MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 223/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 223         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 18 aprilie 2013

 

SUMAR

 

DECRETE

 

398. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României în grad de Mare Cruce

 

399. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Pentru Merit în grad de Ofiţer

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 195 din 3 aprilie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 14 [referitoare la introducerea art. 191 alin. (1)] şi ale art. IV din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

27. - Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, precum şi pentru adoptarea unor măsuri financiare în vederea creşterii gradului de absorbţie a fondurilor europene

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

3.544. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi al ministrului delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică privind cadrul general de organizare şi desfăşurare a admiterii în ciclurile de studii universitare de licenţă, de master şi de doctorat pentru anul universitar 2013-2014

 

3.545. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi al ministrului delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a examenelor de licenţă/diplomă şi disertaţie

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

20. - Ordin pentru abrogarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 23/2004 privind aprobarea Procedurii de supraveghere a emiterii garanţiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

11. - Ordin pentru modificarea Normelor privind autorizarea şi funcţionarea asigurătorilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 16/2012

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României în grad de Mare Cruce

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A şi ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, cu modificările şi completările ulterioare,

în semn de înaltă apreciere pentru sprijinul constant acordat României în parcursul său de integrare în structurile fundamentale ale Uniunii Europene, pentru viziunea şi abnegaţia puse în definirea, avansarea şi realizarea priorităţilor şi construcţiei europene,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Cruce Excelenţei Sale domnului Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului European.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 16 aprilie 2013.

Nr. 398.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Pentru Merit în grad de Ofiţer

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 4 alin. (3), ale art. 6 lit. A şi ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, cu modificările şi completările ulterioare,

în semn de înaltă apreciere pentru rezultatele remarcabile obţinute la Jocurile Paralimpice de la Londra (29 august-9 septembrie 2012), culminând cu câştigarea primei medalii de aur din istoria participării României la această manifestare sportivă, pentru dăruirea, devotamentul şi profesionalismul puse în slujba afirmării sportului românesc pe plan internaţional,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Ofiţer doamnei Sally Wood Lamont, preşedinte al Comitetului Naţional Paralimpic.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 16 aprilie 2013.

Nr. 399.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 195

din 3 aprilie 2013

asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 14 [referitoare la introducerea art. 191 alin. (1)] şi ale art. IV din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor

 

I. 1. Cu Adresa nr. 51/1896 din 21 martie 2013, secretarul general al Camerei Deputaţilor a transmis Curţii Constituţionale obiecţia de neconstituţionalitate formulată de un număr de 51 de deputaţi aparţinând Grupului Parlamentar al Partidului Democrat Liberal, referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. I pct. 14 [referitoare la introducerea art. 191 alin. (1)] şi ale art. IV din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

2. La sesizare s-a anexat lista cuprinzând semnăturile autorilor acesteia: Roberta Alma Anastase, Gabriel Andronache, Ardeleanu Sanda-Maria, Ioan Bălan, Lucian Nicolae Bode, Camelia-Margareta Bogdănici, Claudia Boghicevici, Costică Canacheu, DănuţCuleţu, Ion Cupă, Constantin Dascălu, Florian Daniel Geantă, Florin Gheorghe, Tinel Gheorghe, Vasile Gudu, Dragoş-Ionel Gunia, Adrian Gurzău, Gheorghe Ialomiţianu, Vasile Iliuţă, George Ionescu, Liviu Laza-Matiuţă, Mircea Lubanovici, Mircea Man, Lucian Militaru, Petru Movilă, Mircia Muntean, Alexandru Nazare, Clement Negruţ, Ioan Oltean, Theodor Paleologu, Andreea-Maria Paul, Eusebiu-Manea Pistru-Popa, Dan-Cristian Popescu, Florin Aurelian Popescu, Florin Alin Augustin Popoviciu, Cezar Florin Preda, Romeo Rădulescu, Cristian-Constantin Roman, Cornel-Mircea Sămărtinean, Valeria-Diana Schelean, Florin Mihail Secară, Mihaela Stoica, Ştefan-Bucur Stoica, Cătălin-Florin Teodorescu, Mircea-Nicu Toader, Eugen Tomac, Elena Gabriela Udrea, Gheorghe Udrişte, Ionaş-Florin Urcan, Iulian Vladu şi Valerian Vreme.

3. Sesizarea a fost formulată în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie şi ale art. 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 1.079 din 21 martie 2013 şi formează obiectul Dosarului nr. 184 A/2013.

II. 1. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate se susţine încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) referitoare la statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 2 alin. (1) referitoare la suveranitate, ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, ale art. 69 alin. (1) privind mandatul reprezentativ, ale art. 70 privind mandatul deputaţilor şi al senatorilor şi ale art. 147 alin. (2) privind efectele deciziilor Curţii Constituţionale.

2. Criticile art. I pct. 14 [referitoare la introducerea art. 191 alin. (1) ] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor

Autorii sesizării susţin că soluţia legislativă consacrată de acest text nu a fost pusă în acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 81 din 27 februarie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor art. I pct. 3 (referitoare la modificarea art. 7) şi ale art. I pct. 14 (referitoare la introducerea art. 191) din lege.

Astfel, Parlamentul a menţinut soluţia stabilită de reglementarea neconstituţională, reducând numai durata sancţiunii disciplinare la o lună. Or, reducerea perioadei de sancţionare la o lună nu face ca textul astfel adoptat să fie constituţional, „pentru că împiedicarea neconstituţională a exercitării mandatului există indiferent dacă această perioadă este de 6 luni sau o lună, întrucât nu asigură condiţiile de exercitare efectivă a mandatului”. Se apreciază că, pe cale de consecinţă, considerentele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 81/2013, referitoare la neconstituţionalitatea împiedicării parlamentarului de a-şi exercita mandatul, ca urmare a aplicării unei sancţiuni disciplinare, rămân valabile.

3. Criticile art. IV din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor

Se susţine că aceste dispoziţii au fost introduse după ce Curtea Constituţională a stabilit că două dintre textele din legea criticată sunt neconstituţionale, fără a exista o legătură cu aceste texte sau cu cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României. Ca urmare, introducerea dispoziţiilor legale criticate apare ca o depăşire a cererii de reexaminare şi, de asemenea, ca o nerespectare a deciziei Curţii Constituţionale, „datorită faptului că introducerea textului respectiv nu a avut drept scop realizarea vreunei corelări tehnico-legislative”. În plus, nefiind solicitat avizul Consiliului Legislativ mai întâi, „în acest moment nu este posibil să fie cunoscute influenţele unei asemenea aplicări ale prevederilor art. IV”.

III. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizarea a fost transmisă preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate.

IV Guvernul a transmis Curţii Constituţionale, cu Adresa nr. 5/1.901/2013, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 1.195 din 28 martie 2013, punctul de vedere prin care apreciază că sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Cu privire la motivele de neconstituţionalitate a art. I pct. 14 [referitoare la introducerea art. 191 alin. (1) ] din lege, se arată că nu pot fi primite, întrucât, din argumentarea Curţii Constituţionale, cuprinsă în Decizia nr. 81/2013, „rezultă că nu instituirea unei sancţiuni disciplinare sub forma interzicerii participării la şedinţele Camerei este neconstituţională, ci perioada prea mare (cel mult 6 luni) pentru care se instituie această sancţiune este neconstituţională”.

Referitor la art. IV din lege, se apreciază că nu reprezintă o depăşire a limitelor cererii de reexaminare. De asemenea, şi menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale, se arată că „eventualele necorelări de ordin legislativ nu pot forma obiect al controlului de constituţionalitate şi nici nu pot fi invocate drept argument în sprijinul susţinerii neconstituţionalităţii unor reglementări. Examinarea acestora nu intră în sfera de competenţă a Curţii Constituţionale, ci în competenţa exclusivă a Parlamentului de a interveni pe calea unor modificări, completări sau abrogări, pentru a asigura ordinea juridică necesară.”

V. Preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor nu au transmis Curţii Constituţionale punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, reţine următoarele:

VI. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi ale art. 1, 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, să soluţioneze sesizarea de neconstituţionalitate formulată de cei 51 de deputaţi aparţinând Grupului Parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

VII. Obiectul sesizării îl constituie dispoziţiile art. I pct. 14 [referitoare la introducerea art. 191 alin. (1) ] şi ale art. IV din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, având următorul cuprins:

- Art. I pct. 14: „După articolul 19 se introduce un nou articol, articolul 191, cu următorul cuprins:

«ARTICOLUL 191

Conflictul de interese

(1) Deputatul sau senatorul aflat în conflict de interese se sancţionează disciplinar cu sancţiunea prevăzută la art. 53 alin. (1) lit. f) [...]».”;

- Art. IV: „La data intrării în vigoare a prezentei legi, orice dispoziţie contrară se abrogă.”

VIII. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate se susţine încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) referitoare la statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 2 alin. (1) referitoare la suveranitate, ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, ale art. 69 alin. (1) privind mandatul reprezentativ, ale art. 70 privind mandatul deputaţilor şi al senatorilor şi ale art. 147 alin. (2) privind efectele deciziilor Curţii Constituţionale.

IX. Pentru a răspunde criticilor autorilor sesizării este necesară stabilirea, mai întâi, a cadrului în care a fost formulată obiecţia de neconstituţionalitate.

Curtea constată în acest sens că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor a fost adoptată de cele două Camere ale

Parlamentului în şedinţa comună din 22 ianuarie 2013 şi trimisă la promulgare Preşedintelui României la data de 24 ianuarie 2013.

La data de 4 februarie 2013, Preşedintele României a formulat o cerere de reexaminare a legii.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în forma adoptată după reexaminarea la cererea Preşedintelui României, a fost contestată la Curtea Constituţională de un număr de 25 de senatori, obiecţia de neconstituţionalitate fiind înregistrată cu nr. 630 din 14 februarie 2013. Autorii obiecţiei de neconstituţionalitate au criticat legea, în ansamblul său, sub aspectul procedurii de adoptare după reexaminarea la cererea Preşedintelui României, precum şi, în mod special, dispoziţiile art. I pct. 3 (referitoare la modificarea art. 7) şi ale art. I pct. 14 (referitoare la introducerea art. 191) din lege.

Prin Decizia nr. 81 din 27 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 14 martie 2013, Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat, în raport de criticile formulate, că dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor sunt neconstituţionale după cum urmează:

- art. I pct. 3, în ceea ce priveşte art. 7 alin. (2) lit. d) din legea astfel cum a fost modificată, referitor la termenul de 45 de zile în care deputatul sau senatorul poate contesta la instanţa de contencios administrativ raportul de evaluare al Agenţiei Naţionale de Integritate;

- art. I pct. 14, în ceea ce priveşte art. 191 alin. (1) şi (2) referitor la „Conflictul de interese”.

După operarea unor modificări în vederea punerii în acord a legii cu decizia Curţii Constituţionale mai sus menţionată, în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului din 20 martie 2013 a fost adoptată Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, ale cărei dispoziţii sunt criticate în prezenta cauză.

Autorii obiecţiei de neconstituţionalitate consideră că art. I pct. 14 [referitor la introducerea art. 191 alin. (1)] din lege conservă, în parte, viciile de neconstituţionalitate constatate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 81/2013, iar art. IV al legii depăşeşte cadrul aceleiaşi decizii, precum şi al cererii de reexaminare formulate de Preşedintele României.

X. Cu privire la aceste susţineri, Curtea reţine următoarele:

1. În ceea ce priveşte criticile art. I pct. 14 [referitoare la introducerea art. 191 alin. (1) ] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor

În forma legii asupra căreia Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 81/2013, art. 191 alin. (1) introdus prin art. I pct. 14 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor avea următorul cuprins: „Deputatul sau senatorul aflat în conflict de interese se sancţionează disciplinar cu interzicerea participării la lucrările Camerei din care face parte deputatul sau senatorul pe o perioadă de cel mult 6 luni.”

Curtea a constatat că aceste dispoziţii sunt neconstituţionale, fiind contrare prevederilor Legii fundamentale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5), art. 2 alin. (1), art. 61 alin. (1) teza întâi, art. 69 alin. (1) şi în art. 70, texte care configurează regimul mandatului parlamentar în concordanţă cu exigenţele statului de drept. Curtea a reţinut în acest sens că „reprezentativitatea mandatului parlamentar, aşa cum este stabilită de dispoziţiile din Legea fundamentală [...], are importante consecinţe juridice. Una dintre acestea se referă la îndatoririle parlamentarului, care se exercită în mod continuu, de la momentul la care acesta intră în exerciţiul mandatului, până la data încetării calităţii de deputat sau de senator, legiuitorul trebuind ca, prin reglementările pe care le adoptă, să nu împiedice îndeplinirea acestora. Participarea la şedinţele Camerei din care fac parte deputatul sau senatorul constituie o îndatorire de esenţa mandatului parlamentar, astfel cum rezultă din întregul ansamblu al dispoziţiilor constituţionale care reglementează Parlamentul, cuprinse în titlul III cap. I al Legii fundamentale. Aceasta este reglementată expres de Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor în art. 29 alin. (1) - text care nu a suferit modificări prin legea supusă controlului de constituţionalitate, fiind caracterizată de legiuitor ca fiind «o obligaţie legală, morală şi regulamentară». Prin urmare, împiedicarea deputatului sau senatorului de a participa la şedinţele Camerei din care face parte pe o perioadă ce reprezintă jumătate de an din cei patru ani ai mandatului Camerei constituie o măsură de natură să îl împiedice să îşi realizeze mandatul dat de alegători. În considerarea faptului că fiecare parlamentar reprezintă naţiunea în întregul ei, trebuie asigurate condiţii de exercitare efectivă a mandatului, condiţii ce trebuie avute în vedere şi la reglementarea sancţiunilor disciplinare.

În forma dată după reexaminarea legii pentru punerea în acord cu decizia Curţii Constituţionale, art. 191 alin. (1) introdus prin art. I pct. 14 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor are următorul cuprins: „Deputatul sau senatorul aflat în conflict de interese se sancţionează disciplinar cu sancţiunea prevăzută la art. 53 alin. (1) lit. f) [...].”

Art. 53 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 96/2006, la care se face trimitere, are următorul cuprins: „(1) Sancţiunile disciplinare parlamentare pentru abaterile disciplinare prevăzute la art. 52 sunt următoarele: [...] f) interzicerea de a participa la lucrările Camerei din care face parte, pe o perioadă de cel mult 30 de zile calendaristice.”

Curtea constată că, prin trimiterea la dispoziţiile art. 53 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 96/2006, textul criticat păstrează soluţia legislativă constând în interzicerea deputatului sau a senatorului aflat în conflict de interese de a participa la lucrările Camerei din care face parte. Diferenţa faţă de forma anterioară a textului este sub aspectul perioadei pentru care această sancţiune disciplinară poate fi aplicată, care nu mai are o reglementare specială şi distinctă („cel mult 6 luni*), fiind aceea prevăzută de textul legal în vigoare („cel mult 30 de zile calendaristice*).

Ca urmare, art. 191 alin. (1) introdus prin art. I pct. 14 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor conservă soluţia legislativă constatată neconstituţională prin Decizia nr. 81/2013, încălcând astfel, deopotrivă, prevederilor Legii fundamentale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5), art. 2 alin. (1), art. 61 alin. (1) teza întâi, art. 69 alin. (1) şi în art. 70, care configurează regimul juridic al mandatului parlamentar, precum şi pe cele ale art. 147 referitoare la efectele deciziilor Curţii Constituţionale. Cu privire la efectele deciziilor sale, Curtea Constituţională a subliniat faptul că „adoptarea de către legiuitor a unor norme contrare celor hotărâte într-o decizie a Curţii Constituţionale, prin care se tinde la păstrarea soluţiilor legislative afectate de vicii de neconstituţionalitate, încalcă Legea fundamentală. Or, într-un stat de drept, astfel cum este proclamată România în art. 1 alin. (3) din Constituţie, autorităţile publice nu se bucură de nicio autonomie în raport cu dreptul, Constituţia stabilind în art. 16 alin. (2) că nimeni nu este mai presus de lege, iar în art. 1 alin. (5) că respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”, (a se vedea Decizia nr. 1.018 din 19 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 22 iulie 2010).

