MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 764/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 764         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 9 decembrie 2013

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 354 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, precum şi ale art. 1451 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal în forma introdusă prin Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 34/2009

 

Decizia nr. 355 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, astfel cum acestea au fost introduse prin articolul unic pct. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

948. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 pentru Societatea Comercială „Uzina Mecanică Orăştie” - SA, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei

 

949. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 pentru Societatea Comercială „Radioactiv Mineral” - S.A. Măgurele, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei

 

950. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.094/2009 privind condiţiile introducerii pe piaţă a generatoarelor de aerosoli

 

955. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 797/2012 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională prin utilizarea tehnologiilor noi şi crearea de locuri de muncă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

280. - Ordin al preşedintelui Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor privind stabilirea cuantumului taxei individuale aferente programului de instruire a evaluatorilor de spitale certificaţi de către Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor, precum şi al taxei anuale de valabilitate a certificatului de evaluator de spitale

 

1.466. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru abrogarea Ordinului ministrului-sănătăţii nr. 964/2013 privind informaţiile de interes public ce pot fi comunicate şi informaţiile exceptate de la comunicare, la nivelul Ministerului Sănătăţii

 

1.477. - Ordin al ministrului sănătăţii privind acreditarea unităţii sanitare Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi pentru activitatea de prelevare de organe

 

1.478. - Ordin al ministrului sănătăţii privind acreditarea unităţii sanitare Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi pentru activitatea de prelevare de organe şi ţesuturi

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 354

din 24 septembrie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, precum şi ale art. 1451 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal în forma introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniei Marius Morar - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe roi se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, precum şi ale art. 1451 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal în forma introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Bel Plastic” - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 78.381/3/CA/2011 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a - contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 122D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, referitor la înfrângerea prevederilor constituţionale ale art. 79 şi 141 arată că avizul Consiliului Legislativ a fost solicitat, iar în ceea ce priveşte avizul Consiliului Economic şi Social se raportează la Decizia Curţii Constituţionale nr. 83/2009, astfel că această critică nu poate fi reţinută. În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea extrinsecă a ordonanţei de urgenţă, arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra acestui aspect prin Decizia nr. 850/2011, constatând că din această perspectivă ordonanţa nu înfrânge dispoziţiile constituţionale ale art. 115 alin. (4).

În ceea ce priveşte avizul Comitetului TVA, arată că prin jurisprudenţa sa, Cauza C-409/99, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat că un stat membru nu poate să excludă produse din sistemul de deducere a taxei pe valoarea adăugată fără a consulta în prealabil Comitetul consultativ pentru taxa pe valoarea adăugată. În continuare, având în vedere cele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 668/2011, apreciază că înţelesul normei invocate a fost stabilit în mod clar, precis şi neechivoc de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Cu toate acestea, consideră că cele statuate nu se circumscriu unui nivel de relevanţă constituţională. Declararea neconstituţionalităţii unui text prin raportare la jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii

Europene trebuie să fie ceva subsidiar, care se regăseşte ca un ultim remediu.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin încheierea din 5 februarie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 78.381/3/CA/2011, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a - contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 pct. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unei măsuri financiar-fiscale, prin care s-a completat Legea nr. 571/2003 cu art. 1451 în forma în vigoare în perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2010. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Bel Plastic” -S.R.L. din Bucureşti cu ocazia soluţionării unei cauze având ca obiect o contestaţie împotriva unui act administrativ fiscal.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că ordonanţa de urgenţă criticată a fost adoptată în lipsa avizelor Consiliului Legislativ şi Consiliului Economic şi Social, cu încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 79 şi 141. În continuare, susţine că, deşi este vorba despre o ordonanţă de urgenţă, Guvernul nu a motivat urgenţa adoptării acestui act normativ astfel cum impun prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie. Neîndeplinirea exigenţelor constituţionale impuse Guvernului, în calitate de legiuitor delegat,în baza art. 115 alin. (4) din Constituţie, de a indica situaţia extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată şi de a motiva urgenţa reglementării în cuprinsul actului normativ determină neconstituţionalitatea acestuia. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 1451 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, dispoziţii introduse prin art. 32 pct. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009, arată că acestea reglementează limitările speciale ale dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată.

Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată stabileşte cazurile şi condiţiile în care pot fi aduse restricţii dreptului de deducere a taxei, iar Guvernul a înţeles, conform Notei de fundamentare, să recurgă la dispoziţiile art. 177 din această directivă.

Din cuprinsul Notei de fundamentare rezultă că Guvernul s-a limitat la a întocmi şi a transmite Comisiei Europene solicitarea privind consultarea Comitetului TVA, adoptând art. 32 pct. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 fără a aştepta consultarea efectivă a acestui organism consultativ, contrar dispoziţiilor art. 177. Pentru nerespectarea obligaţiei procedurale dea consulta Comitetul TVA în prealabil adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009, apreciază că Guvernul a încălcat obligaţiile prevăzute de art. 148 alin. (2) şi (4) din Legea fundamentală.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a - contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Dispoziţiile legale invocate privesc aspecte fiscale, reglementate printr-o Ordonanţă de urgenţă de modificare a Codului fiscal, cu privire la care nu există elemente certe că Guvernul României a întreprins toate măsurile necesare obţinerii avizelor obligatorii, prealabile modificărilor adoptate. Prevederile legilor de înfiinţare, organizare şi funcţionare a Consiliului Economic şi Social precum şi a Consiliului Legislativ erau obligatorii la momentul adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009.

Nerespectarea atribuţiilor acestor instituţii şi încălcarea legilor care reglementează activitatea acestor instituţii aduc grave atingeri modalităţii în care s-a adoptat Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 34/2009. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, apreciază că nu există dovezi referitoare la situaţia extraordinară care a determinat adoptarea ordonanţei de urgenţă criticate.

