MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 216/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 216         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 16 aprilie 2013

 

SUMAR

 

DECRETE

 

382. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

383. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

384. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

385. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

386. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

387. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

388. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

389. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

390. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

391. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

392. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

393. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

394. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

395. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

396. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

397. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 132 din 7 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

149. - Hotărâre privind suplimentarea bugetelor Ministerului Justiţiei, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Public şi Consiliului Superior  al Magistraturii pentru plata titlurilor executorii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, de Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti  devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013

 

166. - Hotărâre pentru aplicarea prevederilor Deciziei Comisiei Europene nr. C (2012) 9780 final

 

167. - Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2013, pentru judeţul Tulcea

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

508. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, privind stabilirea nivelului primei de garantare datorate Ministerului Finanţelor Publice şi Fondului Naţional de Garantare  a Creditelor pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii de către întreprinderile mici şi mijlocii în cadrul Programului Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici şi mijlocii, pentru anul 2013

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Hotărârea din 6 noiembrie 2012 în Cauza Miu împotriva României

 

Opinia separată a judecătorului Lopez Guerra

 

Lista cuprinzând asociaţiile şi fundaţiile care primesc subvenţii de la bugetul local ăl Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca în anul 2013, în conformitate cu prevederile Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 368/2013,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Tătaru Doina, procuror la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 15 aprilie 2013.

Nr. 382.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 371/2013,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Pintilie Luana, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul laşi, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 15 aprilie 2013.

Nr. 383.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 373/2013,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Ghioc Eugenia, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 15 aprilie 2013.

Nr. 384.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 208/2013,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Coliban Irina Maria, procuror şef  Secţie urmărire penală la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 15 aprilie 2013.

Nr. 385.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 215/2013,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Drăgoi Liviu, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, se eliberează din funcţie ca urmare a demisiei.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 15 aprilie 2013.

Nr. 386.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 369/2013,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Bodri Ioana, judecător la Curtea de Apel Craiova, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 15 aprilie 2013.

Nr. 387.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 370/2013,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Horvath Zorina, judecător la Tribunalul Timiş, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 15 aprilie 2013.

Nr. 388.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 372/2013,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Mocan Georgeta-Liliana, judecător la Judecătoria Negreşti-Oaş, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 15 aprilie 2013.

Nr. 389.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 210/2013,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Teşa Monalis-Simona, judecător la Tribunalul Constanţa, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 15 aprilie 2013.

Nr. 390.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 209/2013,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Corbeanu Camelia, judecător la Tribunalul Bucureşti, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 15 aprilie 2013.

Nr. 391.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 211/2013,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Anton Georgeta, judecător la Tribunalul Dâmboviţa, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 15 aprilie 2013.

Nr. 392.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 212/2013,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Enescu Elena, judecător la Tribunalul Harghita, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 15 aprilie 2013.

Nr. 393.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 213/2013,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Popescu Andreev Vera Domnica, judecător la Judecătoria Hunedoara, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 15 aprilie 2013.

Nr. 394.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 214/2013,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Gută Ion, judecător la Judecătoria Hunedoara, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 15 aprilie 2013.

Nr. 395.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 207/2013,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Munteanu Traian, judecător la Curtea de Apel Oradea, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 15 aprilie 2013.

Nr. 396.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. e) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 216/2013,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Joldiş Emil, judecător la Judecătoria Deva, se eliberează din funcţie ca urmare a aplicării sancţiunii disciplinare constând în excluderea din magistratură.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 15 aprilie 2013.

Nr. 397.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 132

din 7 martie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 din Legea nr. 459/2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală, excepţie ridicată de Ioan Zapodeanu în Dosarul nr. 13.014/211/2010 al Tribunalului Cluj - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.482D/2012.

La apelul nominal se prezintă, pentru partea Anisia Sebastiana Fischer tutorele, precum şi apărătorul ales, doamna avocat Silvia Mitrache din cadrul Baroului Bucureşti, cu delegaţie la dosar şi lipseşte autorul excepţiei. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul doamnei avocat Silvia Mitrache, care solicită

respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor din Legea fundamentală invocate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 30 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 13.014/211/2010, Tribunalul Cluj - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 din Legea nr. 459/2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală, excepţie ridicată de Ioan Zapodeanu în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze civile privind anularea unui act.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece o lucrare de specialitate ce poate constitui mijloc de probă într-o cauză poate fi anulată de instituţia medicală superioară fără motivare, înlocuindu-se competenţele ştiinţifice cu cele administrative.

Tribunalul Cluj - Secţia civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îi constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 459/2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 27 iulie 2001. În realitate, art. 24 nu se regăseşte în legea criticată, ci în Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 2000, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 459/2001. Ordonanţa a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 996 din 10 noiembrie 2005, iar prevederile art. 24 au următorul conţinut:

„(1) Comisia superioară medico-legală verifică şi avizează, din punct de vedere ştiinţific, la cererea organelor în drept, concluziile diverselor acte medico-legale şi se pronunţă asupra eventualelor concluzii contradictorii ale expertizei cu cele ale noii expertize medico-legale sau ale altor acte medico-legale.

