MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 793         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 17 decembrie 2013

 

SUMAR

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

108. - Ordonanţa de urgenţă pentru prorogarea termenului prevăzut la alin. (1) al art. 56 din Legea nr. 185/2013 privind amplasarea şt autorizarea mijloacelor de publicitate

 

1.026. - Hotărâre privind transmiterea unei părţi din imobilul „Palatul Parlamentului”, proprietate publică a statului, din administrarea Senatului României în administrarea Regiei Autonome .Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.270 bis/1.985/2.253. - Ordin al ministrului transporturilor, al ministrului delegat pentru buget şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Comerciale „Electrificare CFR” - S.A., filiala Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A.

 

1.271 bis/1.987/2.275. - Ordin al ministrului transporturilor, al ministrului delegat pentru buget şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Comerciale întreţinere şi Reparaţii Locomotive şi Utilaje „CFR IRLU”- S.A., filiala Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marf㠄C.F.R. Marf㔠- S.A.

 

1.415. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 23 din Schema de ajutor de stat „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii pentru procesarea produselor agricole şt forestiere în vederea obţinerii de produse neagricole”, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 12/2010

 

1.901. - Ordin al ministrului afacerilor externe cu privire la condiţiile de acordare a indemnizaţiei diplomatice şi de stabilire a cuantumului acesteia

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

90. - Ordin privind aprobarea certificării Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A, ca operator de transport şi de sistem al sistemului electroenergetic naţional

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

pentru prorogarea termenului prevăzut la alin. (1) al art. 56 din Legea nr. 185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate

 

Având în vedere rolul important pe care calitatea spaţiilor publice, a peisajelor urbane şi arhitecturale îl deţin în realizarea unor condiţii de viaţă superioare ale cetăţenilor, precum şi în realizarea unor condiţii atractive pentru investitori, este necesar să se asigure termene suficiente în care autorităţile administraţiei publice locale să asigure derularea tuturor acţiunilor aferente domeniului amplasării mijloacelor de publicitate.

Datorită termenului impus prin alin. (1) al art. 56 din Legea nr. 185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate, precum şi lipsei resurselor financiare şi umane necesare, autorităţile administraţiei publice locale se vor afla în imposibilitatea legală pentru derularea tuturor activităţilor ce derivă din competenţele ce le-au fost atribuite de legiuitor.

Luând în considerare că încetarea la termenul impus prin alin. (1) al art. 56 din Legea nr. 185/2013 a unui număr considerabil de contracte de publicitate va afecta atât bugetele locale, prin pierderea surselor de venituri din aceste contracte, cât şi activitatea operatorilor economici din domeniul publicităţii outdoor, cu poziţii semnificative pe piaţă, în principal prin reducerea personalului angajat şi a contractelor cu furnizorii de servicii conexe activităţii de publicitate,

ţinând cont că, în situaţia în care printr-un nou act normativ se impun reguli şi obligaţii noi în sarcina operatorilor de publicitate, este obligatoriu ca prin lege să se asigure un termen adecvat, care să permită subiectului de drept să răspundă noilor cerinţe legislative,

în scopul diminuării efectelor economice, sociale şi financiare negative pe care menţinerea termenului impus prin alin. (1) al art. 56 din Legea nr. 185/2013 le poate genera pe piaţa publicităţii outdoor şi, implicit, asupra bugetelor locale,

luând în considerare faptul că această situaţie va conduce la afectarea din punct de vedere financiar a procesului de promovare a activităţilor de producţie, comerţ, prestări de servicii, precum şi la consecinţe negative asupra mediului de afaceri şi asupra dezvoltării economice,

neadoptarea unor măsuri urgente în vederea reglementării acestei situaţii va avea un impact negativ asupra dezvoltării armonioase şi durabile a teritoriului naţional şi ar conduce la reale dificultăţi în ceea ce priveşte o funcţionare optimă a activităţii autorităţilor administraţiei publice locale.

Ţinând seamă de actuala situaţie economică naţională şi internaţională şi de faptul că este imperios ca autorităţile publice locale să aibă toate instrumentele de gestionare durabilă şi competitivă a domeniului arhitectural-urbanistic al teritoriului localităţilor şi de necesitatea evitării oricărei măsuri neatractive care ar putea îndepărta investitorii,

întrucât aspectele prezentate mai sus constituie elementele obiective ale situaţiei extraordinare, care impun reglementarea imediată, şi având în vedere consecinţele care s-ar produce în lipsa luării măsurilor legislative propuse,

în considerarea faptului că elementele menţionate vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Articol unic. - Termenul prevăzut la alin. (1) al art. 56 din Legea nr. 185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 5 iulie 2013, se prorogă până la data de 1 octombrie 2015.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Ministrul transporturilor,

Ramona-Nicole Mănescu

Ministrul culturii,

Daniel-Constantin Barbu

 

Bucureşti, 11 decembrie 2013.

Nr. 108/

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unei părţi din imobilul „Palatul Parlamentului”, proprietate publică a statului, din administrarea Senatului României în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 867 şi 868 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil republicată, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aproba transmiterea unei părţi din imobilul „Palatul Parlamentului”, situat în municipiul Bucureşti, proprietate publică a statului, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Senatului României în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”.

Art. 2. - Predarea-preluarea părţii din imobil, transmisă potrivit art. 1, se face pe bază de protocol încheiat între Senatul României şi Regia Autonom㠄Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, şi va cuprinde şi stadiile fizice la data încheierii acestuia.

Art. 3. - Regia Autonom㠄Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” va încheia, în condiţiile legii, contracte cu furnizorii de utilităţi pentru asigurarea funcţionării corespunzătoare a părţii din imobilul „Palatul Parlamentului” preluate potrivit prevederilor art. 1.

Art. 4. - Regia Autonom㠄Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” va îndeplini responsabilităţile de investitor pentru următoarele categorii de investiţii:

a) lucrările la partea din imobil transmisă potrivit art. 1, prevăzute în studiile de fezabilitate aprobate .prin Hotărârea Guvernului nr. 718/1991 privind aprobarea studiului tehnico-economic pentru obiectivul de investiţii „Casa Republicii” respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 672/1994 privind aprobarea studiului de fezabilitate a obiectivului de investiţii „Definitivarea şi amenajarea parcajului subteran de pe platforma Casei Republicii”, municipiul Bucureşti, si neefectuate la data încheierii protocolului prevăzut la art. 2;

b) lucrările noi la partea din imobil transmisă potrivit art. 1, neprevăzute în studiile de fezabilitate aprobate prin actele normative menţionate la lit. a);

c) lucrările noi la spaţiile comune si utilităţile de interes comun pentru imobilul „Palatul Parlamentului”, neprevăzute în studiile de fezabilitate aprobate prin actele normative menţionate la lit. a), corespunzător părţii din imobil transmise în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, potrivit art. 1.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

Secretarul general al Senatului,

Marian Ovidiu

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

p. Ministrul delegat pentru buget,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 decembrie 2013.

Nr. 1.026.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a parţii din imobilul „Palatul Parlamentului”, proprietate publică a statului, care se transmite din administrarea Senatului României în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”

 

Locul unde este situat imobilul care se transmite

Cod de

Nr. MFP - parţial

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Caracteristicile tehnice ale pârtii din imobil

Bucureşti,

str. Izvor nr. 2-4,

sectorul 5

Cod de clasificare 8.29.03

Nr. MFP (parţial) 35248

Senatul României

Regia Autonom㠄Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”

Corpul B3

Cota - 9,00 – S1 + acces galerie = 1.622 mp

Cota - 4,50 - SM =1.622 mp

Cota 0,00 – Parter =  647 mp

Cota + 4,50 - Etaj 1 = 1.622 mp

Cota + 9,00 - Etaj 2 =1.622 mp

Cota + 15,00 - Etaj 3 = 1 622 mp

Cota + 19,50 - Etaj 4 = 1.628 mp

Cota + 25,00 - Etaj 5 = 2.040 mp

Cota + 31,50 - Etaj 6 + spaţii tehnice = 1.000 mp

TOTAL = 13.425 mp

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Nr. 1.270 bis din 11 octombrie 2013

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Nr. 1.985 din 10 decembrie 2013

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,

PROTECŢIEI SOCIALE Şi PERSOANELOR VÂRSTNJCE Nr. 2.253 din 29 octombrie 2013

 

ORDIN

pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Comerciale „Electrificare CFR” - S.A., filiala Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A.

