MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 485/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 485         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 2 august 2013

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

497. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor 23 August şi Poarta Albă, judeţul Constanţa

 

498. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Chevereşu Mare şi Săcălaz, judeţul Timiş

 

509. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Largu, judeţul Buzău

 

518. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Brastavăţu, Curtişoara, Drăghiceni, Ghimpeţeni şi Ianca, judeţul Olt

 

519. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Frânceşti, Lădeşti şi Prundeni, judeţul Vâlcea

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

938. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru aprobarea formularului 630 „Decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate”

 

4.229. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală „Sf. Theodor” din municipiul Constanţa

 

4.230. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală F.E.G. din municipiul Râmnicu Vâlcea

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor 23 August şi Poarta Albă, judeţul Constanţa

 

În temeiul ari. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor 23 August şi Poarta Albă, judeţul Constanţa, prevăzute în anexele nr. 1.1 şi 1.2.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1 şi 2.2.

(3) Anexele nr. 1.1,1.2, 2.1 şi 2.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaidch. Sevil,

secretar de stat

 

Bucureşti, 17 iulie 2013.

Nr. 497.

 

ANEXA Nr. 1.1*)

 

STEMA

comunei 23 August, judeţul Constanţa

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei 23 August, judeţul Constanţa

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei 23 August se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bandă de 3 fascii, două de aur şi una albastră.

În partea superioară, în câmp albastru, se află un peşte de argint, înotând spre dreapta.

În partea inferioară, în câmp verde, se află un calatidiu de floarea-soarelui de aur.

În vârful scutului, în câmp albastru, se află 4 valuri, alternând albastru cu argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Peştele şi floarea-soarelui reprezintă ocupaţiile de bază - piscicultura şi agricultura.

Fasciile reprezintă satele componente ale comunei.

Valurile simbolizează lacul Tatiageac, obiectiv turistic.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.2*)

 

STEMA

comunei Poarta Albă, judeţul Constanţa

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Poarta Albă, judeţul Constanţa

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Poarta Albă se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite.

Scutul este încărcat cu o coloană formată din cruci de argint, flancată de 2 ciorchini de struguri de aur.

În vârful scutului se află două brâuri undate de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Coloana de cruci face referire la Monumentul foştilor deţinuţi politici, ridicat ca amintire a martiriului suferit de eroii rezistenţei anticomuniste.

Ciorchinii de struguri reprezintă ocupaţia specifică zonei, respectiv viticultura, şi, în acelaşi timp, numărul satelor componente ale localităţii.

Cele două brâuri undate simbolizează canalele Dunăre-Marea Neagră şi Poarta Albă-Midia Năvodari, care traversează localitatea.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.2 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Chevereşu Mare şi Săcălaz, judeţul Timiş

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Chevereşu Mare şi Săcălaz, judeţul Timiş, prevăzute în anexele nr. 1.1 şi 1.2.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1 şi 2.2.

(3) Anexele nr. 1.1, 1.2,2.1 si 2.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaidch. Sevil,

secretar de stat

 

Bucureşti, 17 iulie 2013.

Nr. 498.

 

ANEXA Nr. 1.1*)

STEMA

comunei Chevereşu Mare, judeţul Timiş

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Chevereşu Mare, judeţul Timiş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Chevereşu Mare, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.

În partea superioară, în câmp roşu, se află un mistreţ de aur, în alergare.

În vârful scutului, în câmp albastru, se află două crengi de stejar în săritoare, fiecare având câte 4 ghinde, toate de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Mistreţul şi crengile de stejar reprezintă bogăţia cinegetică şi silvică a zonei.

Brâul undat reprezintă râul Timiş, care străbate localitatea.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.2*)

 

STEMA

comunei Săcălaz, judeţul Timiş

 

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Săcălaz, judeţul Timiş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Săcălaz, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în şef la o treime de coroana murală a scutului.

În partea superioară, în câmp albastru, se află 3 felinare negre, aşezate în pal, cei din mijloc mai mare, toate cu flacără de aur.

În vârful scutului, în câmp roşu, se află o cruce treflată, flancată dreapta-stâng a de câte 3 spice de grâu, toate de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Cele 3 felinare amintesc de istoria localităţii, atestată încă din Evul Mediu, iar numărul lor reprezintă continuitatea neîntreruptă a locuirii umane pe teritoriul celor 3 localităţi.