Referitor la invocarea prevederilor art. 148 din Constituţie, arată că la dosar există dovezi de înaintare din partea României, la 22 aprilie 2009, a unei solicitări de consultare a Comitetului TVA, aşadar după adoptarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 34/2009.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul, în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 115 alin. (4) din Constituţie, precizează că, astfel cum se susţine în cuprinsul Notei de fundamentare a actului normativ, reglementarea are ca scop întărirea disciplinei în ceea ce priveşte ajustarea TVA, măsura fiind de natură a contribui la atingerea obiectivelor de creştere economică şi reducere a deficitului bugetar, obiective inserate în cuprinsul preambulului. În ceea ce priveşte eventuala neconcordanţă între norma criticată şi dispoziţiile comunitare, arată că, în cuprinsul Deciziei nr. 1.596/2009, Curtea Constituţională a reţinut că „nu este de competenţa sa să analizeze conformitatea unei dispoziţii de drept naţional cu textul Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene prin prisma art. 148 din Constituţie.(...) în situaţia în care Curtea Constituţională s-ar considera competentă să se pronunţe asupra conformităţii legislaţiei naţionale cu cea europeană, s-ar ajunge la un posibil conflict de jurisdicţii între cele două instanţe, ceea ce, la acest nivel, este inadmisibil”.

Referitor la respectarea dispoziţiilor legale în materie privind consultarea Consiliului Economic şi Social şi obţinerea avizului Consiliului Legislativ, precizează că, în conformitate cu atribuţiile stabilite prin lege, urmează a se pronunţa Ministerul Finanţelor Publice (instituţia iniţiatoare a proiectului de ordonanţă de urgenţă) şi Secretariatul General al Guvernului.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere ai Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Din încheierea de sesizare şi din notele scrise depuse în motivarea excepţiei rezultă că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, precum şi ale art. 1451 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal în forma introdusă prin Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 34/2009.

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 14 aprilie 2009.

Art. 1451 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal în forma introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 are următorul cuprins:

(1) în cazul vehiculelor rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, nu se deduce taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor acestor vehicule şi nici taxa aferentă achiziţiilor de combustibil destinat utilizării pentru vehiculele care au aceleaşi caracteristici, aflate în proprietatea sau în folosinţa persoanei impozabile, cu excepţia vehiculelor care se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:

a) vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal Iaşi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă;

b) vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi;

c) vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane, instruirea de către şcolile de şoferi, transmiterea folosinţei în cadrul unui contract de leasing financiar sau operaţional;

d) vehiculele utilizate în scop comercial, respectiv în vederea re vânzării.

(2) Prin achiziţie de vehicule, în sensul alin. (1), se înţelege cumpărarea unui vehicul din România, importul sau achiziţia intracomunitară a vehiculului.

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică pentru avansurile care au fost achitate înainte de data de 1 mai 2009 pentru valoarea totală sau parţială a vehiculelor rutiere motorizate, dacă livrarea acestora intervine după data de 1 mai 2009 inclusiv.

(4) Prevederile prezentului articol se aplică până la data de 31 decembrie 2010 inclusiv.”

Curtea reţine că, potrivit alin. (4) suscitat, art. 1451 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică până la data de 31 decembrie 2010 inclusiv. Deşi nu mai sunt în vigoare în forma introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009, aceste dispoziţii îşi produc în continuare efectele juridice. Astfel, aceste prevederi legale constituie temeiul juridic pentru nerecunoaşterea autoarei excepţiei a dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă achiziţiei de combustibil în perioada 1 mai 2009- 31 august 2010. În acest caz, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, se constată că instanţa de contencios constituţional are competenţa de a controla constituţionalitatea dispoziţiilor legale ale art. 1451 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal în forma introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autoarea excepţiei invocă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitor la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea invocă prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că proiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale a fost transmis Consiliului Legislativ, spre avizare, de către Secretariatul General al Guvernului cu Adresa nr. 61 din 10 aprilie 2009. Consiliul Legislativ a emis, la data de 13 aprilie 2009, Avizul nr. 316 favorabil proiectului de ordonanţă de urgenţă. Curtea reţine că, potrivit art. 4 alin. (3) din Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, pentru ordonanţele prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie, termenul de emitere a avizului este de 24 de ore.

Prin urmare, pe baza acestor date, Curtea constată că Guvernul şi-a îndeplinit sarcina constituţională de a solicita avizul Consiliului Legislativ, acesta din urmă fiind în culpă prin nerespectarea termenului legai de emitere a avizului.

Referitor la lipsa avizului Consiliului Economic şi Social, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 83 din 15 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 25 martie 2009, a constatat că art. 141 din Constituţie se rezumă doar la consacrarea rolului Consiliului Economic şi Social ca organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului, iar pentru detalii privind domeniile de specialitate în care acesta este consultat, textul face trimitere la legea sa organică de înfiinţare, organizare şi funcţionare. Norma constituţională, exprimând sintetic rolul pur consultativ pentru Parlament şi Guvern al Consiliului Economic şi Social, nu face niciun fel de referire expresă la obligaţia iniţiatorilor proiectelor de acte normative de a solicita avizul consultativ al Consiliului Economic şi Social şi nici cu privire la mecanismele de consultare a acestui organ consultativ, acestea fiind tratate în legea de organizare şi funcţionare a acestuia, la care Legea fundamentală face trimitere.