În temeiul art. 4 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2013 privind organizarea şt funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 15 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 10/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministru] transporturilor, ministrul delegat pentru buget şi ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Comerciale „Electrificare CFR” - S.A., prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli reprezintă limite maxime şi nu poate fi depăşit decât în cazuri justificate, prin ordin comun al ministrului transporturilor, al ministrului delegat pentru buget şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

(2) în cazul în care în execuţie se înregistrează depăşiri sau nerealizări ale veniturilor totale aprobate, operatorul economic poate efectua cheltuieli totale proporţional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficienţă aprobaţi.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - Societatea Comercial㠄Electrificare CFR” - S.A. va duce la îndeplinire prezentul ordin.

 

p. Ministrul transporturilor,

Manuel Marian Donescu,

secretar de stat

p. Ministrul delegat pentru buget,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

 

ANEXĂ

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Societatea Comercial㠄Electrificare CFR” - S.A.

Sediul: Bulevardul Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, Bucureşti

Cod unic de înregistrare 16828396

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2013

 

 

 

 

 

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

Nr. rd.

2012

2013

%

Estimări 2014

Estimări 2015

%

Realizat

Realizat 9 luni

Propuneri an curent

7=6/4

10=8/6

11=8/9

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd. l=Rd.2+Rd.3+Rd.4)

1

104.489,00

66,949,00

91.617,00

67,68

100.718,00

100.718,00

109,93

100,00

 

1

 

Venituri din exploatare

2

98.711,00

61.437,00

84.267,00

66,37

100.718,00

100.718,00

119,52

100,00

 

2

 

Venituri financiare

3

5.778,00

5.512,00

7.350,00

127,21

 

 

 

 

 

3

 

Venituri extraordinare

4

0,00

0,00

 

 

 

 

 

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.5=Rd 6+Rd 17+Rd.18)

5

118.703,00

95.225,00

124.617,00

104,98

99.718,00

99.718,00

80,02

100,00

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

6

114.356,00

90.241,00

117.972,00

103.16

99.718,00

99.718,00

84,53

100,00

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri si servicii

7

13.146,00

8.857,00

12.809,00

97,44

8.856,00

8.856,00

69,14

100,00

 

 

B.

cheltuieli cu impozite. taxe si vărsăminte asimilate

8

671,00

592,00

925,00

106,20

772,00

772,00

83,46

100,00

 

 

C.

cheltuieli cu personalul , din care:

9

65,073,00

71.239,00

88.818,00

93,42

87.900,00

87.900,00

98,97

100,00

 

 

 

C1

ch. cu salariile

10

73.524,00

55.309,00

67.400,00

91,67

67.400,00

67.400,00

100,00

100,00

 

 

 

C2

tonusuri

11

328,00

188,00

250,00

76,22

250,00

250,00

100,00

100,00

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

12

127,00

0,00

1.068,00

840,94

 

 

 

 

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

13

0,00

 

1.068,00

 

 

 

 

 

 

 

 

C4

cheltuieli aferente contractului de mandat

14

71,00

62,00

90,00

126,76

240,00

240,00

266.67

100,00

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările si protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

15

21.023,00

15.680,00

20.010,00

95,18

20.010,00

20.010,00

100,00

100,00

 

 

D

alte cheltuieli de exploatare

16

5.266,00

9.453,00

15.420,00

292,82

2.190,00

2.190,00

 

 

 

2

 

Cheltuieli financiare

17

4.347,00

4.984,00

6.645,00

152,85

 

 

 

 

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

18

0,00

0,00

0,00

 

 

 

 

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

19

-14.214,00

-28.276,00

-33.000,00

232,17

1.000,00

1.000,00

-3,03

100,00

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

20

0,00

 

0,00

 

 

 

 

 

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care

21

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1

 

Rezerve legale

22

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

23

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedent:

24

 

 

 

 

1.000,00

1.000,00

 

 

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum si pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor si altor costuri aferente acestor împrumuturi

25

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

26

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd 22, 23, 24, 25 şi 26,

27

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

Participarea salariaţilor la profil în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu unar realizai la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

28

 

 

 

 

 

 

 

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local În cazul regiilor autonome, ori dividende cuvenite acţionarilor. n cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stal, din care

29

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat sau local, după ca2

30

 

 

 

 

 

 

 

 

 

9

 

Profilul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.22 - Rd 29 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

31

 

 

 

 

 

 

 

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

32

 

 

 

 

 

 

 

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

33

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

34

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

36

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

35

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama si publicitate

37

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

e)

alte cheltuieli

38

 

 

 

 

 

 

 

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

39

33.383,00

13.562,00

39.721,00

118,99

5.500,00

5.500,00

13,85

100,00

 

1

 

Alocaţii de la buget,din care:

40

27.53300

13.513,00

34.221,00

124,29

 

 

 

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

40 bis

 

 

 

 

 

 

 

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

41

27.599,00

13.562,00

39.721,00

143,92

5.500,00

5.500,00

13,85

100,00

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

42

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

43

2.669

2.650

2.625

98,35

2.475

2.475

94,29

100,00

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

44

2.700

2.695

2690

99,63

2.575

2.575

95,72

100,00

 

3

 

Cheltuieli de natura salariala (a+o), din care:

45

73.852,00

55.497,00

67.650,00

91,60

67.650,00

67.650,00

100,00

100,00

 

 

a)

cheltuieli cu salariile

46

73.524,00

55.309,00

67.400,00

91,67

67.400,00

67.400,00

100,00

100,00

 

 

b)

bonusuri

47

328,00

188,00

250,00

76,22

,250,00

250,00

100,00

100,00

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza fondului de salarii aferent personalului angajat pe baza de contract individual de munca (Rd.46/Rd.44)/12*1000

48

2.269.26

2.280,31

2087.98

92,01

2 181,23

2.181.23

104,47

100,00

 

5

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoana) influenţat de bonificaţiile si bonusurile în lei si sau natura (Rd.45/Rd44)/12*1000

49

2.279,38

2.2BB.06

2 095,72

91,94

2 189,32

2.189,32

104,47

100,00

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu În preţuri curente (lei/persoană) (Rd.2/Rd.44)

50

36.559,63

22.796.66

31,326,02

85,66

39.113,79

39,113,79

124,85

100,00

 

7

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preţuri comparabile (lei/persoană) (Rd.2/Rd,44*ICP)

51

 

 

 

 

 

 

 

 

 

8

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (unităţi fizice/ persoana)

52

 

 

 

 

 

 

 

 

 

9

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.5/Rd.1)x1000

53

1.136,03

1.422,35

1.360,20

119,73

990.07

990,07

72,79

100,00

 

10

 

Plăţi restante, În preţuri curente

54

10.567,00

63,974,00

60.000,00

567,81

60000,00

50.000,00

100,00

83.33

 

11

 

Creanţe restante, în preţuri curente

55

35 619,00

66 775,00

72.000,00

202.14

30.000,00

30.000,00

41,67

100,00

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Nr. 1.271 bis din 11 octombrie 2013

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Nr. 1.987 din 10 decembrie 2013

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE

Nr. 2.275 din 30 octombrie 2013

 

ORDIN

pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Comerciale întreţinere şi Reparaţii Locomotive şi Utilaje „CFR IRLU” - S.A., filiala Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marf㠄C.F.R. Marf㔠- S.A.

În temeiul art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 15 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 10/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei,Sociale şi Persoanelor Vârstnice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor, ministrul delegat pentru buget şi ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Comerciale întreţinere şi Reparaţii Locomotive şi Utilaje „CFR IRLU” - SA, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli reprezintă limite maxime şi nu poate fi depăşit decât în cazuri justificate, prin ordin comun al ministrului transporturilor, al ministrului delegat pentru buget şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

(2) În cazul în care în execuţie se înregistrează depăşiri sau nerealizări ale veniturilor totale aprobate, operatorul economic poate efectua cheltuieli totale proporţional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficienţă aprobaţi.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - Societatea Comercială întreţinere şi Reparaţii Locomotive şi Utilaje „CFR IRLU” - S.A. va duce la îndeplinire prezentul ordin.