Crucea simbolizează biserica construită în anul 1793.

Spicele de grâu reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.2 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Largu, judeţul Buzău

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Largu, judeţul Buzău, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 24 iulie 2013.

Nr. 509.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Largu, judeţul Buzău

 

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Largu, judeţul Buzău

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Largu se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.

 În partea superioară, în stânga, în câmp roşu, se află o ramură de salcâm cu frunze verzi şi flori.

În vârful scutului, în dreapta, în câmp roşu, se află un brâu undat de argint.

În vârful scutului, în stânga, în câmp albastru, se află un pepene verde aşezat în bară.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Cele două spice de grâu indică principala ocupaţie a locuitorilor şi, respectiv, numărul satelor componente ale comunei, iar pepenele verde evocă o altă îndeletnicire a locuitorilor, cultivarea acestora.

Ramura de salcâm reprezintă pădurile de salcâm care înconjoară localitatea.

Brâul undat aminteşte de pârâul Călmăţui care traversează localitatea.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

 

privind aprobarea stemelor comunelor Brastavăţu, Curtişoara, Drăghiceni, Ghimpeţeni şi Ianca, judeţul Olt

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Brastavăţu, Curtişoara, Drăghiceni, Ghimpeţeni şi Ianca, judeţul Olt, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.5.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.5.

(3) Anexele nr. 1.1-1.5 şi 2.1-2.5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 24 iulie 2013.

Nr. 518.

 

ANEXA Nr. 1.1*)

 

STEMA

comunei Brastavăţu, judeţul Olt

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Brastavăţu, judeţul Olt

 

Descrierea stemei

Stema comunei Brastavăţu, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat şi despicat în partea superioară.

În partea superioară, în dreapta, în câmp argintiu, se află o creangă de ulm cu frunze de culoare verde, ondulată, poziţionată în bară.

În partea superioară, în stânga, în câmp roşu, se află 2 miei de aur conturnaţi, primul broşând pe aproximativ jumătate din corpul celui de-al doilea poziţionat puţin mai sus.

În vârful scutului, în câmp albastru, se află o cruce treflată de aur, fiind deasupra a două spice de grâu de aur, poziţionate în bandă şi în bară, care se întretaie în partea de jos, în săritoare.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Creanga de ulm reprezintă bogăţia silvică a zonei.

Cele două spice de grâu şi cei doi miei simbolizează ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura şi creşterea oilor, iar numărul spicelor indică numărul satelor componente ale localităţii.

Crucea treflată face aluzie la biserica veche din localitate, construită între anii 1861-1864, având hramul Sf. Nicolae.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.2*)

 

STEMA

comunei Curtişoara, judeţul Olt

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Curtişoara, judeţul Olt

 

Descrierea stemei

Stema comunei Curtişoara, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.

În partea superioară, se află un mănunchi din 6 spice de grâu, flancat de două ramuri de nuc, cu câte două fructe, totul de aur; ramura din dreapta este aşezată în bandă, iar cea din stânga, în bară.

În vârful scutului, se află o biserică de argint, văzută din faţă, cu intrare flancată de două ferestre, toate arcuite şi negre, cu acoperiş suprapus, având câte două ape; acoperişul este înălţat printr-o turlă faţetată, acoperită şi surmontată de o cruciuliţă.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Spicele de grâu simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei.

Ramurile de nuc fac referire la cătunul Dealul Nucilor, precum şi la plantaţiile de nuc din zonă.

Brâul undat reprezintă râul Olt.

Biserica evocă Biserica „Adormirea Maicii Domnului”.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.2 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.3*)

 

STEMA

comunei Drăghiceni, judeţul Olt

 

ANEXA Nr. 2.3

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Drăghiceni, judeţul Olt

 

Descrierea stemei

Stema comunei Drăghiceni, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, încărcat cu un chevron de argint,

în partea superioară, se află un bezant de aur la dextra şi un mănunchi cu 3 spice de aur în senestra.

În vârful scutului, se află o cruce treflată de aur.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Bezantul (moneda) aminteşte tezaurul român, descoperit pe teritoriul localităţii.

