MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 795         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 17 decembrie 2013

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

330. - Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Irlandei privind cooperarea în prevenirea şi combaterea traficului ilicit de droguri, spălării banilor, criminalităţii organizate, traficului de persoane, terorismului, finanţării terorismului şi a altor infracţiuni grave, semnat la Dublin la 17 ianuarie 2013

 

Acord între Guvernul României şi Guvernul Irlandei privind cooperarea în prevenirea şi combaterea traficului ilicit de droguri, spălării banilor, criminalităţii organizate, traficului de persoane, terorismului, finanţării terorismului şi a altor infracţiuni grave

 

1.063. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Irlandei privind cooperarea în prevenirea şi , combaterea traficului ilicit de droguri, spălării banilor, criminalităţii organizate, traficului de persoane, . terorismului, finanţării terorismului şi a altor infracţiuni grave, semnat la Dublin la 17 ianuarie 2013

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

964. - Hotărâre privind încetarea dreptului de folosinţă gratuită acordat Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi Federaţiei Române de Rugby asupra unui imobil, proprietate privată a statului, aflat în administrarea Ministerului Afacerilor Externe

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

3.451. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale si locuinţei nr. 839/2009

 

3.457. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, pentru aplicabilitatea unor acte normative cu caracter tehnic elaborate în aplicarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor

 

Rectificări la:

- Hotărârea Guvernului nr. 1.370/2005;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.146/2007;

- Hotărârea Guvernului nr. 939/2013;

- Ordinul ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti nr. 2.195/C/2009

 

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Irlandei privind cooperarea în prevenirea şi combaterea traficului ilicit de droguri, spălării banilor, criminalităţii organizate, traficului de persoane, terorismului, finanţării terorismului şi a altor infracţiuni grave, semnat la Dublin la 17 ianuarie 2013

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Irlandei privind cooperarea în prevenirea şi combaterea traficului ilicit de droguri, spălării banilor, criminalităţii organizate, traficului de persoane, terorismului, finanţării terorismului şi a altor infracţiuni grave, semnat la Dublin la 17 ianuarie 2013.

 

Această lege a fost .adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

CRISTIAN-SORIN DUMITRESCU

 

Bucureşti, 5 decembrie 2013.

Nr. 330.

 

ACORD

între Guvernul României şi Guvernul Irlandei privind cooperarea în prevenirea şi combaterea traficului ilicit de droguri, spălării banilor, criminalităţii organizate, traficului de persoane, terorismului, finanţării terorismului şi a altor infracţiuni grave

 

Guvernul României şi Guvernul Irlandei (denumite în continuare „părţi*),

- urmărind să contribuie la dezvoltarea relaţiilor lor bilaterale;

- convinse de importanţa cooperării internaţionale pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor grave, în special a traficului de droguri, spălării banilor, criminalităţii organizate, traficului de persoane, a terorismului şi a finanţării terorismului,

având în vedere convenţiile internaţionale de care părţile sunt legate, au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

Domeniul de aplicare a acordului

 

(1) Prezentul acord se va aplica traficului ilicit de droguri, spălării banilor, criminalităţii organizate, traficului de persoane, terorismului, finanţării terorismului şi altor infracţiuni grave, precum şi infracţiunilor de natură economică şi financiară ce au fost săvârşite, organizate sau pregătite ori ce se află în curs de săvârşire, organizare sau pregătire pe teritoriul statului oricăreia dintre părţi.

(2) Pentru scopurile prezentului acord, infracţiune gravă este fapta penală pentru care pedeapsa maximă privativă de libertate prevăzută de legislaţia naţională a fiecăreia dintre părţi este cel puţin 5 ani.

 

ARTICOLUL 2

Autorităţi competente

 

(1) Pentru implementarea prezentului Acord, autorităţile competente sunt:

(i) pentru partea română:

- Ministerul Afacerilor interne;

- Serviciul Român de Informaţii;

- Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor din România;

- Ministerul Public;

(ii) pentru partea irlandeză:

- Ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului;

- Ministrul Justiţiei şi Egalităţii;

- inspector, An Garda Siochana;

- inspectorii financiari.

(2) Autorităţile competente ale părţilor pot să coopereze direct şi să stabilească metodele concrete şi regulile detaliate ale acestei cooperări, în conformitate cu legislaţiile naţionale ale statelor lor şi cu prevederile prezentului acord.

(3) Autorităţile competente vor stabili canale directe adecvate de comunicare cu omologii lor. Orice cereri de informaţii sau privind orice altă acţiune care intră sub incidenţa prezentului acord vor fi adresate direct autorităţii competente omoloage, prin canalele securizate adecvate.

(4) în lipsa oricărui altui acord, limba de comunicare între autorităţile competente va fi engleza.

(5) în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului acord, părţile îşi vor comunica, iar, ulterior, vor actualiza ori de câte ori este necesar detaliile privind datele de contact relevante ale autorităţilor competente responsabile cu aplicarea prezentului acord.

 

ARTICOLUL 3

Schimbul de informaţii

 

(1) Schimbul de informaţii în baza prezentului acord se va face în conformitate cu legislaţiile naţionale ale statelor părţilor.

(2) Autorităţile competente ale statelor părţilor vor depune toate diligentele pentru a asigura deplina cooperare nemijlocită sau la cerere în schimbul de informaţii relevante pentru prevenirea, descoperirea şi investigarea infracţiunilor la care se aplică prevederile prezentului acord. Transmiterea unei cereri de informaţii va fi justificată prin prezentarea faptelor aferente realizării solicitării, a motivelor, a scopului pentru care informaţia va fi utilizată, precum şi prin oferirea altor informaţii care să permită autorităţii solicitate să stabilească faptul că cererea este realizată în conformitate cu legislaţia sa naţională.

