MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 759/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 759         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 6 decembrie 2013

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

305. - Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Pakistan privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Rawalpindi la 14 februarie 2013

 

Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Pakistan privind cooperarea în domeniul apărării

 

898. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Pakistan privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Rawalpindi la 14 februarie 2013

 

319. - Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Polonia privind cooperarea bilaterală în domeniul apărării, semnat la Varşovia la 5 Iunie 2013

 

Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Polonia privind cooperarea bilaterală în domeniul apărării

 

923. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Polonia privind cooperarea bilaterală în domeniul apărări, semnat la Varşovia la 5 Iunie 2013

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 358 din 24 septembrie referitoare la excepta de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-24 si ale art. 28 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

947. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2013, la titlul 10 „Cheltuieli de personal” si titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, pentru plata titlurilor executorii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, de Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

M.119. - Ordin al ministrului apărării naţionale privind clasificarea, amenajarea, organizarea şi omologarea poligoanelor în Ministerul Apărării Naţionale

 

1.001. - Ordin al ministrului economiei pentru aprobarea prescripţiilor tehnice PT CR 6-2013 „Autorizarea operatorilor control nedistructiv şi a persoanelor juridice care efectuează examinări nedistructive, precum şi evaluarea persoanelor juridice care efectuează examinări distructive”, PT CR 7-2013 „Aprobarea procedurilor de sudare pentru oţel, aluminiu, aliaje de aluminiu si polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)” şi PT CR 9-2013 „Autorizarea sudorilor care execută lucrări de sudare la instalaţii sub presiune şi la instalaţii de ridicat şi a operatorilor sudare ţevi şi fitinguri din polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)„

 

LEGI ŞI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMANIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Pakistan privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Rawalpindi la 14 februarie 2013

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Pakistan privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Rawalpindi la 14 februarie 2013.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 21 noiembrie 2013

Nr. 305.

 

ACORD

dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Pakistan privind cooperarea în domeniul apărării*)

 


*) Traducere.

 

Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Pakistan, denumite în continuare părţi,

apreciind colaborarea bilaterală cordială dintre cele două ţări ca servind intereselor şi aspiraţiilor reciproce,

dorind să dezvolte şi să întărească relaţiile bilaterale existente prin cooperarea în domeniul apărării şi să promoveze o astfel de cooperare bazată pe principiile independenţei, egalităţii, suveranităţii integrităţii teritoriale, beneficiului reciproc şi neintervenţiei în afacerile interne ale fiecărei ţări,

confirmând angajamentul lor de a respecta principiile şi obiectivele Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite,

au convenit următoarele:

 

Articolul 1

Scop

 

1.1. Scopul prezentului acord este de a stabili cadrul legal necesar pentru cooperarea în domeniul militar dintre părţi.

1.2. Prevederile prezentului acord nu vor afecta angajamentele părţilor rezultând din alte acorduri internaţionale şi nu vor fi folosite împotriva intereselor, securităţii şi integrităţii teritoriale ale altor state.

 

Articolul 2

Definiţii

 

2.1. Autoritate competentă înseamnă Ministerul Apărării Naţionale din România şi Ministerul Apărării din Republica Islamică Pakistan care sunt autorizate să aplice prevederile prezentului acord.

2.2. Reprezentanţii autorităţilor competente înseamnă ataşatul român al apărării la Islamabad, din partea Guvernului României, şi ambasadorul Republicii Islamice Pakistan în România, din partea Guvernului pakistanez, inclusiv înlocuitorii lor legali, executori administrativi sau persoane desemnate.

2.3. Informaţii militare clasificate înseamnă orice document militar, material şi activitate indiferent de formă, maniera de prezentare sau transmitere care prezintă importanţă pentru securitatea naţională, care trebuie protejate datorită nivelului de importanţă şi consecinţelor care ar putea apărea ca rezultat al dezvăluirii şi diseminării neautorizate şi care trebuie marcate cu un nivel de clasificare de securitate.

2.4. Personal militar înseamnă membrii forţelor armate ale părţilor.

2.5. Personal civil însemnă angajaţii civili ai părţilor.

2.6. Parte primitoare înseamnă partea care primeşte personalul celeilalte părţi.

2.7. Parte trimiţătoare înseamnă partea care trimite personalul său pe teritoriul statului celeilalte părţi, în conformitate cu prevederile prezentului acord.

2.8. Pentru scopul art. 8 (Protecţia informaţiilor clasificate), termenul parte primitoare înseamnă o parte care primeşte astfel de informaţii de la cealaltă parte, iar termenul parte trimiţătoare înseamnă o parte care trimite celeilalte părţi asemenea informaţii.

 

Articolul 3

Domenii de cooperare

 

3.1. Cooperarea se va desfăşura în următoarele domenii:

3.1.1. pregătirea pentru participarea în misiuni de pace şi umanitare şi alte operaţii pentru menţinerea păcii ale organizaţiilor internaţionale, precum şi pentru combaterea terorismului;

3.1.2. schimb de informaţii militare asupra unor aspecte convenite de comun acord care fac obiectul oricăror restricţii în interesul securităţii naţionale a ţărilor lor;

3.1.3. schimb de ofiţeri la academiile militare pentru scopuri educaţionale şi pentru pregătire profesională;

3.1.4. schimb de informaţii cu privire la organizarea forţelor armate, managementul şi politica de resurse umane;

3.1.5. aspecte legale rezultând din cooperare;

3.1.6. securitatea internaţională şi politica de apărare;

3.1.7. educaţie militară şi pregătire;

3.1.8. sprijinul logistic pentru forţele armate;

3.1.9. servicii medicale militare;

3.1.10. activităţi militare culturale şi sportive;

3.1.11. protecţia mediului datorată poluării rezultând din activităţi militare;

3.1.12. geografie militară.

3.2. Cooperarea poate fi extinsă şi la alte domenii de activitate convenite în scris de către părţi.

3.3. Aspectele specifice legate de cooperarea în domeniile menţionate şi în alte domenii ale cooperării militare convenite de comun acord pot fi stabilite în înţelegeri separate şi în protocoale adiţionale încheiate între structurile responsabile ale părţilor.

 

Articolul 4

Forme de cooperare

 

4.1. Cooperarea dintre părţi se va realiza în următoarele forme:

4.1.1. vizite oficiale şi reuniuni bilaterale;

4.1.2. Întâlniri ale experţilor;

4.1.3. cursuri militare şi în instituţii militare de învăţământ;

4.1.4. conferinţe, întâlniri, seminare, schimb de experienţă, consultări;

4.1.5. schimb de informaţii şi documente pe baza cererilor reciproce;

4.1.6. participarea reprezentanţilor părţilor la exerciţii militare cu statut de observator;

4.1.7. vizite reciproce la facilităţi din industria de apărare;

4.1.8. participarea la evenimente culturale şi sportive.

4.2. Detaliile privind pregătirea personalului şi alte activităţi de cooperare în legătură cu operaţiile în sprijinul păcii vor fi convenite, separat, de către autorităţile competente.

 

Articolul 5

Comitetul militar mixt

 

5.1. Va fi înfiinţat un comitet militar mixt româno-pakistanez în scopul organizării şi coordonării cooperării în domeniul militar.

5.2. Copreşedinţii Comitetului militar mixt româno-pakistanez vor fi persoanele desemnate ale căror nume vor fi comunicate în scris de către autorităţile competente.

5.3. Comitetul militar mixt româno-pakistanez îşi va desfăşura sesiunile de lucru, o dată pe an, alternativ, în România şi în Pakistan.

5.4. Orice subiect care poate promova cooperarea bilaterală potrivit acestui acord poate fi înscris pe agenda sesiunii de lucru a Comitetului militar mixt româno-pakistanez.