 

p. Ministrul transporturilor,

Manuel Marian Donescu,

secretar de stat

p. Ministrul delegat pentru buget,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

 

ANEXĂ

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Societatea Comercială întreţinere şi Reparaţii Locomotive şi Utilaje „CFR IRLU” - S.A.

Sediul/Adresa: Bucureşti, str. Dinicu Golescu nr. 38

CUI RO 14300920

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2013

- mii lei -

 

 

 

 

Nr. rd.

 

 

 

Estimat 2014

 

 

 

 

 

 

 

 

 

INDICATORI

 

 

Realizat 2012

Realizat 9 luni 2013

Propus 2013

%

 

 

Estimat 2015

%

%

0

l

2

3

4

5

6

7=6/4

8

9

10=8/5

11=9/3

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.24.Rd.3+Rd)

1

120.803,09

59.336,51

95.822,52

79,32

95.822,52

96.131,00

100,00

100,32

 

1

 

Venituri din exploatare

2

120.673,62

59.155,26

95.541,27

79,17

95.341,27

95.841,00

100,00

100,31

 

2

 

Venituri financiare

3

129,47

181.25

281,25

217,23

281,25

290,00

100,00

103,11

 

3

 

Venituri extraordinare

4

 

 

 

 

 

 

 

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.5=Rd.6+Rd.17+Rd.18)

5

132.490,72

91.025,59

133.722,52

100,93

95.822,52

95.822,52

71,66

100,00

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

6

132.084,05

90.796,44

133.286,52

100,91

95.422,52

95 422,52

71,59

100,00

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri si servicii

7

61.203,05

30.788,71

46,588,71

76,12

34.633,64

34.633,64

74,34

100,00

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe si vărsăminte asimilate

8

9.059,00

559,24

745,65

8,23

1.000,00

1.000,00

134,11

100,00

 

 

C

cheltuieli cu personalul din care;

9

52.771,00

48.801,75

60 899,75

115,40

44.208,88

44.208,88

72,59

100,00

 

 

 

C1

ch. cu salariile

10

39.821,00

29.543,00

35,314,40

88,68

30.892,18

30.892,18

87,48

100,00

 

 

 

C2

bonusuri

11

1.180,00

1.476,32

1.968,42

166,82

1.665,24

1.665,24

84,60

100,00

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

12

 

7.171,00

9,468,00

 

4.420,00

4 420,00

46,68

100,00

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de persona

13

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

C4

cheltuieli aferente contractului de mandat

14

6,00

2,00

2,50

41,67

71,00

71,00

2.840,00

100,00

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

15

11 764,00

10.609,43

14.146,43

120,25

7.160,46

7,160,46

50,62

100,00

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

16

9.051,00

10.646,74

25.052,41

276,79

15.580,00

15.580,00

62,19

100,00

 

2

 

Cheltuieli financiare

17

406,67

229,15

436,00

107,21

400,00

400,00

91,74

100,00

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

18

 

 

 

 

 

 

 

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

19

-11.687,63

-31.689,08

-37.900,00

324,27

0,00

308,46

 

 

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

20

 

 

 

 

 

 

 

 

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

21

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1

 

Rezerve legale

22

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

23

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

24

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

25

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

26

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 22, 23,24, 25 şi 26.

27

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

28

 

 

 

 

 

 

 

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

29

 

 

 

 

-

 

 

 

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat sau local, după caz

30

 

 

 

 

 

 

 

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.22 –Rd. 29 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie  de finanţare

31

 

 

 

 

 

 

 

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

32

 

 

 

 

 

 

 

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

33

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

34

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

35

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

36

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama si publicitate

37

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

e)

alte cheltuieli

38

 

 

 

 

 

 

 

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

39

889,28

218,00

1.180,00

132,69

1.180,00

1.180,00

100,00

100,00

 

1

 

Alocaţii de la buget din care”

40

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alocaţii bugetare aferente plaţii angajamentelor din anii anteriori

40 bis

 

 

 

 

 

 

 

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

41

889,28

218,00

1,180,00

132,69

1,180,00

1.180,00

100,00

100,00

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

42

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

43

1.748

1.716

1.748

100,00

1 480,00

1 480,00

84,67

100,00

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

44

1.741

1.717

1.740

99,94

1,475,00

1 475,00

84,77

100,00

 

3

 

Cheltuieli de natura salariala ţa+b). din care:

45

41.001,00

31.019,32

37.282,82

90,93

32.557,42

32.557,42

87,33

100,00

 

 

a)

Cheltuieli cu salariile

46

39.821,00

29.543,00

35 314,40

88,68

30.892.18

30.892,18

87,48

100,00

 

 

b)

bonusuri

47

1.180,00

1.476.32

1.988,42

166,82

1.665,24

1.665,24

84,60

100,00

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determina; pe baza fondului de salarii aferent personalului angajai pe baza de contract individual de munca (Rd.46/Rd.44)/12*1000

48

1.906,04

1.433,84

1.691,30

88,73

1.745,32

1.745,32

103,19

100,00

 

5

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) influenţat de bonificaţiile si bonusurile în lei si sau natura (Rd.45/Rd.44)/12*1000

49

1.962,52

1.505,49

1.785,57

90,98

1.839,40

1.839,40

103,01

100,00

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu în presuri curente (lei/persoană) (Rd.2/Rd.44)

50

69.596,76

34.450,00

54.908,77

78,90

64.773,74

64.976,95

117,97

100,31

 

9

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.5/RrJ.1)x1000

51

1.096,35

1.534,05

1.395,52

127,29

1.000,00

996,79

71,66

99,66

 

10

 

Plăţi restante, în presuri curente

52

52.168,00

67.154,00

67.154,00

128,73

67.154,00

67.154,00

100,00

100,00

 

 

 

 

principal

 

35.097,00

43.912,00

43.912,00

125,12

43.912,00

43.912,00

100,00

100,00

 

11

 

Creanţe restante, în preţuri curente

53

8.573,00

4.783,00

8.500,00

99,15

8.500,00

7.500,00

100,00

88,24

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 23 din Schema de ajutor de stat „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii pentru procesarea produselor agricole şi forestiera în vederea obţinerii de produse neagricole”, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 12/2010

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 67.714 din 11 decembrie 2013 întocmit de Direcţia generală dezvoltare rurală - Autoritate de management pentru PNDR,

în conformitate cu prevederile Liniilor directoare privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2007-20131 ş totodată, conform principiului stabilit în Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normele de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, cu modificările ulterioare, ale Orientărilor privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-20202,

în conformitate cu prevederile:

- art. 28 - Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere din Regulamentul (CE) nr. 1.698/2005 Ł Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltarea Rurală (FEADR) şi cele de la pct. 5.2, liniuţa a doua, anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1.974/2006 al Comisiei din 15septembrii 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentul (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare: rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

- art. 23 al Hotărârii Guvernului nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţării din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, aprobat cu modificări şi completări prin Legea nr. 137/2007,

în temeiul prevederilor:

- Deciziei (EC) C (2009)10680 privind ajutorul de stat nr. N578/2009 – România3;

- Deciziei (EC) C (2013)8785 privind ajutorul de stat nr. SA.37721 (2013/N) – România4, privind prelungirea scheme de ajutoare de stat aprobate N578/2009 până la 30 iunie 2014 inclusiv;

- art. 7 alin. (5) şi (6) din Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii si dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Termenul prevăzut la art. 23 din Schema de ajutor de stat „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii pentru procesarea produselor agricole şi forestiere în vederea obţinerii de produse neagricole”, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 12/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din . februarie 2010, se prorogă până la data de 30 iunie 201 inclusiv,

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu,

secretar de stat

 

 

Bucureşti, 12 decembrie 2013.

Nr. 1.415.


1 Publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C nr. 54 din 4 martie 2006.

2 Publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C nr. 209 din 23 iulie 2013.

3 Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C nr. 18/2010.