(3) Schimbul de informaţii efectuat în baza prezentului articol va include, în special:

a) informaţii despre sau în legătură cu persoane şi organizaţii suspectate de a fi implicate în traficul de droguri, spălarea banilor, criminalitatea organizată, traficul de persoane, terorism, finanţarea terorismului, infracţiuni conexe activităţilor teroriste şi în orice alte infracţiuni grave;

b) informaţii privind săvârşirea sau privind activităţi pregătitoare a unor astfel de infracţiuni;

c) informaţii referitoare la structura organizaţională a entităţilor teroriste şi a grupărilor de crimă organizată, la metodele folosite de acestea şi la finanţarea lor;

d) informaţii referitoare la măsurile de control al comerţului legal cu stupefiante, substanţe psihotrope şi precursori, precum şi la experienţa în aplicarea acestor măsuri;

e) informaţii despre sau în legătură cu persoane şi organizaţii suspectate de a fi implicate în contrabanda cu produse de tutun sau bunuri de valoare istorică ori artistică, aparţinând respectivelor patrimonii culturale ale statelor lor sau patrimoniului cultural internaţional.

 

ARTICOLUL 4

Utilizarea şi confidenţialitatea informaţiilor

 

(1) Schimbul de informaţii în baza prezentului acord se va efectua în conformitate cu legislaţiile naţionale ale statelor părţilor, inclusiv cele referitoare la protecţia şi confidenţialitatea informaţiilor.

(2) Părţile se angajează:

(i) să utilizeze orice informaţie primită în baza prezentului acord numai în scopul în care aceasta este solicitată sau care este specificat de către partea trimiţătoare; şi

(ii) să păstreze confidenţialitatea oricărei astfel de informaţii în măsura autorizată de partea trimiţătoare.

(3) Informaţiile primite în baza prezentului acord pot fi dezvăluite autorităţilor statelor terţe dacă anterior a fost obţinut în scris consimţământul autorităţii solicitate.

(4) în conformitate cu legislaţia lor naţională, autorităţile competente ale părţilor vor asigura protecţia tuturor informaţiilor primite în baza prezentului acord.

 

ARTICOLUL 5

Protecţia datelor cu caracter personal

 

Schimbul reciproc de date cu caracter personal între autorităţile competente ale părţilor se va face în conformitate cu legislaţia naţională, cu condiţiile impuse de către autoritatea competentă trimiţătoare şi cu următoarele principii, care se aplică în procesarea automată şi nonautomată a datelor:

1. datele furnizate nu vor fi folosite în alte scopuri decât cele pentru care au fost iniţial furnizate, fără acordul autorităţii competente trimiţătoare;

2. datele furnizate vor fi distruse sau actualizate în cazul în care:

- datele se dovedesc a fi incorecte; sau

- autoritatea competentă trimiţătoare informează autoritatea competentă primitoare că datele au fost colectate ori furnizate prin încălcarea legii; sau

- datele nu mai sunt necesare pentru scopul în care au fost furnizate, în afară de cazurile în care există o autorizaţie specifică, potrivit căreia datele furnizate pot fi de asemenea folosite şi în alte scopuri;

3. la cererea autorităţii competente trimiţătoare, autoritatea competentă primitoare poate furniza informaţii privind utilizarea datelor;

4. autoritatea competentă trimiţătoare se va asigura că datele transmise sunt corecte, suficiente şi adecvate. În cazul în care, ulterior, se stabileşte că datele furnizate au fost incorecte sau nu ar fi trebuit să fie trimise ori că datele transmise legal în conformitate cu legislaţia naţională a autorităţii competente transmiţătoare sau primitoare ar trebui distruse ulterior, autoritatea competentă primitoare ori trimiţătoare trebuie să fie imediat notificată pentru a le distruge sau pentru a face modificările necesare conform punctului 2;

5. autoritatea competentă primitoare va avea datoria să protejeze, în mod eficient, datele furnizate împotriva accesului neautorizat sau accidental, modificării ori circulaţiei;

6. În caz de acces neautorizat sau diseminare a datelor furnizate, autoritatea competentă primitoare va informa imediat autoritatea competentă trimiţătoare în legătură cu împrejurările aferente accesului neautorizat ori diseminării, precum şi în legătură cu măsurile luate pentru evitarea unor astfel de incidente pe viitor;

7. atât autoritatea competentă trimiţătoare, cât şi cea primitoare vor ţine evidenţa transmiterii, primirii, modificării sau distrugerii datelor;

8. În transmiterea datelor, autoritatea competentă trimiţătoare va specifica, în conformitate cu legislaţia naţională, termenul-limită pentru distrugerea datelor;

9. În cazul în care o persoană ale cărei date au fost furnizate solicită în scris informaţii despre datele transmise, acestei solicitări nu i se va răspunde decât dacă: (i) aceasta este în conformitate cu legislaţia naţională; şi (ii) dacă autorităţii competente trimiţătoare i-a fost acordată oportunitatea de a-şi prezenta poziţia.

Dacă persoana la care se referă datele înaintează o cerere pentru accesarea, modificarea sau distrugerea acelor date, autoritatea primitoare va lua o decizie după ce i s-a oferit în prealabil autorităţii competente trimiţătoare oportunitatea de a-şi prezenta poziţia;

10. autoritatea competentă care a primit o astfel de cerere de la o persoană care a făcut obiectul furnizării de informaţii de către cealaltă parte va informa imediat autoritatea competentă a părţii şi va răspunde unei astfel de solicitări după ce i-a acordat în prealabil părţii trimiţătoare oportunitatea de a-şi prezenta poziţia;

11. datele pot fi, de asemenea, furnizate unei părţi terţe numai dacă autorităţii competente trimiţătoare i-a fost acordată oportunitatea de a-şi prezenta poziţia;

12. părţile vor lua toate măsurile necesare În conformitate cu legislaţia lor naţională pentru a evita pagubele produse unei terţe părţi, care rezultă din furnizarea, primirea sau utilizarea datelor, precum şi pentru a elimina condiţiile esenţiale care duc la posibile consecinţe nefavorabile.

 

ARTICOLUL 6

Refuzarea acordării asistenţei

 

(1) Dacă o autoritate competentă consideră că o solicitare de cooperare sau de asistenţă primită în baza prezentului acord:

(i) ar aduce atingere suveranităţii, securităţii ori altor interese legitime esenţiale ale statului său; sau

(ii) ar intra în contradicţie cu legislaţia sa naţională; sau

(iii) ar impune o sarcină excesivă; sau

(iv) ar împiedica o investigaţie în curs de desfăşurare sau proceduri legale, autoritatea respectivă poate refuza să îndeplinească solicitarea sau poate impune condiţii pentru îndeplinirea solicitării respective.