5.5. Comitetul militar mixt româno-pakistanez va evalua activităţile de cooperare din anii precedenţi şi va elabora Planul bilateral de cooperare pentru anul următor.

5.6. Planul bilateral de cooperare va include activităţile asupra cărora s-a convenit, tematicile, mijloacele şi datele, locaţia, precum şi instituţiile responsabile pentru îndeplinirea lor. Copreşedinţii Comitetului militar mixt româno-pakistanez vor fi autorizaţi să semneze Planul bilateral de cooperare.

5.7. Direcţia cooperare internaţională în domeniul apărării pentru partea română şi Comandamentul Statului Major Întrunit pentru partea pakistaneză sunt puncte de contact pentru coordonarea activităţilor. Întreaga corespondenţă referitoare la cooperare potrivit prezentului acord va fi transmisă prin punctele de contact pe canale diplomatice.

 

Articolul 6

Aspecte financiare

 

6.1. Finanţarea activităţilor de cooperare în cadrul prezentului acord se va realiza în conformitate cu următoarele:

6.1.1. partea trimiţătoare va asigura şi acoperi costurile de transport către şi de pe teritoriul statului părţii primitoare, precum şi costurile documentelor solicitate de către autorităţile statului părţii primitoare pentru intrarea şi părăsirea teritoriului statului său;

6.1.2 partea primitoare va asigura şi acoperi costurile cazării, transportului intern şi ale programului cultural pe timpul activităţii.

6.2. În caz de urgenţă, partea primitoare va asigura personalului militar şi civil al părţii trimiţătoare îngrijire medicală pe bază de reciprocitate.

6.3. Părţile pot conveni asupra altor principii financiare decât cele menţionate la alin. (1), prin acorduri separate şi protocoale adiţionale.

6.4. Înţelegerile financiare referitoare la studii în instituţii militare de învăţământ sau academii militare, precum şi cele referitoare la desfăşurarea de exerciţii militare, instrucţie sau operaţii de pace vor fi reglementate în acorduri separate.

 

Articolul 7

Aspecte legale

 

7.1. Personalul părţii trimiţătoare va respecta legile şi regulamentele părţii primitoare. Autorităţile părţii trimiţătoare vor avea dreptul de a exercita în totalitate jurisdicţia penală şi disciplinară, aşa cum este reglementat de legislaţia părţii trimiţătoare, asupra personalului vizitator dacă infracţiunea este comisă pe teritoriul părţii primitoare, în următoarele situaţii:

7.1.1. dacă infracţiunea este îndreptată numai împotriva proprietăţii sau securităţii părţii trimiţătoare ori numai împotriva persoanei sau proprietăţii unui alt membru al personalului vizitator ori a unui dependent al unui asemenea membru; sau

7.1.2. dacă infracţiunea rezultă dintr-un act produs în timpul îndeplinirii atribuţiilor oficiale de către personalul vizitator.

7.2. În orice altă situaţie, autorităţile părţii primitoare vor avea dreptul primar de a-şi exercita jurisdicţia. Dacă autorităţile care au acest drept primar decid să nu exercite jurisdicţia, vor notifica autorităţile responsabile ale celeilalte părţi cât mai curând posibil.

7.3. Autorităţile părţii primitoare vor înştiinţa imediat ambasada părţii trimiţătoare despre arestarea oricărui membru al personalului vizitator sau a unui dependent al unui asemenea membru împreună cu transmiterea de informaţii referitoare la încălcarea legii care a atras o asemenea măsură privativă de libertate.

 

Articolul 8

Protecţia informaţiilor clasificate din domeniul militar

 

8.1. Prevederile prezentului articol se vor aplica până când un acord bilateral de securitate privind protecţia informaţiilor clasificate din domeniul militar între părţi va intra în vigoare.

8.2. Părţile, în limitele prevăzute de legislaţia lor naţională, vor lua toate măsurile necesare pentru protecţia informaţiilor clasificate schimbate din domeniul militar. Fiecare parte va acorda informaţiilor militare clasificate primite de la partea trimiţătoare cel puţin aceeaşi protecţie care este asigurată pentru propriile informaţii clasificate din domeniul militar de nivel echivalent. Toate informaţiile, documentele şi materialele militare clasificate vor primi următoarele nivele de clasificare:

 

Pentru partea română

Pentru Republica Islamică Pakistan

Strict secret de importanţă deosebită

Top secret

Strict secret

Secret

Secret

Confidential

Secret de serviciu

Restricted

 

8.3. Părţile nu vor permite accesul la astfel de informaţii niciunei terţe părţi fără consimţământul prealabil al părţii trimiţătoare.

8.4. Accesul la informaţii clasificate din domeniul militar va fi limitat şi va fi acordat numai acelor persoane care au nevoia de a cunoaşte în conformitate cu legislaţia naţională, la nivelul de clasificare corespunzător al informaţiilor la care se acordă acces.

8.5. Informaţiile militare şi materialele clasificate vor fi transmise numai pe canale oficiale între autorităţile competente ale celor două părţi.

8.6. În situaţia producerii unui incident de securitate având ca rezultat pierderea, compromiterea sau posibila compromitere a informaţiilor clasificate din domeniul militar primite de la partea trimiţătoare, partea primitoare va lua toate măsurile pentru îndepărtarea daunelor şi va informa imediat partea trimiţătoare. Partea primitoare va desfăşura imediat o anchetă cu asistenţa părţii trimiţătoare la cerere, în conformitate cu legislaţia naţională privind protecţia informaţiilor clasificate.

8.7. Cele două părţi vor respecta drepturile de proprietate intelectuală potrivit acordurilor internaţionale la care ambele sunt părţi şi care se referă la domeniile de cooperare cuprinse în prezentul acord.

 

Articolul 9

Soluţionarea disputelor

 

Toate disputele rezultând din acest acord cu privire la interpretarea sau aplicarea sa vor fi rezolvate exclusiv prin negocieri între părţi şi nu vor fi supuse niciunei instanţe naţionale sau internaţionale ori unei terţe părţi pentru soluţionare.

 

Articolul 10

Prevederi finale

 

10.1. Prezentul acord va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări scrise a părţilor prin care acestea confirmă îndeplinirea procedurilor legale interne necesare pentru intrarea sa în vigoare.

10.2. Prezentul acord poate fi amendat în orice moment, în formă scrisă, cu consimţământul părţilor. Intrarea în vigoare a amendamentelor se va face potrivit prevederilor alin. (1) al prezentului articol.

10.3. Acordul va fi valabil pentru o perioadă de cinci (5) ani. Acordul va fi prelungit automat pentru noi perioade de cinci (5) ani. Oricare parte poate notifica, în formă scrisă, despre intenţia sa de a-l denunţa, denunţarea producându-şi efectele la şase (6) luni după primirea notificării.

10.4. Dacă la data denunţării sau încetării valabilităţii există aspecte financiare sau cereri de despăgubire nerezolvate, prevederile prezentului acord referitoare la aceste aspecte vor rămâne în vigoare până la soluţionarea definitivă a acestora.

 

Drept care reprezentanţii deplin autorizaţi ai guvernelor au semnat prezentul acord.

Semnat la Ministerul Apărării, la Rawalpindi, la data de 14 februarie 2013, în două exemplare în limba engleză.

 

Pentru Guvernul României,

Emilian Ion,

ambasadorul României

Pentru Guvernul Republicii Islamice Pakistan,

Syed Naveed Qamar,

ministrul federal al apărării

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Pakistan privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Rawalpindi la 14 februarie 2013

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Pakistan privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Rawalpindi la 14 februarie 2013, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 20 noiembrie 2013

Nr. 898.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Polonia privind cooperarea bilaterală în domeniul apărării, semnat la Varşovia la 5 iunie 2013

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Polonia privind cooperarea bilaterală în domeniul apărării, semnat la Varşovia la 5 iunie 2013.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

 

Bucureşti, 28 noiembrie 2013

Nr. 319.