Curtea mai reţine că, întrucât constatarea neconstituţionalităţii vizează însăşi soluţia legislativă la care textul de lege criticat face trimitere, Parlamentul trebuie să pună în acord cu decizia Curţii Constituţionale inclusiv reglementările în vigoare privitoare la sancţionarea disciplinară a deputaţilor şi senatorilor, în sensul abrogării dispoziţiilor care stabilesc sancţiunea disciplinară a interzicerii participării acestora la lucrările Camerelor din care fac parte. Aceasta având în vedere şi faptul că, în finalul Deciziei nr. 81/2013, Curtea a reţinut că, „în cadrul procesului de reexaminare a legii pentru punerea în acord cu decizia de constatare a neconstituţionalităţii, Parlamentul urmează să realizeze modificările, precum şi corelările pe care aceste modificări le impun”. Modificările şi recorelările, în cazul particular analizat, vizează şi punerea în acord a reglementărilor referitoare la sancţiunile disciplinare aplicabile deputaţilor şi senatorilor, în ansamblul lor, cu dispoziţiile Constituţiei şi decizia Curţii Constituţionale.

Curtea constată în acest sens că prevederile cuprinse în cap. XI „Regimul disciplinei parlamentare” din lege sunt necorelate cu dispoziţiile art. 220-221 din Regulamentul Camerei Deputaţilor care prevăd „sancţiunea” interzicerii participării deputaţilor la lucrările Camerei pe o perioadă de maximum 15 zile sau excluderea temporară a deputatului în culpă de la o şedinţă până la maximum 30 de şedinţe în aceeaşi sesiune. Astfel, potrivit art. 220 din Regulament, (1) în cazul unor abateri grave, săvârşite de deputat în mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, Camera poate aplica sancţiunea interzicerii participării deputatului la lucrările ei pe o perioadă de maximum 15 zile sau poate hotărî, la propunerea Biroului permanent, excluderea temporară a deputatului în culpă.

(2) Gravitatea abaterilor va fi stabilită de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi în cel mult 7 zile.” iar, potrivit art. 221, „(1) Excluderea temporară poate varia de la o şedinţă până la maximum 30 de şedinţe din aceeaşi sesiune.

(2) Aplicarea excluderii temporare are următoarele consecinţe: a) suspendarea indemnizaţiei lunare pe timpul excluderii; b) suspendarea drepturilor ce ţin de calitatea de deputat, cu excepţia imunităţii;

c) interzicerea participării la lucrările Camerei şi ale comisiilor.”

Curtea reţine şi faptul că independenţa parlamentarului şi posibilităţile sale de acţiune în exercitarea mandatului nu-l exonerează de răspunderea disciplinară. Viaţa parlamentară este guvernată de principii şi reguli de conduită, pe care legiuitorul Ie-a inserat în cap. III al Legii nr. 96/2006. Astfel, art. 9, modificat prin această lege, consacră „principiul interesului naţional”, art. 10 se referă la „principiul legalităţii şi al bunei-credinţe”, stabilind că „(1) Deputaţii şi senatorii, în calitatea lor de reprezentanţi aleşi ai poporului român, îşi îndeplinesc îndatoririle şi îşi exercită drepturile în conformitate cu Constituţia, legile ţării şi regulamentele Camerei Deputaţilor şi Senatului, pe toată durata mandatului pe care îl deţin.

(2) Deputaţilor şi senatorilor le este interzis să îşi asume faţă de persoanele fizice sau juridice obligaţii financiare ori de alt tip, menite să influenţeze exercitarea mandatului cu bună-credinţă, potrivit propriei conştiinţe”, iar art. 11 şi art. 12 reglementează „principiul transparenţei” şi al „fidelităţii”.

De aceea este necesar ca abaterile disciplinare săvârşite de deputaţi sau de senatori, precum şi sancţiunile disciplinare aplicabile care, împreună, alcătuiesc „regimul disciplinei parlamentare” să fie reglementate prin lege, iar regulile de procedură în aceste cazuri să fie prevăzute în regulamentele celor două Camere. Formele de răspundere disciplinară stabilite pentru deputaţi sau senatori sunt specifice statutului acestora şi trebuie adaptate acestui statut, astfel încât să nu împiedice exercitarea mandatului încredinţat de alegători. În reglementarea acestor norme trebuie stabilite în mod clar inclusiv consecinţele situaţiilor în care deputaţii sau senatorii continuă săvârşirea faptei ce constituie abatere disciplinară sau repetă această faptă.

2. Criticile art. IV din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor

Autorii sesizării susţin că dispoziţiile legale criticate apar ca o depăşire a cererii de reexaminare a Preşedintelui României şi, de asemenea, ca o nerespectare a deciziei Curţii Constituţionale, datorită faptului că introducerea lor „nu a avut drept scop realizarea vreunei corelări tehnico-legislative”.

Curtea constată că art. IV din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor nu face decât să stabilească abrogarea, la data intrării în vigoare a legii, a oricărei dispoziţii contrare. De principiu, abrogarea are importante funcţii, şi anume de a înlătura textele de conflict între actul nou şi vechea reglementare, eventualele paralelisme legislative, discrepanţele şi necorelările, astfel încât introducerea unui text abrogator în cuprinsul unei legi nu poate fi apreciată ca fiind contrară scopului corelării tehnico-legislative. Astfel fiind, nu se poate admite, ca motiv de neconstituţionalitate, critica potrivit căreia art. IV din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor ar constitui o nerespectare a deciziei Curţii Constituţionale prin care s-a statuat în sensul asigurării unei corelări a dispoziţiilor actului normativ supus controlului de constituţionalitate.

Este adevărat însă că textul de lege criticat determină doar indirect dispoziţiile normative abrogate, prin sintagma „orice dispoziţie contrară”, lăsând la latitudinea destinatarilor legii şi a organelor chemate să aplice legea identificarea acestor dispoziţii. Aceste aspecte însă, care privesc interpretarea şi aplicarea legii în cazuri concrete, excedează în acest cadru controlului de constituţionalitate.

Cu privire la formula utilizată de legiuitor, Curtea reţine însă că, într-o bună tehnică legislativă, abrogarea expresă directă este preferabilă celei exprese indirecte, întrucât realizează o delimitare clară între normele juridice care sunt în vigoare şi cele care sunt abrogate, prevenindu-se orice neclaritate sau confuzie. De aceea este recomandabilă folosirea de către legiuitor a modalităţii abrogării exprese directe.

Cu majoritate de voturi în ceea ce priveşte pct. 1,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Admite în parte obiecţia de neconstituţionalitate formulată de un număr de 51 de deputaţi aparţinând Grupului Parlamentar al Partidului Democrat Liberal şi constată că dispoziţiile art. I pct. 14 [referitoare la introducerea art. 191 alin. (1)] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor sunt neconstituţionale, în raport cu criticile formulate.

2. Respinge, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de aceiaşi autori cu privire la dispoziţiile art. IV din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezbaterea a avut loc la data de 3 aprilie 2013 şi la aceasta au participat: Augustin Zegrean, preşedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Mircea Ştefan Minea, Ion Predescu, Puskás Valentin Zoltán, Tudorel Toader, judecători.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, precum şi pentru adoptarea unor măsuri financiare în vederea creşterii gradului de absorbţie a fondurilor europene

 

Având în vedere necesitatea adoptării de urgenţă a unor măsuri pentru optimizarea fluxurilor financiare din cadrul programelor operaţionale finanţate din instrumente structurale şi pentru asigurarea capacităţii de absorbţie a acestor fonduri şi în vederea evitării dezangajării automate a fondurilor alocate României de către Comisia Europeană, precum şi pentru îndeplinirea obiectivelor proiectelor, evitându-se astfel întârzierile majore în implementarea acestora şi neatingerea obiectivelor proiectelor,

ţinând cont de prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.260/1999, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 210 din 31 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, se impune elaborarea în regim de urgenţă a unor reglementări privind unele măsuri financiare pentru asigurarea creşterii gradului de absorbţie a instrumentelor structurale alocate României în perioada 2007-2013.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 17 iunie 2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 362/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (3), litera j) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,j) plată indirectă - transferul, prin intermediul Unităţii de plată, în contul beneficiarului, al sumelor reprezentând onorarea cererilor de plată, de prefinanţare şi/sau rambursare a cheltuielilor eligibile, precum şi restituirea de la bugetul de stat a sumelor pentru finanţarea contravalorii taxei pe valoarea adăugată neeligibile plătite, aferentă cheltuielilor eligibile efectuate de beneficiari, în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale;”.