(2) în situaţia în care asistenţa, cooperarea sau schimbul de informaţii sunt refuzate ori reţinute, decizia şi motivele justificative trebuie notificate, fără întârziere, autorităţii solicitante.

(3) în cazul în care autoritatea solicitantă solicită asistenţă pe care ea însăşi nu ar putea-o acorda în cazul în care i s-ar cere, acest fapt va fi semnalat în solicitarea făcută. În acest caz

va fi lăsat la latitudinea autorităţii solicitate să decidă dacă şi cum va răspunde unei asemenea solicitări.

 

ARTICOLUL 7

Pregătire

 

Autorităţile competente ale statelor părţilor vor coopera, în limitele convenite de comun acord, pentru dezvoltarea unor programe de pregătire având ca scop schimbul de expertiză în prevenirea, descoperirea şi investigarea infracţiunilor care intră sub incidenţa prezentului acord, inclusiv prin trimiterea în misiune sau schimbul de personal al autorităţilor competente.

 

ARTICOLUL 8

Suportarea cheltuielilor

 

(1) Autoritatea competentă solicitată va suporta toate cheltuielile obişnuite asumate de aceasta pentru ducerea la îndeplinire a unei solicitări, însă plata oricăror costuri extraordinare va fi convenită separat de către autorităţile competente vizate.

(2) Autoritatea competentă solicitantă va suporta toate cheltuielile de călătorie şi de subzistentă pentru reprezentanţii săi, cu excepţia cazurilor în care se convine altfel.

 

ARTICOLUL 9

Implementarea acordului

 

(1) Potrivit competenţelor lor legale, autorităţile menţionate la art. 2 alin. 1 vor asigura aplicarea prezentului acord şi oficialii de rang împreună cu orice experţi de profil se vor întruni ori de câte ori vor considera că este necesar, pentru a discuta orice chestiuni ce ar putea apărea în procesul cooperării.

(2) Prevederile prezentului acord nu vor aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor asumate în baza acordurilor bilaterale sau multilaterale încheiate de părţi sau de către statele lor.

(3) Prezentul acord nu va prejudicia angajamentele rezultate din statutul părţilor de state membre UE.

(4) Nicio prevedere a prezentului acord nu va afecta drepturile şi obligaţiile ce derivă din Decizia-cadru 2008/977/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind protecţia datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie penală şi din Directiva 95/46/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

(5) Orice diferende privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord vor fi soluţionate prin consultări între părţi.

 

ARTICOLUL 10

Prevederi finale

 

(1) Fiecare parte va notifica cealaltă parte în scris, prin canale diplomatice, cu privire la îndeplinirea, în statele lor, a procedurilor legale necesare intrării în vigoare a prezentului acord. Prezentul acord va intra în vigoare la 30 de zile de la data primirii ultimei din cele două notificări.

(2) Amendamente la prezentul acord pot fi propuse de oricare parte şi vor intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data primirii ultimei din cele două notificări privind finalizarea procedurilor interne necesare.

(3) Oricare parte poate denunţa prezentul acord, prin notificarea, în scris, a celeilalte părţi, prin canale diplomatice. Prezentul acord îşi va înceta valabilitatea după 6 luni de la data primirii unei astfel de notificări.

 

Semnat în două exemplare la Dublin la 17 ianuarie 2013, în limbile română şi engleză, ambele texte fiind egal autentice.

 

PENTRU GUVERNUL ROMÂNIEI

Ministrul afacerilor interne,

Radu Stroe

PENTRU GUVERNUL IRLANDEI

Ministrul justiţiei şi egalităţii,

Alan Shatter

 

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Irlandei privind cooperarea în prevenirea şi combaterea traficului ilicit de droguri, spălării banilor, criminalităţii organizate, traficului de persoane, terorismului, finanţării terorismului şi a altor infracţiuni grave, semnat la Dublin la 17 ianuarie 2013

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Irlandei privind cooperarea în prevenirea şi combaterea traficului ilicit de droguri, spălării banilor, criminalităţii organizate, traficului de persoane, terorismului, finanţării terorismului şi a altor infracţiuni grave, semnat la Dublin la 17 ianuarie 2013, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 4 decembrie 2013.

Nr. 1.063.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind încetarea dreptului de folosinţă gratuită acordat Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi Federaţiei Române de Rugby asupra unui imobil, proprietate privată a statului, aflat în administrarea Ministerului Afacerilor Externe

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 11 lit. m) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri încetează dreptul de folosinţă gratuită acordat Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi Federaţiei Române de Rugby asupra imobilului, proprietate privată a statului, aflat în administrarea Ministerului Afacerilor Externe, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se face predarea-preluarea imobilului prevăzut la art. 1, pe bază de protocol încheiat între părţile interesate.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 418/2004 privind darea în folosinţă gratuită a unui imobil, proprietate privată a statului, aflat în administrarea Ministerului Afacerilor Externe, Comitetului Olimpic Român şi Federaţiei Române de Rugby, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 29 martie 2004.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 4 decembrie 2013.

Nr. 964.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului, proprietate privată a statului, aflat în administrarea Ministerului Afacerilor Externe, pentru care încetează dreptul de folosinţă gratuită acordat Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi Federaţiei Române de Rugby

 

Adresa imobilului

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Municipiul Bucureşti, şos. Kisselef nr. 61, sectorul 1

Teren în suprafaţă de 5.000 m2

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr. 839/2009

 

Având în vedere obligaţiile care revin României, în calitate de stat membru, în domeniul creşterii performanţei energetice a clădirilor,

în aplicarea prevederilor art. 10 şi 12 din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, care transpune în legislaţia naţională Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind performanţa energetică i clădirilor, şi în scopul realizării corelării legislative cu prevederile legale în domeniul autorizării executării lucrărilor de construcţii,

în temeiul prevederilor art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, emite prezentul ordin.