Mănunchiul de spice de grâu reprezintă una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor care alcătuiesc comuna.

Chevronul evocă bordeiul din localitate, construit în anul 1800 şi devenit muzeu în anul 1949.

Crucea treflată face referire la biserica zidită de Pătraşcu cel Bun, devenită monument istoric.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.3 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.4*)

 

STEMA

comunei Ghimpeţeni, Judeţul Olt

 

ANEXA Nr. 2.4

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Ghimpeţeni, judeţul Olt

 

Descrierea stemei

Stema comunei Ghimpeţeni, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.

În partea superioară, se află o bovină de argint.

În vârful scutului, în dreapta, se află un snop de grâu de aur, aşezat în bandă, iar la stânga, un pepene, aşezat în bară.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Snopul de grâu, pepenele şi bovina fac referire la ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura şi creşterea animalelor.

Brâul undat reprezintă râul Vedea.

Goroana murată cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.4 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.5*)

 

STEMA

comunei Ianca, judeţul Olt

 

 

ANEXA Nr. 2.5)

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Ianca, judeţul Olt

 

Descrierea stemei

Stema comunei Ianca, potrivit anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărţit în furcă răsturnată.

În partea superioară, în dreapta, în câmp roşu, se află o cruce treflată de aur.

În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un snop de spice de grâu de aur.

În vârful scutului undat albastru, pe fond argintiu, se află un peşte de argint.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Snopul de grâu face referire la ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura.

Crucea treflată reprezintă cele 3 biserici din comună, declarate monumente Istorice („Adormirea Maicii Domnului” şi „Sf. Ioan Botezătorul”, construite în anul 1842; „Sf. Nicolae”, construită în anul 1849).

Vârful undat reprezintă fluviul Dunărea pe malul căruia se află localitatea, iar peştele simbolizează bogăţia piscicolă a zonei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.5 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Frânceşti, Lădeşti şi Prundeni, judeţul Vâlcea

În temeiul ari. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Frânceşti, Lădeşti şi Prundeni, judeţul Vâlcea, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.3.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.3.

(3) Anexele nr. 1.1-1.3 şi 2.1-2.3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 24 iulie 2013.

Nr. 519.

 

ANEXA Nr. 1.1*)

 

STEMA

comunei Frânceşti, judeţul Vâlcea

 

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Frânceşti, judeţul Vâlcea

 

Descrierea stemei

Stema comunei Frânceşti, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint şi despicat în şef.

În partea superioară, în dreapta, în câmp roşu, se află o suveică de aur, aşezată în pal.

În partea superioară, în stânga, în câmp verde, se află o cruce treflată de argint.

În vârful scutului, în câmp albastru, se află nouă fructe, patru mere şi cinci prune, fiecare cu câte două frunze verzi în partea de sus a codiţei, poziţionate 4: 3: 2.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Suveica reprezintă meşteşugul ţesătoriei, una din ocupaţiile de bază ale locuitorilor.

Crucea evocă mănăstirile „Dintr-un lemn” şi „Surpatele” din localitate.

Merele şi prunele amintesc de numeroasele livezi din zonă, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.2*)

 

STEMA

comunei Lădeşti, judeţul Vâlcea

 

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Lădeşti, judeţul Vâlcea

 

Descrierea stemei

Stema comunei Lădeşti, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.

În partea superioară, în câmp albastru, se află un curcan de argint, flancat la dreapta de un spic de grâu de aur, aşezat în bandă, iar la stânga de un ştiulete de porumb de aur, aşezat în bară.

În vârful scutului, în câmp roşu, se află o carte deschisă de argint.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Spicul de grâu, ştiuletele de porumb şi curcanul reprezintă ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura şi creşterea păsărilor.

Brâul undat simbolizează râul Cerna care străbate localitatea.

Cartea deschisă aminteşte de marile personalităţi născute în localitate, una dintre ele fiind Virgil Ierunca,

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.2 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.3*)

 

STEMA

comunei Prundeni, judeţul Vâlcea

  

ANEXA Nr. 2.3

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Prundeni, judeţul Vâlcea

 

Descrierea stemei

Stema comunei Prundeni, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint,

în partea superioară se află trei ciorchini de struguri de aur, cu câte două frunze.

