MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 546/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 546         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 29 august 2013

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 327 din 25 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. d) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale art. 196 lit. c), d) şi q) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

636. - Hotărâre privind aprobarea plăţii contribuţiei voluntare, în lei, a României la Organizaţia Internaţională a Francofoniei pentru derularea Planului multianual de formare în limba franceză a funcţionarilor din administraţia publică română, în anul 2013

 

637. - Hotărâre pentru aprobarea listei cuprinzând două obiective de investiţii din cadrul Proiectului „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu o populaţie de până la 50.000 de locuitori”, derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale si Administraţiei Publice, în calitate de coordonator, prin Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” - S.A., în calitate de agenţie de implementare a proiectului, precum şi pentru aprobarea caracteristicilor principale şi indicatorilor tehnico-economici ai acestora

 

638. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 972/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Braşov, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Braşov

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

841. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind aprobarea sistemului de sancţiuni pentru măsura 215 „Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet A porcine” din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

61. - Ordin pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea comisiei pentru soluţionarea disputelor pe piaţa angro şi ou amănuntul apărute între participanţii la piaţa de energie electrică şi gaze naturale

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 327

din 25 iunie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. d) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, aii. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale art. 196 lit. c), d) şi q) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. d) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, art. 1 alin, (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale art. 196 lit. c), d) şi q) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Viorel Grecu, Florian Murg, Ion Mirică, Iancu Rapăn, Petre Catrinciuc, Aurel Călin, Constantin Ene, Vasile Macovei, Gheorghe Vasile Albuţ, Nicolae Niţu, Petre-Alexe Mateescu, Alexandru Rus, Arxente Frăsinicar, Nicolae Stânea, Carol Cozma, Gheorghiţa Drăgoi, Petronela Draga Sanda, Dumitru Diaconu, Aurel Viorel Mărăscu, Mihail Sava, Valeriu Tudor, Gheorghe Gustea, Ion Anghel, Dumitru Neagu, Ion Bobocea şi Gheorghe Săvuică în Dosarul nr. 49.802/3/2010 (nr. vechi 4.423/2012) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 279D/2013.

La apelul nominal se prezintă avocatul Viorel Anghel pentru autorii excepţiei Florian Murg, Ion Mirică, Iancu Rapăn, Petre Catrinciuc, Aurel Călin, Constantin Ene, Vasile Macovei, Gheorghe Vasile Albuţ, Nicolae Niţu, Petre-Alexe Mateescu, Alexandru Rus, Arxente Frăsinicar, Nicolae Stânea, Carol Cozma, Gheorghiţa Drăgoi, Petronela Draga Sanda, Dumitru Diaconu, Aurel Viorel Mărăscu, Mihail Sava, Valeriu Tudor, Gheorghe Gustea, Ion Anghel, Dumitru Neagu, Ion Bobocea şi Gheorghe Săvuică şi personal Florian Murg, Aurel Călin, Petre-Alexe Mateescu, Aurel Viorel Mărăscu şi Ion Anghel. Lipseşte Viorel Grecu, autor al excepţiei de neconstituţionalitate, şi partea Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, de vreme ce magistraţii şi militarii continuă să beneficieze în continuare de pensii de serviciu, în timp ce personalul diplomatic şi consular, nu. În acest sens, arată că noţiunea de „statut constituţional”, despre care face vorbire Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa referitoare la dreptul magistraţilor de a beneficia de pensii de serviciu, nu este clară. Astfel, dacă e vorba de simpla menţionare în Constituţie a unei categorii profesionale, atunci şi reprezentanţii diplomatici sunt menţionaţi în art. 91 din acest act normativ fundamental, astfel că diferenţa de tratament juridic nu ar fi justificată. Pe de altă parte, statutul propriu-zis al fiecărei categorii profesionale este prevăzut în legi speciale, iar nu în Constituţie. Aşa fiind, consideră că doar într-un sens figurat se poate vorbi despre existenţa unui statut constituţional. Mai arată că, asemenea magistraţilor, diplomaţii sunt ţinuţi de o serie de incompatibilităţi şi interdicţii. De asemenea, diplomaţii au un statut internaţional. totodată, arată că, strict formal, nu există nicio dispoziţie constituţională care să consacre dreptul la pensia de serviciu. Prin urmare, consideră că se impune o identitate de tratament juridic între magistraţi şi diplomaţi.

În continuare, referindu-se la critica raportată Sa art. 47 alin. (2) din Constituţie, arată că definiţia pensiilor ocrotite de acest text constituţional, aşa cum reiese din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, nu este riguros corectă. Astfel, dreptul la pensie, indiferent de modul de dobândire, trebuie să se bucure de aceeaşi ocrotire, întrucât art. 47 alin. (2) din Constituţie nu distinge. Din punctul de vedere al titularului dreptului la pensie, modul în care se obţin fondurile care permit acordarea pensiei nu are relevanţă. Or, în situaţia textelor de lege criticate, ceea ce se pune în discuţie nu este o reducere a dreptului la pensie ocupaţională, ci chiar o înlăturare a acestui drept şi înlocuirea sa cu dreptul la pensie contributivă. Reducerea cuantumului pensiei ajunge şi până la 90% din acesta.

Mai arată că personalul diplomatic şi consular a avut un termen de contestare a deciziilor de recalculare de 30 de zile, ceea ce l-a pus practic în situaţia de a nu mai putea contesta aceste decizii.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, în acest sens, arată că dreptul la pensie de serviciu al magistraţilor este o consecinţă a statutului constituţional de care se bucură aceştia. De asemenea, arată că nu există similitudine între statutele profesionale ale categoriilor profesionale comparate de autorii excepţiei. Totodată, aminteşte că jurisprudenţa Curţii Constituţionale a fost confirmată de Decizia din 7 februarie 2012, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Frimu şi alţii contra României.

Cât priveşte Decizia nr. 29 din 12 decembrie 2011, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu prilejul soluţionării recursului în interesul legii, referitor la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia Europeană a

Drepturilor Omului şi art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege, decizie invocată de autorii excepţiei în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, arată că cele reţinute cu prilejul soluţionării acestui recurs în interesul legii nu reprezintă un recurs naţional în convenţionalitate şi nu poate asigura unificarea practicii judiciare în această materie, având în vedere că fiecare cauză aflată pe rolul instanţelor de judecată este rezultatul aprecierii materialului probator şi al circumstanţelor proprii fiecărei pricini sau a situaţiei de fapt reţinute.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 28 martie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 49.802/3/2010 (nr. vechi 4.423/2012), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. d) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale art. 196 lit. c), d) şi q) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Excepţia a fost ridicată de Viorel Grecu, Florian Murg, Ion Mirică, Iancu Rapăn, Petre Catrinciuc, Aurel Călin, Constantin Ene, Vasile Macovei, Gheorghe Vasile Albuţ, Nicolae Niţu, Petre-Alexe Mateescu, Alexandru Rus, Arxente Frăsinicar, Nicolae Stânea, Carol Cozma, Gheorghiţa Drăgoi, Petronela Draga Sanda, Dumitru Diaconu, Aurel Viorel Mărăscu, Mihail Sava, Valeriu Tudor, Gheorghe Gustea, Ion Anghel, Dumitru Neagu, Ion Bobocea şi Gheorghe Săvuică.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia formulează, în esenţă, următoarele critici de neconstituţionalitate:

1. Dispoziţiile de lege supuse analizei de constituţionalitate sunt contrare art. 16 din Legea fundamentală. În acest sens, compară situaţia categoriilor de persoane care au beneficiat de pensie de serviciu, arătând că, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010. acestea au beneficiat de tratamente juridice diferite, deşi se aflau în situaţii comparabile. Mai mult, soluţiile pronunţate de diferitele instanţe de judecată cu privire la dreptul de a beneficia de pensia de serviciu după intrarea în vigoare a amintitei legi diferă în mod evident, ceea ce depăşeşte cadrul limitat al unei practici neunitare, fiind o problemă de ordin general ce trebuie tratată ca atare şi soluţionată prin admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acelaşi context, arata că este incorectă susţinerea potrivit căreia magistraţii s-ar bucura de un drept constituţional la pensie de serviciu, întrucât niciun text al Constituţiei nu prevede un astfel de drept.

Aceeaşi concluzie se impune şi pentru militari, poliţişti şi cei asimilaţi acestora, care beneficiază în continuare de pensie de serviciu. Aşa fiind, consideră că, în realitate, dreptul la pensia de serviciu a fost acordat în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, printr-o serie de legi speciale ce au avut ca scop explicit implementarea aquis-ului comunitar. Semnificativ consideră a fi şi faptul că diplomaţii sunt supuşi unui statut asemănător magistraţilor, fiind supuşi unor interdicţii şi incompatibilităţi comparabile. În plus, diplomatul sau consulul are un statut recunoscut pe plan internaţional, concretizat în ceea ce se numesc privilegii şi imunităţi diplomatice şi consulare. Acest statut special este recunoscut prin tratate internaţionale multilaterale la care şi România este parte.

2. Dispoziţiile de lege criticate sunt contrare art. 44 şi art. 47 alin. (2) din Constituţie, întrucât desfiinţează cu caracter definitiv însuşi dreptul la pensia de serviciu, ceea ce conduce la concluzia că se încalcă atât dreptul la pensie - ce nu se confundă şi nu are acelaşi conţinut şi aplicabilitate ca dreptul la asistenţă socială -, cât şi dreptul de proprietate. În acelaşi sens, arată că teza potrivit căreia pensia de serviciu nu intră în sfera de aplicaţie a dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din Constituţie ar conduce la concluzia, de principiu, greşită că nici pensiile de serviciu nu sunt garantate prin acest text constituţional, ceea ce ar fi de natură să ducă, la un moment dat, la desfiinţarea lor totală.

3. Textele de lege criticate sunt contrare art. 20 şi 148 din Constituţie. În acest sens, arată că, din Raportul reuniunii de consultare, privind încadrarea sistemelor speciale de asigurări sociale şi/sau de pensii în „sisteme de securitate socială legate de profesie”, aşa cum sunt definite în Directiva 86/378/CEE, modificată prin Directiva 96/97/CE, şi din Expunerea de motive la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2007, rezultă cu certitudine că pensiile de serviciu reprezintă pensii ocupaţionale în sensul dreptului comunitar, iar reglementarea face parte din aquis-ul comunitar. Relevant este considerat a fi şi faptul că, prin Decizia nr. 29 din 12 decembrie 2011, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie recunoaşte cu caracter de îndrumare obligatorie pentru instanţele române de drept comun existenţa dreptului la pensie de serviciu. Totodată, prin aceeaşi decizie s-a arătat că pensiile de serviciu reprezintă un „interes patrimonial” ce intră în sfera de protecţie a art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar prin aplicarea Legii nr. 119/2010 se realizează o ingerinţă în acest drept.

4. Prevederile de lege criticate sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece pensiile de serviciu constituie drepturi câştigate, ce nu pot fi recalculate în temeiul unei legi noi, întrucât s-ar aduce atingere principiului neretroactivităţii legii civile. În acest sens, invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin deciziile nr. 375/2005 şi nr. 120/2007.

5. Sunt încălcate prevederile art. 53 din Constituţie, întrucât restrângerea adusă dreptului de a beneficia de pensie de serviciu nu are caracter temporar, ci este permanentă. Totodată nu este respectată cerinţa ca restrângerea să aibă un caracter rezonabil şi proporţional. În acest sens, arată că, având în vedere numărul restrâns de pensionari din domeniul diplomatic şi consular, impactul economic al îndepărtării pensiilor de serviciu de care beneficiau aceştia este nesemnificativ. De asemenea, întrucât restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, în temeiul art. 53 din Constituţie, vizează apărarea securităţii naţionale, în mod obligatoriu sunt incidente dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă. Or, procedura instituirii măsurilor de austeritate sub auspiciile securităţii naţionale nu a fost îndeplinită cu prilejul adoptării măsurii restrângerii dreptului la pensia de serviciu.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Guvernul, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 lit. d) din Legea nr. 119/2010 privind unele măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziţii potrivit cărora „Pe data intrării în vigoare a prezente/ legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare: [...] d) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular.”

De asemenea, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011, dispoziţii potrivit cărora „Pensiile prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiaşi legi, se revizuiesc, din oficiu, de către casele teritoriale de pensii în evidenţa cărora se află dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.”

Totodată, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi dispoziţiile art. 196 lit. c), d) şi q) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziţii potrivit cărora „La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: [...]

c) art. 29 şi 52 din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 23 iunie 2003, cu modificările ulterioare;

d) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic şi consular, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 2 iunie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 595/2003, cu modificările şi completările ulterioare: [...]

q) Hotărârea Guvernului nr. 751/2004 privind criteriile şi procentele de majorare a pensiei de serviciu a membrilor personalului diplomatic şi consular pentru contribuţiile la pensia suplimentară achitate în valută, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 21 mai 2004.”

Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin următoarelor texte din Constituţie: art. 1 alin. (3) referitor la statul român, art. 15 referitor la universalitate şi neretroactivitatea legii civile, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (3) referitor la expropriere, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi şi art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, invoca Directiva 86/378/CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socială.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

1. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 16,20 şi 148 din Constituţie, Curtea observă că autorii excepţiei pleacă de la premisa că dreptul de a beneficia de pensie de serviciu decurge din obligaţia statului de a respecta aquis-ul comunitar, iar toate categoriile de persoane care au beneficiat de acest tip de pensie anterior intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010 ar trebui supuse aceluiaşi regim juridic, neexistând, sub acest aspect, nicio diferenţă. Astfel, asemenea magistraţilor, consilierilor de conturi, militarilor, poliţiştilor şi personalului asimilat acestora, personalul diplomatic şi consular ar trebui să beneficieze în continuare de pensie de serviciu, întrucât este supus unui statut ce impune interdicţii şi incompatibilităţi, statut recunoscut, de altfel, şi pe plan internaţional. În sprijinul acestei motivaţii, autorii au invocat dispoziţiile Directivei 86/378/CEE, precum şi preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic şi consular, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 29 iunie 2007.

Faţă de această critică, Curtea reţine că dreptul la pensie de serviciu nu este consacrat la nivel constituţional, astfel că nu se poate vorbi de un drept fundamental la pensia de serviciu. În acest sens, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie2010, Curtea a statuat c㠄pensia de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urmă, pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de nodul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă. să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat [a se vedea, spre exemplu, art. 85 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 sau art. 1801 din Legea nr. 19/2000]. Mai mult, în cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plăteşte de la bugetul de stat (a se vedea Legea nr. 164/2001). De altfel, Decizia Curţii Constituţionale nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, a statuat că pensia de serviciu constituie „o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale”, ceea ce demonstrează, fără drept de tăgadă, că, de fapt, acel supliment de care am făcut vorbire mai sus se constituie în acea compensaţie parţială menţionată de Curte, pentru că diferenţierea existentă între o pensie specială şi una strict contributivă, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment.