(2) în cazul în care concluziile actelor medico-legale nu pot fi avizate, Comisia superioară medico-legală recomandă refacerea totală sau parţială a lucrărilor la care se referă actele primite pentru verificare şi avizare, formulând propuneri în acest sens sau concluzii proprii.

(3) Avizele Comisiei superioare medico-legale se trimit solicitanţilor în cel mult 40 de zile de la data cererii şi se comunică unităţilor de medicină legală care s-au pronunţat în cauza respectivă.”

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (1)-(3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi art. 52 referitor la Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate reglementează competenţa Comisiei superioare medico-legale de a verifica şi aviza din punct de vedere ştiinţific concluziile diverselor acte medico-legale şi de a se pronunţa asupra eventualelor concluzii contradictorii ale expertizei cu cele ale noii expertize medico-legale sau ale altor acte medico-legale. În acest sens, Comisia superioară poate recomanda refacerea totală sau parţială a lucrărilor la care se referă actele primite pentru verificare şi avizare, formulând propuneri sau concluzii proprii.

Prin urmare, din analiza acestor competenţe, rezultă că dispoziţiile legale criticate constituie, dimpotrivă, o garanţie a dreptului părţilor la un proces echitabil, instituind o formă de coordonare şi control sub aspect metodologic şi ştiinţific a activităţilor de medicină-legală, deoarece acestea se caracterizează printr-un caracter strict specializat. Drept urmare, art. 1 din ordonanţa contestată prevede că activitatea de medicină legală „constă în efectuarea de expertize, examinări, constatări, examene de laborator şi alte lucrări medico-legale asupra persoanelor în viaţă, cadavrelor, produselor biologice şi corpurilor delicte, în vederea stabilirii adevărului în cauzele privind infracţiunile contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii persoanelor ori în alte situaţii prevăzute de lege, precum şi în efectuarea de expertize medico-legale psihiatrice şi de cercetare a filiaţiei”.

În concluzie, activitatea Comisiei superioare medico-legale nu impietează asupra dreptului părţilor de a-şi valorifica drepturile prin formularea de cereri în faţa instanţelor judecătoreşti, deoarece pot solicita administrarea oricăror probe în apărarea lor, serviciile prestate potrivit art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000, respectiv constatări, expertize, precum şi alte lucrări medico-legale putând fi prestate contra cost nu numai din dispoziţia organelor de urmărire penală sau a instanţelor de judecată, ci şi la cererea persoanelor interesate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală, excepţie ridicată de Ioan Zapodeanu în Dosarul nr. 13.014/211/2010 al Tribunalului Cluj - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 martie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetelor Ministerului Justiţiei, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Public şi Consiliului Superior al Magistraturii pentru plata titlurilor executorii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, de Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 52 alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr. 5/2013,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Justiţiei pe anul 2013 cu suma de 42.898 mii lei, la capitolul 61.01 „Ordine publicaşi siguranţă naţională”, titlul 10”Cheltuieli de personal”, şi cu suma de 389 mii lei, la capitolul 61.01 „Ordine publică şi siguranţă naţională”, titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, din suma globală prevăzută cu această destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor Publice - „Acţiuni generale”.

Art. 2. - Se aprobă suplimentarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe anul 2013 cu suma de 1.596 mii lei, la capitolul 61.01 „Ordine publică şi siguranţă naţională”, titlul 10 „Cheltuieli de personal”, din suma globală prevăzută cu această destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor Publice - „Acţiuni generale”.

Art. 3. - Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Public pe anul 2013 cu suma de 19.453 mii lei, la capitolul 61.01 „Ordine publică şi siguranţă naţională”, titlul 10 „Cheltuieli de personal”, din suma globală prevăzută cu această destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor Publice - „Acţiuni generale”.

Art. 4. - Se aprobă suplimentarea bugetului Consiliului Superior al Magistraturii pe anul 2013 cu suma de 359 mii lei, la capitolul 51.01 „Autorităţi publice şi acţiuni externe”, titlul 10 „Cheltuieli de personal”, şi cu suma de 97 mii lei, la capitolul 65.01 „învăţământ”, titlul 10 „Cheltuieli de personal”, din suma globală prevăzută cu această destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor Publice - „Acţiuni generale”.

Art. 5. - Sumele alocate potrivit prezentei hotărâri vor fi utilizate numai pentru plata titlurilor executorii care intră sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, Ordonanţei Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013.

Art. 6. - Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă, la propunerea ordonatorilor principali de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetelor Ministerului Justiţiei, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Public şi Consiliului Superior al Magistraturii pe anul 2013.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul justiţiei, interimar,

Ovidiu Puţura,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 10 aprilie 2013.