 

ACORD

dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Polonia privind cooperarea bilaterală în domeniul apărării

 

Guvernul României şi Guvernul Republicii Polonia, numite în continuare împreună părţile contractante şi, individual, Partea Contractantă,

apreciind cooperarea în domeniul apărării ca fiind un element important al securităţii şi stabilizării regionale şi globale,

dorind să intensifice relaţiile lor cordiale,

dorind să dezvolte şi să întărească cooperarea pe subiecte de interes comun,

având în vedere prevederile Cartei Naţiunilor Unite,

având în vedere Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington, la 4 aprilie 1949,

luând în considerare prevederile Acordului dintre statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forţelor lor (NATO SOFA), încheiat la Londra, la 19 iunie 1951, numit în continuare Acordul NATO SOFA,

luând în considerare Declaraţia comună privind parteneriatul strategic semnată de preşedinţii României şi Republicii Polonia la 7 octombrie 2009,

au convenit asupra următoarelor:

 

Articolul 1

Obiectivul şi aria de aplicare a prezentului acord

 

(1) Prezentul acord reglementează cadrul general al cooperării în domeniul apărării între Părţile Contractante, bazată pe principiile egalităţii, parteneriatului şi beneficiului reciproc.

(2) Cooperarea dintre Părţile Contractante se va desfăşura în conformitate cu legislaţia lor naţională, princip iile general recunoscute de drept şi prevederile dreptului internaţional şi angajamentele internaţionale ale României şi Republicii Polonia.

 

Articolul 2

Definiţii

 

Pentru scopul prezentului acord, expresia:

a) Personal militar înseamnă membrii Forţelor Armate ale României şi ale Republicii Polonia.

b) Personal civil însemnă angajaţii civili ai Forţelor Armate şi ai ministerelor cu competenţe în domeniul apărării din România şi Republica Polonia.

c) Parte trimiţătoare înseamnă Partea Contractantă care trimite personalul militar şi civil pe teritoriul României sau al Republicii Polonia în conformitate cu prevederile prezentului acord.

d) Parte primitoare înseamnă Partea Contractantă care primeşte personalul militar şi civil al Republicii Polonia sau al României în conformitate cu prevederile prezentului acord.

e) Autorităţi responsabile înseamnă miniştrii/ministerele cu competenţe în domeniul apărării ai/ale Părţilor Contractante, responsabile pentru aplicarea prezentului acord.

 

Articolul 3

Domenii de cooperare

 

(1) Cooperarea dintre Părţile Contractante poate include următoarele domenii:

a) planificarea apărării;

b) funcţionarea forţelor armate în societăţile democratice moderne, inclusiv aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale în domeniul apărării, securităţii şi controlului armamentelor;

c) misiuni de pace şi umanitare şi alte operaţii ale organizaţiilor internaţionale în sprijinul păcii şi lupta împotriva terorismului;

d) organizarea forţelor armate, inclusiv structura unităţilor militare şi politica de management a resurselor umane;

e) sprijin logistic pentru nevoile forţelor armate;

f) educaţie militară;

g) instruirea personalului militar;

h) servicii de căutare-salvare în teatrul de operaţii (CSAR) ;

i) cercetare în domeniul tehnologiei pentru apărare;

j) dezvoltarea, mentenanţa şi reparaţia armamentului şi echipamentului militar;

k) modernizarea şi conversia armamentului şi echipamentului militar;

l) sistemele de informaţii militare, tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor;

m) standardizarea, controlul calităţii şi codificarea în sfera militară;

n) medicină militară;

o) aspecte legale şi economice în domeniul apărării.

(2) Detalii specifice referitoare la cooperarea în domeniile enumerate la alineatul (1) pot fi stabilite în acorduri şi înţelegeri separate încheiate între Părţile Contractante sau autorităţile responsabile.

 

Articolul 4

Forme de cooperare

 

Cooperarea dintre cele două Părţi Contractante se va desfăşura, în special, în următoarele forme:

a) întâlniri la nivelul autorităţilor responsabile şi ale altor reprezentanţi ai Părţilor Contractante;

b) consultări politico-militare, conferinţe şi seminare;

c) studii şi instruire practică în şcoli militare şi în instituţii militare de cercetare-dezvoltare, inclusiv schimb de lectori şi studenţi;

d) consultanţă şi asistenţă de specialitate în cercetare şi dezvoltare, repararea şi recondiţionarea armamentelor şi echipamentelor pentru nevoile forţelor armate;

e) participarea unităţilor militare la exerciţii;

f) participarea unităţilor militare la operaţii externe;

g) schimb de informaţii, documentaţie şi materiale pentru instruire;

h) organizarea şi participarea la evenimente culturale şi sportive.

 

Articolul 5

Protecţia informaţiilor clasificate schimbate

 

Schimbul şi protecţia informaţiilor clasificate dintre Părţile Contractante, în legătură cu aplicarea prezentului acord, vor fi guvernate de Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Polonia privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti, la 5 iulie 2006.

 

Articolul 6

Statutul juridic al personalului militar şi civil

 

(1) Pe durata şederii pe teritoriul României sau al Republicii Polonia, personalul militar şi civil al părţii trimiţătoare va respecta legislaţia părţii primitoare şi se va abţine de la participarea la orice activitate politică pe respectivul teritoriu.

(2) Statutul juridic al personalul militar şi civil al părţii trimiţătoare pe timpul şederii pe teritoriul Republicii Polonia sau României va fi guvernat de prevederile Acordului NATO SOFA.

 

Articolul 7

Planurile anuale de cooperare

 

(1) Baza pentru cooperarea pe un an determinat este planul anual de cooperare agreat de către autorităţile responsabile sau reprezentanţii acestora.

(2) Propunerile pentru planul anual de cooperare se vor face în scris anterior datei de 1 octombrie a fiecărui an.

(3) Planul anual de cooperare va fi semnat de către reprezentanţii autorizaţi ai Părţilor Contractante anterior datei de 1 noiembrie a fiecărui an.

(4) Planul anual de cooperare va cuprinde, inter alia, activităţi concrete, modalităţile de desfăşurare a acestora, datele, locurile de desfăşurare şi numărul participanţilor.

(5) Planurile anuale de cooperare agreate pot fi modificate în scris, în orice moment, prin consimţământul reciproc al autorităţilor responsabile sau al reprezentanţilor acestora.

 

Articolul 8

Aspecte financiare

 

(1) Partea trimiţătoare va fi responsabilă pentru acoperirea integrală a tuturor cheltuielilor legate de şederea personalului său militar şi civil pe teritoriul României sau al Republicii Polonia, în baza prezentului acord.

(2) Aranjamentele financiare legate de formele de cooperare menţionate la art. 4 lit. c), e), f) şi h) vor face obiectul unor acorduri sau înţelegeri separate.

 

Articolul 9

Soluţionarea disputelor

 

(1) Orice situaţie care poate da naştere unei dispute între Părţile Contractante privind interpretarea sau aplicarea acestui acord va face imediat ce este posibil obiectul consultărilor între ele, într-o manieră constructivă şi prietenească.

(2) Disputele dintre Părţile Contractante, referitoare la interpretarea sau aplicarea prezentului acord, vor fi soluţionate exclusiv de către acestea prin negocieri şi consultări.