Acordarea acestui supliment, aşa cum se desprinde şi din decizia mai sus amintită, a urmărit instituirea unei regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socio-profesionale supuse unui statut special. Această compensaţie, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia.

În acest sens, trebuie observat că dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie se referă distinct la dreptul la pensie faţă de cel la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege, dar pe care Legea fundamentală nu le nominalizează. Prin urmare, în ceea ce priveşte aceste din urmă drepturi de asigurări sociale, legiuitorul are dreptul exclusiv de a dispune, în funcţie de politica socială şi fondurile disponibile, asupra acordării lor, precum şi asupra cuantumului şi condiţiilor de acordare. Se poate spune că, faţă de acestea, Constituţia instituie mai degrabă o obligaţie de mijloace, iar nu de rezultat, spre deosebire de dreptul la pensie, care este consacrat în mod expres.

În acelaşi timp, Curtea reţine că dreptul la pensia de serviciu pentru anumite categorii socio-profesionale nu decurge nici din legislaţia comunitară, aşa cum susţin autorii excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, Directiva 86/378/CEE, recunoscând statelor dreptul de a reglementa regimuri profesionale de securitate socială, nu stabileşte totodată o obligaţie în acest sens şi nici nu reglementează domeniile profesionale în care trebuie instituite aceste regimuri. Singura obligaţie pe care o impune acest act normativ comunitar este aceea ca statele să asigure respectarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei, potrivit măsurilor indicate în cuprinsul său, obiectiv realizat de România, între altele, şi prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2007.

Cât priveşte dreptul la pensia de serviciu de care se bucură în continuare magistraţii şi consilierii de conturi, acesta îşi are un temei constituţional, care nu rezidă însă în prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie, ci este o consecinţă a statutului constituţional al acestora care garantează independenţa lor în exercitarea actului de justiţie. Este relevant, astfel că, prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a reţinut că dreptul la pensie de serviciu acordat magistraţilor este o consecinţă a prevederilor art. 124 alin. (3) şi art. 132 alin. (1)din Constituţie. Prin aceeaşi decizie, Curtea a arătat c㠄statutul constituţional al magistraţilor - statut dezvoltat prin lege organică şi care cuprinde o serie de incompatibilităţi şi interdicţii, precum şi responsabilităţile şi riscurile pe care le implică exercitarea acestor profesii - impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenţei justiţiei, garanţie a statului de drept, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală.

De asemenea, prin Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, Curtea a constatat c㠄asimilarea consilierilor de conturi, sub aspectul incompatibilităţilor, cu magistraţii este realizată printr-o normă de rang constituţional, aspect decisiv în analiza Curţii. În consecinţă, Curtea reţine că statutul consilierilor de conturi reclamă aceiaşi tratament cu cel al judecătorilor sub aspectul modului de stabilire a cuantumului pensiei, dar nu şi sub cel al condiţiilor necesare a fi întrunite pentru a se putea emite decizia de pensionare, legiuitorul fiind liber să stabilească atât criteriile, cât şi condiţiile de pensionare. Insă legiuitorul nu are nicio marjă de apreciere în privinţa modului de stabilire a cuantumului pensiei consilierilor de conturi, mod care trebuie să fie identic cu cel aplicabil judecătorilor. Faptul că textele legale criticate stabilesc un alt mod de calcul al cuantumului pensiei consilierilor de conturi faţă de cel al judecătorilor este de natură a încălca dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi art. 140 alin. (4) din Constituţie. În acest sens, este încălcat şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţi lor fundamentale, întrucât există o diferenţă de tratament juridic între persoane aflate în situaţii analoage sau similare (consilieri de conturi - judecători) - a se vedea, în sensul aplicabilităţii art. 14 din Convenţie în privinţa sistemelor de asigurare socială, şi Hotărârea din 25 octombrie 2011, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Valkov şi alţii împotriva Bulgariei, paragraful 116.”

Cât priveşte susţinerea potrivit căreia cadrele militare, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor ar beneficia în continuare de pensii speciale, Curtea constată că această susţinere este lipsită de temei, componenta necontributivă a pensiei de serviciu acordată acestor categorii de persoane fiind deopotrivă îndepărtată prin Legea nr. 119/2010. Este adevărat, însă, că aceste categorii profesionale beneficiază de un regim diferit sub aspectul recalculării pensiei. Asupra constituţionalităţii acestei diferenţe de tratament juridic Curtea s-a pronunţat, însă, prin mai multe decizii, aşa cum este şi Decizia nr. 894 din 25 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 14 decembrie 2012, reţinând c㠄în sistemul public de pensii există mai multe categorii socio-profesionale care se bucură de un regim juridic mai favorabil în ceea ce priveşte calculul pensiilor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia unei discriminări. în acest sens, pot fi amintite persoanele care au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite ori speciale de muncă şi care beneficiază de vârste de pensionare şi stagii de cotizare mai reduse. Factorul determinant în instituirea tratamentului juridic diferenţiat îl constituie condiţiile specifice în care aceste categorii socioprofesionale au desfăşurat activitatea”.

În ceea ce priveşte personalul diplomatic şi consular, Curtea reţine că, deşi statutul acestora, interdicţiile şi incompatibilităţile acestora au reprezentat şi pot reprezenta în viitor temeiuri pe care legiuitorul le poate avea în vedere pentru acordarea pensiei de serviciu, în mod diferit faţă de situaţia magistraţilor şi consilierilor de conturi, un astfel de drept nu are temei constituţional, astfel că legiuitorul poate dispune cu privire la acordarea componentei necontributive a acestui tip de pensie în sensul celor reţinute prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010.

2. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 47 alin. (2) şi art. 44 din Constituţie, Curtea constată, în primul rând, că aceasta tinde la a contrazice ceea ce înşişi autorii excepţiei au susţinut cu prilejul motivării criticii de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 18 din Constituţie, şi anume faptul că pensia de serviciu nu este ocrotită de prevederile Legii fundamentale. Astfel, de această dată, autorii susţin că dispoziţiile de lege criticate încalcă dreptul la pensie şi dreptul de proprietate.

Fără a reveni asupra considerentelor deja reţinute cu privire la lipsa de temeinicie a criticii raportată la prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate nu aduc atingere nici dreptului de proprietate. În acest sens, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, Curtea a reţinut c㠄partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de Ťbunť, ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii.”

Invocarea deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 29 din 12 decembrie 2011 cu privire la recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 27 decembrie 2011, nu este de natură să determine schimbarea concluziilor mai sus reţinute, aşa cum a arătat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.038 din 5 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2013. În acest sens, instanţa de contencios constituţional a reţinut, în esenţă, că înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a negat competenţa instanţei de contencios constituţional de a decide cu privire la constituţionalitatea şi convenţionalitatea unor dispoziţii de lege şi nici efectul definitiv şi general obligatoriu al deciziilor acestei instanţe. Astfel, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a precizat c㠄deciziile şi considerentele deciziilor Curţii Constituţionale sunt obligatorii în ceea ce priveşte constatările conformităţii sau neconformităţii atât cu Constituţia, cât şi cu Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului”. În continuare a reţinut însă că, „dacă instanţa de contencios constituţional a constatat convenţionalitatea unei legi sau norme, o atare constatare este una în abstracte (dat fiind caracterul de control obiectiv al legii exercitat de Curtea Constituţională), iar aceasta nu împiedică instanţele de drept comun să evalueze în concret, în fiecare cauză în parte, în raport cu circumstanţele fiecărei speţe, dacă aplicarea aceleiaşi norme nu antrenează pentru reclamant consecinţe incompatibile cu Convenţia, protocoalele ei adiţionale sau jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului”.

Or, Curtea Constituţională a observat că prin Decizia din 7 februarie 2012, pronunţată în Cauza Frimu şi alţii contra României, ori Decizia din 15 mai 2012, pronunţată în Cauza Abăluţă şi alţii contra României, paragrafele 13-20, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, deşi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie garantează plata prestaţiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuţii la bugetul asigurărilor sociale, acest lucru nu poate fi interpretat ca oferind dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat.

De asemenea, Curtea de la Strasbourg a amintit că statele părţi la Convenţie dispun de o marjă largă de apreciere pentru reglementarea politicii lor sociale. Astfel, dată fiind cunoaşterea directă a propriei societăţi şi a nevoilor sale, autorităţile naţionale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile şi veniturile publice, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepţia cazului în care aceste mijloace se dovedesc în mod evident lipsite de un temei rezonabil.

În speţă, Curtea a subliniat că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe motivele obiective invocate la adoptarea Legii nr. 119/2010, şi anume contextul economic actual şi corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii.

În această privinţă, Curtea a constatat că diminuarea pensiilor reclamanţilor a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut de Legea nr. 263/2010 şi a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate.

De asemenea, Curtea de la Strasbourg a reţinut că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv şi nu a adus atingere drepturilor la prestaţii sociale dobândite în temeiul contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, achitate în timpul anilor de serviciu, ci numai unei părţi din pensie, care era susţinută integral de la bugetul de stat şi care reprezenta un avantaj de care reclamanţii beneficiaseră mulţumită naturii profesiei lor.

3. În acord cu cele reţinute prin deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, a statuat că dispoziţiile de lege criticate nu contravin principiului neretroactivităţii legii civile.

Prin aceeaşi decizie, Curtea a statuat că nu sunt încălcate prevederile art. 53 din Constituţie, de vreme ce nu sunt avute în vedere drepturi fundamentale.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţiile şi considerentele deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Viorel Grecu, Florian Murg, Ion Mirică, Iancu Rapăn, Petre Catrinciuc, Aurel Călin, Constantin Ene, Vasile Macovei, Gheorghe Vasile Albul, Nicolae Niţu, Petre-Alexe Mateescu, Alexandru Rus, Arxente Frăsinicar, Nicolae Stânea, Carol Cozma, Gheorghiţa Drăgoi, Petronela Draga Sanda, Dumitru Diaconu, Aurel Viorel Mărăscu, Mihail Sava, Valeriu Tudor, Gheorghe Gustea, Ion Anghel, Dumitru Neagu, Ion Bobocea şi Gheorghe Săvuică în Dosarul nr. 49.802/3/2010 (nr. vechi 4.423/2012) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 1 lit. d) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-n) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale art. 196 lit. c), d) şi q) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu critici le formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale care a sesizat Curtea Constituţională şi se publica în Monitorul Oficial ai României, Partea t.

Pronunţată în şedinţa din data de 25 iunie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea plăţii contribuţiei voluntare, în lei, a României la Organizaţia Internaţională a Francofoniei pentru derularea Planului multianual de formare în limba franceză a funcţionarilor din administraţia publică română, în anul 2013

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă plata contribuţiei voluntare, în lei, a României la Organizaţia Internaţională a Francofoniei, pe anul 2013, în sumă totală de 130 mii lei, pentru derularea Planului multianual de formare în limba franceză a funcţionarilor din administraţia publică română.

Art. 2. - Suma necesară plăţii contribuţiei prevăzute la art. 1 se suportă din fondurile aprobate cu această destinaţie în bugetul Ministerului Afacerilor Externe pe anul 2013.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 21 august 2013.

Nr. 636.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea listei cuprinzând două obiective de investiţii din cadrul Proiectului „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu o populaţie de până la 50.000 de locuitori”, derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de coordonator, prin Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” - S.A., în calitate de agenţie de implementare a proiectului, precum şi pentru aprobarea caracteristicilor principale şi indicatorilor tehnico-economici ai acestora

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 3 din Legea nr. 224/2007 privind ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la 2 februarie 2007 la Bucureşti şi ta 9 februarie 2007 la Paris, pentru finanţarea primei faze a Proiectului „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu o populaţie de până la 50.000 de locuitori”, cu completările ulterioare, al art. 42 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 44 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă lista cuprinzând două obiective de investiţii din cadrul Proiectului „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu o populaţie de până la 50.000 de locuitori”, derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de coordonator, prin Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” - SA, în calitate de agenţie de implementare a proiectului, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Se aprobă caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii prevăzute la alin. (1), conform anexelor nr. 2/1 şi 272.

Art. 2. - Finanţarea obiectivelor de investiţii prevăzute în anexa nr. 1, ai căror indicatori tehnico-economici sunt prevăzuţi în anexele nr. 2/1 şi 2/2, se face din credite externe de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, asigurate conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, din bugetul local, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

Art. 3. - Anexele nr. 1, 2/1 şi 2/2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 21 august 2013.

Nr. 637.

 

ANEXA Nr.1

 

LISTA

cuprinzând două obiective de investiţii din cadrul Proiectului „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu o populaţie de până la 50.000 de locuitori”, derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de coordonator, prin Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” - S.A., în calitate de agenţie de implementare a proiectului

 

Nr. crt.

Judeţul

Denumirea obiectivului

0

1

2

1.

Bihor

Îmbunătăţirea infrastructurii de apă şi apă uzată în oraşul Aleşd, judeţul Bihor

2.

Prahova

Reabilitare/Înlocuire/Extindere sistem public de alimentare cu apă (captare, aducţiune, staţii de tratare, rezervoare de înmagazinare, reţele de apă), în localitatea Buşteni, judeţul Prahova

 

ANEXA Nr. 2/1

 

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ŞI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investiţii „îmbunătăţirea infrastructurii de apă şi apă uzată în oraşul Aleşd, judeţul Bihor”

 

Cuprins în Proiectul: „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu o populaţie de până la 50.000 de locuitori”

 

Titular: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Beneficiar: Compania Naţional㠄C.N.I.” - S.A., în calitate de agenţie de implementare a proiectului, în perioada derulării investiţiei şi unitatea administrativ-teritorială Aleşd, judeţul Bihor, după predarea-primirea obiectivului de investiţii

Amplasament: Unitatea administrativ-teritorială Aleşd, judeţul Bihor

Indicatori tehnico-economici:

 

- Valoarea totală a investiţiei, inclusiv TVA

 

mii lei

38.010

(în preţuri 1 euro = 4,3554 lei la data de 9 februarie 2012),

 

 

 

din care:

 

 

 

- construcţii-montaj

 

mii lei

23.691

- Eşalonarea investiţiei

 

 

 

Anul I

INV

mii lei

26.607

 

C+M

mii lei

16.583

Anul II

INV

mii lei

11.403

 

C+M

mii lei

7.108

- Durata de realizare a investiţiei:

 

luni

18

Capacităţi:

 

 

- extindere reţea canalizare Aleşd, Peştiş conducte PVC SN 8 Dn 250 mm

8.856

m

- reabilitare reţea canalizare Aleşd PVC, SN 8 Dn 315 ÷ 400 mm

5.998

m

- staţie de pompare apă uzată Peştiş (1+1 pompe) Q=3 l/s

1

buc.

- conducte de refulare apă uzată din staţii pompare PEHD PN 10 Dn 200 mm

652

m

- reabilitare staţie pompare apă uzată SPAU1 (1+1 pompe) Q = 25,55 l/s

1

buc.

- reabilitare staţie pompare apă uzată SPAU2 (1+1 pompe) Q = 11,11 l/s

1

buc.

- staţie de pompare apă Aleşd (2+1 pompe) Q= 36,11 l/s

1

buc.