În vârful scutului se află o ramură de salcâm cu frunze şi flori, de aur.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Cei trei ciorchini de struguri reprezintă una din ocupaţiile de bază ale locuitorilor, viticultura.

Brâul undat simbolizează râul Olt, pe marginea căruia este aşezată localitatea.

Floarea de salcâm simbolizează flora caracteristică a zonei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.3 este reprodusă în facsimil.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

pentru aprobarea formularului 630 „Decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate”

 

În temeiul art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 109/2009 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 29625 şi al art. 29628 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 228 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă modelul şi conţinutul formularului 630 „Decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate”, cod 14.13.02.19, precum şi anexa „Situaţie privind stabilirea contribuţiei lunare de asigurări sociale de sănătate”, prevăzute în anexa nr. 1.

(2) Anexa „Situaţie privind stabilirea contribuţiei lunare de asigurări sociale de sănătate” face parte integrantă din formularul prevăzut la alin. (1).

Art. 2.  - (1) Formularul prevăzut la art. 1 se utilizează pentru stabilirea obligaţiilor anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, precum şi pentru regularizarea sumelor datorate cu titlu de plăţi anticipate,

(2) Formularul prevăzut la art. 1 se utilizează pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate începând cu anul fiscal 2012.

(3) Anexa prevăzută la art. 1 alin. (2) se emite pentru fiecare categorie de venit pentru care se stabileşte contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

Art. 3. - Formularul prevăzut la art. 1 se comunică contribuabililor în conformitate cu prevederile art. 44 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare şi de păstrare a formularului de la art. 1 sunt stabilite în anexa nr. 2.

Art. 5. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. - Direcţia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Direcţia generală de reglementare a colectării creanţelor bugetare, Direcţia generală de tehnologia informaţiei, precum şi direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

Gelu-Ştefan Diaconu

 

Bucureşti, 19 iulie 2013.

Nr. 938.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

DECIZIE DE IMPUNERE ANUALA

 

ANEXĂ

la decizie

 

CNP/NIF

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SITUAŢIE

privind stabilirea contribuţiei lunare de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile de la pct. ……..din Decizia nr. ................pe anul............

 

Luna

 

 

Decizie anterioară

Decizie curentă

 

Bază de calcul

Contribuţia de asigurări sociale de sănătate

Bază de calcul

Contribuţia de asigurări sociale de sănătate

1.

2.

3.

4.

5.

1. Ianuarie

 

 

 

 

2. Februarie

 

 

 

 

3. Martie

 

 

 

 

4. Aprilie

 

 

 

 

5. Mai

 

 

 

 

6. Iunie

 

 

 

 

7. Iulie

 

 

 

 

8. August

 

 

 

 

9. Septembrie

 

 

 

 

10. Octombrie

 

 

 

 

11. Noiembrie

 

 

 

 

12. Decembrie

 

 

 

 

TOTAL:

 

 

 

 

 

Prezenta constituie anexă la formularul „Decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate” nr. .......pe anul.........

 

ANEXA Nr. 2

 

Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare şi de păstrare a formularului 630

„Decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate”, cod 14.13.02.19

 

A. Denumire: „Decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate” 1,Cod: 14.13.02.19

2. Format: A4/t1

3. Caracteristici de tipărire:

- se tipăreşte pe o singură faţă;

- se poate utiliza şi echipament informatic pentru editare şi completare, cu adaptări adecvate situaţiei contribuabilului.

4. Se difuzează gratuit.

5. Se utilizează la regularizarea sumelor reprezentând contribuţia de asigurări sociale de sănătate, datorate cu titlu de plăţi anticipate, precum şi pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în situaţia în care nu s-au stabilit plăţi, potrivit legii.

6. Se întocmeşte în două exemplare de către organul fiscal competent

7. Circulă:

- un exemplar, la organul fiscal competent;

- un exemplar, la contribuabil.

8. Se arhivează la dosarul contribuabilului.

B. Denumire: Anexa „Situaţie privind stabilirea contribuţiei lunare de asigurări sociale de sănătate”

1. Format: A4/t1

2. Caracteristici de tipărire:

- se tipăreşte pe o singură faţă;

- se poate utiliza şi echipament informatic pentru editare şi completare, cu adaptări adecvate situaţiei contribuabilului.