Nr. 149.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aplicarea prevederilor Deciziei Comisiei Europene nr. C (2012) 9780 final

 

Având în vedere prevederile Liniilor directoare privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2007-2013, adoptate de Comisia Europeană, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 54 din 4 martie 2006, în vigoare începând cu 1 ianuarie 2007, precum şi ale Deciziei Comisiei Europene nr. C (2012) 9780 final,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Schema de ajutor de stat prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 753/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind dezvoltarea regională prin stimularea investiţiilor, cu completările ulterioare, se aplică până la data de 31 decembrie 2013, cu respectarea condiţiilor prevăzute în Decizia Comisiei Europene nr. C (2012) 9780 final.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul afacerilor externe,

Titus Corlăţean

 

Bucureşti, 10 aprilie 2013.

Nr. 166.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2013, pentru judeţul Tulcea

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 30 alin. (4) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă alocarea sumei de 4.000 mii lei din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2013, bugetului propriu al judeţului Tulcea, pentru punerea în siguranţă a lucrărilor hidrologice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi a unor căi de acces spre zone izolate din judeţul Tulcea, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Ordonatorul principal de credite răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor art. 1.

Art. 3. - Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat pe anul 2013.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Radu Stroe

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei

publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 10 aprilie 2013.

Nr. 167.

 

ANEXĂ

 

REPARTIZAREA

pe lucrări a sumei ce se alocă pentru punerea în siguranţă a lucrărilor hidrologice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi a unor căi de acces spre zone izolate din judeţul Tulcea

 

Nr. crt.

Lucrări

Suma alocată - mii lei -

1.

Consolidarea digului de apărare a localităţilor Ceatalchioi, Sălceni, Plaur

1.000

2.

Supraînălţare şi refacere infrastructură drum judeţean DJ 222 N. tronson km 4 + 0,00 - km 11 + 0,00

2.500

3.

Alte lucrări de intervenţie pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor produse în unele localităţi din judeţul Tulcea

500

TOTAL:

4.000

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind stabilirea nivelului primei de garantare datorate Ministerului Finanţelor Publice si Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii de către întreprinderile mici şi mijlocii în cadrul Programului Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici şi mijlocii, pentru anul 2013

 

Având în vedere prevederile art. 2 lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2011 privind aprobarea Programului Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici şi mijlocii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 218/2012, precum şi ale art. 13 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2011 privind aprobarea Programului Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici şi mijlocii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 682/2011, cu completările ulterioare,

în temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul finanţelor publice, emite următorul ordin:

Art. 1. - Pentru anul 2013 se aprobă nivelul primei de garantare de 2,6% pe an, formată din comisionul de risc de 1,6% pe an cuvenit Ministerului Finanţelor Publice şi comisionul de administrare de 1% cuvenit Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii, în cadrul Programului Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici şi mijlocii.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Dan Manolescu,

secretar de stat

p. Ministrul delegat pentru buget

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucureşti, 15 aprilie 2013.

Nr. 508.

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECŢIA A TREIA

 

HOTĂRÂREA

din 6 noiembrie 2012

în Cauza Miu împotriva României

(Cererea nr. 7.088/03) Strasbourg

DEFINITIVĂ

6 februarie 2013

 

Hotărârea devine definitivă în condiţiile prevăzute la articolul 44 § 2 din Convenţie. Aceasta poate suferi modificări de formă.

În Cauza Miu împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a treia), reunită într-o cameră compusă din Josep Casadevall, preşedinte, Egbert Myjer, Alvina Gyulumyan, Ján Sikuta, Luis Lopez Guerra, Nona Tsotsoria, Kristina Pardalos, judecători, şi Santiago Quesada, grefier de secţie,

după ce a deliberat în camera de consiliu la 9 octombrie 2012,

pronunţă prezenta hotărâre, adoptată la aceeaşi dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află Cererea nr. 7.088/03, îndreptată împotriva României, prin care un resortisant al acestui stat, doamna Margareta Miu (reclamanta), a sesizat Curtea la 27 decembrie 2002, în temeiul articolului 34 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia).

2. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental, domnul Răzvan-Horaţiu Radu, iar, ulterior, de doamna Irina Cambrea, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. Reclamanta pretinde că i-a fost încălcat dreptul de acces la o instanţă, având în vedere că instanţele naţionale nu au examinat pe fond cererile sale de restituire a unui imobil naţionalizat.

4. La 4 februarie 2010, cererea a fost comunicată Guvernului, în conformitate cu articolul 29 § 1 din Convenţie, s-a hotărât, de asemenea, că admisibilitatea şi fondul cauzei vor fi examinate împreună.

5. În urma abţinerii domnului Corneliu Bîrsan, judecător ales să reprezinte România (articolul 28 din Regulamentul Curţii), preşedintele camerei a desemnat-o pe doamna Kristina Pardalos în calitate de judecător ad-hoc (articolul 26 § 4 din Convenţie şi articolul 29 § 1 din Regulament).