 

Articolul 10

Prevederi finale

 

(1) Prezentul acord va intra în vigoare la treizeci (30) de zile de la data primirii ultimei notificări prin care Părţile Contractante se informează reciproc cu privire la îndeplinirea procedurilor legale interne necesare pentru intrarea în vigoare a acordului.

(2) Guvernul Republicii Polonia va întreprinde, imediat după intrarea în vigoare a prezentului acord, demersurile necesare pentru înregistrarea acestuia la Secretariatul Organizaţiei Naţiunilor Unite, potrivit articolului 102 alineatul 1 din Carta Naţiunilor Unite.

(3) Prezentul acord este încheiat pentru o durată nedeterminată.

(4) Prezentul acord poate fi denunţat în orice moment de către oricare dintre Părţile Contractante, printr-o notificare scrisă. Într-o asemenea situaţie, acordul îşi va înceta valabilitatea la o sută optzeci de zile (180) de la data primirii notificării.

(5) Prezentul acord poate fi amendat în orice moment, în scris, prin consimţământul celor două Părţi Contractante. În acest caz, prevederile alin. (1) al prezentului articol se vor aplica în mod corespunzător.

(6) La data intrării în vigoare a acordului, Acordul dintre Ministerul Apărării Naţionale al României şi Ministerul Apărării Naţionale al Republicii Polone privind colaborarea în domeniul militar, semnat la Bucureşti la 23 februarie 1994, îşi va înceta valabilitatea.

Semnat la Varşovia la 5 iunie 2013, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, poloneză şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de diferenţe de interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru Guvernul României,

Mircea Duşa

Pentru Guvernul Republicii Polonia,

Tomasz Siemoniak

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Polonia privind cooperarea bilaterală în domeniul apărării, semnat la Varşovia la 5 iunie 2013

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Polonia privind cooperarea bilaterală în domeniul apărării, semnat la Varşovia la 5 iunie 2013, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 27 noiembrie 2013

Nr. 923.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 358

din 24 septembrie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-24 şi ale art. 28 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-24 şi ale art. 28 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Marin Şerbănescu în Dosarul nr. 1.726/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 293D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 3 lit. m) a două liniuţă, art. 4-19, art. 21-24 din Legea nr. 146/1997. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 3 lit. m) prima liniuţă, art. 20 şi 28 din Legea nr. 146/1997, pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 1 aprilie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 1.726/2/2013, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-24 şi ale art. 28 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Marin Şerbănescu.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate încalcă următoarele prevederi constituţionale:

– prevederile art. 73 alin. (3) lit. k) şi l), întrucât Legea nr. 146/1997 are caracter ordinar, iar conform voinţei legiuitorului constituant, organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti, precum şi activitatea de „contencios administrativ“ se stabilesc prin lege organică;

– prevederile art. 1 alin. (4), deoarece unul din efectele Legii nr. 146/1997 este acela că instanţele de judecată şi judecătorii au devenit organe fiscale şi agenţi ai puterii executive, centrale şi locale;

– prevederile art. 124 alin. (2) şi (3) şi pe cele ale art. 126 alin. (1) din care rezultă că funcţia unei instanţe de judecată este de a înfăptui justiţia şi nu este cea de agent al puterii executive, organ fiscal administrând creanţe fiscale;

– prevederile art. 125 alin. (3), deoarece judecătorul a devenit un agent dublu, fiind atât reprezentant al puterii judecătoreşti, cât şi agent al puterii executive; art. 20 şi 21, întrucât accesul la justiţie al cetăţeanului este condiţionat de plata unei taxe, care reprezintă, pe de-o parte, – un „câştig“ fără justă cauză pentru administraţia locală pe raza căruia domiciliază reclamantul, iar, pe de altă parte, o îngrădire nejustificată a dreptului cetăţeanului de acces la justiţie;

– art. 16 şi art. 56, deoarece taxa judiciară de timbru nu este o taxă care să reprezinte o contribuţie a cetăţeanului la cheltuielile generate de serviciul public de justiţie, în litera şi spiritul art. 56 din Constituţie, ci reprezintă un venit pentru administraţia publică locală, pe raza căreia justiţiabilul îşi are domiciliul;

– art. 31 alin. (2), deoarece se încalcă dreptul cetăţenilor de a fi informaţi „corect“ de către autorităţile publice, asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că instanţele de judecată nu fac decât să verifice achitarea taxelor judiciare de timbru de către reclamanţi, verificare ce nu presupune vreo subordonare faţă de Ministerul de Justiţie sau alte organe ale puterii executive. Consideră că, prin instituirea taxelor judiciare de timbru, nu se încalcă accesul liber la justiţie, întrucât Constituţia României nu garantează accesul gratuit la justiţie, iar în legislaţie sunt prevăzute forme de ajutor public judiciar pentru persoanele care nu pot să facă faţă acestor taxe. De asemenea, arată că reglementarea Legii nr. 146/1997 nu face parte din domeniul de reglementare al legilor organice prevăzut de art. 73 din Constituţie, iar impunerea obligaţiei de a achita taxa de timbru doar persoanelor care apelează la justiţie nu echivalează cu o discriminare între cetăţeni.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 146/1997 nu numai că nu intră în conflict cu prevederile constituţionale invocate de către autorul excepţiei de neconstituţionalitate, ci, mai mult, dau sens prevederilor constituţionale ale art. 56 alin. (1) . Justiţia este un serviciu al statului şi este echitabil ca toţi cetăţenii care sesizează instanţele judecătoreşti pentru valorificarea drepturilor lor subiective să contribuie, cu excepţiile prevăzute de lege, la cheltuielile ocazionate de aceasta, prin plata taxelor de timbru.

Totodată, prevederile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 reprezintă o măsura legislativă firească într-un stat de drept prin care este asigurat un echilibru între nivelul taxei judiciare de timbru şi dinamica realităţilor economice existente la un anumit moment.

Avocatul Poporului, cât priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-24 şi art. 28 din Legea nr. 146/1997, faţă de art. 16 alin. (1), art. 20, art. 21, art. 31 alin. (2), art. 56 alin. (2) şi art. 126 alin. (1) din Constituţie, arată că aceasta nu poate fi reţinută. Accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii.

Cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 1 alin. (4) şi art. 73 alin. (3) lit. k) şi l) din Constituţie apreciază că aceasta nu poate fi reţinută, întrucât Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru nu face parte din legile organice care reglementează o categorie de legi considerate de puterea constituantă originară drept prelungiri ale dispoziţiilor constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1-24 şi ale art. 28 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997.

Potrivit art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru se abrogă Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. De asemenea, conform art. 55 din aceeaşi ordonanţă, „Pentru cererile şi acţiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc şi se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor“.

Curtea constată că, deşi nu mai sunt în vigoare, dispoziţiile criticate îşi produc în continuare efectele juridice, fiind în continuare aplicabile cauzei. În aceste condiţii, Curtea are competenţa de a controla constituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate.

În opinia autorului excepţiei, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la separaţia şi echilibrul puterilor în stat, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 31 alin. (2) referitor la dreptul la informaţie, art. 56 alin. (2) referitor la contribuţiile financiare, art. 73 alin. (3) lit. k) şi l) referitor la categoriile de legi, art. 124 alin. (2) şi (3) referitor la înfăptuirea justiţiei, art. 125 alin. (3) referitor la statutul judecătorilor şi art. 126 alin. (1) referitor la instanţele judecătoreşti.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în cadrul încheierii de sesizare, instanţa de judecată a apreciat că obiectul acţiunii este un refuz nejustificat al pârâţilor de a soluţiona cererea reclamanţilor, care, potrivit art. 3 lit. m) prima liniuţă din Legea nr. 146/1997, se taxează cu 4 lei.