4 Nepublicată încă în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene - http://ec.europa.eu/competition/elojade/isef/case_details.cfmproc_code=3_SA_37721

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

cu privire la condiţiile de acordare a indemnizaţiei diplomatice şi de stabilire a cuantumului acesteia

 

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2013 privind acordarea de drepturi unor membri ai Corpului diplomatic şi consular al României,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor externe emite următorul ordin:

Art. 1. - Indemnizaţia diplomatică, denumită în continuare indemnizaţie, se acordă cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2013 privind acordarea de drepturi unor membri ai Corpului diplomatic şi consular al României, denumit în continuare CDCR.

Art. 2. - Cuantumul lunar al indemnizaţiei este de 3.571 lei impozabil.

Art. 3. - Beneficiarii indemnizaţiei sunt membrii CDCR care îndeplinesc în mod cumulativ condiţiile prevăzute la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2013, respectiv: au o vechime neîntreruptă de cel puţin 15 ani, până la data de 31 august 2010, în Ministerul Afacerilor Externe, denumit în continuare M.A.E., şi erau pensionari la data de 31 august 2010.

Art. 4. - Prin vechime neîntreruptă de cel puţin 15 ani în M.A.E. se înţelege vechimea continuă realizată în M.A.E., în calitate de angajat şi ca membru al CDCR.

Art. 5. - În calculul perioadei de vechime neîntreruptă necesară obţinerii indemnizaţiei se vor lua în considerare, dacă acestea au fost înregistrate în perioada de referinţă de 15 ani, perioadele stabilite prin lege ca fiind vechime neîntreruptă în muncă la acelaşi angajator.

Art. 6. - Dovada vechimii prevăzute la art. 4 se face cu carnetul de muncă.

Art. 7. - (1) în vederea acordării indemnizaţiei se constituie un dosar ce se depune personal sau prin mandatar la registratura M.A.E. care va cuprinde următoarele documente:

a) cererea privind acordarea indemnizaţiei, conform anexei nr. 1;

b) procură specială, în cazul în care cererea se face prin mandatar;

c) actul de identitate, în copie;

d) carnetul de muncă, în copie certificată conform cu originalul de către solicitant;

e) decizia de pensionare, în copie certificată conform cu originalul de către solicitant.

(2) M.A.E. poate solicita prezentarea originalului documentelor menţionate la alin. (1).

Art. 8. - (1) Calitatea de beneficiar al indemnizaţiei diplomatice şi acordarea acesteia se stabilesc de către ministrul afacerilor externe prin ordin, pe baza propunerilor formulate de o comisie special constituită în acest scop în M.A.E.

(2) Comisia prevăzută la alin. (1) se stabileşte prin ordin al ministrului afacerilor externe.

(3) Ordinul prevăzut la alin. (1) se va emite în termen de 30 de zile de la data depunerii dosarului în condiţiile prevăzute la art. 7 şi se comunică beneficiarilor la adresa de corespondenţă comunicată în cererea prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 9. - (1) Persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2013 au dreptul la indemnizaţia diplomatică începând cu luna următoare depunerii dosarului în condiţiile prevăzute la art. 7.

(2) Prin excepţie de la alin. (1), pentru acordarea indemnizaţiei începând cu luna ianuarie 2014, dosarele pot fi depuse până la data de 20 ianuarie 2014.

Art. 10. - (1) Pentru menţinerea în plată a indemnizaţiei, beneficiarii acesteia vor depune la Departamentul resurse umane din cadrul M.A.E. o cerere în acest sens, o dată la 3 luni, conform anexei nr. 2.

(2) în condiţiile în care cererea prevăzută la alin. (1) nu este depusă în termen, plata indemnizaţiei se suspendă începând cu luna următoare.

(3) Plata indemnizaţiei încetează începând cu luna următoare celei în care beneficiarul acesteia a decedat.

(4) Sumele plătite necuvenit, cu titlu de indemnizaţie, se recuperează în condiţiile legii.

Art. 11. - Plata indemnizaţiei diplomatice se face prin virament bancar în contul special nominalizat în acest sens în cererea privind acordarea indemnizaţiei. În situaţii speciale se pot formula cereri de primire a indemnizaţiei la casieria M.A.E.

Art. 12. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 13. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul afacerilor externe,

Titus Corlăţean

 

Bucureşti, 10 decembrie 2013.

Nr. 1.901.

 

ANEXA Nr. 1

 

Domnule ministru,

 

Subsemnatul(a) ...................................... (nume, iniţiala tatălui, prenume), CNP..................................., născut(ă) la data de ........................................., cu domiciliul în localitatea .............................................. str. ..................................... nr. .........bl. ......., sc. ............, ap. ........, judeţul/sectorul ................., telefon .........................., posesor/posesoare al/a BI/CI seria ........ nr. ................., eliberat(ă) de .......................... la data de .................... în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului afacerilor externe nr. 1.901/2013 cu privire la condiţiile de acordare a indemnizaţiei diplomatice şi de stabilire a cuantumului acesteia, formulez prezenta cerere şi solicit acordarea indemnizaţiei diplomatice.  

Fac precizarea că îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2013 privind acordarea de drepturi unor membri ai Corpului diplomatic şi consular al României, astfel:

1. Am avut o vechime neîntreruptă în Ministerul Afacerilor Externe de ....... ani, în perioada .........................

2. La data de 31 august 2010 eram pensionar, conform Deciziei de pensionare nr. ............, emisă de.............anexată.

Anexez prezentei cereri următoarele înscrisuri:

1. actul de identitate - copie;

2. carnetul de muncă - copie certificată;

3. decizia de pensionare - copie certificată.

Menţionez că, în cazul în care voi dobândi calitatea de beneficiar al indemnizaţiei diplomatice, solicit ca drepturile băneşti să fie virate în contul deschis pe numele meu la Banca.............................Sucursala................................. nr. .............................

Adresa la care doresc să-mi fie comunicate toate documentele cu privire la acordarea indemnizaţiei: adresa de domiciliu/localitatea............................., str. ............................ nr. ........, bl. ......... sc. ..........., ap. .........judeţul/sectorul ............... .

Declar pe propria răspundere, cunoscând sancţiunile prevăzute de lege, că datele înscrise în prezenta cerere şi în documentele anexate sunt reale.

 

Data........................

Numele si prenumele....................................

 

Semnătura........................

 

ANEXA Nr. 2

 

Domnule director general,

 

Subsemnatul(a) ........................................................ (nume, iniţiala tatălui, prenume), CNP............................., născut(ă) la data de................................., cu domiciliul în localitatea ....................................... str. ................................................................ nr. ......... bl. ........, sc. ............, ap judeţul/sectorul ............................ telefon ........................................, posesor/posesoare al/a BI/CI seria ........ nr. …………………… eliberat(ă) de............................la data de........................, în conformitate cu prevederile art. 10 din Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 1.901/2013 cu privire la condiţiile de acordare a indemnizaţiei diplomatice şi de stabilirea cuantumului acesteia, certific faptul că sunt beneficiar al indemnizaţiei diplomatice şi că, de la data semnăturii de mai jos, deţin în continuare această calitate.

Declar pe propria răspundere, cunoscând sancţiunile prevăzute de lege, că datele înscrise în prezenta declaraţie sunt reale.

 

Menţionez că am luat la cunoştinţă de prevederile art. 10 din Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 1.901/2013.1

 

Data................

Numele şi prenumele.........................

Semnătura


1”Art. 10. - (1) Pentru menţinerea în plată a indemnizaţiei, beneficiarii acesteia vor depune la Departamentul resurse umane din cadrul MAE, o cerere în acest sens, o dată la 3 luni, conform anexei nr. 2.

(2) în condiţiile în care cererea prevăzută la alin. (1) nu este depusă în termen, plata indemnizaţiei se suspenda începând cu luna următoare.

(3) Piaţa indemnizaţiei încetează începând cu luna următoare celei în care beneficiarul a decedat.

(4) Sumele plătite necuvenit, cu titlu de indemnizaţie, se recuperează în condiţiile legii.”