- rezervoare înmagazinare

2x750

mc

- reabilitare staţie clorinare Aleşd Q = 35 l/s

1

buc.

- staţie repompare apă Peştiş (1+1 pompe) Q =11 l/s

1

buc.

- reabilitare conductă de transport Aleşd, PEHD PN 10 Dn 280 mm

1.464

m

- reabilitare reţea alimentare cu apă Aleşd, PEHD PN 10 Dn 63 ÷ 200 mm

12.445

m

- extindere reţea alimentare cu apă Aleşd şi Peştiş PEHD PN 10 De 63 ÷ 110 mm

9.469

m

- conductă de refulare apă uzată pentru localitatea Auşeu, PEHD PN 10 Dn 200 mm

880

m

- staţie de pompare apă pentru localitatea Auşeu, 1 + 1 pompe Q = 4,7 l/s

1

buc.

- conducta transport apă pentru localitatea Auşeu, PEHD PN 10 Dn 160 mm

4.083

m

- reabilitare şi modernizare staţie epurare

2.592

mc/zi

 

Factori de risc

Obiectivul se va proteja antiseismic conform Normativului P100-1/2006, cu modificările ulterioare.

Finanţarea investiţiei

Finanţarea obiectivului de investiţii se face din credite externe de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, asigurate conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, din bugetul local, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

 

ANEXA Nr. 2/2

 

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ŞI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investiţii „Reabilitare/Înlocuire/Extindere sistem public de alimentare cu apă (captare, aducţiune, staţii de tratare, rezervoare de înmagazinare, reţele de apă) în localitatea Buşteni, judeţul Prahova”

 

Cuprins în Proiectul: „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu o populaţie de până la 50.000 de locuitori”

 

Titular: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Beneficiar: Compania Naţional㠄C.N.I.” - SA, în calitate de agenţie de implementare a proiectului, în perioada derulării investiţiei şi unitatea administrativ-teritorială Buşteni, judeţul Prahova, după predarea-primirea obiectivului de investiţii

Amplasament: Unitatea administrativ-teritorială Buşteni, judeţul Prahova

Indicatori tehnico-economici:

 

- Valoarea totală a investiţiei, inclusiv TVA

(în preţuri 1 euro . 4,3218 lei la data de 29 septembrie 2011),

 

mii lei

44.010

din care:

 

 

 

- construcţii-montaj

 

mii lei

27.478

- Anul I

INV

mii lei

30.807

C+M

mii lei

19.234

- Anul II

INV

mii lei

13.203

C+M

mii lei

8.244

- Durata de realizare a investiţiei:

 

luni

18

Capacităţi:

 

 

- Surse de captare Qsursă = 5 l/s ÷ 21 l/s

5

buc.

- Conducte de aducţiune:

 

 

- Fontă ductilă PN 25 Dn 150 mm ÷ Dn 300 mm

7.105

m

- PEHD PE 100 PN 10 Dn 200 mm

570

m

- Staţii de clorinare Q = 10 l/s ÷ 36 l/s

4

buc.

- Staţii tratare apă Q = 10 l/s ÷ 15 l/s

2

buc.

- Rezervoare de înmagazinare V = 300 ÷  750 mc

7

buc.

- Conducte de transport apă:

 

 

- Fontă ductilă PN 25 Dn 150 mm ÷ Dn 300 mm

1.740

m

- PEHD PE100 PN 10 Dn 225 mm ÷ Dn 315 mm

3.310

m

 

Factori de risc

Obiectivul se va proteja antiseismic conform Normativului P100-1/2006, cu modificările ulterioare.

Finanţarea Investiţiei

Finanţarea obiectivului de investiţii se face din credite externe de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, asigurate

conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, din bugetul local, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 972/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Braşov, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Braşov

În temeiul prevederilor art. 108 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 972/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Braşov, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Braşov, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 şi 697 bis din 24 septembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

- La anexa nr. 1 „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al judeţului Braşov”:

a) la secţiunea I „Bunuri imobile” se abrogă poziţiile nr. 116, 177, 178, 179, 180,181, 193, 194, 195, 196 şi 197;

b) la secţiunea a II-a „Bunuri mobile”, după poziţia 3976 se introduc 9 poziţii noi, respectiv poziţiile 3977-3985, conform anexei la prezenta hotărâre.

Art. II. - Anexa face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale

si administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

 

Bucureşti, 21 august 2013.

Nr. 638.

 

ANEXĂ

 

COMPLETĂRI

la Inventarul bunurilor mobile care aparţin domeniului public al Judeţului Braşov

 

Nr. crt.

Codul de

clasificare

Denumirea bunului

Elemente de identificare

Anul dobândirii sau. după caz, al dării

în folosinţă

Valoarea de inventar

- lei -

Situaţia juridică actuală

0

1

2

3

4

5

6

 

 

 

SECŢIUNEA a II-a

Bunuri mobile

 

 

 

3977

6.4.

Bun cultural - gravură

Karl Hubner, Strânsul fânului, linogravură, 28 x 46,5 cm, semnat dreapta jos, monogramă: HK, nr. inv. 4533

2011

100 lei

Domeniul public al judeţului Braşov, potrivit Hotărârii Consiliului Judeţean Braşov nr. 55/2013

3978

6.4.

Bun cultural -

Karl Hubner, Iarnă, linogravură, 25,5 x 33,3; monogramă: HK, nedatat, nr. inv. 4534

2011

100 lei

Domeniul public al judeţului Braşov, potrivit Hotărârii Consiliului Judeţean Braşov nr. 55/2013

3979

6.4.

Bun cultural - gravură

Karl Hubner, Cetatea Sighişoarei, linogravură, 38,8 x 27,2; 42,3 x 30,4 CM,

Semnat stânga jos, monogramă: HK, nr. inv. 4535

2011

100 lei

Domeniul public al judeţului Braşov, potrivit Hotărârii Consiliului Judeţean Braşov nr. 55/2013

3980

6.4.

Bun cultural - pictură de şevalet

Karl Hubner, Portret de femeie, ulei pe pânză, 81,7 x 65 cm, semnat stânga jos cu brun: K Hubner, datat: 1933, nr. inv. 4539

2012

1.600 lei

Domeniul public al judeţului Braşov, potrivit Hotărârii Consiliului Judeţean Braşov nr. 55/2013

3981

6.4.

Bun cultural - pictură de şevalet

Karl Hubner, Christos în faţa crucii, 115,5 x 81,5 cm, semnat dreapta jos cu brun: K. Hubner, datat: 1936, nr. inv. 4540

2012

1.800 lei

Domeniul public al judeţului Braşov, potrivit Hotărârii Consiliului Judeţean Braşov nr. 55/2013

3982

6.4.

Bun cultural - pictură de şevalet

Karl Hubner, Familie, ulei pe pânză, 99,5 x 65,5 cm, semnat dreapta jos cu ocru: K. Hubner, datat: 1930, nr. inv. 4541

2012

2.000 lei

Domeniul public al judeţului Braşov, potrivit Hotărârii Consiliului Judeţean Braşov nr. 55/2013

3983

6.4.

Bun cultural - pictură de şevalet

Gheorghe Glauber, Fetiţă în roşu, ulei pe carton, 58,5 x 46,5 cm, semnat stânga jos cu negru: GH. G, datat: 1965, nr. inv. 4536

2012

1.200 lei

Domeniul public al judeţului Braşov, potrivit Hotărârii Consiliului Judeţean Braşov nr. 55/2013

3984

6.4.

Bun cultural - pictură de şevalet

Gheorghe Glauber, Peisaj „Noi constelaţii”, acrilic pe pânză, 81 x 65,5 cm, nesemnat, nedatat, nr. inv. 4537

2012

1.000 lei

Domeniul public al judeţului Braşov, potrivit Hotărârii Consiliului Judeţean Braşov nr. 55/2013

3985

6.4.

Bun cultural - artă decorativă

Vas de sticlă roşie tip Schneider, 15 x 14 x 9,3 cm, nr. inv. 4538

2012

450 lei

Domeniul public al judeţului Braşov, potrivit Hotărârii Consiliului Judeţean Braşov nr. 55/2013

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind aprobarea sistemului de sancţiuni pentru măsura 215 „Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet A porcine” din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013

 

În conformitate cu Referatul comun de aprobare nr. 24.161 din 31 iulie 2013 al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) şi al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în baza prevederilor:

- Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR), aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2008) 3837 din 16 iulie 2008, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală;

- Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune si de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003;

- Regulamentului (CE) nr. 1.122/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce priveşte ecocondiţionalitatea, modularea şi sistemul integrat de administrare şi control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum şi de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte ecocondiţionalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 198/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legii nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 243/2006 privind stabilirea măsurilor finanţate din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, care vor fi implementate de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi, respectiv, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură;

- Acordul-cadru de delegare nr. 74 încheiat la data de 13 octombrie 2010 între Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură pentru implementarea măsurilor privind plăţile compensatorii cuprinse în axa II în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (5) şi (6) din Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Pentru cererile de ajutor aferente măsurii 215 „Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet A porcine” din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, depuse de beneficiari începând cu anul 2012, se aprobă sistemul de sancţiuni specific, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltam rurale,

Achim Irimescu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 22 august 2013.

Nr. 841.

 

ANEXA

 

SISTEMUL DE SANCŢIUNI

pentru măsura 215 „Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet A porcine” din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013

 

Sistemul de sancţiuni, aplicabil pentru cererile de ajutor aferente măsurii 215 „Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachetul A porcine” depuse de fermieri în sesiunile din perioadele 16 iulie 2012-15 august 2012 şi 14 ianuarie-15 februarie 2013, se stabileşte ţinându-se cont de următoarele aspecte ale neconformităţilor constatate:

- neglijenţa - presupune aplicarea unei reduceri din suma totală calculată fără penalităţi, chiar dacă fermierului i-au fost stabilite/nu i-au fost stabilite alte sancţiuni, în cazul în care nerespectarea s-a datorat acţiunii neintenţionate a acestuia;

- intenţia - presupune prevederea de către fermier a rezultatului faptei sale în condiţiile în care fie urmăreşte producerea lui prin intermediul faptei, fie, deşi nu îl urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii acestui rezultat. Aceste cazuri se pot referi, dar nu sunt limitate la: inducerea în eroare cu bună-ştiinţă a autorităţilor cu atribuţii în verificarea documentelor justificative, furnizarea de date sau documente false şi orice altă încercare de fraudă comisă în scopul obţinerii unor plăţi din fonduri europene nerambursabile. A două repetiţie este considerată intenţie;

- repetiţia:

- pentru condiţii superioare - presupune nerespectarea aceleiaşi norme, cerinţe sau obligaţii, în cazul în care aceasta se constată la verificarea anuală (verificare administrativă + control la faţa locului + supracontrol) de mai multe ori în cursul unei perioade de 3 ani consecutivi, în condiţiile în care fermierul a fost informat despre cazul precedent de nerespectare şi a avut posibilitatea, după caz, să ia măsurile necesare pentru a remedia situaţia;

- pentru ecocondiţionalitate - presupune nerespectarea aceleiaşi norme, cerinţe sau obligaţii, în cazul în care aceasta se constată de mai multe ori în cursul unei perioade de 3 ani consecutivi, în condiţiile în care fermierul a fost informat despre cazul precedent de nerespectare şi a avut posibilitatea, după caz, să ia masurile necesare pentru a remedia situaţia;

- amploarea (extinderea) - presupune cazul de nerespectare care este determinat luându-se în caicul, în special, dacă aceasta are un efect răspândit în afara fermei respective sau dacă se limitează la ferma respectivă;

- gravitatea - presupune cazul de nerespectare care depinde în special de importanţa consecinţelor acestuia, ţinându-se seama de obiectivele cerinţei sau normei respective;

- persistenţa - presupune cazul de nerespectare care depinde în special de durata pe parcursul căreia se manifestă efectele acestuia sau de posibilitatea de a pune capăt acestor efecte prin mijloace rezonabile.

Pentru calcularea sancţiunilor, următorii termeni vor avea semnificaţiile de mai jos:

Definiţii pentru stabilirea sancţiunilor de supradeclarare (A)

Efectiv estimat - efectivele de animale estimate de beneficiar a fi livrate/transferate/mutate/efective medii anuale etc. conform anexei nr. 1 din Cererea de ajutor, pentru un singur indicativ RO ANSVSA, pe cele 3 categorii (transformate în UVM şi cumulate).

Efectiv livrat - efectivele livrate/transferate/mutate/efectiv mediu anual etc. conform calculelor realizate de Agenţia de Plăţi

şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) după depunerea tuturor deconturilor justificative aferente fiecărui indicativ RO ANSVSA, pe cele 3 categorii (Pentru calcularea sancţiunilor efectivele vor fi transformate în UVM şi cumulate.)

Calcularea sancţiunilor se realizează pe fiecare subpachet.

Definiţii şi formule de calcul pentru calcularea sancţiunilor de nerespectare a criteriilor de eligibilitate generale şi specifice:

NOTĂ:

(P1, P2, P3, P4 = perioada 1, perioada 2, perioada 3, perioada 4 aferentă decontului justificativ sau perioada pentru care au fost depuse documente justificative dacă nu au avut loc livrări).

Efective livrate cf doc. (nr. capete) - Efective livrate cf. doc. P1 (nr. capete) + Efective livrate cf. doc. P2 (nr. capete) + Efective livrate cf. doc. P3 (nr. capete) + Efective livrate cf. doc. P4 (nr. capete)

Efective livrate anual (nr. capete) = Efective livrate cf. doc. (nr. capete) - Efectivul afectat anual det. cond. Min. (nr. capete) (calculat pe subpachet şi pe categorii)

Efectiv afectat anual det. cond. min. (nr. capete) = Efective livrate cf. doc. (nr. capete) x Acond. min. (%)

A cond. min. (%) - „procentul de abatere” privind nerespectarea condiţiilor minime de bunăstare:

A cond. min. (%) = efectiv afectat anual cond. min./(efectiv realizat - efectiv afectat anual cond. min.) x 100

Atenţie! La subpachetul 3a) se va lua în considerare numărul de animale transportat (la populare sau depopulare).

Astfel formula va fi:

A* cond. min. (%) = efectiv afectat anual cond. min./(efectiv transportat - efectiv afectat anual cond. min.) x 100

Efectiv realizat = Stoc iniţial la început an + intrări total an - mortalităţi total an Efectiv afectat anual condiţii minime ( număr capete) = efectiv afectat cond. min. P1 + efectiv afectat cond. min. P2+ efectiv afectat cond. min. P3 + efectiv afectat cond. min. P4 + efectivul afectat condiţii minime rezultat în urma vizitei la faţa locului (dacă este cazul) + supracontrolului (daca este cazul).