Având în vedere conţinutul dispoziţiilor criticate de autorul excepţiei, precum şi obiectul acţiunii sale, rezultă că numai dispoziţiile art. 1, art. 3 lit. m) prima liniuţă, art. 20 şi 28 din Legea nr. 146/1997 au legătură cu soluţionarea cauzei. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]“.

Prin urmare, Curtea, în temeiul art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992, urmează să respingă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 3 lit. m) a două liniuţă, art. 4-19, art. 21-24 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru ca inadmisibilă.

În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 3 lit. m) prima liniuţă, art. 20 şi 28 din Legea nr. 146/1997, Curtea constată că, prin numeroase decizii, s-a pronunţat asupra constituţionalităţii acestora.

Astfel, prin Decizia nr. 87 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 12 februarie 200 9, şi Decizia nr. 808 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009, Curtea a reţinut că accesul liber la justiţie, consacrat de art. 21 din Constituţie, nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii.

Atât obligaţia de plată a taxelor judiciare, cât şi excepţiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie.

Plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, obligaţia la p lata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanţa judecătorească) este justificată, ca şi sancţiunea anulării acţiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora.

De asemenea, la finalul procesului judiciar sarcina suportării cheltuielilor judiciare, inclusiv a celor constând în plata taxelor de timbru, revine persoanei care a căzut în pretenţii sau care, în cauzele nelitigioase, a beneficiat de prestaţiile efectuate, în condiţiile legii, de organele de justiţie.

În ceea ce priveşte invocarea prevederilor constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. k) şi l), Curtea constată că, potrivit sistemului Legii fundamentale, calificarea legilor ca fiind organice se face expres prin textele constituţionale, iar nu pe cale de interpretare.

Art. 73 alin. (3) din Constituţie prevede majoritatea domeniilor care sunt supuse reglementării prin lege organică. Atât în acest text, cât şi în celelalte articole ale Constituţiei, în care se specifică necesitatea adoptării de legi organice, nu se prevede că taxele judiciare de timbru sunt supuse reglementării prin asemenea legi. Aşa fiind, este neîntemeiată susţinerea potrivit căreia dispoziţiile legii privind taxele judiciare de timbru au încălcat prevederile constituţionale mai sus menţionate.

De asemenea, Curtea reţine că prevederile constituţionale ale art. 31 alin. (2) referitor la dreptul la informaţie, ale art. 124 alin. (2) şi (3) referitor la înfăptuirea justiţiei, ale art. 125 alin. (3) referitor la statutul judecătorilor şi ale art. 126 alin. (1) referitor la instanţele judecătoreşti nu au incidenţă în cauza de faţă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 3 lit. m) a două liniuţă, art. 4-19, art. 21-24 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Marin Şerbănescu în Dosarul nr. 1.726/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marin Şerbănescu în Dosarul nr. 1.726/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 1, art. 3 lit. m) prima liniuţă, art. 20 şi 28 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMANIEI

 

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2013, la titlul 10 „Cheltuieli de personal“ şi titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice“, pentru plata titlurilor executorii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, de Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 52 alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr. 5/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2013, cu suma de 2.529 mii lei, la capitolul 83.01 „Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare“, titlul 10 „Cheltuieli de personal“ cu suma de 1.730 mii lei şi titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice“ cu suma de 799 mii lei, din suma globală prevăzută cu această destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor Publice „Acţiuni generale“.

Art. 2. - Sumele alocate potrivit prezentei hotărâri vor fi utilizate numai pentru plata titlurilor executorii care intră sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, Ordonanţei Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 280/2013, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013.

Art. 3. - Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetului aprobat acestuia pe anul 2013.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Daniel Constantin

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 4 decembrie 2013

Nr. 947.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

 

ORDIN

privind clasificarea, amenajarea, organizarea şi omologarea poligoanelor în Ministerul Apărării Naţionale

În baza art. 9 alin. (3) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 122/2011 privind regimul armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor deţinute de Ministerul Apărării Naţionale şi de forţele armate străine pe teritoriul României,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.

 

Capitolul I

Clasificarea, amenajarea, organizarea şi omologarea poligoanelor

 

Secţiunea 1

Clasificarea poligoanelor

 

Art. 1. - Ministerul Apărării Naţionale, denumit în continuare M.Ap.N., asigură condiţiile necesare pentru instruirea personalului în împrejurări apropiate de cele ale câmpului de luptă, inclusiv prin folosirea armelor şi dispozitivelor militare, cu muniţie de război, în poligoane special destinate, amenajate, omologate şi autorizate.

Art. 2. - (1) Din punctul de vedere al elementului geografic, poligoanele, zonele, raioanele se clasifică în:

a) terestre;

b) maritime;

c) fluviale.

(2) Poligonul terestru reprezintă o suprafaţă de teren cu dimensiuni clar delimitate, aflată în proprietatea publică a statului şi în administrarea M.Ap.N. sau în administrarea ori în proprietatea instituţiilor publice, autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale ori a persoanelor fizice sau juridice, cu acordul acestora, pe care pot fi dispuse, după caz, construcţii, echipamente, instalaţii şi/sau amenajări specifice şi care permite utilizarea în siguranţă a armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor.

(3) Poligonul, zona, raionul maritim reprezintă o suprafaţă din luciul de ap ă al mării cu dimensiuni prestabilite prin puncte de coordonate, dispusă în apele teritoriale şi/sau zona economică exclusivă, care permite utilizarea armelor şi dispozitivelor militare, cu muniţie de război specifică marinei militare, în condiţii de siguranţă.

(4) Poligonul, zona, raionul fluvial reprezintă o suprafaţă din luciul de apă al fluviului împreună cu suprafaţa de mal adiacentă acestuia, cu dimensiuni prestabilite prin puncte de coordonate, care permite utilizarea armelor şi dispozitivelor militare, cu muniţie de război, în condiţii de siguranţă.

(5) Poligonul terestru în care se execută trageri sol-aer, sol-navă, sol-sol, aer-aer şi aer-sol include temporar şi spaţiul aerian şi maritim restricţionat care permite executarea tragerilor în condiţii de siguranţă.

(6) Poligoanele, zonele, raioanele prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) cuprind şi spaţiul aerian aferent, cu plafoane clar stabilite, şi, în funcţie de situaţie, spaţiul subacvatic format din coloana de apă delimitată de proiecţia coordonatelor poligonului pe fundul mării/fluviului.

Art. 3. - (1) Din punctul de vedere al continuităţii în folosire şi al utilării, poligoanele se clasifică în:

a) permanente;

b) temporare.

(2) Poligonul permanent este dispus pe suprafeţe de teren aflate în proprietatea publică a statului şi în administrarea M.Ap.N., având în compunere, de regulă, construcţii, echipamente, instalaţii şi amenajări specifice pentru pregătirea şi desfăşurarea tragerilor, depozitarea, folosirea, testarea, experimentarea, omologarea şi recepţia dispozitivelor militare şi muniţiilor, parcarea tehnicii militare, precum şi pentru cazarea şi hrănirea personalului unităţilor/subunităţilor/formaţiunilor.

(3) Poligonul temporar se amenajează şi se foloseşte pe o perioadă de timp limitată pentru activităţile prevăzute la alin. (2) pe suprafeţe de teren aflate în proprietatea publică a statului şi în administrarea M.Ap.N. sau pe suprafeţe de teren aflate în administrarea ori în proprietatea instituţiilor publice, autorităţilor administraţiei publice locale sau a persoanelor fizice ori juridice, cu acordul acestora.