3. Se difuzează gratuit.

4. Se întocmeşte ca anexă la formularul 630.

5. Se utilizează la stabilirea contribuţiei lunare de asigurări sociale de sănătate, pentru fiecare categorie de venituri.

6. Se întocmeşte în două exemplare de către organul fiscal competent.

7. Circulă:

- un exemplar, la organul fiscal competent;

- un exemplar, la contribuabil.

8. Se arhivează împreună cu formularul 630 la dosarul contribuabilului.

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală „Sf. Theodor” din municipiul Constanţa

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar nr. 6 din 27 iunie 2013 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particular evaluate în perioada 18 februarie-21 iunie 2013,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală „Sf. Theodor”, cu sediul în municipiul Constanţa, bd. I. C. Brătianu nr. 246, judeţul Constanţa, pentru nivelul de învăţământ „postliceal”, domeniul „sănătate şi asistenţă pedagogică”, calificările profesionale „asistent medical generalist”, „asistent medical de farmacie”, limba de predare „româna”, forma de învăţământ „cu frecvenţă (zi)”.

Art. 2. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală „Sf. Theodor” din municipiul Constanţa, acreditată potrivit dispoziţiilor art. 1, este persoană juridică de drept privat şi de interes public, parte a sistemului naţional de învăţământ, şi beneficiază de toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege, începând cu anul şcolar 2013-2014.

Art. 3. - (1) Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală „Sf. Theodor” din municipiul Constanţa dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat şi va fi utilizat numai în interesul învăţământului.

(2) în cazul desfiinţării, dizolvării sau lichidării, patrimoniul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală „Sf. Theodor” din municipiul Constanţa revine fondatorilor.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar şi personalul nedidactic din unitatea de învăţământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditată Şcoala Postliceală „Sf. Theodor” din municipiul Constanţa.

Art. 5. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală „Sf. Theodor” din municipiul Constanţa este monitorizată şi controlată periodic de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Constanţa, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 6. - Asociaţia „Sf. Theodor” din municipiul Constanţa, unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditata Şcoala Postliceală „Sf. Theodor” din municipiul Constanţa, Ministerul Educaţiei Naţionale, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Şcolar al Judeţului Constanţa vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei naţionale,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

 

Bucureşti, 16 iulie 2013.

Nr. 4.229.

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală F.E.G. din municipiul Râmnicu Vâlcea

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar nr. 6 din 27 iunie 2013 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particular evaluate în perioada 18 februarie-21 iunie 2013,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală F.E.G., cu sediul în municipiul Râmnicu Vâlcea, str. Iancu Popp nr. 3, judeţul Vâlcea, pentru nivelul de învăţământ „postliceal”, domeniul „sănătate şi asistenţă pedagogică”, calificările profesionale „asistent medical generalist”, „asistent medical de farmacie1, „asistent medical de radiologie”, „asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare”, limba de predare „română”, forma de învăţământ „cu frecvenţă (zi)”.

Art. 2. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală F.E.G. din municipiul Râmnicu Vâlcea, acreditată potrivit dispoziţiilor art. 1, este persoană juridică de drept privat şi de interes public, parte a sistemului naţional de învăţământ, şi beneficiază de ţoale drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege, începând cu anul şcolar 2013-2014.

Art. 3. - (1) Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală F.E.G. din municipiul Râmnicu Vâlcea dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat şi va fi utilizat numai în interesul învăţământului.

(2) în cazul desfiinţării, dizolvării sau lichidării, patrimoniul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală F.E.G din municipiul Râmnicu Vâlcea revine fondatorilor.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar şi personalul nedidactic din unitatea de învăţământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditată Şcoala Postliceală F.E.G. din municipiul Râmnicu Vâlcea.

Art. 5. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală F.E.G. din municipiul Râmnicu Vâlcea este monitorizată şi controlată periodic de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Vâlcea, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 6. - Fundaţia Ecologică Green - Filiala Vâlcea, unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditată Şcoala Postliceală F.E.G. din municipiul Râmnicu Vâlcea, Ministerul Educaţiei Naţionale, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Şcolar al Judeţului Vâlcea vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei naţionale,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

 

Bucureşti, 16 iulie 2013.

Nr. 4.230.