MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 242/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 242         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 26 aprilie 2013

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

108. - Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind recunoaşterea academică a diplomelor şi perioadelor de studii din învăţământul superior, semnat la Bucureşti la 18 octombrie 2012

 

Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind recunoaşterea academică a diplomelor si perioadelor de studii din învăţământul superior

 

403. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind recunoaşterea academică a diplomelor şi perioadelor de studii din învăţământul superior, semnat la Bucureşti la 18 octombrie 2012

 

109. - Lege pentru ratificarea Protocolului de încetare a Convenţiei Consulare dintre Republica Socialistă România şi Republica Austria din 24 septembrie 1970, semnat la Bucureşti la 13 septembrie 2012

 

Protocol de încetare a Convenţiei Consulare dintre Republica Socialistă România şi Republica Austria din 24 septembrie 1970

 

404. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului de încetare a Convenţiei Consulare dintre Republica Socialistă România şi Republica Austria din 24 septembrie 1970, semnat la Bucureşti la 13 septembrie 2012

 

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

42. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 13/2013 privind constituirea grupurilor parlamentare de prietenie cu Republica Federală Germania şi Regatul Ţărilor de Jos (Olanda)

 

43. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 23/2013 privind constituirea unor grupuri parlamentare de prietenie

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

20. - Hotărâre cu privire la transmiterea răspunsurilor Senatului la întrebările conţinute de documentul european de consultare Carte Verde privind practicile comerciale neloiale din cadrul lanţului de aprovizionare între întreprinderi cu produse alimentare şi nealimentare în Europa - COM (2013) 37 final

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

188. - Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 65/2013 pentru aprobarea bugetului propriu de venituri şi cheltuieli al Ministerului Transporturilor privind activitatea de privatizare pe anul 2013

 

189. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii de Administrare Active Feroviare „S.A.A.F.” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind recunoaşterea academică a diplomelor şi perioadelor de studii din învăţământul superior, semnat la Bucureşti la 18 octombrie 2012

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind recunoaşterea academică a diplomelor şi perioadelor de studii din învăţământul superior, semnat la Bucureşti la 18 octombrie 2012.

Art. 2. - Ministerul Educaţiei Naţionale adoptă măsurile necesare pentru îndeplinirea dispoziţiilor acordului prevăzut la art. 1.

 

Această lege a Fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 18 aprilie 2013.

Nr. 108.

 

ACORD

între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind recunoaşterea academică a diplomelor şi perioadelor de studii din învăţământul superior

 

Guvernul României, pe de o parte, şi Guvernul Republicii Franceze, pe de altă parte, denumite în continuare părţi,

având în vedere Acordul cultural dintre Guvernul Republicii Franceze şi Guvernul Republicii Populare Române, semnat la Paris la 11 ianuarie 1965,

reafirmând angajamentul asumat prin Convenţia de la Lisabona cu privire la recunoaşterea calificărilor obţinute în învăţământul superior în statele din regiunea Europei, semnată la Lisabona la 11 aprilie 1997, în vigoare pe teritoriul statului celor două părţi,

reafirmând angajamentul asumat prin Declaraţia de la Bologna, semnată la 19 iunie 1999, privind construirea Spaţiului European al învăţământului Superior,

reafirmând principiul fundamental al dreptului Uniunii Europene privind nediscriminarea, aplicabil cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, conform căruia orice candidat la înscrierea într-o instituţie de învăţământ superior dintr-un stat membru al Uniunii Europene are aceleaşi drepturi ca şi candidaţii din statul membru gazdă,

luând în considerare:

- tradiţiile de cooperare şi de schimb între instituţiile de învăţământ superior din Franţa şi din România, concretizate prin încheierea de numeroase acorduri între aceste instituţii;

- necesitatea consolidării mobilităţii studenţilor din fiecare stat prin facilitarea continuării studiilor în celălalt stat;

- respectarea directivelor europene privind exercitarea profesiilor reglementate,

au convenit asupra celor ce urmează, cu respectarea principiului autonomiei instituţiilor de învăţământ superior:

 

ARTICOLUL 1

Obiectul acordului

 

Prezentul acord are drept obiect facilitarea recunoaşterii reciproce a diplomelor şi a perioadelor de studii, definite la art. 2 din prezentul acord, în vederea continuării studiilor în instituţiile de învăţământ superior acreditate de pe teritoriul statului celeilalte părţi.

 

ARTICOLUL 1 bis

 

Dispoziţiile prezentului acord sunt elaborate cu respectarea dreptului Uniunii Europene aplicabil în domeniul recunoaşterii diplomelor.

 

ARTICOLUL 2

Domeniul de aplicare

 

2.1. Instituţiile de învăţământ superior vizate de prezentul acord sunt următoarele:

2.1.1. Pentru partea franceză: toate instituţiile în cadrul

cărora se derulează o formare postbacalaureat, care conduce la obţinerea unei diplome sau la acordarea unui grad, eliberate sub autoritatea statului: universităţi, şcoli superioare şi licee care oferă o formare postbacalaureat.

2.1.2. Pentru partea română: toate instituţiile acreditate de învăţământ superior: universităţi, academii de studii, institute, şcoli de studii superioare.

2.2. Diplomele: definiţii

2.2.1. Pentru partea franceză:

În cadrul prezentului acord, termenul diplomă desemnează: diplomele naţionale sau recunoscute de nivel echivalent, respectiv diplomele eliberate sub autoritatea statului:

- diplome eliberate direct de către statul francez;

- diplome eliberate de instituţiile abilitate în acest sens de ministrul învăţământului superior, după obţinerea avizului Consiliului Naţional al învăţământului Superior şi al Cercetării;

- titlul de ingénieur diplômé eliberat de instituţiile abilitate de stat, după obţinerea avizului comisiei privind acordarea titlurilor de inginer;

- diplomele având viza ministrului învăţământului superior eliberate de instituţiile private sau consulare recunoscute de ministrul învăţământului superior şi înscrise pe lista oficială, aprobată periodic.