Art. I. - Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr. 839/2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 şi 797 bis din 23 noiembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 18 alineatul (4), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,c) lucrări de reabilitare energetică la clădiri de locuit individuale cu cel mult trei niveluri, care nu sunt monumente istorice clasate sau în curs de clasare, respectiv sunt situate în afara zonelor de protecţie a monumentelor şi/sau a zonelor construite protejate stabilite potrivit legii.”

2. La articolul 20 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,e) studiile de specialitate, nota tehnică justificativă sau raportul de expertiză tehnică pentru lucrări de intervenţie la construcţii existente, raportul de audit energetic, raportul de expertiză a sistemelor tehnice, certificatul de performanţă energetică a clădirii, pentru lucrări de intervenţie în vederea creşterii performanţei energetice la clădiri şi/sau pentru lucrări de renovare majoră, precum şi studiul privind posibilitatea montării/utilizării unor sisteme alternative de producere a energiei, în cazurile prevăzute de legislaţia privind performanţa energetică a clădirilor şi în măsura în care prin auditul energetic al clădirii se stabileşte că acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional, economic şi al mediului înconjurător, solicitate prin certificatul de urbanism, în condiţiile legii, un exemplar.”

3. La articolul 20, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Renovarea majoră menţionată la alin. (1) lit. e) are înţelesul prevăzut la art. 251 alin. (81) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.”

4. La articolul 32 alineatul (3) litera b), punctul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„3. expertize tehnice; raport de audit energetic, raport de expertiză a sistemelor tehnice, certificat de performanţă energetică a clădirii; studiu privind posibilitatea montării/utilizări unor sisteme alternative de producere a energiei, în cazurile prevăzute de lege.”

5. La articolul 46 alineatul (1), litera g) se modifică şi v< avea următorul cuprins:

,,g) există referatele de verificare a proiectului şi, după caz nota tehnică justificativă/raportul de expertiză tehnică raportul de audit energetic, raportul de expertiză a sistemelor tehnice, certificatul de performanţă energetică a clădirii precum şi studiul privind posibilitatea montării/utilizării unor sisteme alternative de producere a energiei acolo unde este cazul;”.

6. La anexa nr. 1, la formularul-model F.8 - „Cerere pentru emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare” litera d.6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,d.6) raport de audit energetic pentru lucrări de intervenţie Ic clădiri existente în vederea creşterii performanţei energetice şi/sau pentru lucrări de renovare majoră, după caz (1 exemplar copie);”.

7. La anexa nr. 1, la formularul-model F.8, după litera d.6 se introduc trei noi litere, literele d.61)-d.63), cu următorul cuprins:

,,d.61) raportul de expertiză a sistemelor tehnice, pentru lucrări de intervenţie la clădiri existente în vederea creşteri performanţei energetice şi/sau pentru lucrări de renovare majoră, după caz (1 exemplar copie);

d.62) certificatul de performanţă energetică a clădirii, pentru lucrări de intervenţie la clădiri existente în vederea creşteri performanţei energetice şi/sau pentru lucrări de renovare majoră, după caz (1 exemplar copie);

d.63) studiul privind posibilitatea montării/utilizării unor sisteme alternative de producere a energiei, pentru lucrări de intervenţie la clădiri existente în vederea creşterii performanţe energetice şi/sau pentru lucrări de renovare majoră, după ca; (1 exemplar copie);”.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial a României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 3 decembrie 2013.

Nr. 3.451.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

 

ORDIN

pentru aplicabilitatea unor acte normative cu caracter tehnic elaborate în aplicarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor

 

Având în vedere prevederile Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, prin care se transpun în legislaţia naţională prevederile Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor (reformare), precum şi prevederile ultimului paragraf al art. 28 alin. (1) din Directiva 2010/31/UE,

în temeiul art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, emite prezentul ordin.

Articol unic. - (1) Actele normative cu caracter tehnic elaborate în aplicarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.144 din 19 decembrie 2005, care transpune în legislaţia naţională Directiva 2002/91/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind performanţa energetică a clădirilor, se interpretează ca fiind acte normative cu caracter tehnic elaborate în aplicarea Legii nr. 372/2005 privind performanta energetică a clădirilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 23 iulie 2013, care transpune Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 153 din 18 iunie 2010, astfel cum rezultă din anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

 

Bucureşti, 4 decembrie 2013.

Nr. 3.457.

 

ANEXĂ

 

Nr. crt.

Directiva 2010/31/UE

Prevederi din Legea nr. 372/2005, republicată

Act normativ subsecvent de aplicare

1.

ARTICOLUL 3

Adoptarea unei metodologii de calcul al performanţei energetice a clădirilor

 

 

 

Statele membre aplică o metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor în conformitate cu cadrul comun general

prevăzut în anexa I. Această metodologie este adoptată la nivel naţional sau regional.

Art. 4. - (1) în termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice elaborează şi aprobă, prin ordin al ministrului, reglementarea tehnică privind metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor, denumită în continuare metodologie.

- Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementării tehnice „Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 şi 126 bis din 21 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare:

- Partea I - Anvelopa clădirii

- Partea a II-a - Performanţa energetică a instalaţiilor din clădiri

- Partea a III-a - Auditul şi certificatul de performanţă a clădirii

 

- Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr. 1.071/2009 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementării tehnice „Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 şi 41 bis din 19 ianuarie 2010:

- Partea a IV-a - Breviar de calcul al performanţei energetice a clădirilor şi apartamentelor

- Partea a V-a - Model certificat de performanţă energetică al apartamentului

- Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1.217/2010 privind completarea anexei nr. 4 „Partea

a IV-a - Breviar de calcul al performanţei energetice a clădirilor şi apartamentelor, indicativ Mc 001/4-2009” la Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementării tehnice „Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 şi 243 bis din 16 aprilie 2010

- Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 2.210/2013 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementării tehnice „Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 şi 561 bis din 4 septembrie 2013


2.

