasile Surd în Dosarul nr. 196/35/CA/2012-PI. al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.568D/2012 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal răspunde, pentru partea Uniunea Naţională a Barourilor din România, domnul avocat Constantin Voicescu, membru al Baroului Bucureşti, în calitate de apărător ales, cu delegaţie depusă la dosar, şi se constată lipsa autorului excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Uniunii Naţionale a Barourilor din România. Acesta solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, depunând şi note scrise în acest sens. Arată, în esenţă, că instituirea prin lege a unor limitări în exercitarea unor profesii nu reprezintă o încălcare a dreptului la muncă ori la alegerea profesiei, iar în cauza de faţă aceste limitări se înscriu în condiţiile prevăzute de art. 53 din Constituţie.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, apreciind că nu se impune reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, reprezentată de Decizia nr. 873 din 23 octombrie 2012.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa nr. 371/CA/2012-P, pronunţată în Dosarul nr. 196/35/CA/2012-PI., Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (8) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Vasile Surd într-o acţiune în contencios administrativ având ca obiect anularea/modificarea unei decizii a Uniunii Naţionale a Barourilor din România.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia precizează că textul de lege criticat limitează dreptul avocatului de a pleda în faţa tuturor instanţelor, fiind astfel îngrădit dreptul la muncă şi libertatea acestuia de a-şi alege locul de muncă, prin loc de muncă înţelegându-se nu numai sediul profesional, ci şi instanţele de judecată. În opinia sa, interdicţia impusă prin textul criticat este o sancţiune aplicată avocaţilor foşti magistraţi, introdusă cu exces de putere de iniţiatorul legii, nejustificată, excesivă ca durată şi discriminatorie, raportat la faptul că prin Decizia nr. 1.519 din 15 noiembrie 2011 au fost declarate neconstituţionale dispoziţii din Legea nr. 51/1995 care aveau acelaşi scop ca şi cea în speţă criticată, respectiv asigurarea imparţialităţii instanţelor de judecată. Faţă de această soluţie pronunţată de Curtea Constituţională, cu atât mai mult - arată autorul excepţiei - dispoziţiile art. 20 alin. (8) din Legea nr. 51/1995 sunt neconstituţionale, de vreme ce printre cazurile recuzării şi abţinerii se regăsesc doar relaţiile de rudenie, căsătorie şi afinitate, nu şi relaţiile de colegialitate, iar principiul pe care îl apără ambele interdicţii este cel al imparţialităţii. De asemenea, susţine că, prin interdicţia impusă de textul de lege criticat, se restrâng deopotrivă libertatea părţii de a-şi alege avocatul şi dreptul avocatului de a asista şi reprezenta justiţiabilii în faţa tuturor instanţelor, autorităţilor şi instituţiilor.

Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituţional, precizând că îşi menţine punctul de vedere reţinut în Decizia nr. 873 din 23 octombrie 2012.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului părţii prezente şi notele scrise depuse la dosarul cauzei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 20 alin. (8) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, care au următoarea redactare: „Avocaţii - foşti judecători nu pot pune concluzii la instanţele unde au funcţionat, iar foştii procurori şi cadrele de poliţie nu pot acorda asistenţă juridică la unitatea de urmărire penală la care şi-au desfăşurat activitatea, timp de 5 ani de la încetarea funcţiei respective.”

Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul acesteia critică doar prima teză din textul de lege menţionat, referitoare la interdicţia impusă avocaţilor care au fost judecători de a pune concluzii la instanţele unde au funcţionat, timp de 5 ani de la încetarea acestei funcţii. Aşadar, Curtea va examina constituţionalitatea prevederilor art. 20 alin. (8) teza întâi din Legea nr. 51/1995, având în vedere şi faptul că interesul autorului excepţiei, izvorât din calitatea sa de fost judecător, nu este justificat decât în ceea ce priveşte teza menţionată.