O diplomă naţională sau recunoscută, de nivel echivalent, conferă aceleaşi drepturi titularilor săi, indiferent de instituţia care a eliberat-o.

În cadrul prezentului acord, gradele atestă diferitele niveluri de învăţământ superior comune tuturor domeniilor de formare şi care corespund principalelor niveluri de referinţă din cadrul Spaţiului European al învăţământului Superior,

Aceste grade sunt:

- bacalaureat;

- licenţă, 180 de credite din sistemul european de credite transferabile şi acumulabile (ECTS);

- maşter, 300 de credite europene (ECTS);

- doctorat.

Celelalte diplome, altele decât diploma naţională de Licence sau diploma naţională de Maşter, pot conferi un grad identic (respectiv „Licenţă” sau „Maşter). Licence professionelle, de exemplu, conferă gradul de Licence, iar titlul de ingénieur diplômé conferă gradul de Maşter.

Există diplome naţionale intermediare gradelor: Diplome d’Etudes Universitaires Générales (DEUG), Brevet de Technicien Supérieur (BTS) şi Diplôme Universitaire de Technologie (DUT), cărora le corespund 120 de credite ECTS, sau diploma de Maitrise, căreia îi corespund 240 de credite ECTS.

2.2.2. Pentru partea română:

în cadrul prezentului acord, termenul de „diplomă” desemnează diplomele naţionale eliberate de instituţiile de învăţământ superior acreditate.

Diplomele de învăţământ superior sunt comune tuturor domeniilor de studii, cu excepţia diplomelor care atestă o formare ce conduce la exercitarea unei profesii reglementate şi a „Diplomei de inginer”. În conformitate cu legislaţia naţională de transpunere a Declaraţiei de la Bologna, aceste diplome sunt: „Diploma de licenţă, căreia îi corespund 180 de credite ECTS; „Diploma de licenţă”, căreia îi corespund 240 de credite ECTS; „Diploma de maşter”, căreia îi corespund 60-120 de credite ECTS, şi „Diploma de doctor”.

Diplomele eliberate anterior adoptării legislaţiei naţionale de transpunere a Declaraţiei de la Bologna, cărora le corespunde, de la caz la caz, un anumit număr de credite ECTS, sunt: „Diploma de absolvire” a studiilor universitare de scurtă durată, de 3 ani, căreia îi corespunde un număr de 180 de credite ECTS; „Diploma de licenţă”, care atestă 240 de credite ECTS; „Diploma de maşter”, cu o durată de 1-1,5 ani; „Diploma de studii postuniversitare de specializare”; „Diploma de studii aprofundate”; „Diploma de studii academice postuniversitare”.

2.3. Perioadele de studii care fac obiectul prezentului acord sunt definite astfel: perioadele de studii recunoscute de instituţiile de învăţământ superior menţionate la art. 2.1, efectuate în cadrul unui program de studii care conduce la obţinerea unei diplome definite la art. 2.2.

Pentru partea franceză, anii de studii efectuaţi în cadrul claselor pregătitoare de la şcoli de prestigiu (grandes écoles) nu se finalizează cu obţinerea unei diplome. Acest tip de formare este validat de către instituţia de învăţământ superior primitoare, în cadrul căreia se continuă studiile, care o recunoaşte şi atribuie până la 120 de credite ECTS.

 

ARTICOLUL 3

Recunoaşterea diplomelor în vederea continuării studiilor

 

Autorităţile competente pentru recunoaşterea academică a diplomelor sunt următoarele:

- pentru partea franceză, autoritatea competentă pentru recunoaşterea academică a unei diplome obţinute în străinătate şi, mai ales, pe teritoriul statului celeilalte părţi este instituţia franceză de învăţământ superior la care titularul diplomei intenţionează să se înscrie în vederea continuării studiilor;

- pentru partea română, autoritatea competentă pentru recunoaşterea academică a unei diplome obţinute în străinătate şi, mai ales, pe teritoriul statului celeilalte părţi este Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalarea Diplomelor. Instituţiile de învăţământ superior din România recunosc, în vederea continuării studiilor, perioadele de studii finalizate cu o diplomă care nu are echivalent în sistemul românesc de învăţământ superior, inclusiv diploma de Licence professionnelle obţinută pe teritoriul statului celeilalte părţi.

Luând în considerare condiţiile de admitere specifice fiecărei părţi:

3.1. Admiterea în ciclul de studii universitare de Licence/Licenţă:

Baccalauréat şi „Diploma de bacalaureat” sau diploma de nivel echivalent dau acces la învăţământ superior pe teritoriul statului celeilalte părţi.

3.1.a. Titularii diplomei de Baccalauréat sau ai oricărui titlu francez de nivel echivalent pot solicita admiterea în primul an de studii universitare de licenţă.

3.1.b. Titularii „Diplomei de bacalaureat” sau ai oricărui titlu românesc de nivel echivalent pot solicita admiterea în primul an de studii universitare de Licence.

3.1 .c. Titularii diplomei Diplôme Universitaire de Technologie (DUT), căreia îi corespund 120 de credite ECTS, şi ai Diplôme d’Etudes Universitaires Générales (DEUG) pot continua studiile în primul ciclu de învăţământ superior românesc în vederea obţinerii „Diplomei de licenţă”.

3.1.d. Titularii diplomei de Brevet de Technicien Supérieur (BTS) pot solicita recunoaşterea diplomei lor cu „Certificatul de competenţe profesionale” de nivel postliceal şi pot solicita, ulterior, admiterea şi continuarea studiilor în primul ciclu de învăţământ superior românesc în vederea obţinerii „Diplomei de licenţă”.