Într-un mod cu totul diferit, legiuitorul constituant a reglementat în art. 79 din Legea fundamentală rolul Consiliului Legislativ, care „este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii. El ţine evidenţa oficială a legislaţiei României”. Sub acest aspect, nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ duce la neconstituţionalitatea legii sau ordonanţei - simplă sau de urgenţă. Dacă voinţa legiuitorului constituant ar fi fost în sensul impunerii obligativităţii solicitării avizului, atunci aceasta ar fi fost exprimată în cuprinsul art. 141 din Legea fundamentală, într-un mod asemănător celui folosit la redactarea art. 79 pentru reglementarea rolului şi atribuţiilor Consiliului Legislativ.

Având în vedere aspectele reţinute în decizia precitată, Curtea constată că nici în speţa de faţă nu poate fi reţinută neconstituţionalitatea ordonanţei de urgenţă prin raportare la art. 141 din Constituţie.

În ceea ce priveşte invocarea prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (4), din perspectiva inexistenţei situaţiei extraordinare şi a nemotivării urgenţei adoptării ordonanţei de urgenţă, Curtea observă că instanţa de contencios constituţional a statuat că pentru emiterea unei ordonanţe de urgenţă este necesară existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public. Astfel, prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, şi prin Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, Curtea a reţinut implicaţiile deosebirii terminologice dintre noţiunea de „caz excepţional”, utilizat în concepţia art. 114 alin. (4) din Constituţie anterior revizuirii, şi cea de”situaţie extraordinară”, arătând că, deşi diferenţa dintre cei 2 termeni, din punctul de vedere al gradului de abatere de la obişnuit sau comun căruia îi dau expresie, este evidentă, aceIaşi legiuitor a simţit nevoia să o pună la adăpost de orice interpretare de natură să minimalizeze o atare diferenţă, prin adăugarea sintagmei „a căror reglementare nu poate fi amânată”, consacrând, astfel, în terminis imperativul urgenţei reglementării.

Prin aceleaşi decizii, Curtea a reamintit jurisprudenţa sa pronunţată anterior revizuirii Legii fundamentale şi a precizat că de esenţa cazului excepţional este caracterul său obiectiv, în sensul că „existenţa sa nu depinde de voinţa Guvernului care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacţioneze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanţei de urgenţă” (Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998).

Raportat la cauza de faţă, Curtea observă că Guvernul a motivat urgenţa ca fiind determinată de:

- contextul internaţional, principalele caracteristici ale politicii bugetare în perioada următoare, care vor fi subordonate obiectivelor de susţinere a creşterii economice şi de reducere a inflaţiei şi atingerii unui deficit bugetar la un nivel corelat cu obiectivele macroeconomice;

- reducerea cheltuielilor bugetare în sensul diminuării cheltuielilor curente de administrare şi alocarea cu prioritate a resurselor către proiecte cu efect multiplicator în economie care reprezintă principalul mijloc de limitare a ritmului de scădere economică şi de compensare parţială a reducerii activităţii din sectorul privat, deziderate ce se regăsesc şi în opiniile şi recomandările Comisiei Europene şi ale organismelor financiare internaţionale;

- necesitatea măsurilor menite să reducă volumul cheltuielilor bugetare la un nivel care să permită respectarea angajamentelor interne şi internaţionale asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar.

Având în vedere jurisprudenţa cu privire la art. 115 alin. (4) din Constituţie la care s-a făcut referire mai sus, precum şi motivele invocate de Guvern, Curtea consideră că există o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă şi independentă de voinţa Guvernului care a stat la baza adoptării ordonanţei de urgenţă criticate. Pentru aceste motive, Curtea constată că reglementarea criticată îndeplineşte exigenţele urgenţei prevăzute în art. 115 alin. (4) din Constituţie.

În ceea ce priveşte critica potrivit căreia ordonanţa criticată a fost adoptată contrar dispoziţiilor art. 177 din Directiva 2006/112/CE, încălcând, astfel, art. 148 alin. (2) şi (4) din Legea fundamentală, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi reţinută.

Art. 177 primul paragraf din Directiva 2006/112/CE dispune că, „După consultarea comitetului TVA, fiecare stat membru poate exclude total sau parţial, din motive economice conjuncturale, din sistemul de deduceri toate sau o parte din bunurile de capital sau alte bunuri”. Directiva 2006/112/CE a abrogat, printre altele, inclusiv Directiva nr. 77/388/CEE, care la art. 17 alin. (7) conţinea dispoziţii corespondente celor din art. 177, dispunând că, „sub rezerva consultărilor prevăzute la articolul 29, fiecare stat membru poate, din cauza caracterului ciclic al economiei, să excludă, în totalitate sau în parte, toate sau câteva dintre bunurile de capital sau alte bunuri de la sistemul deducerilor.”

De asemenea, Curtea observă că, răspunzând unor întrebări preliminare, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat, prin Hotărârea din 8 ianuarie 2002, pronunţată în Cauza C-409/99, şi Hotărârea din 14 septembrie 2006, pronunţată în Cauza C-228/05, că prima teză a articolului 17 alineatul (7) din a şasea Directivă nr. 77/388/CEE trebuie interpretată în sensul că nu autorizează un stat membru să excludă produse din sistemul de deducere a taxei pe valoarea adăugată fără a consulta în prealabil Comitetul consultativ pentru taxa pe valoarea adăugată instituit prin articolul 29 din directivă.