În opinia autorului excepţiei, sunt nesocotite următoarele dispoziţii din Constituţie: art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 24 alin. (2) potrivit căruia, în tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu, art. 41 alin. (1) care prevede că dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, iar alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 873 din 23 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 849 din 14 decembrie 2012, a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (8) teza întâi din Legea nr. 51/1995, prin raportare la dispoziţiile art. 24 din Constituţie care garantează dreptul la apărare, apreciind, pentru considerentele acolo expuse, că restrângerea dreptului la apărare realizată prin textul de lege criticat se încadrează în condiţiile stabilite de art. 53 din Legea fundamentală. Cele statuate prin decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

Prin aceeaşi decizie, Curtea a constatat că nu poate examina critica referitoare la încălcarea art. 41 alin. (1) din Constituţie, întrucât autorul excepţiei de neconstituţionalitate soluţionate cu acel prilej, inculpat într-o cauză penală, nu putea invoca excepţia în interesul avocatului său. În cauza de faţă, însă, Curtea observă că autorul excepţiei justifică un interes personal în contestarea constituţionalităţii prevederilor art. 20 alin. (8) teza întâi din Legea nr. 51/1995, acesta fiind direct afectat de interdicţia instituită prin textul de lege criticat.

Cu privire la acest aspect, Curtea constată că restrângerea dreptului la muncă al avocatului fost judecător, prin interzicerea dreptului de a pune concluzii la instanţa unde a funcţionat, timp de 5 ani de la încetarea funcţiei, se înscrie în exigenţele impuse de art. 53 din Legea fundamentală. Astfel, restrângerea criticată este prevăzută prin lege şi se impune în scopul apărării unui drept fundamental al cetăţenilor, respectiv dreptul la un proces echitabil, judecat în condiţii de deplină imparţialitate. Curtea reiterează cele reţinute prin Decizia nr. 873 din 23 octombrie 2012 în sensul că, în lipsa interdicţiei instituite de textul de lege criticat, ar putea apărea suspiciunea ştirbirii imparţialităţii instanţei, ca urmare a posibilelor influenţe pe care avocatul care a activat ca judecător în cadrul instanţei respective le-ar putea exercita asupra foştilor săi colegi, în virtutea relaţiilor ce inevitabil se stabilesc, în cadrul unei colectivităţi, între membrii acesteia, pe parcursul desfăşurării raporturilor de serviciu.

În cauza de faţă, autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate susţine că o asemenea interdicţie nu se justifică, deoarece imparţialitatea instanţelor este pe deplin asigurată prin alte mijloace, respectiv prin reglementarea instituţiei abţinerii şi recuzării judecătorilor prevăzute în Codul de procedură civilă şi cel de procedură penală. În sprijinul acestei afirmaţii invocă Decizia nr. 1.519 din 15 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 27 ianuarie 2012, prin care Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 care interzicea avocaţilor exercitarea dreptului de a pune concluzii la instanţele şi parchetele la care soţul sau rudele ori afinii acestora funcţionează ca judecători, respectiv procurori. Arată că, de vreme ce printre cazurile recuzării şi abţinerii se regăsesc doar relaţiile de rudenie, căsătorie şi afinitate, nu şi relaţiile de colegialitate, iar principiul pe care îl apără ambele interdicţii este cel al imparţialităţii, cu atât mai mult textul de lege criticat în cauza de faţă este neconstituţional. Curtea constată că o astfel de afirmaţie nu este de natură să susţină critica de neconstituţionalitate, ci, dimpotrivă, demonstrează că este necesară stabilirea prin lege a interdicţiei în discuţie, tocmai pentru că reprezintă singurul mijloc de evitare a riscului exercitării unei influenţe asupra instanţei, în lipsa reglementării unui caz de abţinere sau de recuzare constând în existenţa unor relaţii anterioare de colegialitate între judecătorul cauzei şi avocatul fost judecător al aceleiaşi instanţe.