3.2. Admiterea în ciclu! de studii universitare de Master/Master, căruia îi corespund 300 de credite ECTS:

3.2.a. Titularii diplomei care atestă obţinerea Licence française, căreia îi corespund 180 de credite ECTS, pot solicita în România admiterea în ciclul de studii universitare de Maşter.

3.2.b. Titularii diplomei de Maitrise, căreia îi corespund 240 de credite ECTS. pol solicita continuarea studiilor în vederea obţinerii în România a ..Diplomei de maşter”.

3.2.C. Titularii „Diplomei de licenţă”, căreia îi corespund 180 de credite ECTS, în conformitate cu legislaţia naţională de transpunere a Declaraţiei de la Bologna, pot solicita admiterea în Franţa în ciclul de studii universitare de Master/Master.

3.2.d. Titularii „Diplomei de licenţă”, eliberată anterior adoptării legislaţiei naţionale de transpunere a Declaraţiei de la Bologna, pot solicita admiterea în Franţa în ciclul de studii universitare de Master/Master.

3.3. Admiterea în Franţa la studii de „inginer”:

Titularii „Diplomei de inginer”, obţinută în România, căreia îi corespund 240 de credite ECTS, pot solicita înscrierea în Franţa la continuarea studiilor în vederea obţinerii titlului de ingénieur diplômé.

3.4. Admiterea la studii doctorale

3.4.a. Titularii diplomei de Diplome de Maşter sau ai titlului de ingénieur diplome, obţinute în Franţa, pot solicita înscrierea în România la studii doctorale.

3.4.D. Titularii „Diplomei de maşter” sau ai „Diplomei de licenţă”, eliberată anterior adoptării legislaţiei naţionale de transpunere a Declaraţiei de la Bologna, sau cei ai „Diplomei de inginer”, eliberată în urma unui program de studii integrat cu o durată de 5-6 ani, obţinute în România, pot solicita înscrierea în Franţa la studii doctorale.

3.5. Diplomele de doctor obţinute în Franţa şi în România Diplôme de docteur şi „Diploma de doctor” sunt considerate

de nivel comparabil.

 

ARTICOLUL 4

Recunoaşterea perioadelor de studii

 

Pe teritoriul statului celeilalte părţi, autorităţile competente pentru recunoaşterea perioadelor de studii care nu constituie un program de studii complet şi care nu se finalizează cu obţinerea unei diplome sunt instituţiile de învăţământ superior primitoare.

La cerere, creditele ECTS obţinute şi validate în statul de origine care nu atestă un program de studii complet de nivel Licence/Licenţă sau de Master/Master pot fi validate de instituţia de învăţământ superior primitoare din statul gazdă.

Instituţia de învăţământ superior primitoare din statul gazdă stabileşte, în aceleaşi condiţii ca şi pentru studenţii proprii, domeniul şi programul de studii la care solicitantul poate accede, precum şi numărul de credite ECTS care pot fi acordate.

Anii de studii efectuaţi în cadrul anilor pregătitori de la şcolile de prestigiu (grandes écoles) sunt recunoscute de partea română, în special, în baza creditelor ECTS obţinute, în conformitate cu art. 2 alin. (3).

 

ARTICOLUL 5

Informaţii privind diplomele

 

Autorităţile competente pentru furnizarea de informaţii privind diplomele eliberate pe teritoriul statului celeilalte părţi sunt:

- pentru Franţa, Centrul ENIC/NARIC Franţa;

- pentru România, Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor.

 

ARTICOLUL 6

Intrarea în vigoare

 

Prezentul acord intră în vigoare la data ultimei notificări a părţilor privind finalizarea procedurilor interne necesare pentru intrarea sa în vigoare.

 

ARTICOLUL 7

Soluţionarea diferendelor

 

În caz de diferend între părţi privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord, părţile, prin serviciile menţionate la art. 5, se vor consulta, prin notificare scrisă, în vederea soluţionării pe cale amiabilă a diferendului.

 

ARTICOLUL 8

Durata acordului

 

Prezentul acord este încheiat pentru o perioadă de 5 ani. Acordul se reînnoieşte, prin tacită reconducţiune, pentru noi perioade de câte un an. Fiecare dintre părţi poate denunţa acordul printr-o notificare transmisă pe cale diplomatică cu cel puţin 6 luni înainte de data expirării perioadei de valabilitate.

Semnat la Bucureşti la data de 18 octombrie 2012, în două exemplare originale, în limba franceză şi în limba română, toate textele fiind egal autentice.

 

Pentru Guvernul României,

Ecaterina Andronescu,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului

Pentru Guvernul Republicii Franceze,

Philippe Gustin,

ambasadorul Franţei în România

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind recunoaşterea academică a diplomelor şi perioadelor de studii din învăţământul superior, semnat la Bucureşti la 18 octombrie 2012

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind recunoaşterea academică a diplomelor şi perioadelor de studii din învăţământul superior, semnat la Bucureşti la 18 octombrie 2012, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 18 aprilie 2013.

Nr. 403.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Protocolului de încetare a Convenţiei Consulare dintre Republica Socialistă România şi Republica Austria din 24 septembrie 1970, semnat la Bucureşti la 13 septembrie 2012

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Protocolul de încetare a Convenţiei Consulare dintre Republica Socialistă România şi Republica Austria din 24 septembrie 1970, semnat la Bucureşti la 13 septembrie 2012.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFÂN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 18 aprilie 2013.

Nr. 109.

 

PROTOCOL

de încetare a Convenţiei Consulare dintre Republica Socialistă România şi Republica Austria din 24 septembrie 1970

 

România şi Republica Austria, având în vedere că sunt state parte a Convenţiei de la Viena cu privire la relaţiile consulare, se declară de acord cu încetarea Convenţiei Consulare dintre Republica Socialistă România şi Republica Austria din 24 septembrie 1970.