(4) Poligoanele, zonele, raioanele maritime sau fluviale au caracter temporar şi sunt constituite pentru pregătirea şi executarea tragerilor şi misiunilor de foc, testare, experimentare, omologare sau recepţie a dispozitivelor militare şi muniţiilor specifice marinei militare, cu înştiinţarea prealabilă a autorităţilor competente, instituţiilor şi operatorilor economici interesaţi şi cu luarea măsurilor corespunzătoare executării în siguranţă a manevrelor navelor. În acest scop, Direcţia Hidrografică Maritimă emite avize şi publicaţii speciale pentru navigatori şi se aplică măsuri de supraveghere radio, radioelectronice, electronooptice şi vizuale la bordul navelor militare atunci când acestea se află în poligon.

Art. 4. - (1) Din punctul de vedere al amplasării, poligoanele sunt: a) de suprafaţă;

b) subterane.

(2) Poligonul de suprafaţă este destinat executării tragerilor la suprafaţa solului, apei şi/sau în aer.

(3) Poligonul subteran este destinat executării tragerilor în amenajări speciale situate sub nivelul solului.

Art. 5. - (1) Din punct de vedere constructiv şi al siguranţei în utilizare, poligoanele pot fi:

a) deschise;

b) semideschise;

c) închise.

(2) Poligoanele închise sunt complet acoperite şi nu permit ieşirea proiectilelor sau apariţia ricoşeurilor în afara incintei acestora.

Art. 6. - (1) Din punctul de vedere al destinaţiei, poligoanele se clasifică în:

a) poligon de tragere cu armament de calibru mic, mijlociu sau mare;

b) poligon de tragere redus;

c) poligon cu destinaţie specială;

d) poligon complex.

(2) Poligonul de tragere cu armament de calibru mic, mijlociu sau mare este, de regulă, dotat cu echipamente şi dispozitive care asigură marcarea, ridicarea, coborârea sau deplasarea ţintelor prin comandă automată şi evaluarea tragerilor.

Acesta poate fi:

a) poligon automatizat pentru antrenament şi executarea tragerilor, la distanţe reale sau reduse - de cameră;

b) poligon automatizat cu echipamente dislocabile pentru antrenament şi trageri. Acesta se dispune în terenuri neamenajate, care asigură spaţiile necesare pentru instalare şi siguranţă;

c) poligon neautomatizat pentru antrenament şi trageri.

(3) Poligonul de tragere redus este dispus în teren sau în spaţii închise, pe o suprafaţă bine delimitată, cu reguli şi măsuri de siguranţă specifice stabilite, pe care pot fi dispuse machete, ţinte sau detalii de planimetrie reduse la scară, destinat antrenării personalului şi structurilor în condiţii apropiate şedinţelor de tragere de instrucţie/luptă.

(4) Poligonul cu destinaţie specială este utilizat pentru:

a) testarea, experimentarea, omologarea şi recepţionarea armamentului/dispozitivelor militare/muniţiei;

b) urmărirea evoluţiei stării tehnice a armamentului, a dispozitivelor militare şi a muniţiei existente;

c) derularea unor activităţi specifice cum ar fi: activităţi de cercetare ştiinţifică şi laborator, casare muniţii prin delaborare sau distrugere, pregătire pe linie de armă/specialitate, lucrări de distrugeri şi EOD - Explosive Ordnance Disposal/neutralizarea şi distrugerea muniţiilor sau dispozitivelor explozive;

d) trageri/lansări de rachete de luptă sau de instrucţie.

(5) Poligonul complex este poligonul în care se execută, de regulă, toate tipurile de activităţi, atât cele prevăzute la alin. (2), (3) şi (4), precum şi:

a) trageri/lansări de rachete de instrucţie, de evaluare sau de luptă, exerciţii cu trageri reale sau prin simulare cu unităţi/subunităţi aparţinând M.Ap.N., altor structuri din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sau ale armatelor străine, independent sau în cooperare cu acestea;

b) trageri demonstrative, prezentări de tehnică, armament, muniţii şi tehnologie militară, de către operatori economici agreaţi de M.Ap.N.

 

Secţiunea a 2-a

Amenajarea şi organizarea poligoanelor

 

Art. 7. - Suprafaţa pe care este dispus şi amenajat poligonul se împarte şi se delimitează, de regulă, astfel:

a) poligonul propriu-zis;

b) zona de siguranţă;

c) sectorul administrativ al poligonului;

d) alte sectoare stabilite în funcţie de mărimea sau destinaţia poligonului.

Art. 8. -  În poligoanele cu destinaţie specială, în teritoriul poligonului propriu-zis, se stabilesc zone în care se desfăşoară operaţiuni de:

a) experimentare, omologare şi recepţie a armamentului/ dispozitivelor militare sau muniţiei nou-introduse în înzestrare, reparate, modernizate ori transformate;

b) testare a muniţiei existente pentru stabilirea stării tehnice;

c) casare şi distrugere a armamentului/dispozitivelor militare sau muniţiei;

d) testare şi verificare a echipamentelor de măsură a parametrilor balistici asociaţi sistemelor de armament.

Art. 9. - (1) Pentru evitarea accidentelor se stabilesc zone de siguranţă în proximitatea fiecărui poligon, precum şi măsuri de siguranţă opozabile terţilor, de către comisia prevăzută la art. 11 alin. (1) .

(2) Zona de siguranţă cuprinde spaţiul terestru, aerian, maritim şi fluvial complementar poligonului, lateral şi în adâncime, destinat captării rachetelor, proiectilelor, bombelor, gloanţelor şi schijelor, după caz, în scopul prevenirii accidentelor datorate ricoşeurilor, erorilor de determinare şi înregistrare a elementelor de tragere şi instabilităţii unor categorii de tehnică/muniţie pe timpul tragerilor.

(3) Zona de siguranţă se compune din:

a) sectoarele de siguranţă laterale situate în lungul poligonului;

b) sectorul de siguranţă din spate situat în adâncime; c) spaţiul aerian complementar sectoarelor de siguranţă.

(4) Sectoarele de siguranţă sunt stabilite pe baza următoarelor elemente de referinţă:

a) bătaia maximă a armamentului/dispozitivelor militare cu care se execută tragerea în poligon;

b) influenţa terenului asupra proiectilelor/gloanţelor, manifestată prin probabilitatea producerii de ricoşeuri, iar în cazul terenului accidentat, prin acţiunea de limitare a dispersiei loviturilor ricoşate;

c) erorile maxime posibil a se produce în calculul elementelor de tragere;

d) efectul la căderea/explozia muniţiei cu care se execută tragerea;

e) stabilitatea armamentului pe timpul tragerii;

f) influenţa factorilor meteorologici asupra proiectilelor/gloanţelor;

g) amenajările realizate în poligon pentru diminuarea riscurilor.

(5) În cazul în care sectorul de siguranţă este mai mare decât terenul aflat în proprietatea statului şi în administrarea M.Ap.N., se stabilesc zone militare restricţionate care sunt delimitate de cerinţele obiectivului militar.

(6) Zonele militare restricţionate sunt stabilite de comisia prevăzută la art. 11 alin. (1), cu acordul instituţiilor publice, al autorităţilor administraţiei publice locale sau al persoanelor fizice ori juridice, după caz, şi sunt consemnate în documentele de omologare a poligoanelor.

(7) Comandanţii/Şefii unităţilor militare care au în administrare poligoane comunică autorităţilor administraţiei publice locale limitele zonelor militare restricţionate, în vederea preluării interdicţiilor şi limitărilor specifice acestora în planurile urbanistice generale şi în regulamentele aferente unităţilor administrativ-teritoriale.