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind aprobarea certificării Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A. ca operator de transport şi de sistem al sistemului electroenergetic naţional

 

Având în vedere prevederile:

- Avizului Comisiei Europene C(2013) 6891 final din 14 octombrie 2013 referitor la certificarea Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - SA;

- art. 3 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condiţiile de acces la reţea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.228/2003 potrivit cărora „La primirea unui aviz din partea Comisiei, autoritatea de reglementare naţională adoptă, în termen de două luni, decizia finală cu privire la certificarea operatorului de transport şi de sistem, ţinând seama în cea mai mare măsură posibilă de avizul Comisiei. Decizia autorităţii de reglementare şi avizul Comisiei se publică împreună.”;

- art. 31 alin. (1) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 potrivit cărora operatorul de transport şi de sistem se organizează şi funcţionează după modelul „operator de sistem independent” şi este persoană juridică certificată de autoritatea competentă în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor legale de certificare;

- art. 31 alin. (5) din Legea nr. 123/2012 potrivit cărora procedura de certificare a operatorului de transport şi de sistem se finalizează conform prevederilor art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009;

- art. 34 „Condiţii de certificare a operatorului de transport şi de sistem” din Legea nr. 123/2012;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2013 pentru desemnarea entităţii publice care exercită, în numele statului, calitatea de acţionar la Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A, şi la Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” - S.A. Mediaş,

luând în considerare Cererea nr. 11.032 din 5 aprilie 2013, înregistrată la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE cu nr. 18.175 din 9 aprilie 2013, depusă de către Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - SA, cu sediul social în municipiul Bucureşti, sectorul 1, bd. Gen. Gheorghe Magheru nr. 33, înregistrată în Registrul Comerţului cu numărul de ordine J40/8060/2000, pentru certificarea ca operator de transport şi de sistem în sensul prevederilor art. 13 din Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice si de abrogare a Directivei 2003/54/CE, precum si ale prevederilor art. 31 alin. (1) şi art. 34 din Legea nr. 123/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă certificarea Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A. ca operator de transport şi de sistem al sistemului electroenergetic naţional, care este organizată şi funcţionează după modelul „operator de sistem independent”, în condiţiile prezentului ordin.

Art. 2. - În termen de 6 luni de la. data intrării în vigoare a prezentului ordin, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A. este obligată să facă dovada adoptării următoarelor măsuri:

a) modifică actele constitutive ale companiei în sensul introducerii obligativităţii îndeplinirii cerinţelor prevăzute la art. 34 alin. (1) lit. a)-c) şi alin. (2) şi (3) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 de către acţionarii companiei, precum şi de către persoanele care fac parte din organele de conducere ale acesteia;

b) modifică actele constitutive ale companiei în sensul introducerii interdicţiei pentru acţionarii care deţin mai mult de 5% din acţiuni de a exercita drepturile ce decurg din calitatea de acţionar, prevăzute la art. 34 alin. (2) lit. (i) şi (ii) din Legea nr. 123/2012, dacă aceştia exercită vreun drept sau controlul asupra unei societăţi cu activitate de producere ori de furnizare de energie electrică şi/sau gaze naturale. Această interdicţie se aplică acţionarului, până la încetarea stării de incompatibilitate ce rezultă din neîndeplinirea cerinţelor prevăzute la art. 34 alin. (1) lit. a)-c) din Legea nr. 123/2012, care este constatată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE;

c) modifică actele constitutive ale companiei în sensul interzicerii intervenţiei oricărei persoane sau entităţi publice ori private, care nu face parte din organele de conducere, în luarea deciziilor referitoare la activitatea curentă şi funcţionarea de zi cu zi a companiei;

d) elimină orice situaţie de incompatibilitate cu privire la oricare dintre membrii actuali ai organelor de conducere, dintre cele enunţate la capitolul III pct. 3 din Avizul C (2013) 6891 din 14 octombrie 2013 al Comisiei Europene.

Art. 3. - (1) Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A. este obligată să depună la ANRE documente pertinente, temeinice şi elocvente care să certifice îndeplinirea măsurilor prevăzute la art. 2, până cel târziu la împlinirea termenului de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

(2) ANRE poate solicita în orice moment completări şi clarificări cu privire la documentele primite în condiţiile alin. (1).

Art. 4. - Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A. are obligaţia să întocmească şi să transmită către ANRE un raport lunar privind stadiul îndeplinirii măsurilor prevăzute la art. 2 şi 5, până la sfârşitul fiecărei luni calendaristice.

Art. 5. - Pentru a respecta cerinţele de certificare prevăzute în Avizul C (2013) 6891 din 14 octombrie 2013 al Comisiei Europene, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului ordin mai este necesară adoptarea următoarelor măsuri:

1. Ministerul Finanţelor Publice ar trebui să devină autoritatea contractantă a acordului de concesiune a activelor reţelei electrice de transport şi a terenurilor pe care aceasta este amplasată, sens în care este necesară modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2013 pentru desemnarea entităţii publice care exercită, în numele statului, calitatea de acţionar la Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A. şi la Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” - S.A. Mediaş şi/sau modificarea art. 6 lit. g) din Legea nr. 123/2012, iar, în calitate de reprezentant al proprietarului reţelei de transport de energie electrică, această autoritate ar trebui să preia de la Ministerul Economiei drepturile şi obligaţiile decurgând din contractul de concesiune nr. 1 din 29 iunie 2004 încheiat între acesta şi Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A. prin încheierea unui act adiţional semnat de toate părţile implicate.

2. Dispoziţiile legale privind coordonarea metodologică şi operaţională a Dispecerului naţional de către Departamentul pentru Energie ar trebui să fie eliminate prin adoptarea următoarelor măsuri legislative:

a) abrogarea art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2013;

b) abrogarea punctelor 4 şi 31 ale art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 429/2013 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Energie, cu modificările ulterioare.

3. Cadrul legislativ în vigoare, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2013, ar trebui completat cu o dispoziţie care să interzică orice intervenţie a oricărei persoane sau entităţi publice ori private, care nu face parte din organele de conducere ale Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - SA, în luarea deciziilor referitoare la activitatea curentă şi funcţionarea de zi cu zi a acestei companii. Această interdicţie se referă inclusiv la punerea în aplicare de către companie a măsurilor adoptate în cadrul politicilor şi strategiei în domeniul energiei electrice şi gazelor naturale.

4. Cadrul legislativ în vigoare, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2013, ar trebui completat cu o dispoziţie care să confere ANRE competenţa de a verifica îndeplinirea cerinţelor prevăzute la art. 34 din Legea nr. 123/2012 de către acţionarii Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A. care deţin mai mult de 5% din acţiuni, precum şi de către candidaţii propuşi în consiliul de supraveghere, consiliul de administraţie în directoratul companiei, precum şi în alte organisme care reprezintă compania din punct de vedere juridic, înainte de numirea respectivilor candidaţi.

Art. 6. - Neîndeplinirea sau îndeplinirea parţială a măsurilor prevăzute la art. 2 şi 5 conduce la nulitatea de plin drept z ordinului, cu consecinţa că prezentul ordin îşi încetează efectele atât pentru trecut, cât şi pentru viitor.

Art. 7. - Prezentul ordin nu constituie un impediment pentru nicio entitate publică din România în vederea adoptării măsurilor necesare implementării modelului de separare a proprietăţi asupra reţelei electrice de transport, prevăzut la art. 9 alin, (1 din Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European şi Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice si de abrogare a Directive 2003/54/CE.

Art. 8. - Compania Naţională de Transport al Energie Electrice „Transelectrica” - S.A. duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, conform atribuţiilor stabilite de lege, la direcţiile şi serviciile de specialitate din cadrul ANRE urmăreşte respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. 9. - (1) Prezentul ordin, împreună cu referatul de aprobare aferent acestuia, se comunică Comisiei Europene de către ANRE.

(2) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial a României, Partea I, împreună cu Avizul Comisiei Europene C(2013) 6891 final din 14 octombrie 2013 prevăzut în anex; care face parte integrantă din prezentul ordin, conform prevederilor art. 3 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 714/200l al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 200S privind condiţiile de acces la reţea pentru schimbării transfrontaliere de energie electrică si de abrogare ; Regulamentului (CE) nr. 1.228/2003.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 11 decembrie 2013.

Nr. 90.

 

ANEXA

 

COMISIA EUROPEANA

 

Bruxelles, 14.10.2013

C(2013)6891 final

 

AVIZ AL COMISIEI

din 14.10.2013

În temeiul articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 715/2009 şi al articolului 10 din Directiva 2009/73/CE - România - Certificare a Companiei naţionale de transport al energiei electrice „Transelectrica S.A.”