ÎN FAPT

I. Circumstanţele cauzei

6. Reclamanta s-a născut în 1954 şi locuieşte în Bucureşti.

7. În 1950 au fost naţionalizate o serie de imobile situate în Bucureşti şi care îi aparţineau lui M.E., printre care un imobil situat pe Bulevardul Averescu nr. 52 (imobilul).

1. Prima acţiune în revendicarea imobilului îndreptată împotriva statului

8. Prin Hotărârea definitivă din 22 aprilie 1993, Judecătoria Bucureşti a constatat că naţionalizarea imobilului fusese ilegală. Aceasta a dispus ca întreprinderea de stat care gestiona imobilul şi societatea comercială care îl ocupa să îl restituie lui B.A., moştenitorul lui M.E.

9. La cererea procurorului general, care a introdus un recurs în anulare, Curtea Supremă de Justiţie a casat hotărârea menţionată anterior printr-o Hotărâre din 28 aprilie 1995. Aceasta a subliniat că aplicarea legilor naţionalizării nu putea fi controlată de instanţe şi a considerat că Judecătoria Bucureşti îşi depăşise atribuţiile, aducând atingere atribuţiilor puterii legislative.

10. Curtea Supremă de Justiţie a concluzionat că, în orice caz, noi dispoziţii legislative ar trebui să prevadă măsuri reparatorii pentru bunurile pe care statul şi Ie-a însuşit.

2. A două acţiune în revendicarea imobilului îndreptată împotriva societăţii comerciale care îl ocupa

11. La o dată neprecizată, B.A. a introdus o nouă acţiune în revendicare împotriva societăţii comerciale care ocupa imobilul.

12. După decesul lui B.A., reclamanta, moştenitoarea acestuia, a continuat acţiunea.

13. Prin Hotărârea definitivă din 22 iunie 1998, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea în revendicare, considerând că cererea de restituire trebuia să facă obiectul unei examinări în faţa autorităţilor administrative, în conformitate cu procedura prevăzută de Legea nr. 112/1995. Curtea de apel a subliniat că legea menţionată anterior îi oferea reclamantei posibilitatea de a contesta în faţa instanţelor interne decizia autorităţilor administrative în temeiul acestei legi, asigurându-i astfel accesul la o instanţă.

3. Acţiunea întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 112 din 23 noiembrie 1995

14. La o dată neprecizată, în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe (Legea nr. 112/1995) care stabilea că foştii proprietari puteau obţine, în anumite condiţii, restituirea bunurilor lor sau o despăgubire cu titlu de reparaţie, B.A. a solicitat autorităţilor administrative locale restituirea imobilului. După decesul lui B.A., reclamanta a continuat şi această acţiune.

15. Prin Decizia din 2 februarie 1998, Primăria Municipiului Bucureşti a admis cererea de restituire. În urma contestaţiei formulate de societatea comercială care ocupa imobilul, Judecătoria Bucureşti, prin Hotărârea din 11 iulie 2001, a anulat Decizia din 2 februarie 1998, fără să examineze fondul cauzei, pe motiv că autorităţile administrative au dispus în mod eronat restituirea. Constatând că imobilul era destinat unei utilizări comerciale, aceasta a considerat că dispoziţiile Legii nr. 112/1995 nu erau aplicabile în acest caz.

16. În urma apelului şi a recursului introduse de reclamantă, această hotărâre a fost confirmată prin Hotărârea Tribunalului Bucureşti din 19 noiembrie 2001 şi Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti din 20 septembrie 2002.

II. Dreptul intern relevant

17. Dispoziţiile relevante ale Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 112/1995 sunt descrise în Cauza Brumărescu împotriva României [(MC), nr. 28342/95, pct. 32-33 şi 36-42, CED0 1999-VII].

ÎN DREPT

I. Cu privire la pretinsa încălcare a articolul 6 § 1 din Convenţie în ceea ce priveşte absenţa accesului la o instanţă

18. Reclamanta denunţă o încălcare a dreptului său de acces la o instanţă, pe motiv că instanţele naţionale nu au examinat pe fond cererile sale de restituire. Aceasta invocă articolul 6 § 1 din Convenţie, redactat după cum urmează:

„Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil [...], de către o instanţă [...], care va hotărî [...] asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil [...]”.

A. Cu privire la admisibilitate

19. Curtea constată că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat în sensul articolului 35 § 3 a) din Convenţie. În plus, Curtea subliniază că acesta nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie să fie declarat admisibil.

B. Cu privire la fond

20. Guvernul contestă susţinerile reclamantei. Bazându-se pe teoria marjei de apreciere a statelor, acesta nu neagă existenţa unei ingerinţe în dreptul reclamantei de acces la o instanţă, dar consideră că o astfel de ingerinţă urmărea un scop legitim, mai exact buna administrare a justiţiei, şi că era proporţională. Guvernul susţine, de asemenea, că reclamanta nu a ales corect căile procedurale puse la dispoziţia sa de legislaţia în vigoare sau chiar că a omis să utilizeze alte căi procedurale, de exemplu, cele stabilite de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (Legea nr. 10/2001), fără să aducă precizări cu privire la această procedură.