Anexa I

1. Performanţa energetică a unei clădiri se determină pe baza energiei calculate sau reale consumată anual pentru a răspunde diferitelor necesităţi legate de utilizarea normală a acesteia şi reflectă necesarul de energie pentru încălzire şi pentru răcire (energia necesară pentru a se

evita supraîncălzirea) în vederea menţinerii condiţiilor dorite de temperatură a clădirii şi a necesarului domestic de apă caldă.

2, Performanţa energetică a unei clădiri este exprimată clar şi include un indicator de performanţă energetică şi un indicator numeric al consumului de energie primară, pe baza factorilor de energie primară pentru fiecare vector energetic, care se poate baza pe mediile ponderate  anuale la nivel naţional sau regional sau pe o valoare specifică a producţiei de la faţa locului. Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor ar trebui să ţină seama de standardele europene şi trebuie să fie consecventă cu legislaţia relevantă a Uniunii, inclusiv cu Directiva 2009/28/CE.

3. Metodologia se stabileşte ţinându-se seama cel puţin de următoarele elemente:

(a) următoarele caracteristici termice reale ale clădirii, inclusiv compartimentarea interioară a acesteia:

(i) capacitatea termică;

(ii) izolaţia termică;

(iii) încălzirea pasivă;

(iv) elementele de răcire; şi

(v) punţile termice;

(b) instalaţiile de încălzire şi de alimentare cu apă caldă, inclusiv caracteristicile de izolare termică ale acestora;

(c) instalaţiile de climatizare;

Art. 3. - Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi au următorul înţeles .................................

2. performanţa energetică a clădirii - energia efectiv consumată sau estimată pentru a răspunde necesităţilor legate de utilizarea normală a clădirii, necesităţi care includ în principal: încălzirea, prepararea apei calde de consum, răcirea, ventilarea şi iluminatul. Performanţa energetică a clădirii se determină conform unei metodologii de calcul şi se exprimă prin unul sau mai mulţi indicatori numerici care se calculează luându-se în considerare izolaţia termică, caracteristicile tehnice ale clădirii şi instalaţiilor, proiectarea şi amplasarea clădirii în raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare şi influenţa clădirilor învecinate, sursele proprii de producere a energiei şi alţi factori, inclusiv climatul interior al clădirii, care influenţează necesarul de energie;

Art. 5. – Performanţa energetică a clădirii/unităţii de clădire este exprimată, în principal, prin următorii indicatori de performanţă:

a) clasa energetică;

b) consumul total specific de energie;

c) indicele de emisii echivalent C02.

Art. 4. - (2) Metodologia cuprinde, în principal, următoarele elemente:

a) caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcătuiesc anvelopa clădirii, compartimentarea interioară, inclusiv etanşeitatea la aer;

- Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementării tehnice „Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, cu modificările şi completările ulterioare:

- Partea I - Anvelopa clădirii

- Partea a II-a - Performanţa energetică a instalaţiilor din clădiri

- Partea a III-a - Auditul şi certificatul de performanţă a clădirii

- Partea a IV-a - Breviar de calcul al performanţei energetice a clădirilor şi apartamentelor Metodologie de calcul al performanţei energetice a

clădirilor:

- Partea a III-a - cap. III.3

- Partea a IV-a - cap. III

- Partea a II-a - cap. 11.1.10,1

- Bibliografie partea I - partea a IV-a

 

 

 

- Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementării tehnice „Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, cu modificările şi completările ulterioare:

- Partea I - Anvelopa clădirii

- Partea a II-a - Performanţa energetică a instalaţiilor din clădiri

- Partea a III-a - Auditul şi certificatul de performanţă a clădirii

- Partea a IV-a - Breviar de calcul al performanţei energetice a clădirilor şi apartamentelor


 

(d) ventilarea naturală şi mecanică şi, eventual, etanşeitatea la aer;

(e) instalaţia de iluminat integrată (în special în sectorul nerezidenţial);

(f) proiectarea, poziţionarea şi orientarea clădirii, inclusiv climatul exterior;

(g) sistemele solare pasive şi de protecţie solară;

(h) condiţiile de climat interior, inclusiv climatul interior prevăzut prin proiect;

(i) aporturile interne.

4. Se ia în considerare influenţa pozitivă a următoarelor elemente, acolo unde este relevantă pentru prezentul calcul:

(a) condiţiile locale de expunere la radiaţia solară, sistemele solare active şi alte sisteme electrice şi de încălzire bazate pe energie din surse regenerabile;

(b) electricitatea produsă prin cogenerare;

(c) sistemele de încălzire şi de răcire centralizate sau de bloc;

(d) iluminatul natural.

5. În sensul prezentului calcul, clădirile ar trebui să fie clasificate corespunzător în categoriile următoare:

(a) clădiri unifamiliale de diferite tipuri;

(b) blocuri de apartamente;

(c) birouri;

(d) clădiri de învăţământ;

(e) spitale;

(f) hoteluri şi restaurante;

(g) construcţii sportive;

(h) clădiri pentru servicii de comerţ en gros şi cu amănuntul;

(i) alte tipuri de clădiri cu consum energetic.

b) instalaţiile de încălzire şi de alimentare cu apă caldă de consum, inclusiv

caracteristicile în ceea ce priveşte izolarea acestora;

c) instalaţia de climatizare/condiţionare a aerului;

d) instalaţia de ventilare mecanică;

e) instalaţia de iluminat integrată a clădirii, în principal sectorul nerezidenţial;

f) poziţia şi orientarea clădirilor, inclusiv parametrii climatici exteriori;

g) sistemele solare pasive şi de protecţie solară;

h) ventilarea naturală;

i) condiţiile de climat interior, inclusiv cele prevăzute prin proiect;

j) aporturile interne de căldură.

(3) Metodologia cuprinde, după caz, şi alte elemente, în situaţia în care influenţa acestora asupra performanţei energetice a clădirilor este relevantă, precum:

a) sisteme solare active şi alte sisteme de încălzire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabilă;

b) electricitate produsă prin cogenerare;

c) centrale de încălzire şi de răcire de cartier sau de bloc;

d) utilizarea luminii naturale.