A cond sup. (%) - „Procentul de abatere” privind nerespectarea condiţiilor superioare de bunăstare:

A cond. sup. (%) = efectiv afectat cond. sup./(efectiv realizat - efectiv afectat cond. sup. - efectiv afectat cond. min.) x 100

Atenţie! La subpachetul 3a) se va lua în considerare numărul de animale transportat (la populare sau depopulare). Astfel formula va fi:

A* (%) = efectivul afectat anual condiţii superioare/(total efectiv transportat - efectiv afectat anual care nu respectă condiţii superioare - efectiv afectat care nu respectă condiţii minime) x 100

Efectiv afectat cond. sup. anual = efectiv afectat cond. sup. P1 +. efectiv afectat cond. sup. P2 + efectiv afectat cond. sup. P3 + efectiv afectat cond. sup. P4 .+ efectiv afectat care nu respectă condiţiile superioare rezultat în urma vizitei la faţa locului (dacă este cazul) + supracontrolului (dacă este cazul).

Observaţie: eliminarea efectivelor care nu respectă condiţiile minime de bunăstare (conform formulei de mai sus) se va face înainte de aplicarea sancţiunilor de supradeclarare.

Există 5 categorii de sancţiuni, care se aplică în următoarea ordine, prin calcularea din suma rămasă, după etapa anterioară de calculare:

 

A. sancţiuni pentru supradeclararea efectivelor;

B. sancţiuni pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate generale şi specifice;

C. sancţiuni pentru depunerea cu întârziere a cererii de plată/decontului justificativ;

D. sancţiuni pentru nerespectarea ecocondiţionalităţii;

E. sancţiuni multianuale.

 

Fermierul nu va fi sancţionat în cazurile de forţă majoră şi în circumstanţe excepţionale dacă a prezentat documente justificative în acest sens, conform legislaţiei în vigoare.

Prin forţă majoră se înţelege acel eveniment imprevizibil şi imposibil de înlăturat, independent de voinţa omului, intervenit după data semnării angajamentului care împiedică executarea lui şi care exonerează de răspundere partea care o invocă.

Următoarele situaţii sunt considerate cazuri de forţa majoră sau circumstanţe excepţionale:

a) decesul fermierului;

b) incapacitatea profesională de lungă durată a agricultorului;

c) o catastrofă naturală gravă care afectează foarte mult suprafeţele agricole ale exploataţiei;

d) distrugerea accidentală a clădirilor destinate creşterii animalelor, aflate pe exploataţie;

e) o epizootie care afectează parţial sau integral şeptelul agricultorului.

Fără a aduce atingere circumstanţelor concrete, care trebuie examinate în fiecare caz în parte, se pot recunoaşte, în special, următoarele circumstanţe naturale:

a) moartea unui animal ca urmare a unei boli;

b) moartea unui animal ca urmare a unui accident pentru care fermierul nu poate fi considerat responsabil.

A. Sancţiuni pentru supradeclararea efectivelor

Având în vedere că efectivul livrat anual (UVM) poate fi diferit pentru fiecare subpachet, se vor aplica sancţiuni pentru fiecare subpachet în parte, astfel:

a) Dacă diferenţa dintre efectivul estimat (UVM) şi efectivul livrat anual pe fiecare subpachet este mai mică sau egală cu 20% din efectivul livrat anual, se va calcula ajutorul pentru efectivul livrat anual pe fiecare subpachet, dar nu se vor impune sancţiuni.

b) Dacă diferenţa dintre efectivul estimat (UVM) şi efectivul livrat anual pe fiecare subpachet este mai mare de 20%, dar mai mică sau egală cu 40% din efectivul livrat anual, plata se efectuează pentru efectivul livrat anual pe fiecare subpachet, la care se aplică o sancţiune de 2% din subvenţia datorată.

c) Dacă diferenţa dintre efectivul estimat (UVM) si efectivul livrat anual pe fiecare subpachet este mai mare de 40%, dar mai mică sau egală cu 60% din efectivul livrat anual, plata se efectuează pentru efectivul livrat anual pe fiecare subpachet, la care se aplică o sancţiune de 5% din subvenţia datorată.

d) Dacă diferenţa dintre efectivul estimat (UVM) şi efectivul livrat anual este mai mare de 60%, plata se efectuează pentru efectivul livrat anual pe fiecare subpachet, la care se aplică o sancţiune de 10% din subvenţia datorată.

e) Dacă diferenţa dintre efectivul estimat (UVM) şi efectivul livrat anual depăşeşte efectivul livrat anual cu un procent mai mare de 5% din efectivul livrat anual pe fiecare subpachet, ca urmare a neregulilor comise intenţionat, exploataţia este exclusă de la plată pentru anul respectiv, pe subpachetul respectiv.

f) Dacă diferenţa dintre efectivul estimat (UVM) şi efectivul livrat anual depăşeşte efectivul livrat anual cu un procent mai mare de 20% din efectivul livrat anual, ca urmare a neregulilor comise intenţionat, exploataţia este exclusă de la plată pentru întregul subpachet pe anul în cauză şi, în plus, acesta este sancţionat până la o valoare egală cu valoarea corespunzătoare diferenţei dintre efectivul estimat şi efectivul livrat anual. Suma rezultată din excluderi se recuperează din plăţile ce urmează să fie efectuate în cadrul oricărei măsuri de ajutor, pe baza cererilor de plată ce urmează a fi depuse de beneficiar în următorii ani, după anul constatării.

În cazul în care se identifică două nereguli pentru aceeaşi exploataţie (de exemplu: procentul de supradeclarare este cuprins între 23% şi 30% şi supradeclararea efectivelor din cadrul exploataţiei a fost realizată din intenţie), se va aplica sancţiunea cea mai mare dintre cele două sancţiuni aferente neregulilor constatate.

La calculul sancţiunilor pentru supradeclarare se va lua în considerare întregul efectiv livrat/transferat/mutat/efectiv mediu anual etc. fără a se lua în considerare neregulile privind respectarea condiţiilor superioare de bunăstare. Pentru acestea se vor aplica sancţiunile prevăzute la pct. B.

B. Sancţiuni pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate, generale şi specifice

 

Codul sancţiunii

Tipul sancţiunii

1

Se aplică o sancţiune de 3% din valoarea sprijinului pe subpachet pe anul respectiv de angajament.

2

Se aplică o sancţiune de 5% din valoarea sprijinului pe subpachet pe anul respectiv de angajament.

3

Se aplică o sancţiune de 10% din valoarea sprijinului pe subpachet pe anul respectiv de angajament.

4

Se aplică o sancţiune de 50% din valoarea sprijinului pe subpachet.

5

Se aplică o sancţiune de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploataţia fiind exclusă de la plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv.

6

Se aplică o sancţiune de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploataţia fiind exclusă de la plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv, iar, în plus, fermierul este obligat să returneze toţi banii primiţi pe subpachetul respectiv până în acel moment (pentru anii anteriori, pentru exploataţia respectivă). *

7

Se aplică o sancţiune de 100% din valoarea sprijinului pe anul respectiv pe măsură, exploataţia fiind exclusă de la toată măsura pe anul respectiv, iar, în plus, se returnează toţi banii primiţi pe subpachetul respectiv pentru acea exploataţie până în acel moment (pentru anii anteriori).

8

Se aplică o sancţiune de 100% din valoarea sprijinului pe anul respectiv pe măsură, exploataţia fiind exclusa de la plată de la toată măsura pe anul respectiv şi, în plus, pentru anul următor pe toată măsura. Fermierul returnează pentru această exploataţie toţi banii primiţi pe pachetul respectiv (A- porcine) pană la acel moment. În acest caz, se consideră că fermierul nu a respectat condiţiile din intenţie.

 

La calculele efectuate se va tine cont de toleranţa specifică fiecărui aparat de măsurat, conform datelor din cartea tehnică.

Sistemul de sancţiuni este unul progresiv: în cazul în care în primul an a fost aplicată o sancţiune (de exemplu: 1), iar în al doilea an se constată aceeaşi condiţie nerespectată, atunci pentru anul 2 se va aplica sancţiunea următoare (de exemplu: 2).

Sancţiunea se aplică pentru fiecare condiţie nerespectată în parte. Dacă în cadrul unui subpachet nu sunt îndeplinite mai multe condiţii, pentru exploataţia respectivă se aplică pe subpachet cea mai mare sancţiune dintre sancţiunile aplicate pentru fiecare condiţie în parte.

În cazul nivelelor 6, 7 şi 8 ale sancţiunilor pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate generale şi specifice, recuperarea sumelor acordate fermierului până la momentul respectiv nu presupune şi aplicarea sancţiunilor de supradeclarare.

 

 

Criterii de eligibilitate

Indicator (modalitatea de

control*)

Condiţia de

aplicare a sancţiunii

Sancţiune

Generale

Beneficiarul este înregistrat în Registrul naţional al exploataţiilor al Autorităţii Naţionale Sanitare

Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi deţine un cod de exploataţie pe toată perioada de angajament (minimum 5 ani).

Control administrativ (vizual) al cererii de ajutor

-

Nu se permite primirea cererii de ajutor/plată. Este exclus de la plată aplicantul care nu îndeplineşte acest criteriu.

 

 

Beneficiarul deţine autorizaţie sanitar-veterinară pentru întreaga exploataţie pe toată perioada de angajament (minimum 5 ani) sau, în cazul exploataţiilor comerciale de tip A specifice sectorului de creştere a porcilor, este înregistrat sanitar-veterinar pe toată perioada de angajament (minimum 5 ani).

Control administrativ (vizual) al cererii de ajutor

-

Nu se permite primirea cererii de ajutor/plată. Este exclus de la plată aplicantul care nu îndeplineşte acest criteriu.

 

 

Beneficiarul se angajează să menţină condiţiile de bunăstare şi să respecte cerinţele specifice subpachetelor pentru care aplică pe o perioadă de minimum 5 ani de la data depunerii solicitării.

Control administrativ (vizual) ai cererii de ajutor

-

Nu se permite primirea cererii de ajutor. Este exclus de fa plată aplicantul care nu îndeplineşte acest criteriu.

 

 

Raportul dintre suprafaţa vitrată şi suprafaţa pardoselii este mai mare da 1/50.

Control administrativ/ Control la faţa locului

 

8

 

 

Exploataţia care deţine abator în aceeaşi locaţie cu spaţiile de creştere a porcilor (subpachetul 3)

Contrai administrativ/ Control la faţa locului

 

8

 

 

Exploataţia utilizează apă din reţeaua publică de apă potabilă în fluxurile tehnologice de creştere.

Control administrativ/ Control la faţa

locului

 

8


 

Cerinţă minimă

Indicator

(modalitatea de control*)

Condiţia de aplicare a sancţiunii

Sancţiune

Subpachetul 1a

Creşterea cu cel puţin 10% a spaţiului alocat disponibil fiecărui animal

Suprafaţă de pardoseală disponibilă minimă obligatorie:

- porci cu o greutate vie între 50-85 kg - 0,55 m2;

- porci cu o greutate vie între 85-110 kg -0,65 m2;

- porci cu o greutate vie peste 110 kg -1 m2;

- scrofiţe şi scroafe ţinute în grup - 1,64 m2, respectiv 2,25 m2.

Vizită pe teren

(în cazul includerii în eşantion)/ Control administrativ verificare documente din deconturile trimestriale/anuale

Încălcarea cerinţelor minime

În cazul în care se constată o încălcare a cerinţelor minime se calculeaz㠄procentul de abatere” privind nerespectarea condiţiilor minime de bunăstare şi se diminuează efectivul livrat cu efectivul afectat anual determinat condiţii minime (pe categorii). Calculul supradeclarărilor, al sancţiunilor pentru nerespectarea condiţiilor superioare etc. va avea în vedere acest efectiv livrat diminuat.

Subpachetul 2a

Asigurarea a minimum 11 ore/zi lumină artificială cu o valoare a iluminării de 50 lucşi

Condiţii de iluminat minime obligatorii:

- perioadă de minimum 8 ore/zi iluminat;

- intensitate de 40 lucşi (echivalent a cel puţin 1 bec cu puterea de 100 W la fiecare 42 m2).

Vizită pe teren

(în cazul includerii în eşantion)/ Control administrativ verificare documente din deconturile trimestriale/anuale

Încălcarea cerinţelor minime

În cazul în care se constată o încălcare a cerinţelor minime se calculeaz㠄procentul de abatere” privind nerespectarea condiţiilor minime de bunăstare şi se diminuează efectivul livrat cu efectivul afectat anual determinat condiţii minime (pe categorii). Calculul supradeclarărilor, al sancţiunilor pentru nerespectarea condiţiilor superioare etc. va avea în vedere acest efectiv livrat diminuat.

Subpachetul 3a

Îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a suinelor pe durata transportului

Densitatea porcilor în timpul transportului nu trebuie să depăşească 235 kg/m2.

Vizită pe teren

(în cazul includerii în eşantion)/ Control administrativ verificare documente din deconturile trimestriale/anuale

Încălcarea cerinţelor minime

În cazul în care se constată 0 încălcare a cerinţelor minime se calculeaz㠄procentul de abatere” privind nerespectarea condiţiilor minime de bunăstare şi se diminuează efectivul livrat cu efectivul afectat anual determinat condiţii minime (pe categorii). Calculul supradeclarărilor, al sancţiunilor pentru nerespectarea condiţiilor superioare etc. va avea în vedere acest efectiv livrat diminuat.

Subpachetul 4a

Corectarea nivelul nitriţilor şi nitraţilor din apă

Valorile maxime admise în apă pentru adăparea animalelor:

- nitraţi + nitriţi – 100 (mg/l);

- nitriţi – 10 (mg/l);

Vizită pe teren

(în cazul includerii în eşantion)/ Control administrativ verificare documente din deconturile trimestriale/anuale

Încălcarea cerinţelor minime

În cazul în care se constată o încălcare a cerinţelor minime se calculeaz㠄procentul de abatere” privind nerespectarea condiţiilor minime de bunăstare şi se diminuează efectivul livrat cu efectivul afectat anual determinat condiţii minime (pe categorii). Calculul supradeclarărilor, al sancţiunilor pentru nerespectarea condiţiilor superioare etc. va avea în vedere acest efectiv livrat diminuat.

 

 

Subpachetul 5a

Reducerea noxelor cu 30% faţă de nivelul minim obligatoriu prin menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat

Praful trebuie să lipsească de pe pereţi şi tavan; concentraţia normală de pulberi din adăpost este de 15mg/m3.

- Nivelul normal de CO2 trebuie să fie sub 1.000 ppm.

- Valorile parametrilor de microclimat sunt respectate.

Valorile parametrilor de microclimat sunt prevăzute în Ghidul crescătorului privind bunăstarea şi protecţia porcinelor, precum şi în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 20/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de monitorizare a standardelor de microclimat, precum şi a necesarului de apă şi de hrană, în vederea asigurării statusului minim de bunăstare a porcinelor din exploataţiile comerciale

Vizită pe teren

(în cazul includerii în eşantion)/ Control administrativ verificare documente din deconturile trimestriale/ anuale

Încălcarea cerinţelor minime

În cazul în care se constată o încălcare a cerinţelor minime se calculeaz㠄procentul de abatere” privind nerespectarea condiţiilor minime de bunăstare şi se diminuează efectivul livrat cu efectivul afectat anual determinat condiţii minime (pe categorii).