2. La articolul 2 alineatul (3), după litera k) se introduce o nouă literă, litera I), cu următorul cuprins:

,,l) cereri de plată - cereri ale beneficiarilor, prin care se solicită autorităţilor de management virarea unor sume pentru efectuarea plăţilor cheltuielilor rambursabile reprezentând acele cheltuieli eligibile aferente instrumentelor structurale şi cofinanţarea publică asigurată de la bugetul de stat, precum şi asigurarea contravalorii taxei pe valoarea adăugată neeligibile, aferentă cheltuielilor eligibile, efectuate de beneficiari în cadrul contractelor de furnizare de bunuri/prestare de servicii/execuţie de lucrări în baza facturilor acceptate la plată de către beneficiari.”

3. La articolul 8, după litera j) se introduc două noi litere, literele k) şi l), cu următorul cuprins:

,,k) sumele necesare pentru asigurarea cofinanţării publice de la bugetul de stat aferente cererilor de plată;

l) sumele necesare pentru finanţarea contravalorii taxei pe valoarea adăugată neeligibile, aferente cheltuielilor rambursabile, solicitate de beneficiari prin cereri de plată.”

4. După capitolul IV „Prefinanţarea” se introduce un nou capitol, capitolul IV1, intitulat „Mecanismul decontării cererilor de plată”, cuprinzând articolele 174-178, cu următorul cuprins:

„CAPITOLUL IV1

Mecanismul decontării cererilor de plată

Art. 174. - (1) în procesul de implementare a programelor operaţionale, autorităţile de management pot utiliza concomitent mecanismul decontării cererilor de plată.

(2) Mecanismul decontării cererilor de plată se aplică beneficiarilor instituţii publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi beneficiarilor asociaţii de dezvoltare intercomunitară.

Art. 175. - (1) în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primirea facturilor pentru livrarea bunurilor/prestarea serviciilor/execuţia lucrărilor recepţionate, acceptate la plată, beneficiarul depune la organismul intermediar/autoritatea de management cererea de plată şi documentele justificative aferente acesteia.

(2) După efectuarea verificărilor cererii de plată, autoritatea de management virează beneficiarului valoarea cheltuielilor rambursabile şi contravaloarea taxei pe valoarea adăugată neeligibile, aferentă cheltuielilor eligibile, într-un cont distinct de disponibil deschis pe numele beneficiarilor, la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului.

(3) în ziua următoare efectuării virării, autoritatea de management va transmite beneficiarului o notificare.

(4) Notificarea prevăzută la alin. (3) transmisă de autorităţile de management trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:

a) numărul şi data facturilor;

b) codul de identificare fiscală şi denumirea furnizorilor de bunuri/prestatorilor de servicii/executanţilor de lucrări;

c) suma aferentă fiecărei facturi, care trebuie să se plătească de beneficiar din suma primită de la autoritatea de management, detaliată pe cheltuiala eligibilă şi contravaloarea taxei pe valoarea adăugată aferentă întregii cheltuieli eligibile;

d) suma aferentă fiecărei facturi, care trebuie să se plătească de beneficiar din contribuţia beneficiarului, detaliată pe contribuţia proprie eligibilă şi alte cheltuieli decât cele eligibile, inclusiv contravaloarea taxei pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor altele decât cele eligibile.

(5) O copie a notificării transmise beneficiarului se depune de acesta la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului la care îşi are deschise conturile.

(6) în situaţia în care pentru plăţile care urmează a fi efectuate din sumele încasate potrivit prevederilor alin. (2) nu au fost aprobate credite în bugetele locale, ordonatorii de credite au obligaţia de a majora bugetele locale cu sumele respective, în condiţiile art. 82 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare. În aceleaşi condiţii vor fi majorate şi bugetele instituţiilor publice locale finanţate în condiţiile art. 67 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au calitatea de beneficiari.

(7) Beneficiarii prevăzuţi la art. 174 alin. (2) prezintă la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului, pentru fiecare factură în parte, ordine de plată întocmite distinct pe fiecare element prevăzut la alin. (4) lit. c) şi d), pentru suma totală virată de către autoritatea de management şi, respectiv, pentru suma achitată din contribuţia sa. La rubrica «Reprezentând» din ordinele de plată se vor înscrie obligatoriu informaţii legate de numărul şi data facturii care se achită şi de elementele prevăzute la alin. (4) lit. c) şi d).

(8) Operaţiunile prevăzute la alin. (6) şi (7) se efectuează de către beneficiari în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la încasarea sumelor în contul prevăzut la alin. (2).

(9) Plăţile dispuse de beneficiari se efectuează numai pentru facturile înscrise în notificarea transmisă potrivit alin. (3), cuprinzând cel puţin elementele prevăzute la alin. (4).

(10) La primirea documentelor de plată prevăzute la alin. (7), unităţile Trezoreriei Statului verifică:

a) încadrarea în prevederile bugetare aprobate;

b) existenţa creditelor bugetare deschise, dacă este cazul;

c) concordanţa dintre denumirea furnizorului/codul de identificare fiscală şi suma înscrisă în notificare cu datele din ordinele de plată depuse de beneficiari;

d) concordanţa dintre numărul şi data facturii, elementele prevăzute la alin. (4) lit. c) şi d), înscrise în notificare cu cele înscrise în rubrica «Reprezentând» din ordinul de plată;

e) dacă suma din ordinele de plată întocmite potrivit alin. (7) este egală cu suma înscrisă în notificare, potrivit detalierilor prevăzute la alin. (4) lit. c) şi d), pentru fiecare factură în parte;

f) dacă suma totală a ordinelor de plată este egală cu suma totală din notificare.

(11) După efectuarea verificărilor de la alin. (10), unităţile Trezoreriei Statului virează suma totală primită de la autorităţile de management din contul deschis potrivit alin. (2) în contul de venituri al bugetului local «Sume primite în cadrul mecanismului decontării cererilor de plată» sau, după caz, în contul propriu de disponibilităţi al instituţiilor publice locale finanţate în condiţiile art. 67 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau în contul de disponibilităţi pe care asociaţiile de dezvoltare intercomunitare au obligaţia să îl deschidă la unitatea Trezoreriei Statului în raza cărora sunt înregistrate fiscal.

(12) Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară care derulează operaţiuni aferente proiectului/proiectelor prin conturi deschise la bănci comerciale au obligaţia de a-şi transfera contribuţia în contul deschis potrivit alin. (11).

(13) Operaţiunile de la alin. (7) şi (11) se efectuează la nivelul unităţilor Trezoreriei Statului în aceeaşi zi în care s-au primit ordinele de plată de la beneficiar.

(14) În cazul în care beneficiarii sumelor nu depun ordinele de plată prevăzute la alin. (7) pentru toată suma prevăzută în notificare, în termenul prevăzut la alin. (8), sau nu respectă condiţiile de la alin. (10), unităţile Trezoreriei Statului restituie integral în conturile autorităţilor de management sumele primite de acestea din contul prevăzut la alin. (2).

(15) În termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data încasării sumelor virate de către autoritatea de management, beneficiarii au obligaţia de a depune cerere de rambursare la organismul intermediar/autoritatea de management în care sunt incluse sumele din facturile decontate prin cererea de plată.