21. Reclamanta susţine că refuzul instanţelor interne de a se pronunţa asupra fondului acţiunilor sale a adus atingere dreptului său de acces la o instanţă.

22. În ceea ce priveşte argumentul întemeiat pe posibilitatea reclamantei de a iniţia o procedură prevăzută de Legea nr. 10/2001, Curtea observă că Guvernul nu invocă neepuizarea căilor de atac interne şi că argumentul acestuia priveşte examinarea globală a fondului cauzei. Curtea reaminteşte că o problemă similară a fost ridicată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României (nr. 30.767/05 şi 33.800/06, 12 octombrie 2010). În această cauză, Curtea a hotărât că, înainte de Hotărârea din 19 martie 2007 pronunţată de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, persoanele în cauză s-au aflat în imposibilitatea de a solicita în faţa instanţelor interne, în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 10/2001, restituirea imobilelor naţionalizate (Maria Atanasiu şi alţii, citată anterior, pct. 121).

23. Rezultă că, la 27 decembrie 2002, data la care reclamanta a introdus cererea sa, procedura prevăzută de Legea nr. 10/2001 nu constituia o cale de atac eficientă care să îi poată permite recuperarea imobilului său. Prin urmare, argumentul Guvernului trebuie să fie respins.

24. Curtea reaminteşte că articolul 6 § 1 garantează fiecărei persoane dreptul ca o instanţă să se pronunţe asupra oricărei contestaţii cu privire la drepturile şi obligaţiile sale cu caracter civil, dar că acest drept nu este absolut şi poate fi supus unor limitări admise implicit, în special cu privire la condiţiile de admisibilitate a unei căi de atac, deoarece aceasta presupune prin însăşi natura sa o reglementare din partea statului, acesta beneficiind de o anumită marjă de apreciere în această privinţă. Totuşi, aceste limitări nu pot restrânge, pentru un justiţiabil, accesul liber într-o asemenea măsură, încât să fie afectată însăşi esenţa dreptului său de acces la o instanţă. În plus, astfel de limitări sunt conforme articolului 6 § 1 din Convenţie numai în cazul în care urmăresc un scop legitim şi în cazul în care există un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit (Yagtzilar şi alţii împotriva Greciei, nr. 41727/98, pct. 22-23, CEDO 2001X11, şi Lungoci împotriva României, nr. 62710/00, pct. 34-36, 26 ianuarie 2006).

25. În plus, faptul că persoana în cauză a avut acces la căile de drept interne nu este întotdeauna suficient pentru îndeplinirea cerinţelor articolului 6 § 1: trebuie să se constate, de asemenea, că gradul de acces prevăzut de legislaţia naţională era suficient pentru a garanta persoanelor în cauză „dreptul de acces la o instanţă”, ţinând seama de principiul supremaţiei dreptului într-o societate democratică (Yagtzilar, citată anterior, pct. 26, şi Lungoci, citată anterior, pct. 43). Acest lucru este valabil în special în cazul în care, de exemplu, persoana în cauză nu a putut avea acces la o instanţă decât pentru a i se respinge acţiunea ca inadmisibilă prin efectul legii (ibidem).

26. În prezenta cauză, Curtea observă că nu s-a contestat că reclamanta avea dreptul de a solicita restituirea imobilului său şi că instanţele interne nu s-au pronunţat asupra fondului cererii. Din acest motiv, reclamanta a suferit o ingerinţă în dreptul său de acces la o instanţă. Prin urmare, este necesar să se examineze dacă această ingerinţă urmărea un scop legitim şi dacă există un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul vizat.

27. Curtea poate să adere la opinia Guvernului conform căreia ingerinţa suferită de reclamantă avea un scop legitim, şi anume buna administrare a justiţiei (a se vedea mutatis mutandis, Lungoci, citată anterior, pct. 37). Rămâne să se stabilească dacă această ingerinţă era proporţională din motivele enumerate în continuare.

28. Curtea observă că acţiunea în revendicare a reclamantei a fost respinsă de instanţele interne fără să fie examinat fondul cauzei şi că, astfel, a fost privată de orice posibilitate clară şi concretă ca instanţele să se pronunţe cu privire la cererea sa de restituire a imobilului.

29. Astfel, prin Hotărârea din 22 iunie 1998, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea în revendicare, pe motiv că cererea de restituire trebuia să facă obiectul unei examinări de către autorităţile administrative în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 112/1995. Or, după ce reclamanta a parcurs etapele administrative prevăzute de legea menţionată anterior, aceleaşi instanţe s-au pronunţat, prin Hotărârea din 20 septembrie 2002, că imobilul în cauză nu intra în domeniul de aplicare a legii respective.