În continuare, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, a constatat că folosirea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituţionalitate ca normă interpusă celei de referinţă implică, în temeiul art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, o condiţionalitate cumulativă: pe de o parte, această normă să fie suficient de clară, precisă şi neechivocă prin ea însăşi sau înţelesul acesteia să fi fost stabilit în mod clar, precis şi neechivoc de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi, pe de altă parte, norma trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanţă constituţională, astfel încât conţinutul său normativ să susţină posibila încălcare de către legea naţională a Constituţiei - unica normă directă de referinţă în cadrul controlului de constituţionalitate. Prin prisma condiţionalităţii cumulative enunţate rămâne la aprecierea Curţii Constituţionale aplicarea în cadrul controlului de constituţionalitate a hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene sau formularea de către ea însăşi de întrebări preliminare în vederea stabilirii conţinutului normei europene. O atare atitudine ţine de cooperarea dintre instanţa constituţională naţională şi cea europeană, precum şi de dialogul judiciar dintre acestea, fără a se aduce în discuţie aspecte ce ţin de stabilirea unor ierarhii între aceste instanţe.

În cauza de faţă, Curtea consideră că, deşi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a pronunţat hotărâri referitoare la dispoziţiile directivei invocate, prin care a stabilit în mod clar, precis şi neechivoc înţelesul acesteia, norma nu are relevanţă constituţională, astfel încât conţinutul său normativ să susţină posibila încălcare de către legea naţională a Constituţiei. Rămâne, astfel, în competenţa instanţei de judecată realizarea tuturor demersurile necesare aflării situaţiei reale referitoare la existenţa sau inexistenţa consultărilor Comitetului TVA şi, studiind jurisprudenţa europeană, fie să o aplice direct, fie, dacă consideră necesar, să formuleze o întrebare preliminară.

Având în vedere cele expuse, Curtea urmează să respingă excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială „Bel Plastic” - S.R.L. în Dosarul nr. 78.381/3/CA/2011 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a - contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, precum şi ale art. 1451 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal în forma introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a - contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢI! CONSTITUŢIONALE

AUGUSTINIZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 355

din 24 septembrie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, astfel cum acestea au fost introduse prin articolul unic pct. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu

 

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, astfel cum acestea au fost introduse prin articolul unic pct. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Goldplast” - S.A. din Bistriţa în Dosarul nr. 1.584/33/2012 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 150D/2013.

La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei, avocatul Bogdan Ioniţă, cu delegaţie depusă la dosar, lipsă fiind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens susţine că dispoziţiile de lege criticate reglementează o taxă fixă care nu ţine cont de valoarea materiei impozabile şi nici de valoarea de vânzare, fiind evidentă încălcarea principiilor aşezării juste a sarcinilor fiscale şi al proporţionalităţii. De asemenea consideră că trebuie avut în vedere şi principiul „poluatorul plăteşte”, astfel că această taxă ar trebui plătită de producător, iar nu de alte persoane.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei. În acest sens apreciază că, sub aspectul invocării prevederilor constituţionale ale art. 56, autorul tinde la o modificare a normelor criticate, ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale, iar cât priveşte celelalte critici de neconstituţionalitate apreciază că acestea nu pot fi reţinute.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin încheierea din 22 februarie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 1.584/33/2012, Curtea de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, astfel cum acestea au fost introduse prin articolul unic pct. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu în forma în vigoare la 31 decembrie 2009, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Goldplast” - S.A. din Bistriţa cu ocazia soluţionării unei contestaţii împotriva unui act administrativ fiscal.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate încalcă flagrant justa aşezare a sarcinilor fiscale, întrucât stabileşte un cuantum fix al taxei, indiferent de costurile de producţie ale materiei impozabile şi indiferent de preţul de vânzare al acesteia. Consecinţa practică a acestui sistem de impunere este că, în cursul anului 2009, societatea a vândut în pierdere, întrucât cuantumul mare al ecotaxei a depăşit profitul realizat prin vânzarea pungilor de plastic.

Ecotaxa a fost creată pentru taxarea unui produs poluant; prin urmare, faptul generator al taxei ar trebui să fie poluarea produsă de acesta. Cu toate acestea, potrivit normelor metodologice care însoţesc aplicarea ecotaxei, aceasta trebuie achitată până în data de 25 din luna următoare trimestrului în care a fost produsă punga. Or, un asemenea termen determină plata ecotaxei de către producător, chiar înainte ca produsul să fie pus în vânzare. Deci, acesta va fi nevoit să achite o ecotaxă deşi nu a vândut bunul taxat şi acesta nu a poluat în vreun fel mediul.

Principiul justei aşezări a sarcinilor fiscale este încălcat şi datorită faptului că producătorul este obligat la plata ecotaxei, în schimb consumatorul final, care poluează prin folosirea pungii, nu suportă această sarcină fiscală.

Curtea de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Dispoziţiile legale atacate impun un cuantum fix al ecotaxei, aplicabil în mod egal tuturor producătorilor, indicaţi de către legiuitor ca fiind cei care poluează mediul. Instituirea acestei taxe reprezintă o modalitate prin care a fost adusă la îndeplinire obligaţia pozitivă a statului român de a asigura un cadru legal adecvat pentru exercitarea dreptului la un mediu sănătos. De altfel, sub aspect fiscal, o atare taxă este expresia la nivel legal a textului constituţional al art. 35, iar celelalte aspecte invocate privesc chestiuni care nu sunt relevante din perspectiva constituţionalităţii textului.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că autorul excepţiei de neconstituţionalitate doreşte modificarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, prin diferenţierea cuantumului ecotaxei în funcţie de costul de producţie (şi astfel producătorul nu mai produce în pierdere, evitându-se falimentul acestuia), precum şi prin modificarea titularului obligaţiei de plată a ecotaxei, de la producător la consumatorul final.

În aceste condiţii consideră că excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulată, are ca finalitate modificarea dispoziţiilor de lege supuse controlului. Or, soluţionarea unei asemenea solicitări nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, astfel cum acestea au fost introduse prin articolul unic pct. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 1.193 din 30 decembrie 2005, iar Ordonanţa Guvernului nr. 25/2008 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 29 august 2008.

Dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 25/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu excepţia lit. d) a alin. (1) al art. 9 din. articolul unic, pct. 7, au fost abrogate prin Legea nr. 167/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 20 iulie 2010.

Analizând dispoziţiile de lege criticate, Curtea constată că, deşi nu mai sunt în vigoare, acestea îşi produc în continuare efectele juridice. Astfel, aceste prevederi constituie temeiul juridic în baza căruia s-a efectuat impunerea în sarcina reclamantului. În acest caz, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, se constată că instanţa de contencios constituţional are competenţa de a controla constituţionalitatea dispoziţiilor legale ale art. 9 alin. (1) lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, astfel cum acestea au fost introduse prin articolul unic pct. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, chiar dacă ele nu mai sunt în vigoare.

Dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, astfel cum acestea au fost introduse prin articolul unic pct. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2008 privind Fondul pentru mediu, au următorul conţinut:

„(1) Veniturile Fondului pentru mediu se constituie din: [...]

q) o taxă, denumită în continuare ecotaxă, în valoare de 0,2 lei/bucată pentru pungile de tip sacoşă - banană, cu mâner aplicat, sau maieu -, din materiale care nu sunt biodegradabile, începând cu data de 1 ianuarie 2009, încasată de la operatorii economici care introduc pe piaţa naţională astfel de ambalaje de desfacere. Ecotaxa se evidenţiază distinct pe documentele de vânzare, iar valoarea acesteia se afişează la loc vizibil în vederea informării consumatorilor finali.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autoarea excepţiei invocă prevederile constituţionale ale art. 56 alin. (2) referitor la aşezarea justă a sarcinilor fiscale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în esenţă, autoarea excepţiei solicită, pe de-o parte, modificarea cuantumului ecotaxei în funcţie de costul de producţie şi, pe de altă parte, modificarea titularului obligaţiei de plată a ecotaxei, de la producător la consumatorul final.

O asemenea solicitare nu intră însă în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.

În ceea ce priveşte critica autorului excepţiei în sensul că normele metodologice de aplicare a ordonanţei impun achitarea ecotaxei până la data de 25 din luna următoare trimestrului în care a fost produsă punga şi, prin urmare, obligaţia de plată la naştere chiar înainte ca produsul să fie pus în vânzare, Curtea apreciază că acest aspect trebuie examinat în concret de către instanţa fondului, eventual în cadrul unei excepţii de nelegalitate, Curtea neputându-se pronunţa decât asupra constituţionalităţii unei norme de rangul legii, nu şi asupra legalităţii unor acte inferioare legii. În cazul în care normele metodologice încalcă legea sau adaugă la dispoziţiile legii, acestea pot fi atacate în faţa instanţei de contencios administrativ, care, verificând conţinutul hotărârii Guvernului, poate să statueze, cu ocazia efectuării controlului specific, asupra conformităţii dispoziţiilor acestora cu actul normativ cu forţă juridică superioară.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, astfel cum acestea au fost introduse prin articolul unic pct. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, ridicată de Societatea Comercială „Goldplast” - S.A. În Dosarul nr. 1.584/33/2012 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a Ii-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 pentru Societatea Comercială „Uzina Mecanică Orăştie” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară şi ale art. 53 alin. (1) din Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr. 5/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 pentru Societatea Comercială „Uzina Mecanică Orăştie” - SA, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul economiei,

Andrei Dominic Gerea

Viceprim-ministru,

ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

p. Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Georgeta Bratu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 4 decembrie 2013.

Nr. 948.

 

ANEXĂ

MINISTERUL ECONOMIEI

Societatea Comercială „Uzina Mecanică Orăştie” - S.A.

Sediul/Adresa: Orăştie, str. N. Titulescu nr. 60

Cod unic de înregistrare: 15657042

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2013

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

Nr. rd.

Propuneri an curent (2013)

0

1

2

3

4

.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.3+Rd.4)

1

2.014

 

1

 

Venituri din exploatare

2

1.971

 

2

 

Venituri financiare

3

43

 

3

 

Venituri extraordinare

4

 

I.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.5=Rd.6+Rd.17+Rd.1B)

5

2.014

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

6

1-968

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri si servicii

7

582

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe si vărsăminte asimilate

8

158

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

9

821

 

 

 

C1

ch. cu salariile

10

520

 

 

 

C2

bonusuri

11

9

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

12

35

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

13

 

 

 

 

C4

cheltuieli aferente contractului de mandat

14

80

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

15

177

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

16

407

 

2

 

Cheltuieli financiare

17

46

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

18

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

19

0

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

20

 

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

21

 

 

1

 

Rezerve legale

22

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

23

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

24

 

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi externe

25

 

 

5

 

Arte repartizări prevăzute de lege

26

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de Ea Rd. 22, 23, 24, 25 şi 26.

n

 

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat Fa nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţa

23

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

29

 

 

 

a)

dividende cuvenite bugetului de stat sau local, după caz

30

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.22 - Rd.29 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

31

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

32

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

33

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

34

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

35

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

36

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama si publicitate

37

 

 

 

e)

alte cheltuieli

38

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

39

63

 

1

 

Alocaţii de la buget

40

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

41

63

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

42

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

43

39

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

44

29

 

 

 

Nr. mediu de personal conf. OUG 95/2002

 

8

 

3

 

Cheltuieli de natura salariala (a+b), din care:

45

529

 

 

a)

cheltuieli cu salariile

46

520

 

 

b)

bonusuri

47

9

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza fondului de salarii aferent personalului angajat pe baza de contract individual de munca (Rd.46/Rd.44)/12*1000

48

1.494

 