Calculul supradeclarărilor, al sancţiunilor pentru nerespectarea condiţiilor superioare etc. va avea în vedere acest efectiv livrat diminuat.

Subpachetul 6a

Îmbunătăţirea condiţiilor zonei de odihnă

Adăposturile pentru porci trebuie construite astfel încât să permită animalelor:

- să aibă acces la o zonă de odihnă confortabilă din punct de vedere fizic şi termic, drenată şi curăţată corespunzător şi care să permită tuturor animalelor să se odihnească în acelaşi timp

Vizită pe teren

(în cazul includerii în eşantion)/ supracontrol

Încălcarea cerinţelor minime

În cazul în care se constată o încălcare a cerinţelor minime se calculeaz㠄procentul de abatere” privind nerespectarea condiţiilor minime de bunăstare şi se diminuează efectivul livrat cu efectivul afectat anual determinat condiţii minime (pe categorii). Calculul supradeclarărilor, al sancţiunilor pentru nerespectarea condiţiilor superioare etc. va avea în vedere acest efectiv livrat diminuat.

 

Pentru determinarea codului sancţiunii pentru nerespectarea condiţiilor superioare se va folosi Acond. sup. (%) - „Procentul de abatere” privind nerespectarea condiţiilor superioare de bunăstare.

 

 

Valoarea plăţii compensatorii

Criterii de eligibilitate

Indicator

(modalitatea de control*)

Condiţia de aplicare a sancţiunii

Codul sancţiunii

Subpachetul 1a

Creşterea cu cel puţin 10% a spaţiului alocat disponibil fiecărui

animal

Porci graşi 41,40 euro/UVM

Scrofiţe 165 euro/UVM

Scroafe 23,30 euro/UVM

1.1 Suprafaţa de pardoseală disponibilă în condiţii superioare de bunăstare:

- porci cu o greutate vie între 50 şi 85 kg - 0,605 m*

- porci cu o greutate vie între 85 şi 110 kg - 0,715 m2;

- porci cu o greutate vie peste 110 kg -1,1 m2;

- Scrofiţe şi scroafe ţinute în grup-1,804 m2, respectiv 2,475 m2.

Vizită pe teren

(în cazul includerii în eşantion)/ Control administrativ verificare documente din deconturile trimestriale/ anuale

Nerespectarea cerinţelor de bunăstare superioare pentru un „procent de abatere” calculat mai mic de 10%

1

Nerespectarea cerinţelor de bunăstare superioare pentru un „procent de abatere” calculat cuprins între 10% până la 20%

2

Nerespectarea cerinţelor de bunăstare superioare pentru un „procent de abatere” calculat cuprins între 20% până la 35%

3

Nerespectarea cerinţelor de bunăstare superioare pentru un „procent de abatere” calculat cuprins între 35% până la 50%

4

Nerespectarea cerinţelor de bunăstare superioare pentru un „procent de abatere” calculat mai mare de 50%

5

Prima repetiţie

2/3/4/5/6

Intenţie

8

 

 

1.2. Păstrarea evidenţelor, pentru a fi prezentate” autorităţii de control, privind:

- numărul maxim de animale distribuite pe suprafaţa respectivă; şi

- numărul de animale introduse la fiecare repopulare.

Vizită pe teren

(în cazul includerii în eşantion)

Control administrativ

(verificare documente din deconturile

trimestriale/anuale)

Nerespectarea criteriului (lipsa evidenţelor pentru anii precedenţi, dar  şi necompletarea sau  prezentarea incompletă a acestora, în cazul în care a fost controlat şi au existat în anii precedenţi, în condiţiile în care evidenţele pentru anul în curs există şi sunt complete)

3

Nerespectarea criteriului (lipsa evidenţelor pentru anii precedenţi, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora, în cazul în care nu a fost controlat în anii precedenţi/a fost controlat şi nu au existat în anii precedenţi, în condiţiile în care evidenţele pentru anul în curs există şi sunt complete)

4

Nerespectarea criteriului (lipsa evidenţelor pentru anul în curs, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora, în cazul în care au existat în anii precedenţi)

5

Nerespectarea criteriului (lipsa evidenţelor pentru anul în curs şi anii precedenţi, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora)

6

Repetiţie

4/5/6/7

Intenţie

8

Subpachetul 2

Asigurarea a minimum 11 ore/zi lumină artificială cu o valoare a iluminării de 50 lucşi

Porci graşi 19,10 euro/UVM

Scrofiţe 17,20 euro/UVM

Scroafe 15,80 euro/UVM

2.1, Condiţii de iluminat superioare:

- perioadă de minimum 11 ore/zi de iluminat artificial;

- iluminare de 50 lucşi (cel puţin 1 bec cu puterea de

150 W la fiecare 33 m2, în intervalul orar stabilit prin angajament).

Vizită pe teren

(în cazul includerii în eşantion)

Control administrativ

(verificare documente din deconturile

trimestriale/anuale)

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate pentru un „procent de abatere” calculat mai mic de 10%

1

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate pentru un „procent de abatere” calculat cuprins între 10% până la 20%

2

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate pentru un „procent de abatere” cuprins între 20% până la 35%

3

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate pentru un „procent de abatere” calculat cuprins între 35% până la 50%

4

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate pentru un „procent de abatere” calculat mai mare de 50%

5

Prima repetiţie

2/3/4/5/6

Intenţie

8

2.2. Păstrarea pentru control a evidenţelor privind utilizarea şi întreţinerea sistemelor de iluminat artificial

Vizită pe teren

(în cazul includerii în eşantion)

Control administrativ

(verificare documente din deconturile

trimestriale/ anuale)

Nerespectarea criteriului (lipsa evidenţelor pentru anii precedenţi, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora, în cazul în care a fost controlat şi au existat în anii precedenţi, în condiţiile în care evidenţele pentru anul în curs există şi sunt complete)

3

Nerespectarea criteriului (lipsa evidenţelor pentru anii precedenţi, dar  şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora, în cazul în care nu a fost controlat în anii precedenţi/a fost controlat şi nu au existat în anii precedenţi, în condiţiile în care evidenţele pentru anul în curs există şi sunt complete)

4

Nerespectarea criteriului (lipsa evidenţelor pentru anul în curs, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora, în cazul în care au existat în anii precedenţi)

5

Nerespectarea criteriului (lipsa evidenţelor pentru anul în curs şi anii precedenţi,dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora)

6

Repetiţie

4/5/6/7

Intenţie

8

Subpachetul 3a

 

 

Îmbunătăţirea condiţiilor de  bunăstare a suinelor pe durata transportului

Porci graşi 4,80 euro/UVM

Scrofiţe 4,80 euro/UVM

Scroafe 5,40 euro/UVM

3.1. Densitatea porcilor în timpul transportului nu trebuie să depăşească 165kg/m2.

Vizită pe teren

(în cazul includerii în eşantion)

Control administrativ

(verificare documente din deconturile

trimestriale/anuale)

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate pentru un „procent de abatere” calculat mai mic de 10%

1

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate pentru un „procent de abatere” cuprins între 10% până la 20%

2

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate pentru un „procent de abatere” calculat cuprins între 20% până la 35%

3

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate pentru un „procent de abatere” calculat cuprins între 35% până la 50%

4

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate pentru un „procent de abatere” calculat mai mare de 50%

5

Prima repetiţie

2/3/4/5/6

Intenţie

8

3.2. Păstrarea pentru control a registrelor privind transporturile către sau dinspre fermă

Vizită pe teren

(în cazul includerii în eşantion)

Control administrativ

(verificare documente din deconturile

trimestriale/anuale)

Nerespectarea criteriului (lipsa registrelor pentru anii precedenţi, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora, în cazul în care a fost controlat şi au existat în anii precedenţi, în condiţiile în care evidenţele pentru anul în curs există şi sunt complete)

3

Nerespectarea criteriului (lipsa registrelor pentru anii precedenţi, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora, în cazul în care nu a fost controlat în anii precedenţi/a fost controlat şi nu au existat în anii precedenţi, în condiţiile în care evidenţele pentru anul în curs există şi sunt complete)

4

 

 

 

 

Nerespectarea criteriului (lipsa registrelor pentru anul în curs, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora, în cazul în care au existat în anii precedenţi)

5

Nerespectarea criteriului (lipsa registrelor pentru anul în curs şi anii precedenţi, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora)

6

Repetiţie

4/5/6/7

Intenţie

8

 

 

Valoarea plăţii compensatorii

Criterii de eligibilitate

Indicator

(modalitatea de control*)

Condiţia de aplicare a sancţiunii

Codul sancţiunii

Subpachetul 4a

Corectarea nivelului

nitriţilor şi nitraţilor din apă

Porci graşi 12,00 euro/UVM

Scrofiţe 25,00 euro/UVM

Scroafe 18,50 euro/UVM

 

 

 

 

 

4.1a. Beneficiarul a prezentat minimum 4 buletine de analiză la sursă

Vizită pe teren

(în cazul includerii în eşantion)

Control administrativ

(verificare documente din deconturile trimestriale/anuale)

- se vor verifica buletinele de analiză ca număr

Nerespectarea criteriului (beneficiarul nu a făcut un număr suficient de analize)

5

Repetiţie

6

Intenţie

8

4.1b. Beneficiarul a prezentat minimum 8 buletine de analiză de la

intrarea în fiecare hală, iar analizele confirmă respectarea condiţiilor superioare:

Maxim:

- nitraţi – 50 (mg/l)

- nitriţi – 0,5 (mg/l)

[nitraţi/50] + [nitriţi/3] ≤ 1

4.2. Păstrarea pentru control a registrelor privind analizele efectuate

 

 

 

 

 

Vizită pe teren

(în cazul includerii în eşantion)

Control administrativ

(verificare documente din deconturile trimestriale/anuale)

- se vor verifica buletinele de analiză ca număr şi rezultate

Vizită pe teren

(în cazul includerii în eşantion)

Control administrativ

(verificare documente din deconturile trimestriale/anuale)

 

 

 

 

 

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate pentru un „procent de abatere” mai mic de 10%

1

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate pentru un „procent de abatere” cuprins între 10% până la 20%

2

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate pentru un „procent de abatere” cuprins între 20% până la 35%

3

Nerespectarea criteriului pentru un „procent de abatere” cuprins între 35% până la 50%

4

Nerespectarea criteriului pentru un „procent de abatere” mai mare de 50%

5

Prima repetiţie

2/3/4/5/6

Intenţie

8

Nerespectarea criteriului (lipsa registrelor . şi/sau necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora, în cazul în care beneficiarul a fost controlat şi au existat în anii precedenţi, în condiţiile în care evidenţele pentru anul în curs există şi sunt complete)

3

Nerespectarea criteriului (lipsa registrelor pentru anii precedenţi, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora, în cazul în care nu a fost controlat în anii precedenţi/a fost controlat şi nu au existat în anii precedenţi, în condiţiile în care evidenţele pentru anul în curs există şi sunt complete)

4

Nerespectarea criteriului (lipsa registrelor pentru anul în curs, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora, în cazul în care au existat în anii precedenţi)

5

Nerespectarea criteriului (lipsa registrelor pentru anul în curs şi anii precedenţi, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora)

6

Repetiţie

4/5/5/7

Intenţie

8

Subpachetul 5a

Reducerea noxelor cu 30% faţa de nivelul minim obligatoriu prin

menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat

Porci graşi 16,80 euro/UVM

Scrofiţe 48,00 euro/UVM

Scroafe 22,90 euro/UVM

5.1. Nivelul noxelor din adăpost în condiţii superioare de bunăstare:

- max. 10,5 mg/m3 pulberi;

- max. 700 ppm CO2;

- valorile parametrilor de microclimat sunt respectate. Valorile parametrilor de microclimat sunt prevăzute în Ghidul crescătorului privind bunăstarea şi protecţia porcinelor, precum şi în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor nr. 20/2012

Vizită pe teren

(în cazul includerii în eşantion)

Control administrativ

(verificare documente din deconturile trimestriale/anuale)

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate pentru un „procent de abatere” mai mic de-10%

1

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate pentru un „procent de abatere” cuprins între 10% până la-20%

2

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate pentru un „procent de abatere” cuprins între 20% până la 35%

3

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate pentru un „procent de abatere” cuprins între 35% până la 50%

4

Nerespectarea criteriului pentru un „procent de abatere” mai mare de 50%

5

Prima repetiţie

2/3/4/5/6

Intenţie

8

5.2. Păstrarea pentru control a registrului privind măsurătorile efectuate pentru monitorizarea permanentă a microclimatului

Vizită pe teren

(în cazul includerii în eşantion)

Control administrativ

(verificare documente din deconturile trimestriale/anuale)

Nerespectarea criteriului (lipsa registrului şi/sau necompletarea sau prezentarea incompletă a acestuia, în cazul în care a fost controlat şi au existat în anii precedenţi, în condiţiile în care evidenţele pentru anul în curs există şi sunt complete)

3

Nerespectarea criteriului (lipsa registrului pentru anii precedenţi, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestuia, în cazul în care nu a fost controlat în anii precedenţi/a fost controlat şi nu au existat în anii precedenţi, în condiţiile în care evidenţele pentru anul în curs există şi sunt complete)

4

Nerespectarea criteriului (lipsa registrului pentru anul în curs, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestuia, în cazul în care au existat în anii precedenţi)

5

Nerespectarea criteriului (lipsa registrului pentru anul în curs şi anii precedenţi, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestuia)

6

Repetiţie

4/5/6/7

Intenţie

8

Subpachetul 6a

Îmbunătăţirea condiţiilor zonei de odihnă

 

 

 

Porci graşi 7,20 euro/UVM

Scrofiţe 15,90 euro/UVM

Scroafe 13,10 euro/UVM

 

 

 

 

6.1. Zona de odihna în condiţii superioare de bunăstare trebuie să fie uscată în permanenţă prin utilizarea de materiale absorbante corespunzătoare pentru aşternut

Vizită pe teren

(în cazul includerii în eşantion)

Control administrativ

(verificare documente din deconturile trimestriale/anuale)

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate pentru un „procent de abatere” mai mic de

10%

1

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate pentru un „procent de abatere” cuprins între 10% până la 20%

2

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate pentru un „procent de abatere” cuprins între 20% până la 35%

3

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate pentru un „procent de abatere” cuprins între 35% până la 50%

4

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate pentru un „procent de abatere” mai mare de 50%

5

Repetiţie

2/3/4/5/6

Intenţie

8

6 2. Păstrarea pentru control a registrelor privind utilizarea materialelor absorbante

 

 

Vizită pe teren

(în cazul includerii în eşantion)

Control administrativ

(verificare documente din deconturile trimestriale/anuale)

 

 

 

Nerespectarea criteriului (lipsa registrelor pentru anii precedenţi, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora, în cazul în care a fost controlat şi au existat în anii precedenţi, în condiţiile în care evidenţele pentru anul în curs există şi sunt complete)

3

Nerespectarea criteriului (lipsa registrelor pentru anii precedenţi, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora, în cazul în care nu a fost controlat în anii precedenţi/a fost controlat şi nu au existat în anii precedenţi, în condiţiile în care evidenţele pentru anul în curs există şi sunt complete)

4

Nerespectarea criteriului (lipsa registrelor pentru anul în curs, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora, în cazul în care au existat în anii precedenţi)

5

Nerespectarea criteriului (lipsa registrelor pentru anul în curs şi anii precedenţi, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora)

6

Repetiţie

4/5/6/7

Intenţie

8

 

 * Modalitatea de control este detaliată în procedurile de lucru ale APIA.