(16) Autorităţile de management autorizează potrivit prevederilor legale comunitare şi naţionale cheltuielile pentru care s-a depus cerere de rambursare potrivit alin. (15) şi notifică beneficiarii, evidenţiind distinct sumele aferente instrumentelor structurale şi sumele reprezentând cofinanţare publică asigurată din bugetul de stat.

(17) Beneficiarii prevăzuţi la art. 174 alin. (2), care au fost notificaţi potrivit alin. (16), vor proceda în cel mult 3 zile lucrătoare la regularizarea conturilor de venituri ale bugetelor proprii, prin reflectarea sumelor primite de la autorităţile de management în baza cererilor de plată la subdiviziunile de venituri specifice programelor respective, concomitent cu diminuarea sumelor evidenţiate la subdiviziunea de venituri «Sume primite în cadrul mecanismului decontării cererilor de plată».

(18) În situaţia în care beneficiarii care au calitatea de ordonatori de credite ai bugetului local nu respectă prevederile alin. (15), autorităţile de management solicită în scris Ministerului Finanţelor Publice sistarea alimentării atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrare. Alocarea şi utilizarea cotelor defalcate din impozitul pe venit şi a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale care au fost sistate în condiţiile altor acte normative se menţin.

(19) în cazul nerespectării prevederilor alin. (15) de către beneficiarii instituţii publice locale finanţate în condiţiile art. 67 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile de management vor sesiza în scris Ministerul Finanţelor Publice, care va dispune unităţilor teritoriale ale Trezoreriei Statului să nu opereze plăţi din conturile acestor instituţii, cu excepţia plăţilor pentru achitarea arieratelor, a drepturilor salariale şi a contribuţiilor aferente acestora.

(20) La primirea cererilor de rambursare prevăzute la alin. (15) autorităţile de management comunică în scris Ministerului Finanţelor Publice, care dispune încetarea restricţiilor prevăzute la alin. (18) şi (19).

(21) în baza comunicării prevăzute la alin. (20), Ministerul Finanţelor Publice dispune reluarea alimentării atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrare, precum şi reluarea operaţiunilor din conturile instituţiilor publice locale finanţate integral din venituri proprii şi/sau finanţate din venituri proprii şi subvenţii.

Art. 176. - (1) Din valoarea cererii de rambursare depuse potrivit art. 175 alin. (15) se deduc sumele virate pe baza cererii de plată.

(2) Sumele virate beneficiarilor pe baza cererilor de plată nu pot fi utilizate pentru o altă destinaţie decât cea pentru care au fost acordate.

(3) Beneficiarii au obligaţia restituirii integrale sau parţiale a fondurilor virate în cazul proiectelor pentru care aceştia nu justifică prin cereri de rambursare utilizarea acestora.

(4) Beneficiarii sunt responsabili de utilizarea sumelor potrivit destinaţiilor, precum şi de restituirea fondurilor virate în cazul în care aceştia nu justifică utilizarea lor.

Art. 177. - (1) Pentru sumele virate şi nejustificate prin cereri de rambursare, autorităţile de management notifică beneficiarilor în termen de 5 zile lucrătoare obligaţia restituirii acestora.

(2) Termenul de restituire a sumelor prevăzute la art. 176 alin. (3) nu poate depăşi 5 zile de la data primirii notificării prevăzute la alin. (1).

Art. 178. - Recuperarea sumelor se efectuează potrivit prevederilor art. 172. Dobânda prevăzută la art. 172 alin. (13) reprezintă venit al bugetului de stat şi se virează în contul «Alte venituri din dobânzi».”

Art. II. - Ministerul Finanţelor Publice poate aloca temporar, în anul 2013, pentru asigurarea plăţilor aferente cheltuielilor eligibile rambursabile finanţate din fonduri europene, precum şi pentru cheltuielile eligibile rambursabile aferente instrumentelor structurale din cererile de plată, sume din venituri din privatizare în lei şi în valută înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului şi contul curent în valută al Ministerului Finanţelor Publice deschis la Banca Naţională a României, în baza unor hotărâri ale Guvernului, cu respectarea prevederilor art. 25 din Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr. 5/2013.

Art. III. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 17 iunie 2009, aprobată cu modificări prin Legea 362/2009, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul fondurilor europene,

Eugen Orlando Teodorovici

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

p. Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Marius Nica,

secretar general

Ministrul transporturilor,

Relu Fenechiu

Ministrul economiei,

Varujan Vosganian

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

Ministrul afacerilor externe,

Titus Corlăţean

 

Bucureşti, 10 aprilie 2013.

Nr. 27.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind cadrul general de organizare şi desfăşurare a admiterii în ciclurile de studii universitare de licenţă, de master şi de doctorat pentru anul universitar 2013-2014

 

În conformitate cu prevederile art. 142, 145, 151, 156, 158, 160, 163, 174, 176, 199, 200 şi 277 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 133/2000 privind învăţământul universitar şi postuniversitar de stat cu taxă, peste locurile finanţate de la bugetul de stat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 441/2001, cu modificările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.004/2002 privind stimularea elevilor şi studenţilor care au primit distincţii la olimpiadele şcolare internaţionale organizate pentru învăţământul preuniversitar şi a doctoranzilor care au obţinut rezultate deosebite în activitatea de cercetare, cu modificările şi completările ulterioare, al Hotărârii Guvernului nr. 707/2012 pentru aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare, a structurii instituţiilor de învăţământ superior, a domeniilor şi programelor de studii universitare acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, a locaţiilor geografice de desfăşurare, a numărului de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învăţământ şi limbă de predare, precum şi a numărului maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi în anul universitar 2012-2013, cu modificările şi completările ulterioare, al Hotărârii Guvernului nr. 404/2006 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de masterat, al Hotărârii Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat, al Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale si pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 71/2013,

ministrul educaţiei naţionale şi ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică emit prezentul ordin.

 

CAPITOLUL I

Organizarea admiterii

 

Art. 1. - (1) Potrivit legii, instituţiile de învăţământ superior organizează examene de admitere pentru fiecare ciclu de studii universitare.

(2) Examenele de admitere se organizează pe baza metodologiilor proprii de admitere stabilite de către fiecare instituţie de învăţământ superior în baza autonomiei universitare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi ale prezentului ordin.

(3) Conform legii, metodologia proprie de admitere, condiţiile de admitere, inclusiv oferta anuală de şcolarizare, în conformitate cu prevederile art. 138 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, sunt făcute publice în fiecare an de către universitate.

Art. 2. - (1) Pentru ciclul de studii universitare de licenţă, admiterea se organizează pe domenii de licenţă, la specializările/programele de studii acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu în cadrul instituţiei de învăţământ superior, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Pentru ciclul de studii universitare de master, admiterea se realizează la programele de studii legal înfiinţate în cadrul instituţiei de învăţământ superior, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(3) Pentru ciclul de studii universitare de doctorat, admiterea se realizează în domeniile de studii universitare de doctorat aprobate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 3. - (1) Concursul pentru admiterea la toate formele de învăţământ ale studiilor universitare menţionate la art. 2 se poate organiza în sesiuni, înainte de începerea anului universitar.

(2) Perioadele sesiunilor de admitere, formele şi probele de concurs se stabilesc prin metodologia proprie şi se fac publice conform prevederilor legale în vigoare, prin afişare la sediul instituţiei de învăţământ superior şi prin publicare pe pagina web proprie.

Art. 4. - (1) Admiterea la studii universitare de licenţă se susţine în limba română sau într-o limbă străină, pentru programele de licenţă la care şcolarizarea este organizată în limba străină respectivă.

(2) Pentru programele de licenţă şcolarizate în limba română, la solicitarea scrisă a candidaţilor care au susţinut la bacalaureat şi proba la limba şi literatura maternă, examenul de admitere se poate susţine şi în limbile materne respective, cu respectarea autonomiei universitare.

Art. 5. - (1) Pentru studiile universitare organizate într-o limbă străină, admiterea va conţine obligatoriu o probă de competenţă lingvistică, eliminatorie, notată cu admis/respins.