I. Procedura

La data de 15 august 2013, Comisia a primit o notificare din partea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (denumită în continuare „ANRE*), în conformitate cu articolul 10 alineatul (6) din Directiva 2009/72/CE (denumită în continuare „directiva privind energia electrică*), cu privire la un proiect de decizie de certificare a Companiei naţionale de transport ai energiei electrice „Transelectrica” S.A. (denumită în continuare „Transelectrica) ca operator de sistem independent (Independent System Operator - ISO) pentru reţeaua de transport al energiei electrice din România.

În temeiul articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 (denumit în continuare „regulamentul privind energia electrică*), Comisiei îi revine sarcina de a examina proiectul de decizie notificat şi de a transmite un aviz autorităţii naţionale de reglementare relevante cu privire I. compatibilitatea deciziei cu articolul 10 alineatul (2) şi c articolul 9 din directiva privind energia electrică.

II. Descrierea deciziei notificate

Transelectrica operează reţeaua de transport de energie electrică din România.

În prezent, Transelectrica este deţinută de către statul român (58,688%), S.C. Fondul Proprietatea (13,499%), S.I.F. Olteni (7,04%) şi de către alţi acţionari (20,8%), fiecare deţinând mai puţin de 3% din acţiunile societăţii Transelectrica1. Aceasta est listată la Bursa de Valori din România. Ea urmăreşte să fi certificată prin aplicarea modelului operatorului independent de sistem (denumit în continuare „modelul ISO*), astfel cum se menţionează la articolul 9 alineatul (8) din directiva privind energia electrică.

În proiectul de decizie, ANRE analizează dacă cerinţele de certificare a societăţii Transelectrica ca ISO sunt îndeplinite, ţinând cont de dispoziţiile legislaţiei româneşti de punere în aplicarea directivei privind energia electrică. ANRE consideră că Transelectrica poate fi certificată preliminar ca un operator de transport şi de sistem pentru reţeaua de transport cu condiţia ca Transelectrica:

„În termen de şase luni de la data prezentei decizii Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice «Transelectrica» - S.A. are obligaţia să îndeplinească în integralitate condiţiile prevăzute la art. 34 alin. (1) lit. a), b) şi c), alin. (2) şi alin. (3) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/20122, inclusiv prin eliminarea posibilităţii de a se exercita asupra sa sau asupra activităţii sale sau asupra proprietarului reţelei electrice de transport, prin orice mijloace de coordonare, de subordonare sau prin orice alte mijloace, influenţe decisive/determinante de către o persoană care exercită controlul sau vreun drept asupra unui operator economic care desfăşoară oricare dintre activităţile de producere sau de furnizare de energie electrică sau de gaze naturale”.3


1 Conform documentaţiei furnizate de ANRE în notificarea trimisă de aceasta.

2 Articolul 34 alineatele (1), (2) şi (3) din Legea nr. 123/2012 transpune în legislaţia română articolul 9 alineatul (1) literele (b), (c), (d) şi articolul 9 alineatul (2) din directiva privind energia electrică.

3 Articolul 2 din proiectul notificat de decizie de certificare.

 

III. Observaţii

Pe baza prezentei notificări, Comisia face următoarele observaţii cu privire la proiectul de decizie.

1. Alegerea modelului ISO

În conformitate cu articolul 9 alineatul (8) litera (a) din directiva privind energia electrică, modelul ISO poate fi aplicat în cazurile în care, la data de 3 septembrie 2009, sistemul de transport a aparţinut unei întreprinderi integrate vertical (denumită în continuare „IIV*).

Pentru a se stabili dacă se poate aplica modelul ISO la Transelectrica este necesar să se evalueze în primul rând dacă Transelectrica a fost parte a unei IIV la data de 3 septembrie 2009. La data de 3 septembrie 2009, unicul acţionar care deţinea controlul asupra societăţii Transelectrica era statul român, care, în acelaşi timp şi prin intermediul aceluiaşi minister (la momentul respectiv Ministerul Economiei şi Comerţului, în prezent Ministerul Economiei), deţinea pachete mari de acţiuni, inclusiv pachete prin care exercita controlul într-un număr important de societăţi comerciale din România, active în producţia, distribuirea şi furnizarea de energie electrică, precum şi de gaze. În decizia sa preliminară, ANRE menţionează că ministerul poate fi astfel considerat o întreprindere integrată vertical din care Transelectrica făcea parte. La momentul respectiv, Ministerului Economiei şi Comerţului i-a fost atribuită şi competenţa de a gestiona proprietăţile statului în domeniul electricităţii, inclusiv al transportului de energie electrică.

Comisia este de acord că alegerea modelului ISO este, în principiu, legitimă, considerând că sistemul de transport vizat aparţinea unei IIV la data de 3 septembrie 2009. Cu toate acestea, având în vedere aspectele următoare, Comisia consideră că alegerea modelului ISO este, totuşi, nepotrivită în cazul de faţă, întrucât gradul de separare între autorităţile publice care trebuie să existe în cazurile de aplicare a modelului ISO nu a fost atins.

Gestionarea drepturilor de proprietate ale statului român asupra Transelectrica a fost transferată, începând cu 3 septembrie 2009, Ministerului Finanţelor Publice, care exercită toate drepturile şi îşi asumă toate obligaţiile statului român ca acţionar la Transelectrica, deţinând majoritatea drepturilor de vot reprezentate. Ministerul îşi exercită aceste drepturi prin numirea de reprezentanţi în adunarea generală a societăţii Transelectrica, care, cu majoritate simplă, numeşte şi revocă, inter alia, membrii consiliului de supraveghere al societăţii Transelectrica, stabileşte bugetul acesteia şi îi aprobă planul de management şi strategia.4 De asemenea, statul român deţine interese importante, inclusiv interese care conferă control, în principalele societăţi din România care au ca obiect de activitate generarea, furnizarea şi distribuirea energiei electrice, precum şi în principalele societăţi de producţie, furnizare şi distribuire a gazului. Drepturile de proprietate ale statului român asupra acestor societăţi sunt exercitate de către Departamentul pentru energie.

Comisia reaminteşte că, în conformitate cu normele modelului ISO, proprietatea asupra sistemului de transport este, prin definiţie, deţinută de o altă persoană decât ISO. Această persoană, deţinătorul sistemului, este strict limitată în exercitarea drepturilor de proprietar. În plus, ea este supusă unor obligaţii specifice, care au drept obiectiv să ofere ISO posibilitatea să îşi îndeplinească atribuţiile de transport în mod independent faţă de deţinătorul sistemului.

Totuşi, în cazul de faţă, reţeaua de transport operată de Transelectrica este parţial deţinută de însăşi Transelectrica în mod direct şi parţial de către statul român. Într-adevăr, statul român deţine aproximativ 55%, în termeni de valoare, din reţeaua de transport a energiei electrice. Transelectrica deţine în mod direct o cotă de aproximativ 45%. Cota de proprietate deţinută de Transelectrica nu va face decât să crească, întrucât activele nou-achiziţionate nu pot reveni decât societăţii Transelectrica. În plus, astfel cum se explică în detaliu mai jos, există legături directe şi indirecte între Transelectrica şi Departamentul pentru energie, care exercită drepturile de proprietate ale statului într-un număr de întreprinderi în domeniul furnizării şi generării de energie electrică.

Comisia constată că, în cazul de faţă, având în vedere faptul că Transelectrica deţine 45 % din activele de transport de energie electrică, ISO este în prea mare măsură aceeaşi persoană cu deţinătorul sistemului. Acesta nu reprezintă fondul tipic pentru care a fost creat modelul ISO, şi anume, o situaţie în care o societate energetică integrată vertical, care a fost reticentă să îşi vândă activele de transport, ar putea plasa operarea lor în mâinile unui operator complet separat, împiedicând astfel orice conflicte de interese cu privire la operarea reţelei. Această separare este absentă în cazul de faţă, dat fiind că Transelectrica deţine o proporţie semnificativă, şi din ce în ce mai mare, din activele reţelei de transport de energie electrică.

Prin urmare, Comisia este de părere că modelul ISO nu este cel mai potrivit pentru a fi aplicat societăţii Transelectrica. În schimb, Comisia consideră că separarea drepturilor de proprietate în cadrul statului ar constitui o opţiune mai adecvată pentru a asigura separarea efectivă a activităţilor de transport de interesele statului în materie de furnizare şi generare de energie electrică.