30. Rezultă că reclamanta nu a avut acces la o instanţă decât pentru a-i fi declarate acţiunile inadmisibile prin efectul dispoziţiilor legale.

31. Aceste elemente îi sunt suficiente Curţii pentru a concluziona că a fost încălcat articolul 6 § 1 din Convenţie ca urmare a absenţei accesului la o instanţă în ceea ce o priveşte pe reclamantă.

II. Cu privire la celelalte încălcări pretinse

32. Tot în temeiul articolului 6 § 1 din Convenţie, reclamanta denunţă o încălcare a dreptului său de a-i fi soluţionată cauza într-un termen rezonabil, având în vedere durata globală a tuturor procedurilor prin care a încercat să obţină restituirea imobilului.

33. Curtea observă că reclamanta sau autorii săi au iniţiat, în scopul recuperării imobilului, 3 proceduri distincte. Presupunând că termenul de 6 luni a fost respectat pentru ultimele două, durata fiecăreia nu pare a fi excesivă în raport cu criteriile consacrate de Curte în jurisprudenţa sa, în special complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului şi cel al autorităţilor competente, precum şi miza litigiului pentru persoana în cauză [Frydlender împotriva Franţei (MC), nr. 30979/96, pct. 43, CEDO 2000-VII, şi Cocchiarella împotriva Italiei (MC), nr. 64886/01, pct. 121, CEDO 2006-V].

34. Rezultă că acest capăt de cerere este în mod vădit nefondat şi trebuie respins în temeiul articolului 35 § 3 a) şi articolului 35 § 4 din Convenţie.

35. Invocând articolul 1 din Protocolul nr. 1, reclamanta pretinde că anularea deciziei administrative de restituire a imobilului şi respingerea acţiunilor în revendicare au adus atingere dreptului acesteia la respectarea bunurilor sale.

36. În prezenta cauză, Curtea consideră că, în absenţa unei decizii administrative sau judecătoreşti definitive, prin care să se dispună restituirea bunului, reclamanta nu poate pretinde a fi titularul unui drept de proprietate asupra unui „bun actual” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1. În ceea ce priveşte existenţa unei eventuale „speranţe legitime” de a-i fi restituit acest bun, Curtea subliniază că Hotărârea din 22 aprilie 1993, prin care s-a dispus restituirea, a fost anulată la 28 aprilie 1995. În consecinţă, Curtea apreciază că Hotărârea din 22 aprilie 1993 nu poate fi considerată drept o bază juridică suficientă de natură a da naştere unei „speranţe legitime”, pentru reclamantă, de a i se restitui bunul care a aparţinut autorilor săi [Kopecky împotriva Slovaciei (MC), nr. 44912/98, pct. 52, CEDO 2004-IX; Lupaş şi alţii împotriva României, nr. 1434/02, 35370/02 şi 1385/03, pct. 92, CEDO 2006-XV (extrase)].

37. Rezultă că acest capăt de cerere este incompatibil ratione materiae cu dispoziţiile Convenţiei şi trebuie respins în temeiul articolului 35 § 3 şi 4 din Convenţie.

III. Cu privire la aplicarea articolului 41 din Convenţie

38. Articolul 41 din Convenţie prevede:

„Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenţiei sau a protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al Înaltei părţi contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acestei încălcări, Curtea acordă părţii vătămate, dacă este cazul, o reparaţie echitabilă.”

A. Prejudiciu material

39. Pentru repararea prejudiciului material pe care l-ar fi suferit, reclamanta solicită restituirea imobilului, precum şi sumele de 360.000 de euro (EUR) pentru foloasele nerealizate şi 30.000 de dolari americani (USD) pentru diversele taxe şi alte cheltuieli legate de imobil.

40. Guvernul se opune acestor pretenţii; susţine că prezenta cauză a fost comunicată doar din perspectiva articolului 6 şi că, în etapa comunicării, nu a fost formulat niciun capăt de cerere întemeiat pe Protocolul nr. 1.

41. Curtea observă că, în prezenta cauză, singura bază de reţinut pentru acordarea unei reparaţii echitabile constă în faptul că reclamanta nu a beneficiat de dreptul de acces la o instanţă pentru a revendica un bun imobil, încălcându-se articolul 6 alin. 1 din Convenţie. În consecinţă, aceasta respinge prezenta cerere.

42. Cu toate acestea, Curtea reaminteşte că, în conformitate cu jurisprudenţa sa constantă, în cazul încălcării articolului 6 din Convenţie, este necesar ca reclamanţii să fie plasaţi, pe cât posibil, într-o situaţie echivalentă celei în care s-ar afla dacă nu ar fi fost încălcate cerinţele acestei dispoziţii [Piersack împotriva Belgiei (articolul 50), 26 octombrie 1984, seria A nr. 85, pct. 12].