(2) Probele practice pentru testarea capacităţilor artistice sau sportive sunt eliminatorii şi se vor nota conform metodologiei proprii.

 

CAPITOLUL II

Candidaţii la admitere

 

Art. 6. - (1) La admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă pot participa absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă.

(2) La admiterea în ciclul de studii universitare de master pot participa absolvenţii cu diplomă de licenţă sau echivalentă ai studiilor universitare de lungă durată organizate conform Legii nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţii cu diplomă de licenţă ai ciclului de studii universitare de licenţă organizate conform Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi absolvenţii studiilor efectuate în străinătate şi recunoscute de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale ca fiind cel puţin studii universitare de licenţă.

(3) La admiterea în ciclul de studii universitare de doctorat pot participa absolvenţii cu diplomă de licenţă sau echivalentă ai studiilor universitare de lungă durată organizate conform Legii nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţii cu diplomă de master ai ciclului de studii universitare de master organizate conform Legii nr. 288/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi absolvenţii studiilor efectuate în străinătate şi recunoscute de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale ca fiind cel puţin studii universitare de master.

(4) La admiterea în toate ciclurile de studii universitare pot participa şi cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene, în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare. Recunoaşterea studiilor efectuate de către aceştia în afara României se va realiza de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale înainte de înscrierea candidaţilor la concursul de admitere, fiecare candidat având obligaţia de a prezenta la înscrierea la concurs atestatul de recunoaştere a studiilor.

(5) La admiterea în toate ciclurile de studii universitare din învăţământul superior militar, de ordine publică şi siguranţă naţională pot participa şi cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene, cu respectarea reglementărilor specifice elaborate de ministerele de resort.

(6) La admiterea în toate ciclurile de studii universitare cu predare în limba română, cetăţenii străini au obligaţia să prezinte un certificat de competenţă lingvistică pentru limba română eliberat de către instituţii abilitate de Ministerul Educaţiei Naţionale.

Art. 7. - (1) Un candidat poate fi admis şi înmatriculat ca student la cel mult două programe de studii concomitent, indiferent de instituţiile de învăţământ care le oferă. Un candidat declarat admis poate beneficia de finanţare de la bugetul de stat pentru un singur program de licenţă, pentru un singur program de master şi pentru un singur program de doctorat. Candidatul declarat admis la mai multe facultăţi optează pentru programul de studii care va fi finanţat de la bugetul de stat, prin depunerea diplomei de bacalaureat sau a diplomei ciclului de studii universitare anterior absolvit, după caz, în original, la facultatea pe care doreşte să o urmeze, respectând termenul de depunere stabilit de aceasta din urmă.

(2) Costurile aferente depăşirii duratei învăţământului gratuit, prevăzute de lege, se suportă de către studenţi.

(3) în cadrul metodologiei proprii, instituţiile de învăţământ superior pot stabili facilităţi sau condiţii speciale referitoare la admiterea pentru programe de studii universitare de licenţă a candidaţilor care au obţinut în perioada studiilor liceale distincţii la olimpiadele şcolare şi/sau la alte concursuri naţionale ori internaţionale.

 

CAPITOLUL III

Înscrierea candidaţilor

 

Art. 8. - Instituţiile de învăţământ superior vor aduce la cunoştinţa candidaţilor condiţiile şi documentele necesare pentru înscriere, prin afişare la sediul instituţiilor şi pe pagina web proprie.

Art. 9. - (1) Candidaţii care au promovat examenul de bacalaureat/licenţă/disertaţie în sesiunile corespunzătoare anului şcolar/universitar 2012-2013 prezintă la înscriere diploma de bacalaureat/licenţă/master sau adeverinţa eliberată de către instituţia de învăţământ, în care se menţionează media generală, mediile obţinute în anii de studiu, termenul de valabilitate şi faptul că nu a fost eliberată diploma.

(2) în vederea înmatriculării, candidaţii admişi pe locurile finanţate de la bugetul de stat au obligaţia să depună, până la data stabilită prin metodologia proprie de admitere, diploma de bacalaureat/licenţă/disertaţie sau adeverinţa, pentru candidaţii care au promovat examenul de bacalaureat în sesiunea 2012-2013, în original, la secretariatul facultăţii/departamentului.

(3) Neprezentarea diplomei de bacalaureat/licenţă/disertaţie sau a adeverinţei, în original, din vina exclusivă a candidatului admis, în termenul stabilit prin metodologia proprie de admitere, duce la pierderea locului finanţat de la bugetul de stat.

Art. 10. - Instituţiile de învăţământ superior au obligaţia să restituie, după afişarea rezultatelor finale, în cel mult 48 de ore de la depunerea cererii şi necondiţionat, fără perceperea unor taxe, dosarele candidaţilor respinşi sau ale celor care renunţă la locul obţinut prin admitere.

Art. 11. - (1) Instituţiile de învăţământ superior pot percepe de la candidaţi, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, taxe de înscriere pentru organizarea şi desfăşurarea admiterii, în cuantumurile aprobate de senatele universitare şi prevăzute în metodologia proprie. Aceste taxe se fac publice pe paginile web ale instituţiilor de învăţământ superior.

(2) Senatele universitare pot prevedea, prin metodologiile proprii de admitere, scutirea de la plata acestor taxe sau reducerea lor.

(3) Potrivit legii, copiii personalului didactic aflat în activitate sunt scutiţi de plata taxelor de înscriere la concursurile de admitere în învăţământul superior şi beneficiază de gratuitate la cazare în cămine.

 

CAPITOLUL IV

Rezultatele admiterii

 

Art. 12. - (1) Media generală minimă de admitere la studii universitare de licenţă, de master şi de doctorat nu poate fi mai mică decât 5 (cinci) sau decât un număr minim de puncte echivalent.

(2) Media generală de admitere se calculează ca medie aritmetică sau medie ponderată a notelor obţinute la probele examenului de admitere.

(3) La calculul mediei generale de admitere la studii universitare de licenţă şi de master pot fi luate în considerare notele de la probele de bacalaureat, media de la bacalaureat, licenţă şi/sau notele din anii de studii, după caz, conform metodologiei proprii.

(4) Mediile generale/Punctajele generale obţinute de candidaţi la admitere sunt valabile pentru stabilirea ordinii de clasificare numai la instituţia de învăţământ superior la care aceştia au candidat, în conformitate cu metodologiile proprii de admitere.

(5) Ordinea de clasificare rezultată în urma admiterii va fi utilizată şi pentru repartizarea locurilor finanţate de la bugetul de stat, acestea revenind celor mai bine clasaţi candidaţi din fiecare domeniu.

(6) Metodologiile proprii de admitere ale instituţiilor de învăţământ superior trebuie să prevadă criterii de departajare a candidaţilor, inclusiv în cazul mediilor egale obţinute la examenul de admitere, astfel încât să nu se depăşească capacitatea de şcolarizare stabilită, conform prevederilor legale în vigoare.

(7) înmatricularea studenţilor declaraţi admişi în urma concursului de admitere se face prin decizie a rectorului instituţiei de învăţământ superior. După aprobarea înmatriculării, studenţii sunt înscrişi în registrul matricol sub un număr unic valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare la specializarea/specializările/programul/programele de studii la care au fost admişi.

(8) Universităţile au obligaţia întocmirii contractelor de studii dintre studenţi înmatriculaţi şi rectorul universităţii.

Art. 13. - Rezolvarea contestaţiilor este în exclusivitate de competenţa instituţiilor de învăţământ superior, conform metodologiilor proprii de admitere. Nu se admit contestaţii pentru probele orale, de aptitudini sportive sau artistice. Decizia comisiei de contestaţii este definitivă.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

Art. 14. - Conducerile instituţiilor de învăţământ superior au întreaga responsabilitate pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de admitere pentru fiecare ciclu de studii universitare.

Art. 15. - Prevederile prezentului ordin vor fi duse la îndeplinire de Direcţia generală învăţământ superior din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi de instituţiile de învăţământ superior acreditate sau autorizate provizoriu să organizeze activităţi de învăţământ superior, potrivit legii.