Art. 6. - (1) Prin metodologie se stabilesc cerinţele minime de performanţă energetică a clădirilor, denumite în continuare cerinţe, şi se aplică diferenţiat pentru diferite categorii de clădiri, atât pentru clădirile noi, cât şi pentru clădirile existente, după cum urmează:

a) locuinţe unifamiliale;

b) blocuri de locuinţe;

c) birouri;

d) clădiri de învăţământ;

e) spitale;

f) hoteluri şi restaurante; g) construcţii destinate activităţilor sportive;

h) clădiri pentru servicii de comerţ;

i) alte tipuri de clădiri consumatoare de energie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

- Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementării tehnice „Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, cu modificările şi completările ulterioare:

- Partea I - Anvelopa clădirii

- Partea a II-a - Performanţa energetică a instalaţiilor din clădiri

- Partea a IV-a - Breviar de calcul al performanţei energetice a clădirilor şi apartamentelor

 

- Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementării tehnice „Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, cu modificările şi completările ulterioare:

- Partea I - Anvelopa clădirii, cap. I.2


3.

ARTICOLUL 4

Stabilirea cerinţelor minime de performanţă energetică

 

(1) Statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta că cerinţele minime de performanţă energetica pentru clădiri sau unităţile clădirilor sunt stabilite în vederea atingerii unor niveluri optime din punctul de vedere al costurilor. Performanţa energetică se calculează în conformitate cu metodologia prevăzută la articolul 3.

Nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor sunt calculate în conformitate cu cadrul metodologic comparativ prevăzut la articolul 5, de îndată ce acest cadru este stabilit. Statele  membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a garanta că, pentru a atinge nivelurile optime din punctul de vedere ai costurilor, se stabilesc cerinţe minime de performanţă energetică pentru elementele clădirilor care fac parte din anvelopa clădirilor şi care au un impact semnificativ asupra  performanţei energetice a anvelopei clădirii atunci când sunt înlocuite sau modernizate.

La stabilirea acestor cerinţe, statele membre pot să facă o distincţie între clădirile noi şi cele deja existente, precum şi între diverse categorii de clădiri.

Aceste cerinţe ţin seama de condiţiile generale care caracterizează climatul interior, cu scopul de a evita posibile efecte negative, cum ar fi o ventilare necorespunzătoare, precum şi de condiţiile locale, destinaţia clădirii şi vechimea acesteia.

Statele membre nu trebuie să stabilească cerinţe minime de performanţă energetică care nu sunt rentabile pe durata normată de funcţionare.

Cerinţele minime de performanţă energetică sunt revizuite la intervale regulate care nu trebuie să

depăşească cinci ani şi, dacă este necesar, sunt actualizate pentru a reflecta progresul tehnic din sectorul construcţiilor.

Art. 4. - (4) în aplicarea cadrului metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punct

de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică pentru clădiri, elaborat de către Comisia Europeană, prin metodologie se stabilesc condiţiile generale, exprimate în parametrii naţionali.

(5) Datele şi ipotezele utilizate pentru calculul nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică, precum şi. rezultatele acestora, se includ în planurile naţionale de eficienţă energetică şi se transmit Comisiei Europene de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, la intervale care nu depăşesc 5 ani.

Primul raport se transmite până la 30 iunie 2014.

Art. 6. - (1) Prin metodologie se stabilesc cerinţele minime de performanţă energetică a clădirilor, denumite în continuare cerinţe, şi se aplică diferenţiat pentru diferite categorii de clădiri, atât pentru clădirile noi, cât şi pentru clădirile existente (...).

(2) Cerinţele stabilite în metodologie ţin seama de condiţiile generale de climat interior pentru a preveni eventualele efecte negative, cum sunt ventilarea necorespunzătoare, condiţiile locale, destinaţia dată în proiect şi vechimea clădirii.

(3) Cerinţele se revizuiesc la intervale regulate, nu mai mari de 5 ani, şi se actualizează ori de câte ori este necesar pentru a reflecta progresul tehnic în sectorul construcţiilor.

Art. 10. - (1) La clădirile existente la care se execută lucrări de renovare majoră, performanţa energetică a acestora sau a unităţilor de clădire ce fac obiectul renovării trebuie îmbunătăţită,.

pentru a satisface cerinţele stabilite în metodologie, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic.

- Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementării tehnice „Metodologie de,calcul al performanţei energetice a clădirilor”, cu modificările şi completările ulterioare:

- Partea I - Anvelopa clădirii

- Partea a II-a - Performanţa energetică a instalaţiilor din clădiri

- Partea a III-a - cap; 111.2.4.1


4.

ARTICOLUL 6

Clădiri noi

 

(1) Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că noile clădiri îndeplinesc cerinţele minime de performanţă energetică stabilite în conformitate cu articolul 4.

Pentru clădirile noi, statele membre se asigură că, înainte de începerea lucrărilor de construcţie, se studiază şi se ia în considerare fezabilitatea, din punct de vedere tehnic, economic si al mediului

înconjurător, a sistemelor alternative de eficienţă ridicată de tipul celor menţionate în continuare, dacă acestea sunt disponibile:

(a) sisteme descentralizate de alimentare cu energie bazate pe energie din surse regenerabile;

(b) cogenerare;

(c) sisteme de încălzire sau de răcire centralizate sau de bloc, în special atunci când acestea se bazează, integral sau parţial, pe energie din surse regenerabile;

(d) pompe de căldură.

(2) Statele membre se asigură că analiza sistemelor alternative menţionate la alineatul (1) este dovedită prin documente şi este pusă la dispoziţie în scopul verificării.

(3) Analiza respectivă a sistemelor alternative poate fi efectuată în mod individual, pentru o clădire, sau pentru grupuri de clădiri similare sau tipologii comune de clădiri din aceeaşi zonă. În ceea ce priveşte sistemele colective de încălzire şi răcire, analiza poate fi efectuată pentru toate clădirile racordate la sistem din aceeaşi zonă.

Art. 8. - La clădirile noi se respectă cerinţele stabilite în metodologie.