(8) În vederea folosirii armelor şi dispozitivelor militare în poligoanele, zonele, raioanele maritime şi/sau fluviale şi în poligonul terestru în care se execută trageri sol-aer, aer-aer şi aer-sol, se aplică restricţii temporare de navigaţie şi/sau de zbor stabilite de către autoritatea naţională în domeniul activităţilor hidrografice maritime şi cele stabilite de către autoritatea naţională în domeniul aeronautic, potrivit competenţelor acestora, în condiţiile legii.

(9) Pe timpul activităţii de amenajare şi exploatare a poligoanelor se respectă reglementările de protecţie a mediului în vigoare.

 

Secţiunea a 3-a

Omologarea poligoanelor

 

Art. 10. - Pentru a fi utilizat, orice poligon de tragere se omologhează şi se autorizează, în funcţie de destinaţie, amenajare, dotare şi tipurile de arme, dispozitive militare şi muniţii întrebuinţate.

Art. 11. - (1) Omologarea poligoanelor de tragere se efectuează de către o comisie special constituită în acest scop şi numită, prin ordin de zi pe unitate, de şeful/comandantul marii unităţi/unităţii militare căreia îi este subordonat/repartizat poligonul, după caz.

(2) În compunerea comisiei de omologare prevăzute la alin. (1) se includ:

a) reprezentanţi ai eşalonului care aprobă omologarea şi care autorizează funcţionarea poligonului, dintre care se numeşte preşedintele comisiei de omologare;

b) ofiţeri specialişti în executarea tragerilor sau lucrărilor de distrugere pentru care a fost destinat poligonul, dintre care se numeşte secretarul comisiei de omologare;

c) specialist în protecţia mediului;

d) reprezentanţi ai eşaloanelor superioare celor care aprobă omologarea, unde este cazul;

e) alţi specialişti.

Art. 12. - (1) Omologarea poligoanelor de tragere constă în: a) verificarea modului în care poligonul răspunde cerinţelor;

b) verificarea existenţei actelor juridice şi a celorlalte date privind întrebuinţarea terenului respectiv ca poligon;

c) stabilirea categoriilor de armament, tragerilor şi a complexităţii exerciţiilor tactice cu trageri de luptă ce se pot executa în poligonul respectiv;

d) precizarea extinderii teritoriale a elementelor prevăzute la art. 7, 8 şi 9; acolo unde este posibil se anexează şi fotografiile liniilor de hotar;

e) precizarea principalelor măsuri de siguranţă ce se impun;

f) stabilirea obligaţiilor reciproce ce revin structurilor militare şi organelor administraţiei publice locale pe timpul desfăşurării activităţilor în poligon;

g) alte elemente de care trebuie să se ţină seama în utilizarea şi dezvoltarea ulterioară a poligonului.

(2) La solicitarea comisiilor de omologare, statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi comandamentele de sprijin pot solicita ierarhic structurilor specializate ale M.Ap.N. să elaboreze studii tehnice din care să rezulte posibilitatea asigurării condiţiilor de executare a tragerilor în siguranţă, iar raportul întocmit după derularea acestora va fi anexat la dosarul de omologare.

Art. 13. - (1) Pentru omologare se întocmeşte un dosar compus din documentele explicative sau justificative necesare:

a) extrasul din actul juridic de administrare/folosinţă a terenului pe care funcţionează poligonul, pe care se materializează vecinătăţile şi distanţele faţă de acestea;

b) planul de situaţie al poligonului în care se materializează sectoarele de siguranţă şi zonele militare restricţionate cu dimensiunile specifice;

c) calcule justificative privind măsurile de siguranţă;

d) protocoale/contracte încheiate cu instituţiile publice, autorităţile administraţiei publice locale şi cu persoanele fizice ori juridice, pentru poligoanele temporare şi situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (5), după caz.

(2) Autorizarea funcţionării unui poligon de tragere se realizează prin aprobarea dosarului de omologare de către comandantul eşalonului superior celui care a efectuat omologarea.

(3) Autorizarea poligoanelor prevăzute la alin. (2) se materializează prin eliberarea unui certificat de omologare şi funcţionare, al cărui model este prezentat în anexă, emis de autoritatea care aprobă dosarul de omologare.

(4) Poligonul complex în care se execută trageri sol-aer, aer-aer, sol-sol, aer-sol, navă-aer, navă-navă, aer-navă şi poligoanele cu destinaţie specială pentru testarea, experimentarea, omologarea şi recepţionarea armamentului, dispozitivelor militare, muniţiei, precum şi cele de cercetare ştiinţifică şi activităţi de laborator se omologhează şi se autorizează prin dispoziţii ale şefului Statului Major General.

(5) Omologarea poligoanelor terestre, maritime şi fluviale, amenajate temporar în raioane în care urmează a se desfăşura exerciţii militare cu trageri de luptă, se execută de către o comisie special constituită în acest scop şi numită prin ordin de zi pe unitate de comandantul structurii militare care organizează poligonul, în baza criteriilor stabilite prin precizările şefilor statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi comandanţilor comandamentelor de sprijin.

Art. 14. - (1) Pentru informarea publică, documentele de omologare, în extras, împreună cu copia certificatului de omologare şi funcţionare se transmit, în scris, cu confirmare/aviz de primire sau pe bază de semnătură, de către comandantul structurii militare care are în evidenţă/subordine poligonul la:

a) autoritatea administraţiei publice locale pe teritoriul căreia este amplasat acesta;

b) persoanele fizice şi juridice care deţin terenuri sau imobile care se situează în proximitatea poligonului.

(2) Extrasul din dosarul de omologare, destinat informării publice, conţine, după caz, măsurile de siguranţă, p lanul de situaţie al poligonului, dimensiunile sectoarelor de siguranţă, precum şi zonele militare restricţionate.

(3) Documentele menţionate la alin. (1) se postează pe paginile de internet ale Statului Major General şi statului major al categoriei de forţe ale armatei sau comandamentului de sprijin care are în folosinţă poligonul.

(4) Documentele de omologare aprobate până la data intrării în vigoare a prezentului ordin urmează prevederile alin. (3) .

(5) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) şi (3) documentele de omologare pentru poligoanele de tragere reduse şi cele închise, dispuse în cazărmi.

Art. 15. - Documentele de omologare şi autorizare se actualizează ori de câte ori apar schimbări în destinaţia, amenajarea, dotarea poligonului sau modificări care influenţează regulile de întrebuinţare şi măsurile de siguranţă.

 

Capitolul II

Măsurile de siguranţă opozabile terţilor şi condiţiile cerute pentru personalul poligoanelor

 

Secţiunea 1

Măsuri de siguranţă opozabile terţilor

 

Art. 16. - (1) Cu cel puţin 48 de ore înainte de executarea tragerilor sau pentru poligoanele în care activităţile se succedă zilnic, într-o perioadă de timp stabilită, la începerea fiecărei serii de tragere, comandantul/şeful poligonului notifică organele administraţiei publice locale cu privire la perioada şi tipul activităţilor executate, în vederea informării populaţiei din împrejurimile poligonului.

(2) Periodic, în funcţie de frecvenţa tragerilor, comandantul/şeful poligonului aprobă difuzarea unui comunicat de presă către reprezentanţii mass-mediei existente la nivel local.

(3) Comunicatul de presă este elaborat de către personalul cu atribuţii în domeniul informării şi relaţiilor publice din unitatea militară care are în evidenţă/subordonare poligonul sau cu sprijinul responsabilului de la eşalonul superior acesteia, după informarea prealabilă a Direcţiei informare şi relaţii publice din M.Ap.N.

(4) În cazul în care se folosesc poziţii de tragere/lansare aflate în afara poligonului şi dispuse pe domeniul public sau privat, M.Ap.N., prin unitatea militară care are în evidenţă/subordonare poligonul, încheie convenţii cu autoritatea publică locală sau cu proprietarii terenurilor, după caz.