Atât în cadrul modelului ISO, cât şi al celui de separare a drepturilor de proprietate, separarea efectivă în cadrul statului trebuie să fie asigurată în cazul în care separarea are loc între autorităţile publice. Articolul 9 alineatul (6) din directiva privind energia electrică oferă statului posibilitatea, în contextul modelului separării drepturilor de proprietate şi în scopul conformării cu cerinţele de la articolul 9 alineatul (1) literele (b), (c) şi (d), de a controla activităţile de transport, precum şi cele de generare, producţie şi/sau furnizare. Cu toate acestea, activităţile respective sunt exercitate de către entităţi publice separate. Această dispoziţie se aplică şi modelului ISO.5 În acest context, două organisme publice separate ar trebui, deci, să fie considerate drept două persoane distincte şi ar trebui să fie în măsură să controleze activităţile de generare şi/sau furnizare, pe de o parte, şi activităţile de transport, pe de altă parte, cu condiţia să se poată demonstra că ele nu sunt sub influenţa comună a unei alte entităţi publice, încălcând regulile privind separarea. Organismele publice în cauză trebuie să fie separate efectiv. În aceste cazuri trebuie să se demonstreze că cerinţele de la articolul 9 alineatul (1) literele (b), (c) şi (d) din directiva privind energia electrică sunt respectate în mod corespunzător.

Conform legislaţiei române, prim-ministrul conduce guvernul şi coordonează activităţile membrilor săi, în limitele obligaţiilor lor prevăzute prin lege6. Îndatoririle legale ale ministerelor sunt diferite şi sunt stabilite prin legi diferite, corespunzătoare domeniilor respective. Ministerele sunt entităţi juridice distincte, fără nicio subordonare între ele. În conformitate cu articolul 93 alineatul (19) din Legea 123/2013, orice acţiune împotriva independenţei OTS este considerată ca o încălcare a legii. Întrucât Departamentul pentru energie este un departament separat din punct de vedere juridic, el este subordonat coordonării de către ministrul economiei.

Comisia consideră că Departamentul pentru energie nu poate fi considerat ca fiind un organism public separat de Ministerul Economiei în sensul articolului 9 alineatul (6) din directiva privind energia electrică. Comisia ar putea fi de acord cu faptul că Ministerul Finanţelor Publice, pe de o parte, şi Ministerul Economiei, pe de altă parte, pot fi considerate organisme publice independente în sensul articolului 9 alineatul (6) din directiva privind energia electrică. Totuşi, Comisia consideră că nu a fost demonstrat suficient că prim-ministrul nu poate interfera cu ministrul finanţelor publice, pe de o parte, şi cu Ministerul Economiei şi Departamentul pentru energie, pe de altă parte. De exemplu, nu s-a demonstrat că prim-ministrul nu are competenţa de a da instrucţiuni acestor organisme publice.

În plus, Comisia menţionează că separarea între Ministerul Finanţelor Publice, pe de o parte, şi Ministerul Economiei şi Departamentul pentru energie, pe de altă parte, pare să fie insuficientă, din cauza faptului că există un acord de concesiune care pare să ofere Ministerului Economiei drepturi vizavi de societatea Transelectrica. Departamentului pentru energie, care este subordonat ministrului economiei, îi este, de asemenea, atribuită responsabilitatea de a gestiona proprietăţile statului român în ceea ce priveşte transportul energiei electrice. În plus, Departamentul pentru energie este responsabil de coordonarea operaţională şi metodologică a Dispecerului naţional, parte din Transelectrica, conform descrierii de la punctul 4 al prezentului capitol. Astfel, Departamentul pentru energie îşi exercită influenţa asupra societăţii Transelectrica într-un mod care nu este reconciliabil nici cu separarea în cadrul statului, nici cu rolul său de proprietar de sistem.

De asemenea, Comisia menţionează că articolul 3 alineatul (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/20137 prevede că, chiar dacă Ministerul Finanţelor Publice va numi şi va revoca membrii consiliului de administraţie ai societăţii Transelectrica, aceşti membri trebuie să acţioneze în conformitate cu politicile şi strategiile în domeniul energiei şi gazului, astfel cum au fost întocmite de ministerul de resort, şi anume, Departamentul pentru energie. În timp ce este adecvat ca membrilor consiliului de administraţie numiţi de către statul român să le poată fi solicitat să acţioneze în limitele politicilor şi strategiilor generale stabilite de statul român, inclusiv cele formulate de către Departamentul pentru energie, Comisia este de părere că astfel de cerinţe ar trebui să excludă în mod explicit posibilitatea ca astfel de măsuri să interfereze cu independenţa şi funcţionarea de zi cu zi a societăţii Transelectrica.

În acest context, Comisia consideră că, în situaţia de faţă, nu există suficiente motive pentru a concluziona că gradul de separare necesar în temeiul articolului 9 alineatul (6) din directiva privind energia electrică, în contextul unui model ISO, este atins.


4 Având în vedere necesitate întrunirii cvorumului în reuniunile adunării generale pentru a se adopta o decizie, statul român trebuie să fie întotdeauna reprezentat.

5 a se vedea articolul 13 alineatul (2) litera (a) din directiva privind energia electrică, care obligă candidatul să demonstreze că îndeplineşte cerinţele de la articolul 9 alineatul (1) literele (b), (c) si (d) din directiva privind energia electrică.

6 Articolul 13 din Legea nr. 90/2001.

7 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2013, care prevede transferul acţiunilor deţinute de stat în CNTEE Transelectrica - S.A. şi SNTGN Transgaz - S.A.

 

2. Interesele acţionarilor minoritari

Articolul 13 alineatul (2) litera (a) din directiva privind energia electrică stabileşte, inter alia, că ISO trebuie să fie în conformitate cu cerinţele de la articolul 9 alineatul (1) literele (b) şi (c) din directiva privind energia electrică, cu scopul de a asigura independenţa operatorului de transport şi de sistem de interesele în domeniul generării sau al furnizării.

În cazul de faţă, există doi acţionari minoritari ai societăţii Transelectrica, respectiv S.C. Fondul Proprietatea (13,499%) şi S.I.F. Oltenia (7,04%), fiecare deţinând interese şi în societăţi de producţie şi furnizare de gaz şi energie electrică. S.C. Fondul Proprietatea şi S.I.F. Oltenia nu deţin controlul asupra societăţii Transelectrica, dar pot vota şi propune alegerea membrilor consiliului de administraţie în cazul societăţilor în care deţin acţiuni. Legislaţia română facilitează şi numirea membrilor consiliului de administraţie de către acţionarii minoritari în societăţile deţinute de stat prin aşa-numitele „drepturi de vot cumulative”. 8 în consecinţă, Comisia concluzionează că aceşti acţionari minoritari deţin interese şi pot exercita drepturi care sunt incompatibile cu dispoziţiile articolului 9 alineatul (1) literele (b) şi (c)9 din directiva privind energia electrică.

Comisia menţionează că este necesar să se asigure conformitatea cu articolul 9 alineatul (1) literele (b) şi (c) din directiva privind energia electrică indiferent dacă este aplicat modelul ISO sau modelul separării proprietăţii. Aceasta ar putea fi realizată prin stabilirea, de exemplu, în statutul societăţii Transelectrica, a faptului că acţionarii principali10 nu îşi pol exercita drepturile de proprietate asupra Transelectrica decât în cazul în care ANRE a primit asigurări că aceşti acţionari nu deţin interese în alte societăţi, incompatibile cu cerinţele din directiva privind energia electrică.


8 Ordonanţa de urgenţă nr. 109/2011 privind guvernanta corporativă a întreprinderilor publice. Această ordonanţă prevede că un acţionar care deţine, fie individual, fie în comun cu alţi acţionari, cel puţin 10% din acţiunile unei întreprinderi deţinute de stat poate solicita aplicarea procedurii votului cumulativ pentru alegerea membrilor consiliului de administraţie sau ai consiliului de supraveghere. În timp ce această posibilitate facilitează desemnarea membrilor consiliului de administraţie de către acţionarii minoritari, normele nu sunt concepute astfel încât ei să obţină controlul. Fondul Proprietatea deţine interese minoritare în transportul de energie electrică deţinut de stat, precum şi în societăţile de generarea energiei electrice.