Art. 9. - (1) Pentru clădirile noi/ansamblurile de clădiri prevăzute la art. 14 alin. (2), prin certificatul de urbanism emis de autorităţile administraţiei publice locale/judeţene competente, în vederea obţinerii, în condiţiile legii, a autorizaţiei de construire pentru clădiri, pe lângă obligativitatea

respectării cerinţelor minime de performanţă energetică, se va solicita întocmirea unui studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată, în funcţie de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic si ai mediului înconjurător.

(2) Aceste sisteme alternative pot fi:

a) descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie;

b) de cogenerare/trigenerare;

c) centralizate de încălzire sau de răcire ori de bloc;

d) pompe de căldură;

e) schimbătoare de căldură sol-aer;

f) recuperatoare de căldură.

(3) Studiul prevăzut la alin. (1) se elaborează de proiectant şi este parte componentă a studiului de fezabilitate.

(4) Studiul cu privire la posibilitatea utilizării sistemelor alternative prevăzute la alin. (2) poate fi

efectuat pentru o clădire sau pentru grupuri de clădiri similare din aceeaşi localitate.

Pentru sistemele centralizate de încălzire şi răcire, studiul poate fi efectuat pentru toate clădirile racordate la acelaşi sistem.

- Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005 pentru aprobarea Reglementării tehnice „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor”, indicativ C 107- 2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.124 şi 1.124 bis din 13 decembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare

 

- Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 2.513/2010 pentru modificarea Reglementării tehnice „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor”, indicativ C 107-2005, aprobată prin  Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi

turismului nr. 2.055/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 8 decembrie 2010

 

- Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1.590/2012 pentru modificarea şi completarea Părţii a 3-a - Normativ privind calculul performanţelor termotehnice ale elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C 107/3, din cadrul Reglementării tehnice „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor”, indicativ C 107-2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 şi 650 bis din 12 septembrie 2012


5.

ARTICOLUL 7

Clădiri existente

 

Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că, atunci când clădirile sunt supuse unor renovări majore, performanţa energetică a clădirii sau a părţii clădirii care a făcut obiectul renovării este îmbunătăţită pentru a satisface cerinţele minime de performanţă energetică stabilite în conformitate cu articolul 4, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic.

Cerinţele respective se aplică clădirii renovate sau unităţii renovate a clădirii în ansamblu. Se pot aplica cerinţe suplimentare sau alternative elementelor renovate ale clădirilor.

De asemenea, statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta faptul că, atunci când un

element al unei clădiri care face parte din anvelopa clădirii şi care are un impact semnificativ asupra performanţei energetice a anvelopei clădirii este modernizat sau înlocuit, performanţa energetică a elementului clădirii respectiv îndeplineşte cerinţele minime de performanţă energetică, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic.

Statele membre determină aceste cerinţe minime de performanţă energetică în conformitate cu articolul 4. Statele membre încurajează, în ceea ce priveşte clădirile care fac obiectul unei renovări majore, luarea în considerare a unor sisteme alternative de eficienţă ridicată, după cum se menţionează la articolul 6 alineatul (1), în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic.

Art. 10.- (1) La clădirile existente la care se execută lucrări de renovare majoră, performanţa  energetică a acestora sau a unităţilor de clădire ce fac obiectul renovării trebuie îmbunătăţită;

pentru a satisface cerinţele stabilite în metodologie,. În măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic.

(2) Documentaţia tehnică elaborată pentru autorizarea lucrărilor de intervenţie, pentru renovarea majoră dezvoltă măsurile prevăzute în raportul de audit energetic.

(3) în cazul renovării majore a clădirilor, proprietarii/ administratorii acestora pot monta sisteme alternative de producere a energiei prevăzute la art. 9 alin. (2), în măsura în care prin auditul energetic al clădirii se stabileşte că acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic.

Art. 11. - Cerinţele se aplică clădirii sau unităţii de clădire renovate, în scopul creşterii performanţei energetice globale a clădirii.

- Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementării tehnice „Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, cu modificările şi completările ulterioare:

- Partea a III-a - Auditul şi certificatul de performanţă a clădirii

- Partea a IV-a - Breviar de calcul al performanţei energetice a clădirilor şi apartamentelor

 

- Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 2.211/2013 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe”, indicativ GP 123-2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 şi 538 bis din 26 august 2013

 

- Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 2.280/2013 pentru aprobarea reglementării tehnice „Soluţii-cadru privind reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente, indicativ SC 007-2013”, publicat în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 540 şi 540 bis din 27 august 2013.

 

- Art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 158/2011, cu modificările şi completările ulterioare

- Art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 76/2011


6.

ARTICOLUL 11

Certificatele de performanţă energetică

 

(1) Statele membre stabilesc măsurile necesare pentru instituirea unui sistem de certificare a    performanţei energetice a clădirilor.

Certificatul de performanţă energetică include performanţa energetică a unei clădiri şi valori de referinţă, cum ar fi cerinţele minime de performanţă energetică, pentru a da posibilitatea proprietarilor sau locatarilor clădirii sau ai unităţii clădirii să compare şi să evalueze performanţa energetică a clădirii.

Certificatul de performanţă energetică poate include informaţii suplimentare, precum consumul anual de energie pentru clădirile nerezidenţiale şi procentul de energie din surse regenerabile în consumul total de energie.

(2) Certificatul de performanţă energetică cuprinde recomandări pentru îmbunătăţirea nivelului optim din punctul de vedere al costurilor sau a rentabilităţii performanţei energetice a unei clădiri sau a unei unităţi de clădire, cu excepţia cazului în care nu există un potenţial rezonabil pentru o astfel de îmbunătăţire comparativ cu cerinţele de performanţă energetică în vigoare. Recomandările cuprinse în certificatul de performanţă energetică vizează:

(a) măsurile luate în legătură cu o renovare majoră a anvelopei clădirii sau a sistemului tehnic ori a sistemelor tehnice ale clădirii; şi

(b) măsurile pentru elementele distincte ale unei clădiri, independente de renovarea majoră a anvelopei clădirii sau a sistemului tehnic ori a sistemelor tehnice ale clădirii.