Totodată, continuând verificarea îndeplinirii condiţiilor fixate prin art. 53 din Constituţie, Curtea constată că, prin finalitatea urmărită, este evident că restrângerea criticată este necesară în actuala societate românească democratică, pentru înfăptuirea justiţiei în condiţii de natură să consolideze încrederea în sistemul judiciar, prin înlăturarea oricăror posibile incertitudini privitoare la imparţialitatea judecătorilor.

Tot astfel, Curtea apreciază că există un raport de proporţionalitate între interdicţia cuprinsă în textul de lege criticat şi situaţia care a impus instituirea acesteia. În acest sens, Curtea reţine că restrângerea dreptului la muncă al avocaţilor care au fost judecători prin interdicţia de a pune concluzii la instanţele unde au funcţionat este temporară, menţinându-se doar pe o perioadă limitată de timp, şi este aplicabilă doar în ce priveşte instanţa la care avocatul a funcţionat ca judecător. Avocatul fost judecător are exerciţiul deplin al dreptului de a exercita profesia la orice alte instanţe din ţară, urmând ca, după expirarea termenului prevăzut de art. 20 alin. (8) din Legea nr. 51/1995, să aibă posibilitatea neîngrădită de a pune concluzii, inclusiv la instanţa la care a operat interdicţia criticată. Prin urmare, este îndeplinită şi cea din urmă condiţie prevăzută de art. 53 din Legea fundamentală potrivit căreia restrângerea poate fi dispusă doar dacă nu aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

În ce priveşte intervalul de timp pentru care a fost instituită această interdicţie în sarcina avocatului fost judecător, legiuitorul a stabilit durata sa în funcţie de anumite realităţi specifice, fiind apreciată ca rezonabilă în condiţiile necesităţii îndepărtării temerilor referitoare la posibila atingere adusă imparţialităţii instanţei la care respectivul avocat a funcţionat anterior ca judecător.

De altfel, Curtea reţine că, astfel cum s-a statuat şi prin Decizia nr. 513 din 20 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 11 iulie 2006, dreptul la muncă, alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă vizează posibilitatea oricărei persoane de a exercita profesia sau meseria pe care o doreşte, dar cu respectarea anumitor condiţii stabilite de legiuitor.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (8) teza întâi din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Vasile Surd în Dosarul nr. 196/35/CA/2012-PI. al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 februarie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare

 

Având în vedere direcţiile şi obiectivele Programului Guvernului României pentru agricultură,

luând în considerare necesitatea prevenirii unor calamităţi care pot afecta localităţi sau infrastructura de îmbunătăţiri funciare şi care pot determina şi accidente la construcţiile hidrotehnice, precum şi necesitatea stabilirii surselor de finanţare pentru acestea, precum şi pentru lucrările de refacere a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare afectate de calamităţi naturale, a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii ale amenajărilor de îmbunătăţiri funciare care fac obiectul acordurilor bilaterale dintre România şi statele vecine privind apărarea împotriva inundaţiilor şi a cheltuielilor necesare evacuării apei descărcate în amenajările de îmbunătăţiri funciare administrate de Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare, de tipul desecare/apărare împotriva inundaţiilor, acolo unde barajele de atenuare a viiturilor sau digurile nu se află în administrarea Agenţiei Naţionale de îmbunătăţiri Funciare,

ţinând cont că aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii extraordinare şi de urgenţă, a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgentă.

 

Art. I. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 30 septembrie 2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 199/2012, se completează după cum urmează:

1. La articolul 4 alineatul (1), după litera k) se introduce o nouă literă, litera I), cu următorul cuprins:

,,l) pune în funcţiune staţiile de desecare din zona ce urmează a fi afectată pentru prevenirea inundării localităţilor, a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare precum şi pentru prevenirea accidentelor la construcţiile hidrotehnice.”

2. La articolul 4, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. I), precum şi costurile maxime generate de aceste activităţi se stabilesc de o comisie formată din reprezentanţii prefecturii, inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă şi Agenţiei şi se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului afacerilor interne.”

3. La articolul 5, după litera s) se introduce o nouă literă, litera ş), cu următorul cuprins:

,,ş) efectuează probele tehnologice ale instalaţiilor şi agregatelor de pompare şi verifică capacitatea de transport a canalelor la începerea sezonului de irigaţii.”