Art. 16. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

Ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică,

Mihnea Cosmin Costoiu

 

Bucureşti, 15 aprilie 2013.

Nr. 3.544.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a examenelor de licenţă/diplomă si disertaţie

 

În conformitate cu prevederile art. 120, 130, 137, 138, 140, 143, 145, 146, 152 şi 157 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 404/2006 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de masterat,

având în vedere prevederile Legii nr. 60/2000 privind dreptul absolvenţilor învăţământului superior particular de a susţine examenul de finalizare a studiilor la instituţii de învăţământ superior de stat acreditate şi ale Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.952/2012 pentru reglementarea unor măsuri privind finalizarea studiilor în învăţământul superior pentru situaţiile prevăzute la art. 361 alin. (4) şi (5) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului României nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013,

ministrul educaţiei naţionale şi ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică emit prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a examenelor de licenţă/diplomă şi disertaţie, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Examenele de licenţă/diplomă şi disertaţie se organizează şi se desfăşoară numai de către instituţiile de învăţământ superior acreditate pe baza unui regulament propriu aprobat de senatul universitar şi publicat pe site-ul web al instituţiei de învăţământ superior.

Art. 3. - Regulamentul propriu privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de licenţă/diplomă şi disertaţie, denumit în continuare regulament propriu, se elaborează în conformitate cu metodologia-cadru, aprobată prin prezentul ordin, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 4. - Instituţiile de învăţământ superior acreditate aflate în perioada de monitorizare specială au dreptul să organizeze şi să desfăşoare examene de licenţă/diplomă şi examene de disertaţie numai pentru absolvenţii proprii.

Art. 5. - Absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior autorizate provizoriu susţin examen de licenţă/diplomă numai în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate care au programe de studii cu profil similar, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 6. - Prevederile prezentului ordin vor fi duse la îndeplinire de către Direcţia generală învăţământ superior şi instituţiile de învăţământ superior acreditate sau autorizate provizoriu să organizeze activităţi de învăţământ superior, potrivit legii.

Art. 7. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.271/2012 privind metodologia-cadru de organizare a examenelor de finalizare a studiilor în învăţământul superior - examene de absolvire, licenţă, diplomă, selecţie, disertaţie, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 20 februarie 2012, se abrogă.

Art. 8. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

Ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică,

Mihnea Cosmin Costoiu

 

Bucureşti, 15 aprilie 2013.

Nr. 3.545.

 

ANEXA

 

METODOLOGIE-CADRU

de organizare si desfăşurare a examenelor de licenţă/diplomă si disertaţie

 

CAPITOLUL I

Organizarea şi desfăşurarea examenului de licenţă/diplomă

 

Art. 1. - Programele de studii universitare de licenţă, organizate în baza Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare, se finalizează cu examen de licenţă pentru ciclul de studii universitare de licenţă sau examen de diplomă pentru învăţământul universitar de licenţă din domeniul ştiinţelor inginereşti, denumit în continuare examen de licenţă/diplomă.

Art. 2. - (1) Programele de studii universitare, organizate în baza Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru absolvenţii care au beneficiat de prelungire de studii, se finalizează:

a) cu examen de licenţă/diplomă, pentru studiile în învăţământul universitar de lungă durată;

b) cu examen de absolvire, pentru studiile în învăţământul universitar de scurtă durată.

(2) Instituţiile de învăţământ superior acreditate, care organizează şi desfăşoară examene de finalizare a studiilor organizate în baza Legii nr. 84/1995, prevăd în regulamentul propriu un capitol distinct privind organizarea şi desfăşurarea acestor examene, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 3. - (1) în cazul absolvenţilor care provin de la instituţii de învăţământ superior şi/sau programe de studii care au intrat în lichidare, susţinerea examenului de licenţă/diplomă este condiţionată de promovarea de către absolvenţi a unui examen de selecţie, în situaţii prevăzute de legislaţia în vigoare.

(2) Examenul de selecţie se organizează şi se desfăşoară în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate în care se va susţine ulterior şi examenul de licenţă/diplomă.

(3) Examenul de selecţie promovat este recunoscut în toate sesiunile ulterioare de examene de licenţă/diplomă, dar numai în cadrul instituţiei la care a fost susţinut şi promovat.

(4) Instituţiile de învăţământ superior acreditate care organizează şi desfăşoară examen de selecţie prevăd în regulamentul propriu un capitol distinct privind organizarea şi desfăşurarea examenului de selecţie, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 4. - Pot susţine examen de licenţă/diplomă:

a) absolvenţii de învăţământ superior ai programelor de studii/specializărilor acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu;

b) absolvenţii care au promovat examenul de selecţie, potrivit prevederilor art. 3.

Art. 5. - Instituţiile de învăţământ superior acreditate organizează şi desfăşoară examen de licenţă/diplomă numai pentru:

a) programe de studii universitare de licenţă/specializări pentru care are acreditare în condiţiile legii, denumite în continuare programe de studii universitare/specializări acreditate;

b) programe de studii universitare de licenţă/specializări autorizate să funcţioneze provizoriu, pentru care instituţia are, în acelaşi domeniu de licenţă, programe de studii universitare de licenţă/specializări acreditate.

Art. 6. - (1) în situaţia în care, la nivel naţional, într-un domeniu de licenţă există numai programe de studii universitare de licenţă/specializări autorizate să funcţioneze provizoriu, absolvenţii acestor programe susţin examenul de licenţă/diplomă la instituţii de învăţământ superior acreditate care au programe de studii universitare de licenţă/specializări acreditate „înrudite”, stabilite de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior în momentul autorizării de funcţionare provizorie.

(2) în cazul programelor de studii/specializărilor deja lichidate, la care mai există absolvenţi care nu au susţinut sau nu au promovat examenele de finalizare a studiilor, şi pentru care la nivel naţional, în domeniul respectiv de licenţă, există numai programe de studii/specializări autorizate să funcţioneze provizoriu, examenul de licenţă/diplomă se susţine la instituţii de învăţământ superior acreditate care au programe de studii universitare de licenţă/specializări acreditate „înrudite”, stabilite de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior în momentul autorizării de funcţionare provizorie.

Art. 7. - (1) O instituţie de învăţământ superior acreditată organizează şi desfăşoară examen de licenţă/diplomă pentru absolvenţii proprii.

(2) O instituţie de învăţământ superior acreditată poate organiza examen de licenţă/diplomă pentru absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior acreditate sau autorizate provizoriu la programe de studii universitare de licenţă care există în structura universităţii, în condiţiile prevăzute de regulamentul propriu, cu respectarea prevederilor legale.

(3) Instituţiile de învăţământ superior acreditate care organizează şi desfăşoară examen de licenţă/diplomă pentru absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior acreditate sau autorizate provizoriu prevăd în regulamentul propriu un capitol distinct privind organizarea şi desfăşurarea acestor examene, inclusiv precizarea modalităţii acoperirii cheltuielilor, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 8. - Absolvenţii programelor de studii universitare de licenţă/specializărilor menţionate la art. 5 se înscriu şi susţin examenul de licenţă/diplomă la instituţia pe care au absolvit-o, în conformitate cu prevederile regulamentului propriu.

Art. 9. - Absolvenţii unei instituţii de învăţământ superior acreditate se pot înscrie şi pot susţine examenul de licenţă/diplomă la o altă instituţie de învăţământ superior acreditată, cu aprobarea senatelor universitare ale celor două instituţii de învăţământ superior.

Art. 10. - (1) Absolvenţii care provin din instituţii de învăţământ superior autorizate provizoriu susţin examenul de licenţă/diplomă în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, în baza unui protocol încheiat între cele două instituţii de învăţământ superior, cu aprobarea senatelor universitare.

(2) înscrierea absolvenţilor pentru examenul de licenţă/diplomă se realizează de către instituţia de învăţământ superior în care au urmat studiile, în baza protocolului încheiat între cele două instituţii de învăţământ superior, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 11. - (1) Examenul de licenţă/diplomă constă din două probe, după cum urmează:

a) proba 1: evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate;

b) proba 2: prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/proiectului de diplomă.