5

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoana) influenţat de bonificaţiile si bonusurile în lei si sau natura (Rd.45/Rd.44)/12*1000

49

1.520

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu în preţuri curente (lei/persoană) (Rd-2/Rd.44)

50

68

 

7

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preţuri comparabile (lei/persoană)

51

68

 

8

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (unităţi fizice/ persoana)*

52

0

 

9

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.5/Rd. 11x1000

53

1,000

 

10

 

Plăţi restante, în preţuri curente

54

252.000

 

11

 

Creanţe restante, în preţuri curente

55

100

 

NOTA: Societate nu realizează produse de serie fapt pentru care nu poate exprima productivitatea muncii în unităţi fizice.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 pentru Societatea Comercială „Radioactiv Mineral” - S.A. Măgurele, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiar la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară şi ale art. 53 alin. (1) din Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr. 5/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 pentru Societatea Comerciala „Radioactiv Mineral” - S.A. Măgurele, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul economiei,

Andrei Dominic Gerea

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

p. Ministru! muncii,

familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Georgeta Bratu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 4 decembrie 2013.

Nr. 949.

 

ANEXA

 

AUTORITATEAADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE/LOCALE

Operatorul economic: Societatea Comercială „Radioactiv Mineral” - S.A. Măgurele

Sediul/Adresa: judeţul Ilfov, Măgurele

Cod unic de înregistrare: R016695222

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2013

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

Nr. rd.

Propuneri an curent 2013

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2*Rd.3+Rd.4)

1

769

 

1

 

Venituri din exploatare

2

764

 

2

 

Venituri financiare

3

5

 

3

 

Venituri extraordinare

4

0

II

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.5=Rd.6+Rd.17+Rd.18)

5

769

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

6

766

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri si servicii

7

138

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe si vărsăminte asimilate

8

30

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

9

563

 

 

 

C1

ch. cu salariile

10

326

 

 

 

C2

bonusuri

11

0

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

12

 

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

13

 

 

 

 

C4

cheltuieli aferente contractului de mandat

14

82

 

 

 

CS

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale si alte obligaţii legale

15

153

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

16

35

 

2

 

Cheltuieli financiare

17

3

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

18

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

19

0

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

20

0

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

21

0

 

1

 

Rezerve legale

22

0

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

23

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor cantabile din anii precedenţi

24

 

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

25

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

26

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 22, 23, 24, 25 şi 26.

27

0

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

28

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

29

0

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat sau local, după caz

30

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.22 - Rd.29 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

31

0

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

32

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

33

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

34

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

35

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

36

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama si publicitate

37

 

 

 

e)

alte cheltuieli

38

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

39

 

 

1

 

Alocaţii de la buget

40

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

41

 

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

42

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

43

26

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

44

26

 

3

 

Cheltuieli de natura salariala (a+b), din care:

45

328

 

 

a)

cheltuieli cu salariile

46

328

 

 

b)

tonusuri

47

0

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza fondului de salarii aferent personalului angajat pe baza de contract individual de munca (Rd.46/Rd.44)/121000

48

1.051

 

5

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoana) influenţat de bonificaţiile si bonusurile în lei si sau natura (Rd.45/Rd.44)/12”1000

49

1.051

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu în preţuri curente (lei/persoană) (Rd.2/Rd.44)

50

29

 

7

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preţuri comparabile (lei/persoană)

51

 

 

8

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (unităţi fizice/ persoana)

52

 

 

9

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd-.5/Rd,1)x1000

53

1.000

 

10

 

Plăţi restante, în preţuri curente

54

1.760

 

11

 

Creanţe restante, în preţuri curente

55

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.094/2009 privind condiţiile introducerii pe piaţă a generatoarelor de aerosoli

 

Având în vedere art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislaţiei Uniunii Europene care armonizează condiţiile de comercializare a produselor, în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 1.094/2009 privind condiţiile introducerii pe piaţă a generatoarelor de aerosoli, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 19 octombrie 2009, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 5 alineatul (1), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Fără a afecta prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 ai Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006, pe fiecare generator de aerosoli sau pe eticheta ataşată acestuia, atunci când informaţiile nu pot fi înscrise pe generatorul de aerosoli datorită dimensiunilor sale reduse, respectiv capacitatea maximă este mai mică sau egală cu 150 ml, trebuie înscrise, cu litere vizibile, lizibile şi de neşters, următoarele informaţii:”.

2. La articolul 5 alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,d) detaliile prevăzute la pct. 2.2 din anexă;”.

3. La anexă, la punctul 1, după punctul 1.7 se introduc două noi puncte, punctele 1.7a şi 1.7b, cu următorul cuprins:

„1.7a. Substanţă - o substanţă, astfel cum este definită la art. 2 pct. 7 din Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008.

1.7b. Amestec - un amestec, astfel cum este definit la art. 2 pct. 8 din Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008.”

4. La anexă, la punctul 2, punctele 2.2 şi 2.3 se modifică si vor avea următorul cuprins:

„2.2. Etichetarea

Fără a aduce atingere Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008, pe fiecare generator de aerosoli trebuie înscrise în mod vizibil următoarele indicaţii în mod lizibil şi de neşters:

a) indiferent de conţinutul său:

(i) fraza de pericol H229: «Recipient sub presiune: poate exploda dacă este încălzit.»;

(ii) frazele de precauţie P210 şi P251 prevăzute în tabelul 6.2, partea 1, anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008;

(iii) frazele de precauţie P410 şi P412 prevăzute în tabelul 6.4, partea 1, anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008;

(iv) fraza de precauţie P102 prevăzută în tabelul 6.1, partea 1, anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008, în cazul în care generatorul de aerosoli este destinat consumatorilor persoane fizice;