(5) În poligoanele în care se execută trageri sol-aer, aer-aer, aer-sol, navă-aer, navă-navă, aer-navă sau trageri cu artileria, rachetele şi tancurile din poziţii de tragere acoperite, armamentul greu de infanterie şi/sau al sondajelor aeriene cu baloane şi radiosonde, cu cel puţin 5 zile înainte de executarea tragerilor sau începerea unei serii de tragere, comandantul/ şeful poligonului notifică autorităţile militare şi civile responsabile cu managementul spaţiului aerian şi maritim, după caz, cu privire la perioada şi tipul activităţilor executate în vederea aplicării restricţiilor temporare de navigaţie şi/sau de zbor.

Art. 17. - (1) Acolo unde este posibil, în locuri vizibile, se instalează indicatoare de avertizare cu inscripţia „TRECEREA INTERZISĂ - POLIGON DE TRAGERE“. Acest tip de indicatoare se instalează şi pe drumurile de acces în/din poligon deschise circulaţiei publice.

(2) Pe timpul executării tragerilor, se instalează/ridică fanionul/pavilionul de culoare roşie, iar noaptea, în locul fanioanelor, se folosesc lumini de culoare roşie.

(3) La terminarea tragerilor, terenul este verificat, curăţat şi asanat de muniţia/elementele de muniţie şocată, avariată sau rămasă neexplodată. Semnalele vizuale de avertizare menţionate la alin. (2) se menţin până la terminarea asanării poligonului.

Art. 18. -  În vederea conştientizării populaţiei asupra riscurilor la care se expune prin nerespectarea regulilor şi măsurilor de siguranţă din proximitatea poligoanelor, Direcţia informare şi relaţii publice şi structurile subordonate Statului Major General organizează şi desfăşoară, periodic, campanii/acţiuni de informare publică la nivel naţional/local, prin intermediul comandanţilor garnizoanelor, poligoanelor şi structurilor care desfăşoară trageri.

 

Secţiunea a 2-a

Condiţii cerute pentru personalul din poligoane

 

Art. 19. - (1) Personalul necesar funcţionării poligoanelor permanente, care dispun de amenajări şi instalaţii complexe, încadrează funcţii cuprinse într-un stat de organizare propriu poligonului respectiv sau într-un stat-anexă la statul de organizare al structurii militare care îl are în evidenţă sau subordine.

(2) Funcţiile necesare încadrării personalului din poligoanele permanente sunt prevăzute în statele de organizare în conformitate cu prevederile normelor de definire a funcţiilor personalului din M.Ap.N. În vigoare, având în vedere natura, importanţa, volumul şi complexitatea activităţilor desfăşurate, responsabilitatea şi impactul deciziilor, precum şi expunerea la factorii de risc.

Art. 20. - Din punctul de vedere al funcţionării poligoanelor, al respectării măsurilor de siguranţă şi evitării producerii de accidente, personalul din poligoane trebuie să cunoască, în principal:

a) destinaţia, compunerea, particularităţile poligonului, precum şi principalele activităţi ce se desfăşoară în acesta;

b) măsurile de siguranţă şi procedurile de aplicare a acestora;

c) modul de acţiune în cazul găsirii de muniţii şocate, avariate sau rămase neexplodate;

d) modul de acţiune în situaţii de urgenţă medicală;

e) zona destinată pentru aterizarea mijloacelor de evacuare aeriană;

f) zonele interzise la tragere, precum şi zonele de siguranţă;

g) măsurile de protecţie a mediului pe timpul activităţilor militare.

 

Capitolul III

Dispoziţii finale

 

Art. 21. - (1) Evidenţa poligoanelor se păstrează şi actualizează permanent la structura militară care le are în subordine sau care le organizează.

(2) Anual, până la 1 decembrie, structurile de instrucţie şi doctrină ale statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi comandamentelor de sprijin transmit la Direcţia instrucţie şi doctrină din Statul Major General un centralizator al poligoanelor care vor fi utilizate în procesul de instrucţie al anului următor.

Art. 22. - Poligoanele, indiferent de tipul acestora, care la data intrării în vigoare a prezentului ordin deţin documente de omologare sau de aprobare a funcţionării, nu urmează procedura prevăzută la art. 11 alin. (1) .

Art. 23. -  În termen de 60 de zile de la publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, se stabilesc condiţiile specifice privind amenajarea poligoanelor, precum şi planificarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor în poligoanele statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi comandamentelor de sprijin, prin dispoziţii ale şefului Statului Major General.

Art. 24. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 25. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apărării naţionale,

Mircea Duşa

 

Bucureşti, 29 noiembrie 2013

Nr. 119.

 

ANEXĂ*)

 

CERTIFICAT

 


1 Pentru poligoanele maritime şi fluviale se vor înscrie coordonatele punctelor care delimitează poligonul.

2 Se va preciza tipul categoriei de armament.


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

MINISTERUL ECONOMIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea prescripţiilor tehnice PT CR 6-2013 „Autorizarea operatorilor control nedistructiv şi a persoanelor juridice care efectuează examinări nedistructive, precum şi evaluarea persoanelor juridice care efectuează examinări distructive“, PT CR 7-2013 „Aprobarea procedurilor de sudare pentru oţel, aluminiu, aliaje de aluminiu şi polietilenă de înaltă densitate (PE-HD) “ şi PT CR 9-2013 „Autorizarea sudorilor care execută lucrări de sudare la instalaţii sub presiune şi la instalaţii de ridicat şi a operatorilor sudare ţevi şi fitinguri din polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)”

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (2) lit. b), ale art. 5 lit. n), ale art. 10 lit. f) şi ale art. 12 lit. b) din Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, republicată,

în baza prevederilor art. 2 lit. b), ale art. 3 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (11) din Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 47/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul economiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Prescripţia tehnică PT CR 6-2013 „Autorizarea operatorilor control nedistructiv şi a persoanelor juridice care efectuează examinări nedistructive, precum şi evaluarea persoanelor juridice care efectuează examinări distructive“, prevăzută în anexa nr. I.

Art. 2. - Se aprobă Prescripţia tehnică PT CR 7-2013 „Aprobarea procedurilor de sudare pentru oţel, aluminiu, aliaje de aluminiu şi polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)”, prevăzută în anexa nr. II.

Art. 3. - Se aprobă Prescripţia tehnică PT CR 9-2013 „Autorizarea sudorilor care execută lucrări de sudare la instalaţii sub presiune şi la instalaţii de ridicat şi a operatorilor sudare ţevi şi fitinguri din polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)”, prevăzută în anexa nr. III.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, se abrogă Ordinul ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri nr. 442/2010 pentru aprobarea prescripţiilor tehnice PT CR 6-2010 „Autorizarea personalului şi a laboratoarelor care efectuează examinări nedistructive şi evaluarea capabilităţii tehnice a laboratoarelor care efectuează examinări distructive”, PT CR 7-2010 „Aprobarea procedurilor de sudare pentru oţel, aluminiu şi aliaje de aluminiu pentru polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)” şi PT CR 9-2010 „Autorizarea sudorilor care execută lucrări de sudare la instalaţii sub presiune şi la instalaţii de ridicat, în oţel, aluminiu, aliaje de aluminiu şi polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 şi 226 bis din 9 aprilie 2010.

Art. 5. - Anexele nr. I, II şi III*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 30 de zile de la publicare.

 

p. Ministrul economiei,

Adrian Ciocănea

secretar de stat

 

Bucureşti, 30 aprilie 2013

Nr. 1001.


*) Anexele nr. I-III se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial“, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.