 

C. Sancţiuni pentru depunerea cu întârziere a cererii de plată/decontului justificativ

Decontul justificativ se depune trimestrial/anual (conform termenelor prevăzute în ghidul solicitantului), iar la sfârşitul fiecărui an de angajament se depune cererea de plată în intervalul 16 iulie-15 august (14 ianuarie-15 februarie pentru a două sesiune). Prin excepţie, pentru primul an de depunere a cererilor de plată, cererea de plată se depune în intervalul 12- 30 august 2013

Depunerea cu întârziere a cererilor de plată/deconturilor justificative nu este sancţionată în cazurile de forţă majoră şi în circumstanţe excepţionale, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Nu se acceptă depunerea cu întârziere a documentelor (decont justificativ/cerere de plată).

În cazul prezentării de deconturi justificative incomplete se vor solicita documentele lipsă. În situaţia în care, în urma notificării, nu se vor prezenta documentele solicitate, se va proceda astfel:

- în cazul neprezentării registrelor obligatorii sau a altor documente pentru care s-au prevăzut sancţiuni la pct. B, se vor aplica acestea;

- În cazul neprezentării documentelor solicitate, altele decât cele sus-menţionate, se va elimina de la plată subpachetul(le) pentru care nu s-au prezentat documente pentru anul în curs.

Nedepunerea deconturilor justificative/documentelor justificative (în cazul în care nu au fost făcute livrări într-o perioadă) şi/sau a cererilor de plată în intervalele menţionate conduce la nerespectarea angajamentelor asumate, ceea ce presupune rezilierea angajamentelor şi recuperarea plăţilor efectuate. Se exceptează cazurile în care ferma nu a fost populată şi solicitantul a anunţat APIA şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor cu privire la această situaţie.

O cerere poate fi retrasă total sau parţial în orice moment, cu excepţia cazului în care fermierul a fost înştiinţat despre neregulile pe care le conţine cererea de plată (inclusiv notificarea fermierului pentru supradeclarare) sau a fost înştiinţat cu privire la intenţia APIA de a întreprinde un control la faţa locului.

Dacă în urma acestui control au fost constatate nereguli, fermierul nu mai poate retrage părţile din cererea de plată la care se referă aceste nereguli.

Dacă în urma controlului realizat nu se identifică nereguli, fermierul poate retrage cererea de plată. În perioada dintre înştiinţarea fermierului cu privire la efectuarea controlului pe teren şi stabilirea concluziei finale ca urmare a controlului pe teren, fermierul nu îşi poate retrage cererea de plată. În urma retragerilor efectuate, fermierul revine la situaţia în care se afla înainte de a depune cererea de ajutor/plată pentru partea respectivă din cererea de plată.

Dacă fermierul care a depus cererea de ajutor/plată şi a fost selectat pentru controlul pe teren nu permite inspectarea fermei

de către reprezentanţii organismelor abilitate, se consideră că acesta nu a respectat angajamentul. În acest caz fermierului nu i se va acorda nicio plată pentru măsura respectivă pentru anul în curs şi, în plus, se vor recupera de la el toate sumele acordate până la momentul respectiv pentru toate subpachetele solicitate în cererea de ajutor. Recuperarea sumelor acordate fermierului până la momentul respectiv nu presupune şi aplicarea sancţiunilor de supradeclarare.

D. Sancţiuni pentru nerespectarea ecocondiţionalităţii

În cazul măsurii 215 „Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet A porcine”, ecocondiţionalitatea cuprinde următoarele norme:

- cerinţele [egale în materie de gestionare (SMR 1 - SMR 5) în domeniul „mediu”;

- cerinţele legale în materie de gestionare (SMR 6 - SMR 8) în domeniul „sănătatea publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor”;

- bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC-uri) în domeniul „bune condiţii agricole şi de mediu”.

În cazul în care cerinţele privind ecocondiţionalitatea nu sunt respectate oricând în cadrul unui an calendaristic stabilit şi dacă neconformitatea respectivă este rezultatul unei acţiuni ori al unei omiteri direct imputabile fermierului care a depus cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă în anul calendaristic vizat, suma totală a plăţilor efectuate sau care urmează să fie efectuate trebuie să fie redusă ori exclusă.

În cazul neglijenţei, sancţiunea aplicată nu trebuie să depăşească 5% din suma totală, iar în cazul primei repetiţii, sancţiunea nu trebuie să depăşească 15% din suma totală. În cazurile de nerespectare intenţionată, reducerea procentului nu trebuie să fie mai mică de 20% din plată şi poate merge până la excluderea totală din măsura de sprijin pentru unul sau mai mulţi ani calendaristici.

Valoarea sancţiunilor pentru un an calendaristic nu trebuie să depăşească suma totală cuvenită fermierului în cadrul măsurii.

Toate cazurile de neconformitate sunt aduse la cunoştinţa fermierilor în scris.

Nerespectarea datorată neglijenţei

Dacă nerespectarea se datorează neglijenţei unui fermier, sancţiunea calculată la suma totală este de 3% din suma totală.

Astfel, pe baza rezultatelor din raportul de control, se decide să se reducă acest procent la 1 %, să se crească până la 5% din suma totală sau să nu se aplice nicio sancţiune în cazul în care este definită o toleranţă printr-o zonă-tampon stabilită şi aplicabilă perimetrului parcelei agricole. Cu toate acestea, toleranţa maximă pentru fiecare parcelă agricolă nu trebuie să depăşească 1 ha în valoare absolută.

Dacă au fost stabilite nereguli repetate, cu excepţia celor considerate intenţionate, sancţiunea stabilită în cazul primei nerespectări repetate va fi multiplicată cu factorul 3. În cazul repetiţiilor viitoare ale aceleiaşi nereguli, factorul 3 de multiplicare va fi aplicat de fiecare dată la rezultatul sancţiunii stabilite pentru neregulile repetate anterioare. Sancţiunea maximă nu va depăşi 15% din suma totală.

Nerespectarea intenţionată

Dacă fermierul nu a respectat intenţionat o condiţie, sancţiunea aplicată va fi, ca regulă generală, de 20% din suma totală (conform tabelelor nr. 1,3 şi 6). Astfel, pe baza rezultatelor din raportul de control se decide să se reducă procentul în cauză până la maximum 15% sau, după caz, să se mărească până la 100% din suma totală (conform tabelelor nr. 1, 3 şi 6).

În cazul nerespectării intenţionate, fermierul este exclus de la măsură pentru anul calendaristic în cauză (conform tabelelor nr. 1, 3 şi 6). Dacă amploarea, gravitatea şi/sau persistenţa nerespectării intenţionate sunt/este majore/majoră sau au fost detectate repetate nerespectări intenţionate, fermierul va fi exclus de la măsura respectivă şi în anul calendaristic următor.

I. Sancţiuni pentru nerespectarea SMR-urilor

Cerinţele legale în materia de gestionare (SMR) sunt definite conform legislaţiei comunitare şi naţionale în vigoare.

În cazul în care la controlul administrativ se constată o neconformitate în anul curent, este considerată a fi neglijenţă situaţia în care în rapoartele de control pe teren din ultimii 2 ani nu apare acea condiţie ca fiind neconformă.

În cazul în care la controlul administrativ se constată o neconformitate în anul curent, este considerată a fi repetiţie situaţia în care în cel puţin unul din rapoartele de control pe teren din ultimii 2 ani apare acea condiţie ca fiind neconformă.

Sancţiunile pentru nerespectarea SMR-urilor sunt prezentate în tabelul nr. 1.

 

Tabelul nr. 1 - Sancţiunile pentru nerespectarea SMR-urilor

 

Tipul sancţiunii

Amploarea

Gravitatea**)

Persistenţa**)

% Sancţiune

Prima repetiţie

A 2-a repetiţie

a 3-a repetiţie

A 4-a repetiţie

Neglijenţă**)

Limitare la fermă

Scăzută

Nepermanentă (rectificabilă)

N/A

N/A

N/A

N/A

N/A

 

 

 

Nepermanentă

3%

9%

15% + Notificare 2

81% +Notificare 3

100%

 

 

 

Permanentă

4%

12%

15% + Notificare 2

100%

100%

 

 

Medie

Nepermanentă

4%

12%

15% + Notificare 2

100% + Notificare 3

100%

 

 

 

Permanentă

5%

15% + Notificare 2

45% + Notificare 3

100% şi excluderea de la măsură în anul următor

Exclus de la măsură

 

 

Înaltă

Nepermanentă

5%

15% + Notificare 2

45% + Notificare 3

100% şi excluderea de la măsură în anul următor

Exclus de la măsură

 

 

 

Permanentă

5%

15% + Notificare 2

45% + Notificare 3

100% şi excluderea de la măsură în anul următor

Exclus de la măsură

 

Răspândire asupra altor ferme

Scăzută

Nepermanentă

5%

15% + Notificare 2

45% + Notificare 3

100% şi excluderea de la măsură în anul următor

Exclus de la măsură

 

 

 

Permanentă

5%

15% + Notificare 2

45% + Notificare 3

100% şi excluderea de la măsură în anul următor

Exclus de la măsură

 

 

Medie

Nepermanentă

5%

15% + Notificare 2

45% + Notificare 3

100% şi excluderea de la măsură în anul următor

Exclus de la măsură

 

 

 

Permanentă

5%

15% + Notificare 2

45% + Notificare 3

100% şi excluderea de la măsură în anul următor

Exclus de la măsură

 

 

Înaltă

Nepermanentă

5%

15% + Notificare 2

45% + Notificare 3

100% şi excluderea de la măsură în anul următor

Exclus de la măsură

 

 

 

Permanentă

5%

15% + Notificare 2

45% + Notificare 3

100% şi excluderea de la măsură în anul următor

Exclus de la măsură

Intenţie

Limitare la fermă

Scăzută

Ne permanentă

15%

100% şi excluderea de la

Exclus de la măsură

 

 

 

Permanentă

20%

măsură în anul următor

 

 

 

Medie

Ne permanentă

20%

 

 

 

 

 

Permanentă

30%

 

 

 

 

Înaltă

Ne permanentă

50%

 

 

 

 

 

Permanentă

100%

 

 

 

Răspândire asupra altor ferme

Scăzută

Nepermanentă

30%

 

 

 

 

 

Permanentă

40%

 

 

 

 

Medie

Ne permanentă

40%

 

 

 

 

 

Permanentă

60%

 

 

 

 

Înaltă

Ne permanentă

80%

 

 

 

 

 

Permanentă

100%

 

 


*) Notificări pentru nerespectare:

Notificarea 2 reprezintă avertismentul către fermier cu privire la consecinţele care vor apărea în cazul nerespectării cerinţelor SMR şi în anul următor.

Notificarea 3 reprezintă înştiinţarea fermierului cu privire la declararea ca intenţie a nerespectării cerinţelor SMR.

**) Definirea acestor criterii se regăseşte în tabelul nr. 2.

 

Tabelul nr. 2 - Criterii - nivel şi descriere

 

Criteriu

Nivel

Definiţie

Gravitate

Scăzută

0-30% din suprafaţa determinată a fermei (SMR 1-5)

0-10% din numărul de animale din cadrul fermei (SMR 6-8)

 

 

Medie

>30-50% din suprafaţa determinată a fermei (SMR 1-5)

>10-20% din numărul de animale din cadrul fermei (SMR 6-8)

 

înaltă

>50% din suprafaţa determinată a fermei (SMR 1-5) >20% din numărul de animale din cadrul fermei (SMR 6-8)

Persistenţă

Nepermanentă (rectificabilă)

N/A

 

Nepermanentă

Condiţii nerespectate care nu pot fi rectificate pe parcursul anului pentru care a solicitat sprijinul

 

Permanentă

Condiţii nerespectate care nu pot fi rectificate pe parcursul angajamentului (nerespectările descoperite în ultimul an de angajament se consideră a fi permanente)

 

Observaţie

SMR-urile 1-5 din domeniul „Mediul” şi SMR-urile 6-8 din domeniul „Identificarea şi înregistrarea animalelor se aplică începând cu 1 ianuarie 2012.

SMR-urile 9-12 din domeniul „Sănătatea publică, sănătatea animalelor şi a plantelor” şi SMR-urile 13-15 din domeniul „Notificarea bolilor la animale” se aplică începând cu 1 ianuarie 2014.

SMR-urile 16-18 din domeniul „Bunăstarea animalelor” se aplică începând cu 1 ianuarie 2016.

Sancţiunea se aplică pentru fiecare SMR în parte, conform tabelului nr. 1, iar fermierului i se aplică cea mai mare sancţiune din cele aferente tuturor SMR-urilor nerespectate pentru domeniul respectiv.

II. Sancţiuni pentru nerespectarea GAEC-urilor

Bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC) sunt definite conform legislaţiei naţionale în vigoare.

În cazul în care la controlul administrativ se constată o neconformitate în anul curent, este considerată a fi neglijenţă situaţia în care în rapoartele de control pe teren din ultimii 2 ani nu apare acea condiţie ca fiind neconformă.

În cazul în care la controlul administrativ se constată o neconformitate în anul curent, este considerată a fi repetiţie situaţia în care în cel puţin unul din rapoartele de control pe teren din ultimii 2 ani apare acea condiţie ca fiind neconformă.

Sancţiunile pentru nerespectarea GAEC-urilor şi a măsurilor privind menţinerea sau reconstituirea suprafeţelor de pajişti permanente sunt prezentate în tabelul nr. 3.