(v) orice informaţii privind măsuri de precauţie suplimentare de utilizare care atenţionează consumatorii cu privire la pericolele specifice ale produsului; dacă generatorul de aerosoli este însoţit de instrucţiuni de utilizare separate, acestea trebuie să conţină măsurile de precauţie suplimentare menţionate;

b) dacă aerosolul este clasificat ca neinflamabil potrivit criteriilor de la pct. 1.9, menţiunea de avertizare «Avertisment»;

c) dacă aerosolul este clasificat ca inflamabil potrivit criteriilor de la pct. 1.9, menţiunea de avertizare «Avertisment» şi celelalte elemente de etichetare pentru «aerosoli inflamabili de categoria 2» prevăzute în tabelul 2.3.2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008;

d) dacă aerosolul este clasificat ca extrem de inflamabil potrivit criteriilor de la pct. 1.9, menţiunea de avertizare «Pericol» şi celelalte elemente de etichetare pentru «aerosoli inflamabili de categoria 1» prevăzute în tabelul 2.3.2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008.

2.3. Volumul fazei lichide

La temperaturi de 50°C, volumul fazei lichide nu trebuie să depăşească 90% din capacitatea netă.”

5. La anexă, la punctul 2, punctul 2.4 se abrogă.

Art. II. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la 19 iunie 2014 pentru generatoarele de aerosoli care conţin o substanţă şi la 1 iunie 2015 pentru generatoarele de aerosoli care conţin amestecuri.

Art. III. - (1) Prin excepţie de la prevederile art. II, generatoarele de aerosoli care conţin amestecuri pot fi etichetate în conformitate cu art. I înainte de 1 iunie 2015.

(2) Prin excepţie de la prevederile art. II, pentru generatoarele de aerosoli care conţin amestecuri şi care sunt introduse pe piaţă înainte de 1 iunie 2015 nu este necesară reetichetarea în conformitate cu art. I până la 1 iunie 2017.

- Prezenta hotărâre transpune Directiva 2013/10/UE a Comisiei din 19 martie 2013 de modificare a Directivei 75/324/CEE a Consiliului privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la generatoarele de aerosoli în vederea adaptării dispoziţiilor privind etichetarea la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008 a! Parlamentului European şi al Consiliului privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 77 din 20 martie 2013.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul economiei,

Andrei Dominic Gerea

p. Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Anne-Rose-Marie Jugănaru,

secretar de stat

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

 

Bucureşti, 4 decembrie 2013.

Nr. 950.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 797/2012 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională prin utilizarea tehnologiilor noi şi crearea de locuri de muncă

 

Având în vedere Decizia Comisiei Europene din data de 25 octombrie 2013 [C(2013) 7177 final] privind prelungirea până la data de 30 iunie 2014 a hărţii ajutoarelor regionale 2007-2013,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 797/2012 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională prin utilizarea tehnologiilor noi şi crearea de locuri de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 august 2012, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (V), cu următorul cuprins:

,,(11) Perioada de valabilitate a schemei în care se pot emite acorduri pentru finanţare, prevăzută la alin. (1), se prelungeşte până la 30 iunie 2014.”

2. La articolul 4 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) credite de angajament pentru emiterea de acorduri pentru finanţare pentru perioada 2012-30 iunie 2014;”.

3. La articolul 4, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Bugetul total maxim al schemei prevăzut la alin. (1) se suplimentează cu 160 milioane lei, respectiv cu echivalentul a 35 milioane euro.”

4. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - Numărul total estimat al întreprinderilor care urmează să beneficieze de ajutor de stat în baza schemei este de 15, numărul mediu anual fiind de 5.”

5 La articolul 16, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,c) scrisoare de respingere a cererii de acord pentru finanţare, în cazul în care nu se îndeplinesc criteriile prevăzute de prezenta schemă, întreprinderea nu respectă termenul de răspuns la solicitarea de informaţii pentru completarea cererii de acord pentru finanţare prevăzut la lit. b) sau a expirat perioada de valabilitate a schemei în care se pot emite acorduri pentru finanţare.”

 

PR1M-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

 

Bucureşti, 4 decembrie 2013.

Nr. 955.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE. ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

GUVERNUL ROMÂNIEI

COMISIA NAŢIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR

 

ORDIN

privind stabilirea cuantumului taxei individuale aferente programului de instruire a evaluatorilor de spitale certificaţi de către Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor, precum şi al taxei anuale de valabilitate a certificatului de evaluator de spitale

 

Având în vedere:

- Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea. nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 16 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.148/2008 privind componenţa, atribuţiile şi modul de organizare şi funcţionare ale Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, republicată;

- Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor nr. 216/2013*) privind aprobarea Codului de conduită a evaluatorilor de spitale înscrişi în Registrul evaluatorilor de spitale al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor;

- Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor nr. 261/2013*) privind aprobarea Planului de formare a evaluatorilor Co.N.A.S. decembrie 2013-iunie 2014;

- Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor nr. 279/2013*) pentru aprobarea Metodologiei privind modalitatea de desfăşurare a procesului de instruire a persoanelor ce doresc să dobândească calitatea de evaluator certificat de către Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor, precum şi a modelului cererii de înscriere în programul de formare a evaluatorilor de spitale;

- Referatul de necesitate nr. 3.936/2DEAPA din 21 noiembrie 2013, aprobat de preşedintele Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor cu nr. 4.951/1SP din 28 noiembrie 2013,

în temeiul art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 1.148/2008, republicată,

preşedintele Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Cuantumul taxei individuale de participare la programul de instruire a evaluatorilor de spitale certificaţi de către Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor se stabileşte la suma de 1.400 lei/persoană.