(3) Recomandările cuprinse în certificatul de performanţă energetică sunt fezabile, din punct de vedere tehnic, pentru clădirea respectivă şi pot furniza o estimare în ceea ce priveşte durata perioadelor de amortizare sau raportul costuri-beneficii pe durata normată de funcţionare.

(4) Certificatul de performanţă energetică precizează de unde poate obţine proprietarul sau locatarul informaţii mai detaliate inclusiv în ceea ce priveşte rentabilitatea recomandărilor formulate în certificatul de performanţă energetică. Evaluarea rentabilităţii se bazează pe o serie de ipoteze standard, precum estimarea cantităţii de energie economisite, a preţurilor energiei vizate şi estimarea preliminară a costurilor. În plus, acesta conţine informaţii privind paşii care trebuie urmaţi pentru a pune în practică aceste recomandări. Alte informaţii cu privire la subiecte conexe, precum auditurile în domeniul energiei sau stimulentele financiare sau de altă natură

şi posibilităţile de finanţare, pot fi de asemenea furnizate proprietarului sau locatarului.

(5) Sub rezerva normelor naţionale, statele membre încurajează autorităţile publice să ţină seama de rolul de lider pe care ar trebui să îl joace în domeniul performanţei energetice a clădirilor, între altele prin punerea în aplicare a recomandărilor incluse în certificatele de performanţă energetică eliberate pentru clădirile pe care le deţin, în perioada de valabilitate a certificatului.

Art. 18. - (5) Certificatul cuprinde valori calculate, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare, cu privire la consumurile de energie şi emisiile de C02, care permit investitorului/proprietarului/ administratorului clădirii/unităţii de clădire să compare şi să evalueze performanţa energetică a clădirii/unităţii de clădire.

(6) Certificatul cuprinde, anexat, recomandări de reducere a consumurilor de energie ale clădirii, cu excepţia cazurilor în care nu există potenţial de reducere semnificativă al acestora comparativ cu cerinţele minime de performanţă energetică în vigoare la data elaborării certificatului, precum şi  estimarea economiei de energie prin realizarea lucrărilor de creştere a performanţei energetice a clădirii.

- Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementării tehnice „Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, cu modificările şi completările ulterioare:

- Partea a III-a - Auditul şi certificatul de performanţă a clădirii, anexele 2-8

- Partea a V-a - Model certificat de performanţă energetică al apartamentului

- Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementării tehnice „Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, cu modificările şi completările ulterioare:

- Partea a III-a - Auditul şi certificatul de performanţă a clădirii - cap. III.2.3, anexa 7, anexa 8 şi Informaţii privind clădirea certificată (anexa la certificatul de performanţă energetică nr. ...)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

- Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementării tehnice „Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, cu modificările şi completările ulterioare:

- Partea a III-a - Auditul şi certificatul de performanţă a clădirii - cap. 2.4.3 şi anexa 8 şi Informaţii privind clădirea certificată (anexa la certificatul de performanţă energetică nr. ...)

 

 

 

 

 

 

 

- Hotărârea Guvernului nr. 765/2010 privind aprobarea şi finanţarea Programului-pilot de  reabilitare termică a unor clădiri, proprietate publică, din domeniul asistenţei sociale şi ocrotirii sănătăţii, aflate în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 23 iulie 2010

 

RECTIFICĂRI

 

La Hotărârea Guvernului nr. 1.370/2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.021 din 17 noiembrie 2005, se face următoarea rectificare:

- în anexă, la poziţia 88, în loc de: „88. LEICOVICI MARIA, fiica lui Dimicenco Ştefan (n. la 1910 în Ţărăncuţa, Cahul) şi Parascovia, născută la data de 17 martie 1949 în localitatea Chioselia Cantemir, judeţul Cahul, Republica Moldova, cetăţean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Baimaclia, Cantemir, judeţul Cahul.” se va citi: „88. LEICOVICI MARIA, fiica lui Dimicenco Ştefan (n. la 1910 în Ţărăncuţa, Cahul) şi Parascovia, născută la data de 17 martie 1949 în localitatea Chioselia, judeţul Cahul, Republica Moldova, cetăţean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Baimaclia, Cantemir, judeţul Cahul.”

 

La Hotărârea Guvernului nr. 1.146/2007 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 28 septembrie 2007, se face următoarea rectificare:

- în anexa nr. 2, la poziţia 22, în loc de: „22. Lobel Davidsohn Sorin, fiul lui Leon şi Tiril, născut la data de 13 februarie 1961 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, Str. Alyat-Hanoar nr. 14/31, 67450. (1855/2005). Copii minori: Loebel Davidson Lion, născut la data de 20 aprilie 1992, Loebel Davidson Roy, născut la data de 26 decembrie 1998. „se va citi: „22. Lobel Davidsohn Sorin, fiul lui Leon şi Tiril, născut la data de 13 februarie 1961 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, Str. Alyat-Hanoar nr. 14/31, 67450. (1855/2005). Copii minori: Lobel Davidson Lion, născut la data de 20 aprilie 1992, Lobel Davidson Roy, născut la data de 26 decembrie 1998.”

 

La Hotărârea Guvernului nr. 939/2013 pentru aprobarea înscrierii în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unor imobile şi darea acestora în administrarea Consiliului Naţional al Audiovizualului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 4 decembrie 2013, se fac următoarele rectificări:

- în anexă, la prima poziţie din tabel, în coloana a treia, în loc de: „227.160,00”se va citi: „227.610,00”;

- în anexă, la ultima poziţie din tabel, în coloana a treia, în loc de: „113.896,00”se va citi: „113.896,60”.

 

La Ordinul ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti nr. 2.195/C/2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 14 august 2009, se face următoarea rectificare:

- în anexa nr. 1, la poziţia 79, în loc de: „79. Rodan Efraim, fiul lui Rădulescu Horat şi Clara, născut la data de 13 mai 1953 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Caesarea, str. Haremon nr. 26. (155/2006)”se va citi: „79. Rodan Efraim, fiul lui Rădulescu Horat şi Clara, născut la data de 30 mai 1953 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Caesarea, str. Haremon nr. 26. (155/2006)”.