Prezentul protocol va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare în care părţile îşi vor comunica în scris, pe căi diplomatice, că procedura internă de intrare în vigoare a fost îndeplinită.

Semnat la Bucureşti la data de 13 septembrie 2012 în două exemplare, fiecare în limba română şi limba germană, ambele texte fiind autentice.

 

Pentru România,

Luminiţa Odobescu,

secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe

Pentru Republica Austria,

Michael Schwarzinger,

ambasadorul Republicii Austria la Bucureşti

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului de încetare a Convenţiei Consulare dintre Republica Socialistă România şi Republica Austria din 24 septembrie 1970, semnat la Bucureşti la 13 septembrie 2012

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Protocolului de încetare a Convenţiei Consulare dintre Republica Socialistă România şi Republica Austria din 24 septembrie 1970, semnat la Bucureşti la 13 septembrie 2012, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 18 aprilie 2013.

Nr. 404.

 

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 13/2013 privind constituirea grupurilor parlamentare de prietenie cu Republica Federală Germania şi Regatul Ţărilor de Jos (Olanda)

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 13/2013 privind constituirea grupurilor parlamentare de prietenie cu Republica Federală Germania şi Regatul Ţărilor de Jos (Olanda), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 11 februarie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

 

- La punctul 2, Grupul parlamentar de prietenie cu Regatul Ţărilor de Jos (Olanda), domnul senator Boboc Cătălin, membru al Grupului parlamentar al PNL. înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul senator Ciorbea Victor, membru al Grupului parlamentar al PNL.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 24 aprilie 2013, cu respectarea prevederilor ari. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

VIOREL HREBENCIUC

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

NICOLAE MOGA

 

Bucureşti, 24 aprilie 2013.

Nr. 42.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 23/2013 privind constituirea unor grupuri parlamentare de prietenie

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 23/2013 privind constituirea unor grupuri parlamentare de prietenie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 20 aprilie 2013, se modifică după cum urmează:

- La punctul 16, Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Franceză - Senat, domnul senator Ciorbea Victor, membru al Grupului parlamentar al PNL, înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul senator Boboc Cătălin, membru al Grupului parlamentar al PNL.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 24 aprilie 2013, cu respectarea prevederilor ari. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VIOREL HREBENCIUC

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

NICOLAE MOGA

 

Bucureşti, 24 aprilie 2013.

Nr. 43.

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

cu privire la transmiterea răspunsurilor Senatului la întrebările conţinute de documentul european de consultare Carte Verde privind practicile comerciale neloiale din cadrul lanţului de aprovizionare între întreprinderi cu produse alimentare şi nealimentare în Europa - COM (2013) 37 final

În temeiul dispoziţiilor art. 67, ale ari 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale Protocolului (nr. 1) anexat Tratatului de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere punctul de vedere comun al Comisiei pentru afaceri europene şi al Comisiei economice, industrii şi servicii nr. LXII/238 din 10 aprilie 2013,

Art. 1. - Senatul adoptă prezentul punct de vedere.

Cartea Verde privind practicile comerciale neloiale din cadrul lanţului de aprovizionare între întreprinderi cu produse alimentare şi nealimentare în Europa - COM (2013) 37 final vizează lanţul de aprovizionare B2B (business-to-business) cu produse alimentare si nealimentare, definit ca lanţul de tranzacţii care au loc între întreprinderi sau între întreprinderi şi autorităţile publice în scopul distribuţiei de bunuri destinate în principal publicului larg pentru consum sau uz personal ori casnic.

Documentul conţine o evaluare preliminară şi vizează obţinerea mai multor informaţii şi opinii cu privire la posibilele probleme generate de practici comerciale neloiale în relaţiile de-a lungul lanţului de aprovizionare B2B (business-to-business) cu produse alimentare şi nealimentare, la asigurarea aplicării eficiente a normelor naţionale existente care vizează combaterea practicilor comerciale neloiale şi la impactul practicilor comerciale neloiale asupra pieţei unice.

Obiectivul Cărţii Verzi este de a lansa o consultare cu părţile interesate cu privire la această analiză, în scopul de a culege informaţii şi, dacă este cazul, de a identifica eventualele măsuri care ar trebui întreprinse în viitor pentru a aborda această problemă.

Membrii Comisiei pentru afaceri europene şi ai Comisiei economice, industrii şi servicii au examinat Cartea Verde şi au răspuns la 17 întrebări din 25, ţinând cont de analiza documentului european şi de punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Externe, Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România şi Consiliului Concurenţei, după cum urmează:

2.1. Conceptul de practici comerciale neloiale

1. Sunteţi de acord cu definiţia de mai sus a PCN?

Da. Conform documentului supus atenţiei, practicile comerciale neloiale sunt practici ce se abat în mod vădit de la buna conduită comercială şi sunt contrare bunei-credinţe şi corectitudinii necesare desfăşurării unui act comercial.

2. Conceptul de PCN este recunoscut în statul dumneavoastră membru? Dacă da, vă rugăm să explicaţi în ce mod.

Conceptul de practici comerciale neloiale este recunoscut în România prin Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare care prevede şi evidenţiază aspecte care se regăsesc în documentul transmis şi care pot fi inserate în categoria PCN, respectiv legea interzice comercianţilor:

- să solicite şi să încaseze de la furnizor plata de servicii care nu au legătură directă cu operaţiunea de vânzare;

- să solicite şi să încaseze de la furnizor plata unor servicii legate de extinderea reţelei de distribuţie a comerciantului, amenajările spaţiului de vânzare ale comerciantului sau de

operaţiunile şi evenimentele de promovare a activităţii şi imaginii comerciantului;

- să solicite furnizorului să nu vândă altor comercianţi aceleaşi produse la un cost de achiziţie mai mic sau egal cu cel care a achiziţionat produsele respective.