 

Tabelul nr. 3 - Sancţiuni pentru nerespectarea GAEC-urilor

 

Tipul sancţiunii

Amploarea

Gravitatea**)

Persistenţa**)

% Sancţiune

Prima repetiţie

a 2-a repetiţie

a 3-a repetiţie

a 4-a repetiţie

Neglijenţă*)

Limitare la fermă

Scăzută

Nepermanentă (rectificabilă)

0% + Notificare 1

N/A

N/A

N/A

N/A

 

 

 

Nepermanentă

3%

9%

15%+ Notificare 2

81% +Notificare 3

100%

 

 

 

Permanentă

4%

12%

15% + Notificare 2

100%

100%

 

 

Medie

Nepermanentă

4%

12%

15% + Notificare 2

100% + Notificare 3

100%

 

 

 

Permanentă

5%

15% + Notificare 2

45% + Notificare 3

100% şi excluderea de la măsură în anul următor

Exclus de la măsură

 

 

Înaltă

Nepermanentă

5%

15% + Notificare 2

45% + Notificare 3

100% şi excluderea de la măsură În anul următor

Exclus de la măsură

 

 

 

Permanentă

5%

15% + Notificare 2

45% + Notificare 3

100% şi excluderea de la măsură în anul următor

Exclus da la măsură

 

Răspândire asupra altor ferme

Scăzută

Nepermanentă

5%

15% + Notificare 2

45% + Notificare 3

100% şi excluderea de la măsură în anul următor

Exclus da la măsură

 

 

 

Permanentă

5%

15% + Notificare 2

45% + Notificare 3

100% şi excluderea de la măsură în anul următor

Exclus de la măsură

 

 

Medie

Nepermanentă

5%

15% + Notificare 2

45% + Notificare 3

100% şi excluderea de la măsură în anul următor

Exclus de la măsură

 

 

 

Permanentă

5%

15% + Notificare 2

45% + Notificare 3

100% şi excluderea de la măsură în anul următor

Exclus de la măsură

 

 

Înaltă

Nepermanentă

5%

15% + Notificare 2

45% + Notificare 3

100% şi excluderea de la măsură în anul următor

Exclus de la măsură

 

 

 

Permanentă

5%

15% + Notificare 2

45% + Notificare 3

100% şi excluderea de la măsură în anul următor

Exclus de la măsură

Intenţie

Limitare la fermă

Scăzută

Nepermanentă

15%

100% şi exclus de la măsură de la măsura in anul următor

Exclus de la măsură

 

 

 

Permanentă

20%

 

 

Medie

Nepermanentă

20%

 

 

 

Permanentă

30%

 

 

Înaltă

Nepermanentă

50%

 

 

 

Permanentă

100%

 

Răspândire asupra altor ferme

Scăzută

Nepermanentă

0%

 

 

 

Permanentă

40%

 

 

Medie

Nepermanentă

40%

 

 

 

Permanentă

60%

 

 

Înaltă

Nepermanentă

80%

 

 

 

Permanentă

100%


*) Notificări pentru nerespectare:

Notificarea 1 reprezintă avertismentul către fermier cu privire la problemele identificate şi care pot fi remediate până la data de 30 iunie a anului următor celui pentru care a solicitat sprijinul.

Notificarea 2 reprezintă avertismentul către fermier cu privire la consecinţele care vor apărea în cazul nerespectării cerinţelor şi în anul următor.

Notificarea 3 reprezintă înştiinţarea fermierului cu privire la declararea ca intenţie a nerespectării cerinţelor.

**) Definirea acestor criterii se regăseşte în tabelul nr. 4.

 

Tabelul nr. 4 - Criterii - nivel şi descriere

 

Criteriu

Nivel

Definiţie

Gravitate

Scăzută

0-30% din suprafaţa determinată a fermei

 

Medie

>30-50% din suprafaţa determinată a fermei

 

Înaltă

>50% din suprafaţa determinată a fermei

Persistenţă

Nepermanentă (rectificabilă)

Condiţii nerespectate care pot fi rectificate până la data de 30 iunie a anului următor celui pentru care a solicitat sprijinul*

 

Nepermanentă

Condiţii nerespectate care nu pot fi rectificate pe parcursul anului pentru care a solicitat sprijinul

 

Permanentă

Condiţii nerespectate care nu pot fi rectificate pe parcursul angajamentului (nerespectările descoperite în ultimul an de angajament se consideră a fi permanente)


* În cazul în care ferm ierului i se transmite Notificarea 1, acesta trebuie sa înştiinţeze APIA cu privire la remedierea sau nu a problemelor semnalate de către APIA, dar nu mai târziu de data de 30 iunie a anului următor celui pentru care a solicitat sprijinul, în cazul în care fermierul nu înştiinţează APIA în

termen/înştiinţează APIA că nu a remediat problemele semnalate, acesta va fi sancţionat. În cazul în care fermierul înştiinţează APIA în termen, cu privire la remedierea problemelor semnalate de către APIA, experţii APIA vor reface vizita în teren pentru confirmarea celor semnalate de către fermier.

 

Observaţie

Sancţiunea se aplică pentru fiecare GAEC în parte, conform tabelului nr. 3, iar fermierului i se aplică cea mai mare sancţiune din cele aferente tuturor GAEC-urilor nerespectate.

IV. I+II. Sancţiuni pentru nerespectarea ecocondiţionalităţii

A) „Sancţiunea pe domeniu” aferentă fermierului care a depus cererea de plată se calculează prin aplicarea celei mai mari sancţiuni din cele stabilite în cadrul fiecăruia din domeniile „mediu”, „sănătatea publica, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor” şi „bune condiţii agricole şi de mediu”.

„Sancţiunea aplicat㔠fermierului:

a) pentru domeniul „mediu” este cea mai mare sancţiune dintre cea aplicata pentru SMR-urile 1-5 şi cea aplicată pentru cerinţele minime pentru utilizarea îngrăşămintelor;

b) pentru domeniul „sănătatea publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor” este cea mai mare sancţiune dintre cea aplicată pentru SMR-urile 6-8 şi cea aplicată pentru cerinţele minime pentru utilizarea produselor de protecţie a plantelor;

c) pentru domeniul „bune condiţii agricole şi de mediu” este cea mai mare sancţiune din cele aplicate pentru GAEC-uri.

B) „Sancţiunea calculat㔠aferentă fermierului care a depus cererea de plată se calculează prin însumarea sancţiunilor finale pentru fiecare din domeniile „mediu”, „sănătatea publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor” şi „bune condiţii agricole şi de mediu”.

„Sancţiunea aplicat㔠fermierului:

a) în căzui în care sancţiunile finale stabilite pentru nerespectarea cerinţelor din domeniile „mediu”, „sănătatea publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor” şi „bune condiţii agricole şi de mediu” sunt datorate neglijenţei, este:

- „sancţiunea calculată”, dac㠄sancţiunea calculat㔠este < = 5%;

- 5%, dac㠄sancţiunea calculat㔠este > 5%;

b) în cazul în care cel puţin o sancţiune finală stabilită pentru nerespectarea cerinţelor din unul din domeniile „mediu”, „sănătatea publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor” sau „bune condiţii agricole şi de mediu”este datorată repetiţiei, este:

- pentru prima repetiţie:

- „sancţiunea calculată”, dac㠄sancţiunea calculat㔠este < = 15%;

- 15%, dac㠄sancţiunea calculat㔠este > 15%;

- de la a două repetiţie:

- „sancţiunea calculată”, conform tabelelor nr. 1 şi 3, după notificarea fermierului;

c) în cazul în care sancţiunile finale stabilite pentru nerespectarea cerinţelor din domeniile „mediu”, „sănătatea publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor” şi „bune condiţii agricole şi de mediu” sunt datorate intenţiei, este:

- 20%, dac㠄sancţiunea calculat㔠este < = 20%;

- „sancţiunea calculată”, dac㠄sancţiunea calculat㔠este > 20%, dar nu mai mult de 100%. E. Sancţiuni multianuale

Sumele rezultate din sancţiunile prevăzute la pct. A „Sancţiuni pentru supradeclararea efectivelor de animale” lit. d) şi f) se recuperează în conformitate cu prevederile art. 5b din Regulamentul (CE) nr. 885/2006 al Comisiei din 21 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.290/2005 în ceea ce priveşte autorizarea agenţiilor de plăţi şi a altor entităţi, precum şi lichidarea conturilor FEGA şi FEADR, respectiv se reţin din orice plată viitoare care urmează să fie efectuată de agenţia responsabilă cu recuperarea creanţei de la respectivul fermier.

În cazul în care suma nu poate fi recuperată integral în decursul celor 3 ani calendaristici ulteriori anului în care s-a constatat neregula, soldul se anulează, respectiv se anulează datoria fermierului.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea comisiei pentru soluţionarea disputelor pe piaţa angro şi cu amănuntul apărute între participanţii la piaţa de energie electrică şi gaze naturale

 

În temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3)-(5) şi ale art. 174 alin. (8)-(10) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea comisiei pentru soluţionarea disputelor pe piaţa angro şi cu amănuntul apărute între participanţii la piaţa de energie electrică şi gaze naturale, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Participanţii la piaţa de energie electrică şi la piaţa de gaze naturale vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Direcţiile de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - Pentru asigurarea soluţionării disputelor la nivelul participanţilor la piaţa de energie electrică şi la piaţa de gaze naturale, aceştia vor elabora proceduri proprii pentru aplicarea prevederilor prezentului ordin, în termen de 45 de zile de la data publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 2 august 2013.

Nr. 61.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

privind organizarea şi funcţionarea comisiei pentru soluţionarea disputelor pe piaţa angro şi cu amănuntul apărute între participanţii la piaţa de energie electrică şi gaze naturale

 

CAPITOLUL I

Scop

 

Art. 1. - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), denumită în continuare Autoritate competentă, soluţionează disputele pe piaţa angro şi cu amănuntul apărute între participanţii la piaţa de energie electrică şi gaze naturale, legate de derularea contractelor din domeniul energiei.

Art. 2. - Prezentul regulament este elaborat în scopul creării unui mecanism de soluţionare a disputelor apărute în derularea contractelor în sectorul energiei electrice şi în sectorul gazelor naturale.

 

CAPITOLUL II

Dispoziţii generale

 

SECŢIUNEA 1

Domeniu de aplicare

 

Art. 3. - Prezentul regulament se aplică participanţilor la piaţa de energie electrică şi gaze naturale prevăzuţi în Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, în vederea soluţionării disputelor apărute în derularea relaţiilor contractuale între aceştia.

Art. 4. - Nu intra sub incidenţa prevederilor prezentului regulament:

a) plângerile împotriva operatorului de transport şi de sistem şi a operatorilor de distribuţie referitoare la obligaţiile ce le revin potrivit legii, precum şi divergenţele dintre operatorul de transport şi de sistem şi proprietarul reţelei de transport;

b) neînţelegerile precontractuale în sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale;

c) disputele asupra unor probleme ce nu fac obiectul reglementărilor în vigoare din sectorul energiei electrice şi termice produse în cogenerare şi din sectorul gazelor naturale;

d) disputele a căror rezolvare nu intră în competenţa autorităţii de reglementare, inclusiv aspecte legate de proprietate;

e) disputele privind accesul la reţelele din sectorul energiei electrice şi divergenţele privind accesul la sistemele din sectorul gazelor naturale;

f) plângerile împotriva titularilor de licenţe în domeniul energiei, ale căror obligaţii sunt cuantificate prin indicatori de calitate, stabiliţi prin standarde de performanţă a activităţii acestora.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Definiţii

 

Art. 5. - (1) Termenii utilizaţi sunt definiţi în anexa nr. 1 la prezentul regulament.

(2) Definiţiile din anexa nr. 1 la prezentul regulament se completează cu definiţiile prevăzute în Legea nr. 123/2012.

 

CAPITOLUL III

Soluţionarea disputelor apărute în derularea contractelor, între participanţii la piaţa angro şi cu amănuntul de energie electrică şi gaze naturale

 

SECŢIUNEA 1

Aspecte generale

 

Art. 6. - (1) Soluţionarea disputelor care fac obiectul prezentului regulament presupune parcurgerea următoarelor etape:

a) concilierea la nivelul participanţilor la piaţa de energie electrică şi gaze naturale;

b) soluţionarea la nivelul Autorităţii competente.

(2) în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b), în cazul în care, pe parcursul procedurii de soluţionare a disputelor, apar şi alte subiecte în dispută, în măsura în care Autoritatea competentă hotărăşte că este posibil, acestea se includ în procedura aflată deja în derulare. În caz contrar, acestea vor face obiectul unei soluţionări ulterioare.

(3) Limba oficială utilizată pe parcursul desfăşurării acestei proceduri este limba română, iar documentele redactate într-o limbă străină vor fi însoţite de traducerea legalizată; în caz contrar, acestea nu vor fi luate în considerare.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Concilierea la nivelul participanţilor la piaţa de energie electrică şi gaze naturale

 

Art. 7. - (1) Părţile aflate în dispută au obligaţia parcurgerii procedurii concilierii, prealabil declanşării procedurii la nivelul AN RE. În acest sens, una dintre părţi lansează invitaţia la conciliere, în termen de 15 zile de la apariţia disputei. Invitaţia la conciliere se transmite prin scrisoare cu confirmare de primire sau prin fax, dacă este posibil.

(2) În termen de cel mult 7 zile de la înregistrarea invitaţiei la conciliere, însoţită de motivaţia aferentă, partea invitată la conciliere are obligaţia de a transmite în scris punctul său de vedere, însoţit de toate documentele pe care îşi întemeiază susţinerea. Modalitatea de transmitere este cea precizată la alin. (1).

(3) Documentele depuse în copie vor fi certificate pe fiecare pagin㠄conform cu originalul” şi vor conţine data, numele în clar al celui care face certificarea, semnătura acestuia şi ştampila unităţii respective, după caz.

(4) în termen de 15 de zile de la data transmiterii invitaţiei la conciliere, se desfăşoară şedinţa comună, organizată prin grija solicitantului, în vederea soluţionării disputei.

(5) în situaţia în care părţile implicate soluţionează disputa, se va întocmi în termen de 5 zile de la data concilierii o notă de conciliere în acest sens, care să consfinţească înţelegerea între părţi.

(6) În cazul în care partea invitată la conciliere nu se prezintă la şedinţa comună, solicitantul va încheia un proces-verbal în care se va consemna acest fapt şi se va adresa ANRE în termen de 30 de zile de la data transmiterii invitaţiei la conciliere, cu o cerere formulată conform anexei nr. 2 la prezentul regulament.

(7) în situaţia în care nota de conciliere încheiată cu ocazia şedinţei comune, întocmită conform anexei nr. 3, nu este însuşită sau este însuşită parţial de către una dintre părţile implicate, se consideră că disputa nu a fost soluţionată la acest nivel şi, îh termen de 30 de zile de la data transmiterii invitaţiei la conciliere, prin grija solicitantului, documentaţia se transmite la ANRE, însoţită de o cerere formulată conform anexei nr. 2 la prezentul regulament.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Soluţionarea la nivelul Autorităţii competente

 

Art. 8. - (1) Procedura de soluţionare a disputei se consideră declanşată odată cu înregistrarea, (a Autoritatea competentă, a cererii transmise de solicitant, împreună cu documentaţia anexată acesteia, conform art. 7 alin. (7). Solicitantul va înştiinţa partea/părţile despre acest demers, în termen de 3 zile de la data transmiterii cererii de soluţionare a disputelor.

(2) Documentele ce însoţesc cererea de declanşare a procedurii de soluţionare a disputei la nivelul Autorităţii competente trebuie să cuprindă, cel puţin:

a) copia notei de conciliere/procesului-verbal încheiate/încheiat în condiţiile art. 7 alin. (5) şi (6);

b) copia contractului în derularea căruia au apărut disputele;

c) corespondenţa dintre părţi privind contractul în discuţie;

d) decizii ale organelor statului, în măsura în care acestea există;

e) indicarea temeiului legal în baza căruia îşi fundamentează pretenţiile;

f) alte documente cuprinzând informaţii tehnice sau de altă natură, necesare soluţionării disputei.