(2) Probele menţionate la alin. (1) pentru examenul de licenţă/diplomă se desfăşoară în prezenţa, în acelaşi loc şi în acelaşi moment, a comisiei de examen şi a examinatului.

(3) Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/proiectului de diplomă sunt publice.

(4) Tematica şi bibliografia se publică pe site-ul web al instituţiei de învăţământ superior.

Art. 12. - (1) În învăţământul superior medico-farmaceutic uman, prima probă din cadrul examenului de licenţă se constituie dintr-o componentă naţională şi, după caz, o componentă specifică.

(2) Componenta naţională se realizează sub formă de lucrare scrisă din tematica şi din bibliografia anunţate de către comisia de organizare, care va fi formată din specialişti desemnaţi de conducerile universităţilor de medicină şi farmacie acreditate.

Art. 13. - În regulamentul propriu, instituţiile de învăţământ superior acreditate prevăd modul de susţinere a probei pentru evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate: scris, oral, probă practică.

Art. 14. - (1) Media de promovare a examenului de licenţă/diplomă trebuie să fie cel puţin 6,00.

(2) Nota de promovare trebuie să fie cel puţin 5,00 la fiecare din cele două probe.

(3) Media fiecărei probe, calculată ca medie aritmetică a notelor membrilor comisiei de examen, precum şi media examenului de licenţă/diplomă se determină cu două zecimale, fără rotunjire.

(4) Notele probelor de examen sunt numere întregi de la 1 la 10.

(5) Deliberarea comisiilor cu privire la stabilirea rezultatelor examenului de licenţă/diplomă nu este publică.

(6) Luarea deciziilor în cadrul comisiei este reglementată prin regulamentul propriu.

 

CAPITOLUL II

Organizarea şi desfăşurarea examenului de disertaţie

 

Art. 15. - Programele de studii universitare de master, organizate în baza Legii nr. 288/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se finalizează cu examen de disertaţie.

Art. 16. - O instituţie de învăţământ superior acreditată organizează şi desfăşoară examen de disertaţie numai pentru absolvenţii proprii.

Art. 17. - (1) Examenul de disertaţie constă într-o singură probă, şi anume prezentarea şi susţinerea lucrării de disertaţie.

(2) Susţinerea lucrării de disertaţie este publică şi se desfăşoară în prezenţa, în acelaşi loc şi în acelaşi moment, a comisiei de examen şi a examinatului.

(3) Media de promovare a examenului de disertaţie trebuie să fie cel puţin 6,00.

(4) Media examenului de disertaţie se determină cu două zecimale, fără rotunjire.

(5) Notele membrilor comisiei de examen sunt numere întregi de la 1 la 10.

(6) Deliberarea comisiilor cu privire la stabilirea rezultatelor examenului de disertaţie nu este publică.

(7) Luarea deciziilor în cadrul comisiei este reglementată prin regulamentul propriu.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

 

Art. 18. - Pentru un program de studii universitare/specializare, examenul de finalizare a studiilor se organizează şi se desfăşoară în aceleaşi condiţii pentru toţi absolvenţii, indiferent de forma de învăţământ parcursă sau instituţia de învăţământ superior absolvită.

Art. 19. - Examenele de finalizare a studiilor se pot organiza în 3 sesiuni ale aceluiaşi an calendaristic, în perioadele stabilite de senatele instituţiei organizatoare.

Art. 20. - (1) Modalitatea de desemnare şi componenţa comisiilor pentru examenele de licenţă/diplomă şi disertaţie şi a comisiilor pentru soluţionarea contestaţiilor se stabilesc prin regulamentul propriu.

(2) Membrii comisiilor pentru examene şi ai comisiilor pentru analiza şi soluţionarea contestaţiilor nu se pot afla, cu cei examinaţi sau între ei, în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea inclusiv, conform legii.

(3) Componenţa comisiilor pentru examenele de licenţă/diplomă şi disertaţie şi a comisiilor pentru soluţionarea contestaţiilor se publică pe site-ul web al instituţiei.

(4) Conducerea instituţiei organizatoare şi comisiile de examen poartă întreaga responsabilitate pentru organizarea şi desfăşurarea examenelor de finalizare a studiilor.

Art. 21. - (1) Contestaţiile se depun şi se rezolvă conform regulamentului propriu, exclusiv la nivelul instituţiei de învăţământ superior care a organizat examene de licenţă/diplomă şi disertaţie.

(2) Deciziile comisiilor de analiză şi soluţionare a contestaţiilor sunt definitive.

(3) Rezultatele obţinute la probele orale, de aptitudini sportive sau artistice nu pot fi contestate.

Art. 22. - Regulamentul propriu cuprinde prevederi exprese privind măsurile luate de instituţiile organizatoare pentru asigurarea originalităţii conţinutului lucrărilor ce urmează a fi susţinute, precum şi prevederi exprese privind interzicerea comercializării de lucrări ştiinţifice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calităţii de autor al unei lucrări de licenţă, de diplomă sau de disertaţie.

Art. 23. - Diplomele pentru absolvenţii care au promovat examenul de finalizare a studiilor se eliberează de către instituţia organizatoare, în termen de cel mult 12 luni de la data promovării.

Art. 24. - (1) Până la eliberarea diplomei, absolvenţii care au promovat examenul de finalizare a studiilor primesc, la cerere, adeverinţe de absolvire a studiilor.

(2) Adeverinţa de absolvire conferă titularului aceleaşi drepturi legale ca şi diploma şi trebuie să conţină funcţia, numele şi semnătura persoanelor responsabile din instituţia de învăţământ superior şi informaţiile următoare:

a) domeniul de studii universitare;

b) programul de studii/specializarea;  

c) perioada de studii;

d) media de finalizare a studiilor;

e) statutul de acreditare/autorizare provizorie, forma de învăţământ, limba de predare, locaţia geografică, numărul de credite şi actul normativ care le stabileşte (hotărâre a Guvernului, ordin al ministrului, după caz).

(3) în caz de pierdere sau de distrugere, eliberarea unei noi adeverinţe urmează procedurile legale privind eliberarea duplicatelor actelor de studii.

Art. 25. - Absolvenţii care nu promovează examenul de finalizare a studiilor primesc, la cerere, un certificat de studii universitare care cuprinde informaţii privind forma de învăţământ la care s-a organizat şcolarizarea, perioada de studii, mediile de promovare a anilor de studii.

Art. 26. - Absolvenţii promoţiilor anterioare se pot înscrie la examenele de finalizare a studiilor în sesiunile programate pentru promoţia curentă.

Art. 27. - Prezentul ordin se aplică începând cu sesiunile de examene de finalizare a studiilor aferente anului universitar 2012-2013.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru abrogarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 23/2004 privind aprobarea Procedurii de supraveghere a emiterii garanţiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 23/2004 privind aprobarea Procedurii de supraveghere a emiterii garanţiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 928 din 12 octombrie 2004.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Claudiu Sorin Dumbrăveanu

 

Bucureşti, 10 aprilie 2013.

Nr. 20.

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

ORDIN

pentru modificarea Normelor privind autorizarea şi funcţionarea asigurătorilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 16/2012

 

Potrivit Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 2 aprilie 2013 prin care s-a adoptat modificarea Normelor privind autorizarea şi funcţionarea asigurătorilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 16/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 4 alin. (26) şi (27), al art. 5 lit. b) şi al art. 8 alin. (1) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor emite următorul ordin:

Articol unic. - Normele privind autorizarea şi funcţionarea asigurătorilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 16/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 631 din 3 septembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- La articolul 29, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Pentru persoanele menţionate la alin. (1) care la data apariţiei prezentelor norme sunt angajate la un asigurător, indiferent de funcţia pe care o ocupă, perioada maximă de conformare este până la data de 31 octombrie 2013 inclusiv.”

 

Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Daniel George Tudor

 

Bucureşti, 11 aprilie 2013.

Nr. 11.