În legislaţia românească în vigoare, conform art. 1 din Legea nr. 11 din 29 ianuarie 1991 privind combaterea concurenţei neloiale, comercianţii sunt obligaţi să îşi exercite activitatea cu bună-credinţă, potrivit uzanţelor cinstite, cu respectarea intereselor consumatorilor şi a cerinţelor concurenţei loiale. Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, în forma sa actuală, conţine prevederi referitoare doar la aspectele legate de relaţia întreprindere-salariat sau divulgare de secrete comerciale ori afirmaţii înşelătoare în legătură cu activitatea întreprinderilor.

3. În opinia dumneavoastră, conceptul de PCN ar trebui să fie limitat la negocieri contractuale sau ar trebui să includă şi etapele precontractuale şi/sau postcontractuale?

Conceptul de PCN ar trebui să includă şi etapele precontractuale şi/sau postcontractuale.

4. În ce stadiu al lanţului de aprovizionare B2B în sectorul comerţului cu amănuntul pot apărea PCN?

Acestea pot apărea în orice stadiu al lanţului de aprovizionare B2B (business-to-business) cu produse alimentare şi nealimentare şi sunt de obicei unul dintre efectele asimetriei puterii de negociere dintre părţile participante la tranzacţii.

5. Ce părere aveţi despre conceptul „factor teamă”? Sunteţi de acord cu evaluarea de mai sus pe această temă? Vă rugăm să explicaţi.

Da, suntem de acord cu evaluarea făcută de Comisie. Partea mai vulnerabilă se teme de încetarea relaţiilor comerciale în cazul în care ar depune plângere. Din păcate, datorită acestui „factor teamă” scade probabilitatea ca astfel de plângeri să apară şi este, prin urmare, unul dintre cele mai importante aspecte care trebuie examinate atunci când se evaluează caracterul adecvat al unui mecanism de aplicare.

2.3. Efectele potenţiale ale practicilor comerciale neloiale

6. Din experienţa dumneavoastră, în ce măsură şi cât de des apar PCN în sectorul alimentar? în ce stadiu al relaţiilor comerciale apar aceste practici şi cum se manifestă ele?

S-a constatat, în urma investigaţiei pe sectorul retail alimentar, că PCN pot apărea pe toate segmentele lanţului de aprovizionare.

În ceea ce priveşte furnizorii marilor lanţuri de magazine, s-a constatat la acel moment faptul că un segment de 30-35% dintre aceştia resimte efectele unei puteri de negociere

inferioare în raport cu aceşti retaileri, în timp ce restul consideră, generic, că beneficiază de o putere de negociere medie.

Majoritatea furnizorilor chestionaţi au apreciat calitatea relaţiilor comerciale cu cei mai importanţi retaileri ca fiind cel puţin acceptabilă (83%).

Astfel, ca urmare a puterii de negociere sporite în raport cu unii dintre furnizorii lor, unele lanţuri de magazine sunt acuzate că nu au returnat contravaloarea unor taxe de raft, în cazul unor delistări, că solicită anual modificarea clauzelor contractuale, cel mai adesea, în sensul creşterii anumitor retribuţii din partea furnizorilor, că refuză să modifice clauzele contractuale la cererea furnizorilor, au o atitudine inflexibilă, întârzie plata facturilor, delistează în mod nerezonabil, blochează livrările fără a rambursa taxele de intrare ori de listare plătite sau că solicită discounturi retroactive.

7. Există PCN şi în sectoarele de comercializare cu amănuntul a produselor nealimentare? Dacă da, vă rugăm să prezentaţi exemple concrete.

Pot exista PCN şi în sectoarele de comercializare cu amănuntul, respectiv în orice sector unde intervine o anumită asimetrie a puterii de negociere între părţi.

9. PCN afectează consumatorii (de exemplu, influenţând preţurile, gama de produse sau inovarea)? Vă rugăm să prezentaţi exemple concrete şi, în măsura posibilităţilor, să cuantificaţi acest impact.

Practici comerciale neloiale care au afectat consumatorii au fost identificate în sectorul comercializării laptelui. S-a constatat că producătorii români de lapte se găsesc într-o poziţie defavorabilă din punctul de vedere al puterii de negociere, deoarece încheie contracte de livrare în mod individual şi nu deţin acţiuni în cadrul industriei din aval, reprezentată în cazul de faţă de industria de procesare.

Pentru reducerea asimetriei între puterea de negociere a fermierilor şi cea a procesatorilor, o soluţie ar putea fi reprezentată de încurajarea formelor asociative pe segmentul producţie, cu respectarea prevederilor legii concurenţei, dar şi realizarea unui contract-cadru care să evite clauzele dezavantajoase pentru fermieri,

10. PCN au un impact asupra comerţului transfrontalier din UE? PCN duc la fragmentarea pieţei unice? Dacă da, vă rugăm să explicaţi în ce măsură PCN au un impact asupra capacităţii societăţii dumneavoastră de a efectua tranzacţii transfrontaliere.

Practicile comerciale neloiale pot avea un impact negativ asupra schimburilor comerciale transfrontaliere şi pot împiedica buna funcţionare a pieţei unice.

Furnizorii pot fi reticenţi la ideea de a lucra cu comercianţi cu amănuntul din străinătate de teamă de a nu fi victime ale unor practici comerciale neloiale. Cu toate acestea, indiferent de aceşti factori, PCN poate împiedica dezvoltarea relaţiilor transfrontaliere, în principal din cauza dificultăţii de a pune în aplicare normele care le reglementează într-un context transfrontalier.

3.2. Protecţia împotriva practicilor comerciale neloiale la nivelul UE

11. Cadrele de reglementare/autoreglementare instituite la nivel naţional permit o abordare suficientă a PCN în unele state membre?Dacă nu, de ce?