4. La articolul 6, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

„(6) Cheltuielile necesare evacuării apei descărcate în amenajările de îmbunătăţiri funciare administrate de Agenţie, de tipul desecare/apărare împotriva inundaţiilor, acolo unde barajele de atenuare a viiturilor sau digurile nu se află în administrarea Agenţiei, vor fi suportate de administratorul barajelor sau digurilor respective, în baza convenţiei semnate de acesta cu Agenţia.”

5. La articolul 12, după litera k1) se introduc trei noi litere, literele k2)-k4), cu următorul cuprins:

,,k2) refacerea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare aparţinând Agenţiei, afectată de calamităţi naturale, repararea infrastructurii, inclusiv evacuarea apei prin pompare, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie;

k3) efectuarea lucrărilor de exploatare, întreţinere şi reparaţii ale amenajărilor de îmbunătăţiri funciare care fac obiectul acordurilor bilaterale dintre România şi statele vecine privind apărarea împotriva inundaţiilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie;

k4) efectuarea probelor tehnologice ale instalaţiilor şi agregatelor de pompare şi verificarea capacităţii de transport a canalelor la începerea sezonului de irigaţii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie.”

Art. II. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 30 septembrie 2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 199/2012, precum şi cu completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Daniel Constantin

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Rovana Plumb

Ministrul afacerilor interne,

Radu Stroe

Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura,

Lucia Ana Varga

 

Bucureşti, 3 aprilie 2013.

Nr. 22.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea doamnei Cristinela Odeta Nestor în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc

În temeiul art. 15 lit. a) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 1 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Cristinela Odeta Nestor se numeşte în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 9 aprilie 2013.

Nr. 184.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Gheorghe Gabriel Gheorghe în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc

 

Având în vedere propunerea viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 1 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Gheorghe Gabriel Gheorghe se numeşte în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 9 aprilie 2013.

Nr. 185.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 3.080/2008 privind constituirea Comitetului de investiţii pentru Fondul de participare JEREMIE pentru operaţiunile domeniului major de intervenţie 1.2. „Accesul la finanţare al întreprinderilor mici şi mijlocii” din cadrul axei prioritare 1 „Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient”, Programul operaţional sectorial „Creşterea competitivităţii economice” 2007-2013

 

Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 514/2008 pentru aprobarea Acordului de finanţare dintre Guvernul României şi Fondul European de Investiţii privind programul JEREMIE în România, semnat la Bucureşti la 18 februarie 2008,

în temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare;

viceprim-ministrul, ministrul finanţelor publice, emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 3.080/2008 privind constituirea Comitetului de investiţii pentru Fondul de participare JEREMIE pentru operaţiunile domeniului major de intervenţie 1.2. „Accesul la finanţare al întreprinderilor mici şi mijlocii” din cadrul axei prioritare 1 „Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient”, Programul operaţional sectorial

„Creşterea competitivităţii economice” 2007-2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 24 octombrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

 

Bucureşti, 2 aprilie 2013.

Nr. 427.

 

ANEXĂ

(Anexa la Ordinul nr. 3.080/2008)

 

COMPONENŢA

Comitetului de investiţii pentru Fondul de participare JEREMIE

 

1. Ministerul Finanţelor Publice - Enache Jiru, secretar de stat

2. Ministerul Economiei - Adrian Teodorescu Ciocănea, secretar de stat

3. Ministerul Economiei - Emil Octavian Ionescu, director adjunct

4. Asociaţia Română a Băncilor - Florin Dănescu - preşedinte executiv

5. Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia generală de trezorerie şi datorie publică - Adrian Băilă, expert principal

Domnul Enache Jiru va îndeplini funcţia de preşedinte al Comitetului de investiţii pentru Fondul de participare JEREMIE.

În absenţa acestuia, atribuţiile vor fi preluate de domnul Adrian Teodorescu Ciocănea.