43. În prezenta cauză, este necesar să se constate că articolul 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă român permite revizuirea pe plan intern a unei hotărâri în cazul în care Curtea a constatat încălcarea drepturilor unui reclamant. În plus, Curtea consideră că, în cazul în care constată încălcarea dreptului de acces la o instanţă, reparaţia adecvată este, în principiu, rejudecarea sau redeschiderea procedurii în timp util şi cu respectarea cerinţelor articolului 6 din Convenţie (a se vedea, mutatis mutandis, Lungoci, citată anterior, pct. 56).

B. Prejudiciu moral

44. Reclamanta solicită, de asemenea, suma de 300.000 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral pe care autorul acesteia, B.A., şi ea însăşi l-ar fi suportat ca urmare a suferinţelor şi a stresului cauzate de hotărârile instanţelor interne.

45. Guvernul contestă existenţa prejudiciului moral suferit de reclamantă, deoarece aceasta nu a prezentat niciun document justificativ, şi consideră, în plus, că o eventuală constatare a încălcării ar putea constitui, în sine, o reparaţie suficientă a acestui prejudiciu.

46. Curtea consideră că reclamanta a suferit în mod cert un prejudiciu moral, care nu este compensat suficient prin constatarea încălcării suferite (Lungoci, citată anterior, pct. 54). În aceste circumstanţe, având în vedere ansamblul elementelor de care dispune şi pronunţându-se în echitate, în conformitate cu articolul 41 din Convenţie, Curtea acordă reclamantei suma de 3.000 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral.

47. În ceea ce priveşte prejudiciul moral pe care l-ar fi suferit B.A., Curtea observă că acesta din urmă a decedat înainte de introducerea prezentei cereri, depusă de reclamantă în nume propriu. În consecinţă, Curtea respinge cererea de reparaţie echitabilă în ceea ce îl priveşte pe B.A.

C. Cheltuieli de judecată

48. De asemenea, reclamanta solicită pentru cheltuielile suportate în faţa instanţelor interne şi a Curţii, următoarele sume:

- 65.000 EUR şi 10.000 USD pentru onorariul avocatului;

- 735.064 lei româneşti vechi (ROL) pentru diverse taxe plătite la Camera de Comerţ;

- 10.000 USD pentru diverse cheltuieli suportate în perioada 1999-2006 (taxe judiciare, fotocopii, redactarea documentelor).

Aceasta a furnizat documente justificative pentru o parte a acestor sume.

49. Printr-o scrisoare din 11 octombrie 2012, reclamanta solicită o sumă suplimentară de 45.000 EUR pentru onorariul avocatului, fără să prezinte însă documente justificative.

50. Guvernul se opune plăţii acestor sume pe care le consideră excesive şi speculative. În plus, acesta susţine că reclamanta nu şi-a susţinut cererile, deoarece nu a prezentat toate contractele de asistenţă judiciară, însoţite de chitanţele aferente.

51. Conform jurisprudenţei Curţii, un reclamant nu poate obţine rambursarea cheltuielilor de judecată decât în măsura în care se stabileşte caracterul real, necesar şi rezonabil al acestora [Iatridis împotriva Greciei (reparaţie echitabilă) (MC), nr. 31107/96, pct. 54, CEDO 2000-XI].

52. În prezenta cauză, Curtea observă că sumele solicitate de reclamantă sunt excesive în raport cu obiectul şi natura dosarului. Ţinând seama de elementele de care dispune şi de criteriile menţionate anterior, Curtea consideră că este rezonabil să îi acorde reclamantei suma de 2.000 EUR, pentru toate cheltuielile.

D. Dobânzi moratorii

53. Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

CURTEA:

1. declară, în unanimitate, cererea admisibilă în privinţa capătului de cerere întemeiat pe absenţa accesului la o instanţă şi inadmisibilă în privinţa celorlalte capete de cerere;

2. hotărăşte, cu 6 voturi la 1, că a fost încălcat articolul 6 alin. 1 din Convenţie;

3. hotărăşte, cu 6 voturi la 1:

a) că statul pârât trebuie să plătească reclamantei, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu articolul 44 alin. 2 din Convenţie, suma de 3.000 EUR (trei mii euro) pentru prejudiciul moral şi suma de 2.000 EUR (două mii euro) pentru cheltuielile de judecată, care trebuie convertită în lei româneşti la rata de schimb aplicabilă la data plăţii;

b) că, de la expirarea termenului menţionat şi până la efectuarea plăţii, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade şi majorată cu 3 puncte procentuale;

4. respinge, în unanimitate, cererea de acordare a unei reparaţii echitabile pentru celelalte capete de cerere. Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris, la 6 noiembrie 2012, în temeiul articolului 77 § 2 şi 3 din Regulament.

 

Josep Casadevall,

preşedinte

Santiago Quesada,

grefier

 

În conformitate cu art. 45 § 2 din Convenţie şi cu art. 74 § 2 din regulament, la prezenta hotărâre este anexat un rezumat al opiniei separate a judecătorului Lopez Guerra.