12. Lipsa unor cadre naţionale specifice de reglementare/ autoreglementare pentru combaterea PCN este o problemă în statele în care acestea nu există?

Cadrul de reglementare existent nu cuprinde toate practicile amintite în documentul transmis de Comisia Europeană.

În România, autoritatea naţională competentă a avizat Codul de bune practici în sectorul alimentar şi, ulterior, a transmis punctele sale de vedere asupra Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare prin care acest cod a fost transpus în legislaţia naţională. S-a susţinut faptul că este esenţial ca, prin aplicarea codului, să nu se creeze o platformă de schimb de informaţii care să faciliteze transferul de date sensibile din punct de vedere concurenţial în raporturile dintre semnatari.

15. Reglementările în domeniul PCN, acolo unde există, au un impact pozitiv? Există posibile dezavantaje/preocupări legate de introducerea unor reglementări în domeniul PCN, de exemplu, prin impunerea unor restricţii nejustificate ale libertăţii contractuale? Vă rugăm să explicaţi.

La aproximativ un an de la intrarea în vigoare a Legii nr. 321/2009, autoritatea naţională competentă a analizat impactul aplicării prevederilor acesteia în relaţia producători/distribuitori şi retaileri/achizitori şi a constatat următoarele:

- afectarea cash flow-ului la nivel de retail - retailerii au susţinut că au întâmpinat probleme datorate termenelor de plată fixe şi scurte stabilite de lege;

- diminuarea valorii comenzilor şi, în acelaşi timp, creşterea numărului de comenzi cu valoare mai mică, ceea ce a condus la creşterea costurilor logistice;

- afectarea stocurilor şi probleme cu oferta de produse către consumatori - datorate comenzilor mai mici făcute către furnizori;

- unii dintre producători/distribuitori considerau că „taxele din retail” ce urmau a fi eliminate conform Codului de bune practici vor fi înlocuite sau redenumite şi, ca atare, efectele în piaţă vor fi inexistente.

Opinia generală a actorilor din piaţă cu referire la impactul Legii nr. 321/2009 a fost aceea că nu se poate observa un impact concret al acestor reglementări, că acestea nu au condus la diminuarea condiţiilor generale suportate de furnizori sau la reducerea preţurilor pentru consumatori.

Reglementările naţionale şi europene existente în materie de concurenţă şi concurenţă neloială sunt menite să vegheze la menţinerea unui mediu concurenţial normal, însă nu trebuie ignorat principiul libertăţii contractuale a relaţiilor dintre întreprinderi, care s-au constituit în scopul realizării de profit.

4.2. Mecanisme de aplicare la nivelul UE

16. Există discrepanţe semnificative în tratamentul juridic aplicat PCN între statele membre? Dacă da, împiedică aceste discrepanţe comerţul transfrontalier? Vă rugăm să prezentaţi exemple concrete şi să cuantificaţi impactul, în măsura posibilităţilor.

Chiar dacă s-a menţionat problema practicilor comerciale neloiale în contextul mai multor iniţiative recente, nu există deocamdată un cadru de reglementare specific la nivelul UE pentru combaterea practicilor comerciale neloiale din cadrul lanţului de aprovizionare B2B cu produse alimentare şi nealimentare.

17. În cazul în care există efecte negative, în ce măsură o abordare comună la nivelul UE privind asigurarea respectării legii ar trebui să trateze această problemă?

Nu au fost identificate efecte negative.

5.8. Caracteristicile comune ale PCN

19. Lista de mai sus cuprinde detalii privind cele mai importante PCN? Există şi alte tipuri de PCN?

În cadrul investigaţiei derulate pe piaţa de retail alimentar au fost identificate anumite comportamente care pot fi integrate în cadrul conceptului PCN, acestea fiind:

- nereturnarea contravalorii unor taxe de raft, în cazul unor delistări;

- solicitarea anuală a modificării unor clauze contractuale, cel mai adesea, în sensul creşterii anumitor retribuţii din partea furnizorilor;

- refuzul de a modifica clauze contractuale; - Întârziere la plata facturilor;

- delistări nerezonabile;

- blocarea livrărilor, fără a rambursa taxele de intrare sau de listare plătite;

- solicitări de discounturi retroactive;

- returnarea unor produse către furnizor atunci când acestea nu se vindeau.

20. Crearea unei liste de PCN interzise ar putea fi un mijloc eficient de a soluţiona această problemă? O astfel de listă ar trebui să fie actualizată în mod regulat? Există şi alte soluţii posibile?

Da, ar fi utilă o listă a practicilor comerciale neloiale interzise, dar nu este o soluţie pentru eliminarea definitivă a acestei probleme.

23. Ar trebui ca eventualele bune practici de mai sus să fie incluse într-un cadru la nivelul UE? Această abordare ar prezenta vreun dezavantaj?

Da, ar trebui incluse într-un cadru legislativ unitar la nivel european.

În urma dezbaterilor membrii comisiilor au apreciat că sunt necesare norme juridice care să sancţioneze actele de concurenţă neloială, pentru ca politica privind concurenţa să fie una completă şi eficientă, dezideratul constituindu-l asigurarea unui mediu concurenţial onest între operatorii economici, în acord cu interesele consumatorilor.

Art. 2. - Punctul de vedere cuprins în prezenta hotărâre se transmite către instituţiile europene şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Senatul României în şedinţa din 23 aprilie 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENTIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 23 aprilie 2013.