(2) Cuantumul taxei anuale de valabilitate a certificatului de evaluator de spitale, care conform legislaţiei în vigoare are o perioadă maximă de valabilitate de 3 ani, se stabileşte la suma de 200 lei/persoană/an. Vizarea anuală a certificatului de evaluator este condiţionată de plata taxei anuale coroborat cu păstrarea calităţii de evaluator de spitale certificat de către Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor.

(3) Taxa de participare la programul de instruire a evaluatorilor de spitale certificaţi de către Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor se plăteşte anterior începerii sesiunii de instruire, iar dovada plăţii taxei de instruire este parte integrantă a dosarului de înscriere în programul de instruire menţionat.

(4) Candidaţii înscrişi în programul de instruire a evaluatorilor de spitale certificaţi de către Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor nu vor fi validaţi pentru participarea la program fără evidenţierea încasării efective a taxei menţionate la alin. (1), aceştia având obligativitatea considerării diferenţei între data plăţii şi data încasării efective în funcţie de modalitatea de plată aleasă.

(5) Taxele menţionate la alin. (1) şi (2) se plătesc în contul Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, cod de identificare fiscală 24609370, cod IBAN RO08TREZ7065009XXX011961, deschis la Trezoreria Sectorului 6 Bucureşti, sau în numerar, prin casieria Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor din Splaiul Independenţei nr. 202A, etaj 7, camera 21, sectorul 6, Bucureşti.

Art. 2. - (1) Structurile de specialitate ale Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

(2) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija Direcţiei juridice şi relaţii internaţionale. Costurile ocazionate de publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, se vor suporta din bugetul de venituri şi cheltuieli al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor.

(3) Prezentul ordin se publică pe site-ul Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, www.conas.gov.ro, prin grija Direcţiei resurse umane.

Art. 3. - Începând cu data publicării prezentului ordin se abrogă orice dispoziţie contrară.

 

Preşedintele Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor,

Bogdan George Jansen

 

Bucureşti, 28 noiembrie 2013.

Nr. 280.


*) Ordinele preşedintelui Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor nr. 216/2013, nr. 261/2013 şi nr. 279/2013 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru abrogarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 964/2013 privind informaţiile de interes public ce pot fi comunicate şi informaţiile exceptate de la comunicare, la nivelul Ministerului Sănătăţii

 

Văzând Referatul de aprobare al Serviciului presă si relaţii publice nr. E.N. 12.260/2013,

având în vedere prevederile art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - Ordinul ministrului sănătăţii nr. 964/2013 privind informaţiile de interes public ce pot fi comunicate şi informaţiile exceptate de la comunicare, la nivelul Ministerului Sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 7 octombrie 2013, se abrogă.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Gheorghe-Eugen Nicolăescu

 

Bucureşti, 2 decembrie 2013.

Nr. 1.466.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind acreditarea unităţii sanitare Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi pentru activitatea de prelevare de organe

 

Văzând Referatul de aprobare nr. E.N. 12.417 din 5 decembrie 2013 al Direcţiei de asistenţă medicală şi politici publice din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Adresa Agenţiei Naţionale de Transplant nr. 1.419 din 31 octombrie 2013, înregistrată la Ministerul Sănătăţii cu nr. 66.763 din 1 noiembrie 2013,

având în vedere titlul VI din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 79/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Transplant, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 588/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se acreditează unitatea sanitară Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi, cu sediul în municipiul Iaşi, judeţul Iaşi, Bd. Independenţei nr. 1, pentru activitatea de prelevare de organe.

Art. 2. - (1) Acreditarea unităţii sanitare prevăzute la art. 1 este valabilă 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

(2) Valabilitatea acreditării încetează înainte de termenul prevăzut la alin. (1) dacă, drept urmare a inspecţiilor efectuate în condiţiile legii, se constată că unitatea sanitară respectivă nu respectă prevederile legale în vigoare.

(3) Orice modificare a criteriilor iniţiale de acreditare intervenită în cadrul unităţii acreditate se notifică Agenţiei Naţionale de Transplant în vederea reacreditării.

Art. 3. - Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Iaşi, Agenţia Naţională de Transplant, precum şi unitatea sanitară vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Gheorghe-Eugen Nicolăescu

 

Bucureşti, 5 decembrie 2013.

Nr. 1.477.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind acreditarea unităţii sanitare Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi pentru activitatea de prelevare de organe şi ţesuturi

 

Văzând Referatul de aprobare nr. E.N. 12.418 din 5 decembrie 2013 al Direcţiei de asistenţă medicală şi politici publici din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Adresa Agenţiei Naţionale de Transplant nr. 1.280 din 16 octombrie 2013, înregistrată la Ministerul Sănătăţii cu nr. 63.029 din 17 octombrie 2013,

 având în vedere titlul VI din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 79/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Transplant, aprobat; cu modificări şi completări prin Legea nr. 588/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se acreditează unitatea sanitară Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi, cu sediul în municipiul Galaţi, judeţul Galaţi, Str. Brăilei nr. 177, pentru activitatea de prelevare de organe şi ţesuturi.

Art. 2. - (1) Acreditarea unităţii sanitare prevăzute la art. 1 este valabilă 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

(2) Valabilitatea acreditării încetează înainte de termenul prevăzut la alin. (1) dacă, drept urmare a inspecţiilor efectuate în condiţiile legii, se constată că unitatea sanitară respectivă nu respectă prevederile legale în vigoare.

(3) Orice modificare a criteriilor iniţiale de acreditări intervenită în cadrul unităţii acreditate se notifică Agenţie Naţionale de Transplant în vederea reacreditării.

Art. 3. - Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Galaţi, Agenţia Naţională de Transplant, precum şi unitatea sanitară vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Gheorghe-Eugen Nicolăescu

 

Bucureşti, 5 decembrie 2013.

Nr. 1.478.