9 În plus faţă de drepturile care pot fi derivate din Ordonanţa de urgenţă nr. 109/2011, se pare că S.C. Fondul Proprietatea beneficiază de anumite drepturi minoritare, care îi permit să numească membrii consiliilor de administraţie din anumite societăţi generatoare de energie electrică şi drepturi în ceea ce priveşte anumite tipuri de decizii.

10 Cum ar fi entităţile care deţin o cotă din drepturile de vot de 5% sau mai mult în sensul articolului 228 din legea română nr. 227 privind piaţa de capital - legea pieţei de capital sau entităţile care beneficiază de Ordonanţa de urgenţă nr. 109/2011.

 

3. Independenţa membrilor consiliului de administraţie al societăţii Transelectrica

Articolul 9 alineatul (1) litera (d) din directiva privind energia electrică stabileşte că nu este posibil ca un membru al consiliului de administraţie sau un membru al unui organism care reprezintă în mod legal un OTS să fie, în acelaşi timp, membru al consiliului de administraţie al unei întreprinderi active în domeniul furnizării energiei electrice sau al generării acesteia. Pentru câţiva membri ai consiliului de administraţie al societăţii Transelectrica, ANRE nu a fost în măsură să certifice dacă aceştia deţin interese sau sunt membri în alte consilii incompatibile cu articolul 9 alineatul (1) litera (d) din directiva privind energia electrică. În plus, în cazul unui membru al consiliului de administraţie numit de către guvern, ANRE a demonstrat că el este membru şi al consiliului de administraţie al societăţii Hidroelectrica, un important generator de energie electrică din România.

Comisia menţionează că este necesar ca ANRE să evalueze activităţile tuturor membrilor consiliului de administraţie înainte ca respectarea dispoziţiilor de la articolul 9 alineatul (1) litera (d) din directiva privind energia electrică să poată fi asigurată. Este necesar să se asigure conformitatea cu articolul 9 alineatul (1) litera (d) din directiva privind energia electrică indiferent dacă este aplicat modelul ISO sau modelul separării proprietăţii.

Comisia menţionează, de asemenea, că este necesar ca ANRE11 să deţină competenţele necesare pentru a determina ca toţi potenţialii membri ai consiliului de administraţie să respecte toate cerinţele relevante din directiva privind energia electrică, înaintea numirii lor.

4. Competenţele Departamentului pentru energie conferite prin lege cu privire la dispecerizare

Articolul 13 alineatele (4) şi (5) din directiva privind energia electrică limitează strict competenţele proprietarului sistemului asupra ISO. Articolul 13 alineatul (2) stabileşte că ISO este responsabil de îndeplinirea sarcinilor menţionate la articolul 12. Dispecerizarea este o funcţie esenţială a operării sistemului de transport.

Din decizia preliminară a ANRE reiese că Transelectrica acţionează ca Dispecer naţional pentru energia electrică în România, în sensul codului reţelei de energie electrică din Româniai2; mai precis, ea gestionează operarea reţelei de transport din România şi interconexiunile acesteia cu ţările învecinate.

Pe scurt, aceasta implică gestionarea reţelei după programe transmise în ziua precedentă, inclusiv asigurarea stabilităţii reţelei, echilibrarea şi gestionarea congestionarilor.

Totuşi, legislaţia română prevede că Dispecerul naţional pentru energia electrică13 rămâne sub coordonarea metodologică şi operaţională a ministrului delegat pentru energie14.

Comisia consideră că o astfel de dispoziţie este incompatibilă cu dispoziţiile directivei privind energia electrică. Comisia este de părere că activitatea de coordonare metodologică şi operaţională a Dispecerului naţional pentru energie este o sarcină fundamentală a OTS şi trebuie exercitată în mod independent şi de către însuşi OTS.

Reţinerea competenţei de a coordona metodologic şi operaţional Dispecerul naţional pentru energie de către Departamentul pentru energie este cu atât mai discutabilă cu cât acest departament gestionează şi interesele României în domeniul generării de energie electrică, mijloacele de furnizare şi distribuire, astfel încât ar fi puţin probabil ca OTS să poată îndeplini această sarcină principală în mod independent.

Comisia menţionează că rămâne posibil ca Departamentul pentru Energie să stabilească politica generală în ceea ce priveşte sectorul energiei electrice, incluzând adoptarea de legi care - în limitele stabilite la articolul 15 din directiva privind energia electrică - pot afecta dispecerizarea.

Pe baza observaţiilor de mai sus, Comisia este de părere că nu există suficiente motive pentru certificare în cadrul modelului ISO. Comisia recomandă ANRE să acţioneze, în cooperare cu organismele relevante ale statului român, în sensul separării drepturilor de proprietate asupra societăţii Transelectrica prin aplicarea articolului 9 alineatul (6) din directiva privind energia electrică, care să permită separarea în cadrul statului, ceea ce, în mod necesar, implică şi faptul că legislaţia română trebuie să fie modificată în regim de urgenţă, astfel încât conţină acest model de separare.

Într-o astfel de situaţie, exercitarea drepturilor de proprietate ale statului român asupra societăţii Transelectrica poate rămâne în cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Ministerul Economiei şi Departamentul pentru energie ar putea să îşi menţină participaţiile lor respective în societăţile care au ca obiect activitatea de generare şi/sau de furnizare, precum şi sarcinile lor respective în ceea ce priveşte politica energetică la nivel naţional. Cu toate acestea, Ministerul Finanţelor Publice ar trebui să devină autoritatea contractantă a acordului de concesiune (care, ca o observaţie generală, ar trebui să se bazeze pe condiţii juste) şi să obţină responsabilitatea de a gestiona proprietăţile statului român în ceea ce priveşte transportul de energie electrică, care, în prezent, revin, respectiv, Ministerului Economiei şi Departamentului pentru energie. Articolul 3 alineatul (4) din Ordonanţa de urgenţă nr. 18/2013 ar trebui modificat în conformitate cu cele de mai sus. În cele din urmă, Departamentul pentru energie ar trebui să renunţe la coordonarea metodologică şi operaţională a Dispecerului naţional, coordonare care trebuie considerată o sarcină esenţială a societăţii Transelectrica şi care trebuie desfăşurată în mod independent.

IV. Concluzie

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din regulamentul privind energia electrică, ANRE va ţine seama în cel mai strict sens de observaţiile de mai sus ale Comisiei atunci când adoptă decizia sa finală cu privire la certificarea societăţii Transelectrica, iar atunci când o adoptă, o comunică Comisiei.

Poziţia Comisiei cu privire la prezenta notificare nu aduce atingere niciunei alte poziţii pe care Comisia ar putea să o aibă faţă de autorităţile naţionale de reglementare cu privire la orice alte proiecte de măsuri notificate privind certificarea sau faţă de autorităţile naţionale responsabile de transpunerea legislaţiei UE în ceea ce priveşte compatibilitatea oricărei măsuri de implementare naţionale cu legislaţia UE.

Comisia va publica prezentul document pe site-ul ei de internet. Comisia consideră că informaţiile din prezentul document nu sunt confidenţiale. ANRE este invitată să informeze Comisia în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea prezentului document în cazul în care consideră că, în conformitate cu normele UE şi cu cele naţionale privind confidenţialitatea comercială, el conţine informaţii confidenţiale a căror eliminare o solicită înaintea publicării.

O astfel de solicitare trebuie justificată.

Adoptată la Bruxelles, 14.10.2013.

 

Pentru Comisie

Johannes Hahn

membru al Comisiei

 


11 Faptul c㔠această obligaţie revine ANRE şi cerinţa privind competenţele necesare decurg din articolul 37 alineatul (1) litera (b) şi din articolul 37 alineatul (4) din directiva privind energia electrică.

12 Codul tehnic al reţelei electrice de transport. Revizia I, Aprobat prin Ordinul ANRE nr. 20 din 27.08.2004.

13 La fel ca şi Dispecerul naţional pentru gaze, şi anume Transgaz, OTS-ul României pentru gaze.

14 Articolul 5 alineatul (2), Ordonanţa de urgenţă nr. 18/2013.