(3) Certificarea copiilor documentelor prevăzute la alin. (2) se realizează în atâtea exemplare câte părţi sunt, şi unul pentru Autoritatea competentă. Aceasta va conţine precizarea „conform cu originalul”, data, numele în clar al celui care face certificarea, semnătura acestuia şi ştampila unităţii respective, după caz.

(4) Cererile de soluţionare a disputelor formulate de participanţii la piaţa de energie electrică vor fi soluţionate de către comisia prevăzută la art. 10 alin. (2), iar cererile de soluţionare a disputelor formulate de participanţii la piaţa de gaze naturale vor fi soluţionate de Comisia prevăzută la art. 10 alin. (3), în termen de maximum 60 de zile de la data depunerii solicitării la autoritatea competentă, în măsura în care nu fac sau nu au făcut obiectul unor acţiuni în justiţie.

Art. 9. - După înregistrarea cererii la Autoritatea competentă, se parcurg următoarele etape:

a) întrunirea Comisiei de soluţionare a disputei;

b) analiza preliminară a documentaţiei transmise şi solicitarea completării acesteia, după caz;

c) pregătirea audierii şi convocarea părţilor; audierea părţilor;

d) pronunţarea hotărârii şi comunicarea acesteia părţilor. Art. 10. - (1) Comisia de soluţionare a disputelor, denumită

în continuare Comisia, se numeşte prin decizie a preşedintelui Autorităţii competente.

(2) Comisia de soluţionare a disputelor pe piaţa angro şi cu amănuntul apărute între participanţii la piaţa de energie electrică este alcătuită din 5 membri, care sunt numiţi prin decizie a preşedintelui ANRE pe o perioadă de 3 ani, dintre specialiştii ANRE cu vechime de cel puţin 8 ani în sectorul energiei electrice.

(3) Comisia de soluţionare a disputelor pe piaţa angro şi cu amănuntul apărute între participanţii la piaţa de gaze naturale este formată din 5 membri, care sunt numiţi prin decizia preşedintelui ANRE pe o perioadă de 3 ani, dintre salariaţii ANRE având o vechime de cel puţin 5 ani în domeniul gazelor naturale.

(4) Comisiile prevăzute la alin. (2) şi (3) îşi desfăşoară activitatea de soluţionare a disputelor după o procedură bazată pe următoarele principii:

a) independenţa activităţii administrativ-jurisdicţionale;

b) imparţialitatea membrilor comisiilor;

c) contradictorialitatea;

d) asigurarea dreptului la apărare al fiecăreia dintre părţile aflate în dispută.

e) legalitatea;

f) egalitatea părţilor aflate în dispută;

g) disponibilitatea.

(5) Pentru soluţionarea disputelor ce fac obiectul prezentei reglementări, Autoritatea competentă poate apela şi la consultanţi, persoane fizice/juridice. Consultanţii nu fac parte din Comisie.

(6) Contravaloarea serviciului prestat de consultanţi va fi suportată conform reglementărilor emise de Autoritatea competentă.

Art. 11. - (1) în vederea pregătirii audierii, Comisia poate solicita părţilor în scris, informaţii suplimentare sau completarea documentaţiei depuse, în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii do declanşare a procedurii de soluţionare a disputelor. Părţile au obligaţia depunerii acestora în termen de cel mult 5 zile de la data primirii solicitării. Înscrisurile depuse ca urmare a solicitării Comisiei se vor depune în atâtea exemplare câte părţi sunt plus încă unul pentru Autoritatea competentă. Comisia va comunica aceste documente părţilor.

(2) în cazul în care partea invitată la conciliere nu dă curs solicitării de transmitere a documentelor sau transmite parţial documentele solicitate în termenul prevăzut la alin. (1), Comisia va analiza şi va soluţiona disputa pe baza documentelor deţinute.

(3) Dacă partea care a solicitat soluţionarea disputei nu depune documentele în termen, Comisia suspendă procedura de soluţionare prin încheiere de suspendare, care va cuprinde menţiunea referitoare la obligaţia părţii în cauză de a face demersurile solicitate de Autoritatea competentă.

(4) Dacă în termen de 30 de zile de la data suspendării partea în cauză nu efectuează demersurile prevăzute la alin. (3), Autoritatea competentă respinge solicitarea de soluţionare a disputei.

Art. 12. - (1) Convocarea părţilor în vederea audierii are loc cu cel puţin 5 zile înainte de termenul fixat.

(2) Comunicarea convocării se realizează prin scrisoare cu confirmare de primire sau prin fax, dacă este posibil.

(3) Comunicările se transmit la adresele indicate de părţi în cerere sau la adresele aduse la cunoştinţa Autorităţii competente, pe parcursul derulării procedurii.

Art. 13. - (1) Audierea are loc, de regulă, la sediul Autorităţii competente, în termen de cel mult 15 zile calculate de la data înregistrării cererii. În situaţia în care se solicită informaţii suplimentare sau completarea documentaţiei depuse iniţial, audierea are loc în termen de cel mult 20 zile de la data înregistrării cererii la Autoritatea competentă.

(2) Părţile vor participa la audiere prin reprezentanţi legali sau prin persoane împuternicite. Persoanele care nu pot proba cu înscrisuri calitatea legală nu vor fi acceptate la audiere. Documentul care atesta calitatea de împuternicit va fi păstrat la dosarul cauzei.

(3) Oricare dintre părţi poate cere ca audierea să se facă în lipsa ei, pe baza cererii şi a actelor depuse. Solicitarea se va face în scris, cu cel puţin două zile înainte de data stabilită pentru audiere.

(4) În condiţiile alin. (3) lipsa uneia dintre părţi de la dezbateri nu afectează derularea procedurii sau luarea unei hotărâri.

(5) Dacă ambele părţi, deşi înştiinţate, nu se prezintă la dezbateri şi nici nu au solicitat soluţionarea în lipsă, Comisia suspendă procedura de soluţionare, printr-o încheiere de suspendare.

(6) Prin excepţie de la alin. (4), dacă părţile solicită în prealabil, cu cel puţin 3 zile, reprogramarea audierii, Comisia poate amâna o singură dată audierea, cu respectarea termenului prevăzut la art. 8 alin. (4).

(7) Audierea reprogramată va avea ioc în termen de maximum 5 zile de la data fixată iniţial şi va fi comunicată părţilor, în conformitate cu prevederile art. 12.

Art. 14. - (1) în cadrul audierii, părţile îşi exprimă punctele de vedere argumentate cu probe pertinente, concludente şi utile cauzei.

(2) Expunerea părţilor va fi clară şi concisă, cu argumente de drept şi de fapt.

(3) După ce fiecare parte îşi prezintă poziţia, membrii Comisiei pot pune întrebări pentru clarificarea aspectelor supuse soluţionării.

(4) în situaţia în care Comisia consideră necesar, poate stabili o nouă audiere, în termen de 10 zile de la prima audiere. Cu această ocazie, Comisia poate să solicite părţilor şi alte documente relevante pentru soluţionarea cererii, situaţie în care părţile au obligaţia de a transmite documentele în termen de 5 zile de la solicitare.

Art. 15. - (1) Şedinţele Comisiei se consideră întrunite legal, respectiv cvorumul este îndeplinit dacă sunt prezenţi cel puţin 3 dintre membrii săi, incluzând preşedintele Comisiei sau, în absenţa acestuia, înlocuitorul său de drept.

(2) Comisia adoptă hotărârea, de regula, cu majoritate simplă, majoritate care întruneşte un număr de voturi egal cu minimum jumătate plus unu din numărul voturilor celor prezenţi. În caz de egalitate de voturi, este decisiv votul preşedintelui sau, în cazul absenţei acestuia, cel al înlocuitorului său.

Art. 16. - (1) Şedinţele Comisiei sunt prezidate de preşedintele acesteia”, iar în absenţa preşedintelui, de către înlocuitorului desemnat în acest sens prin decizia de numire a membrilor Comisiei.

(2) Lucrările Comisiei sunt asigurate de un secretar desemnat prin decizia de numire a membrilor Comisiei.

Art. 17. - (1) După analizarea situaţiei, în termen de 5 zile de la data ultimei audieri, Comisia se întruneşte în şedinţă, în vederea deliberării şi emiterii unei hotărâri cu caracter obligatoriu şi definitiv pentru părţi.

(2) Hotărârea Comisiei redactată de către secretarul acesteia se motivează în mod obligatoriu, iar motivarea trebuie să conţină următoarele:

a) motive de fapt, şi anume:

(i) precizarea fiecărei pretenţii şi motivaţii formulate de părţile aflate în dispută;

(ii) menţionarea documentelor depuse de părţi în vederea susţinerii afirmaţiilor acestora, cu toate elementele de identificare, precum şi a celorlalte probe administrate;

(iii) motivele pentru care probele depuse au fost acceptate sau, dimpotrivă, nu au fost avute în vedere de către Comisie, întrucât nu erau relevante pentru soluţionarea disputei;

(iv) prezentarea argumentelor şi a raţionamentelor care au determinat Comisia să pronunţe soluţia în cauză;

b) motive de drept - precizarea prevederilor legate pe care Comisia Ie-a avut în vedere şi pe care se întemeiază soluţia dată;

c) precizarea căii de atac, respectiv sesizarea, printr-o cerere de chemare în judecată, a instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea hotărârii, în tot sau în parte, în condiţiile contenciosului administrativ;

d) termenul de exercitare a căii de atac, respectiv 30 de zile de la data confirmării de primire a hotărârii transmise prin poştă;

e) instanţa competentă - solicitanţii se pot adresa secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Bucureşti.

Art. 18. - (1) Dacă un membru al Comisiei are un alt punct de vedere faţă de ceilalţi membri ai Comisiei, acest lucru va fi menţionat în procesul-verbal încheiat de Comisie ca urmare a şedinţei prevăzute la art. 17 alin. (1), iar opinia separată şi motivarea acesteia se anexează la hotărâre şi se semnează de persoana care a formulat-o.

(2) Hotărârea va fi semnată de preşedintele Comisiei si va fi redactată în atâtea exemplare originale câte părţi sunt, plus încă unul pentru ANRE.

(3) în termen de maximum 5 zile calendaristice de la emiterii acesteia, hotărârea se comunică părţilor implicate, prin scrisoare cu confirmare de primire sau, după caz, prin fax.

(4) Părţile nu mai pot să se adreseze ulterior Autorităţii competente pentru soluţionarea unei dispute având acelaşi obiect, o asemenea solicitare fiind inadmisibilă.

 

CAPITOLUL IV

Dispoziţii finale

 

Art. 19. - Termenele pentru desfăşurarea etapelor şi/sau acţiunilor prevăzute în cadrul cap. III secţiunea a 3-a pot fi depăşite, cu acordul conducerii Autorităţii competente, dacă obiectul disputei are implicaţii deosebite asupra siguranţei funcţionării sistemului energetic sau activităţii consumatorilor/ operatorilor economici respectivi, ori din alte motive justificate, în acest caz, ANRE va înştiinţa despre acest fapt părţile implicate în soluţionarea disputei.

Art. 20. - (1) Pe toată durata desfăşurării procedurii, dar nu mai târziu de data la care se emite hotărârea Autorităţii competente cu privire la disputa respectivă, părţile pot soluţiona pe cale amiabilă disputa apărută.

(2) Părţile sunt obligate să comunice Autorităţii competente înţelegerea la care au ajuns, în termen de două zile de la data la care disputa s-a soluţionat, fără a se depăşi termenul menţionat la alin. (1). În acest caz, înţelegerea părţilor trebuie să fie redactată în scris şi însuşită prin semnătură de fiecare parte aflată în disputa respectivă, cu dată certă.

(3) în cazul în care părţile au soluţionat disputa pe cale amiabilă şi au încheiat o înţelegere conform alin. (2), acestea nu mai au dreptul să revină ulterior cu o nouă cerere la Autoritatea competentă, având acelaşi obiect.

Art. 21. - Autoritatea competentă poate îndrepta erorile materiale din conţinutul hotărârii, din oficiu ori la solicitarea părţii interesate, situaţie în care aceasta va comunica părţilor hotărârea modificată în condiţiile prevăzute la art. 18 alin. (3).

Art. 22. - (1) Dosarul disputei este confidenţial. Nicio altă persoană în afara părţilor, a Comisiei şi a preşedintelui Autorităţii competente nu are acces la dosar fără acordul scris al părţilor şi fără încuviinţarea Comisiei, cu excepţia situaţiei în care aceste date sunt solicitate de către o autoritate a statului, în condiţiile legii.

(2) în vederea apărării intereselor legitime ale părţilor, membrii Comisiei şi consultanţii sunt obligaţi să nu publice şi să nu divulge datele şi informaţiile de care iau cunoştinţă în această calitate, fără a avea acordul scris al părţii implicate.

(3) Dosarul se păstrează la sediul Autorităţii competente timp un an de la data emiterii hotărârii prin care este soluţionată disputa, după care se arhivează.

(4) Evidenţa dosarelor privind soluţionarea disputelor se va ţine în registre speciale, prin grija secretarului comisiei.

Art. 23. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

ANEXA Nr.1

la regulament

 

Audiere

Etapă a procedurii de soluţionare a disputei apărute în derularea contractelor în cadrul căreia părţile îşi expun punctele de vedere şi argumentele pe care acestea se întemeiază

Părţi

Participanţii la piaţa de energie electrică şi la piaţa de gaze naturale prevăzuţi în Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012

Solicitant

Persoana fizică sau juridică ce iniţiază invitaţia de soluţionare a disputelor

 

ANEXA Nr. 2

la regulament

 

Cerere de soluţionare a disputei

 

Subscrisa ................................................ (nume/denumire) titular al licenţei de ................................................ nr. ......... din data ............ prin reprezentant legal .................. solicităm soluţionarea disputei intervenite cu ocazia derulării contractului .............................. cu persoana fizică/juridică ........................................................................................................................................................................... (nume/denumire; numele reprezentanţilor legali; domiciliu, sediu; număr de înmatriculare la registrul comerţului; telefon/fax)

prin reprezentant legal........................................, având în vedere că s-a parcurs etapa concilierii, conform notei/procesului-verbal.

(Urmează expunerea, pe scurt, a obiectului disputei, cu datele aferente:

 indicarea contractului;

 indicarea clauzelor care fac obiectul disputei;

 indicarea temeiului juridic).

 

Solicit soluţionarea prezentei cereri, pe baza documentelor depuse la dosar, prin declanşarea procedurii de soluţionare a disputelor la nivelul Autorităţii competente.

 

Data.....................

Semnătura

...........................................

 

 

ANFXA Nr. 3

la regulament

 

Notă de conciliere

 

pentru punctele divergente după parcurgerea etapei de conciliere

...........................................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................................

 

Nr. crt.

Formularea articolului aflat în divergenţă

Formularea solicitantului

Formularea celorlalte părţi

Justificarea solicitantului

Justificarea celorlalte părţi

1.

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Data.....................

Semnătura

...........................................