 

OPINIA SEPARATĂ

a judecătorului Lopez Guerra

(traducere)

 

Nu subscriu la concluzia camerei, conform căreia a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenţie. Din faptele cauzei reiese că acţiunea în revendicarea imobilului, introdusă de reclamantă, a fost respinsă de Curtea de Apel Bucureşti pe motiv că aceasta nu epuizase căile de atac administrative disponibile, contrar cerinţelor legislaţiei în vigoare. Prin urmare, respingerea acţiunii de către Curtea de apel nu a încălcat niciun drept garantat prin Convenţie, deoarece Curtea s-a pronunţat în mod constant, ulterior Hotărârii Golder (Golder împotriva Regatului Unit, 21 februarie 1975, seria A nr. 18), că dreptul de acces la o instanţă nu este absolut şi că acesta poate fi reglementat de stat, care beneficiază, în această privinţă, de o anumită marjă de apreciere, atâta vreme cât limitările introduse nu restrâng accesul oferit unui justiţiabil într-o asemenea măsură încât să fie afectată însăşi esenţa dreptului său de acces la o instanţă (Zvolsky si Zvolská împotriva Republicii Cehe, nr. 46129/99, pct. 47, CEDO 2002-IX).

În temeiul dispoziţiilor Legii nr. 112/1995, reclamanta a solicitat restituirea imobilului autorităţilor administrative locale, care i-au admis cererea. Totuşi, această decizie a fost contestată în faţa instanţelor şi anulată la nivelul a 3 grade de jurisdicţie (Judecătoria Bucureşti, Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti), pe motiv că Legea nr. 112/1995, pe care îşi întemeiase reclamanta cererea, nu era aplicabilă în prezenta cauză.

Nu găsesc motivul pentru care aceste 3 hotărâri judecătoreşti încalcă art. 6 § 1, în sensul că ar fi privat reclamanta de dreptul său de acces la o instanţă. Dimpotrivă, instanţele au abordat în mod corect cererile reclamantei, interpretând legislaţia în vigoare şi pronunţându-se în favoarea părţii adverse, respingând astfel cererea persoanei interesate. În plus, în niciun moment nu s-a sugerat că aceste decizii erau arbitrare sau fără temei legal.

Pe de altă parte, hotărârea Curţii nu precizează ce alt răspuns ar fi putut fi oferit reclamantei de către instanţele române. În fapt, singura posibilitate a acestora era să acţioneze în maniera în care au acţionat, adică, în primul rând, să respingă cererea reclamantei pentru neîndeplinirea unei cerinţe de formă, şi anume epuizarea căilor de atac administrative (Hotărârea Curţii de apel din 22 iunie 1998) şi, în al doilea rând, să conteste aplicabilitatea legii în vigoare în privinţa cererii reclamantei (hotărârile din 11 iulie 2001, 19 noiembrie 2001 si 20 septembrie 2002).

 

ROMÂNIA

JUDEŢUL CLUJ

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

DIRECŢIA DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI MEDICALĂ SERVICIUL PROTECŢIE SOCIALĂ

 

LISTA

cuprinzând asociaţiile şi fundaţiile care primesc subvenţii de la bugetul local al Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca în anul 2013, în conformitate cu prevederile Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează si administrează unităţi de asistentă socială

 

Nr. crt.

Denumirea asociaţiei/fundaţiei

Valoarea subvenţiei (lei)

1.

ASOCIAŢIA FILANTROPICĂ MEDICAL-CREŞTINĂ CHRISTIANA

293.220

2.

ASOCIAŢIA PREVENTIS

101.000

3.

ASOCIAŢIA DE AJUTOR FAMILIAL ASISTMED

216.000

4.

FUNDAŢIA DE CARITATE HERALD

28.800

5.

ASOCIAŢIA PENTRU PROTEJAREA SI AJUTORAREA HANDICAPAŢILOR MOTOR CLUJ

25.200

6.

UNIUNEA CREŞTINĂ DIN ROMÂNIA

61.500

7.

ASOCIAŢIA DOWN, CENTRUL EDUCAŢIONAL RALUCA

21.000

8.

ASOCIAŢIA FEMEILOR REFORMATE DIN ARDEAL

39.000

9.

ASOCIAŢIA SERVICIUL DE AJUTOR MALTEZ ÎN ROMÂNIA

56.250

10.

FUNDAŢIA DEZVOLTAREA POPOARELOR

84.000

11.

ASOCIAŢIA PROVIDENŢA- GONDVISELES-FURSORGE

21.000

12.

FUNDAŢIA PENTRU ÎNGRIJIREA VÂRSTNICULUI

115.200

13.

ASOCIAŢIA CARITAS EPARHIAL GRECO-CATOLIC

252.000

14.

ASOCIAŢIA CARITABILĂ MĂRIA GABRIEL

21.000

15.

ASOCIAŢIA PENTRU PROTEJAREA SI AJUTORAREA HANDICAPAŢILOR NEUROPSIHICI

48.300

16.

ORGANIZAŢIA CREŞTINĂ ECCE HOMO

39.000