Nr. 20.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 65/2013 pentru aprobarea bugetului propriu de venituri şi cheltuieli al Ministerului Transporturilor privind activitatea de privatizare pe anul 2013

 

În conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2002 pentru asigurarea condiţiilor de finanţare a organizării şi desfăşurării activităţilor legate de procesul de privatizare derulate prin Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 57/2003, cu modificările ulterioare, ale art. 1 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2006 privind înfiinţarea Fondului naţional de dezvoltare, aprobată prin Legea nr. 186/2008, cu modificările ulterioare, şi ale art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 9 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 51 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 65/2013 pentru aprobarea bugetului propriu de venituri şi cheltuieli al Ministerului Transporturilor privind activitatea de privatizare pe anul 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 6 martie 2013, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

contrasemnează;

Ministrul transporturilor,

Relu Fenechiu

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 23 aprilie 2013.

Nr. 188.

 

ANEXAU

(Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 65/2013)

 

BUGETUL PROPRIU DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

al Ministerului Transporturilor privind activitatea de privatizare pe anul 2013

 

 

 

 

 

 

-lei-

Titlu

Articol

Alineat

Denumire indicator

Aprobat HG nr. 65/2013

Propunere rectificare 2013

Diferenţe+/-

 

 

 

VFNITURI TOTALE, din care:

341.105.000

341.105.000

 

 

 

 

1. Venituri curente

50.1115.000

50.015.000

 

 

 

 

C. Venituri nefiscale

50.015.000

50.015.000

 

 

 

 

C1. Venituri din proprietate

50.015.000

50.015.000

 

 

30.10

 

Venituri din proprietate

50.005.000

50.005.000

 

 

 

30.10.08

Venituri din dividende

50.000.000

50.000.000

 

 

 

30.10.08.02

Venituri din dividende de la alţi plătitori

50.000.000

50.000.000

 

 

 

30.10.50

Alte venituri din proprietare

5.000

5.000

 

 

31.10

 

Venituri din dobânzi

 

10,000

 

 

 

31.10.03

Alte venituri din dobânzi

10.000

10.000

 

 

 

 

II. Venituri din capital

291.090.000

291.090.000

 

 

39.10

 

Venituri din valorificarea unor bunuri

291.090.000

291.090.000

 

 

 

39.10.04

Venituri din privatizare

291.090.000

291.090.000

 

 

 

 

CHELTUIELI TOTALE, din care:

341.105.000

341.105.000

 

 

87.10

 

Alte acţiuni economice

341.105.000

341.105.000

 

 

 

87.10.50

Alte acţiuni economice

341.105.000

341.105.000

 

 

 

 

01. CHELTUIELI CURENTE

341.105.000

341.105.000

 

10

 

 

Titlul 1. CHELTUIELI DE PERSONAL, din care

1.037.897

1.037.897

 

 

10.01

 

Cheltuieli salariale în bani

815.000

815.000

 

 

 

10.01.12

Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii

 

85.000

+85.000

 

 

10.01.13

Indemnizaţii de delegare

5.000

5.000

 

 

 

10.01.30

Alte drepturi salariale în bani

810.000

725.000

-85.000

 

10.03

 

Contribuţii

222.897

222.897

 

 

 

10.03.01

Contribuţii de asigurări sociale de stat

168.480

168.480

 

 

 

10.03.02

Contribuţii de asigurări de şomaj

4.050

4.050

 

 

 

10.03.03

Contribuţii de asigurări sociale de sănătate

42.120

42.120

 

 

 

10.03.04

Contribuţii de asigurări pt. accidente de muncă şi boli profesionale

1.362

1.362

 

 

 

10.03.06

Fond de concedii şi indemnizaţii

6.885

6.885

 

20

 

 

Titlul II. BUNURI ŞI SERVICII, din care:

21.305.000

21.305.000

 

 

20.01

 

Bunuri şi servicii, din care:

149,000

140.000

 

 

 

20.01,01

Furnituri de birou

40.000

40.000

 

 

 

20.01.08

Posta, telecomunicaţii, radio, tv. internet

30.000

30.000

 

 

 

20.01.30

Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare

70.000

70.000

 

 

20.05

 

Bunuri de natura obiectelor de inventar

5.000

5.000

 

 

 

20.05.30

Alte obiecte de inventar

5.000

5.000

 

 

20.06

 

Deplasări, detaşări, transferări

5.000

5.000

 

 

 

20.06.01

Deplasări interne, detaşări, transferări

5.000

5.000

 

 

20.30

 

Alte cheltuieli

21.155,000

21.155.000

 

 

 

20.30.01

Reclamă şi publicitate

50.000

2.550.000

+ 2.500.000

 

 

20.30.02

Protocol şi reprezentare

5.000

5.000

 

 

 

20.30.30

Alte cheltuieli eu bunuri şi servicii

21.100.000

18.600.000

-2.500.000

 

 

20.30.30.01

* cheltuieli legate de plata onorariilor pentru consultanţi, agenţii de privatizare sau firme de avocatură şi cele pentru pregătirea şi realizarea privatizării societăţilor comerciale

10.100.000

10.100.000

 

 

 

20.30.30.02

* cheltuieli pentru rapoarte de evaluare în procesul de privatizare şi post privatizare pentru: expertize, cauţiuni, evaluări în litigii, onorarii executori judecătoreşti, documentaţii

11.000.000

8.500.000

- 2.500.000

 

 

 

pentru obţinerea avizului de mediu precum şi alte asemenea cheltuieli

 

 

 

 

 

20.30.30.03

* costurile implicate de dizolvarea voluntară şi lichidarea societăţilor comerciale

0

0

 

51

 

 

Titlul VI TRANSFERURI ÎNTRE UNITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE, DIN CARE :

50.010.000

50.010.000

 

 

 

51.01.41

Transferuri către bugetul de stat din dividende şi dobânzi încasate de instituţiile publice implicate în procesul de privatizare

50.010.000

50.010.000

 

 

 

S 1.01.41.01

- Dividende

50.000.000

50.000.000

 

 

 

51.01.41.02

 

10.000

10.000

 

55

 

 

Titlul VII. ALTE TRANSFERURI, din care:

268.752.103

268.752.103

 

 

55.01

 

A - Transferuri interne

268.752.103

268.752.103

 

 

 

55.01.08

* Programe PHARE şi alte programe cu finanţare

0

0

 

 

 

 

nerambursabilă

 

 

 

 

 

55.01.18

Alte transferuri curente interne, din care:

0

0

 

 

 

55.01.18.01

- sumele cu care Ministerul Transporturilor participă la majorarea capitalului social al unor societăţi comerciale în cazurile prevăzute de lege

0

0

 

 

 

55.01.18.02

- sumele plătite efectiv cumpărătorilor, reprezentând daune  suportate de Ministerul Transporturilor ca urmare a garanţiilor acordate de acesta în contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni şi/sau cheltuielile efectuate pentru combaterea ori stingerea pretenţiilor formulate de cumpărător, precum şi despăgubirile cuvenite potrivit art. 27-29 din legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării

0

0

 

 

 

55.01.20

Vărsăminte la trezoreria statului din valorificarea activelor bancare şi creanţelor comerciale şi privatizare (doar pentru instituţiile implicate în procesul de privatizare)

268.752.103

268.752.103

 

70

 

 

70. CHELTUIELI DE CAPITAL

0

0

 

71

 

 

Titlul X. ACTIVE NEFINANCIARE

0

0

 

 

71.01

 

Active fixe

0

0

 

 

 

71.01.02

* maşini, echipamente şi mijloace de transport

0

0

 

 

 

71.01.03

* mobilier, aparatură birotică şi alte active corporale

0

0

 

 

 

 

Informaţii privind disponibilul de cont

 

 

 

 

 

 

I. Disponibil la începutul perioadei (01.01.2013)

12.127.500

12.127.500

 

 

 

 

2. Disponibil la sfârşitul perioadei (31.12.2013)

11.171.448

11.171.448

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii de Administrare Active Feroviare „S.A.A.F.” - S.A., aflata sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

Având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2013 nr. 5/2013,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 15 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii de Administrare Active Feroviare „S.A.A.F.” - SA., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli reprezintă limite maxime şi nu poate fi depăşit decât în cazuri justificate, cu aprobarea Guvernului, la propunerea Ministerului Transporturilor, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi al Ministerului Finanţelor Publice.

(2) în cazul în care în execuţie se înregistrează nerealizări ale veniturilor totale aprobate, operatorul economic poate efectua cheltuieli proporţional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficienţă aprobaţi.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Relu Fenechiu

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

 

Bucureşti, 23 aprilie 2013.

Nr. 189.

 

ANEXĂ

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Societatea de Administrare Active Feroviare „S.A.A.F.” - S.A.

Sediul/Adresa: Bucureşti, bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1

Cod unic de înregistrare: 11059950

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2013

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

Nr. rd.

Propuneri an curent 2013

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1-Rd-2+Rd.3+Rd.4)

1

B.452,00

 

1

 

Venituri din exploatare

2

5.377,00

 

2

 

Venituri financiare

3

75,00

 

3

 

Venituri extraordinare

4

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.5=Rd.6+Rd.17+Rd.18)

5

5.278,00

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

6

5.249.00

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri si servicii

7

577,59

 

 

B.

cheltuieli cu Impozite, taxe si vărsăminte asimilata

6

45.B2

 

 

C

cheltuieli cu personalul . din care.

9

2.178.59

 

 

 

C1

Ch. cu salariile

10

1.556.33

 

 

 

C2

bonusuri

n

115 13

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

12

 

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

13

 

 

 

 

C4

cheltuieli aferente contractului de mandat

14

66.19

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale si afle obligaţii legale

15

420.94

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

16

2.447.00

 

2

 

Cheltuieli financiare

17

29.00

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

18

0,00

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

19

174.00

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

20

26.45

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

21

147.55

 

1

 

Rezerve legale

22

8,70

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilitaţi fiscale prevăzute de lege

23

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

24

 

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele. cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor si altor costuri aferente acestor împrumuturi

25

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

26

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 22. 23, 24, 25 şi 26.

27

13B.B5

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţa

28

13.59

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stal sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor, companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

29

124.97

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de Mat sau local, după caz

30

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.22 -Rd.29 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

31

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

32

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care

33

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

34

 

 

 

b)

cheltuieli  cu salariile

35

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

36

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama si publicitate

37

 

 

 

e)

alte cheltuieli

38

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢAREA INVESTIŢIILOR, din care:

39

355,00

 

1

 

Alocaţii de la buget, din care:

40

 

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plaţi angajamentelor din anii anteriori

40is

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

41

155,00

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

42

 

 

1

 

Nr. de personal prognoza! la finele anului

43

34

 

2

 

Nr. mediu de salariat) total

44

36

 

3

 

Cheltuieli de natura salariata (a+b), din care:

45

1.671.4B

 

 

a)

cheltuieli cu salariile

46

1.556.33

 

 

b)

bonusuri

47

115,13

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza fondului de salarii aferent personalului angajat pe baza de contract individual de munca (Rd.46/Rd.44)/12*1000

48

3.602,62

 

5

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoana) influenţat de bonificaţiile si bonusurile în lei si sau natura (Rd.45/Rd.44)/12”1000

49

3.869,12

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu în preţuri curente (lei/persoană) (Rd.1/Rd.44)

50

151.444,44

 

7

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preţuri comparabile (lei/persoană) (Rd.1/Rd.44*ICP)

51

151.444,44

 

8

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (unităţi fizice/ persoana)

52

 

 

9

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.5/Rd.1)x1000

53

968,09

 

10

 

Plăţi restante, în preţuri curente

54

36.300,00

 

11

 

Creanţe restante, În preţuri curente

55

21.000,00