MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 104/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 104         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 21 februarie 2013

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 20 din 23 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor ari. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2008 pentru stabilirea tarifului lunar al chiriei pe m2 care se aplică pentru închirierea locuinţelor şi terenului aferent acestora, aflate în domeniul public şi privat al statului, administrate de Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

89. - Ordin al ministrului mediului şi schimbărilor climatice pentru aprobarea Metodologiei privind alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră din Rezerva pentru instalaţiile nou-intrate, pentru instalaţiile nou-intrate, pentru instalaţiile cu modificări semnificative de capacitate şi pentru instalaţiile care îşi încetează parţial sau total funcţionarea (închideri) pentru perioada 2013-2020

 

231. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, privind aprobarea Procedurii şi condiţiilor de restituire a accizei şi a taxei pe valoarea adăugată aferente produselor comercializate prin magazinele duty-free

 

241. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, privind împuternicirea personalului direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti în vederea efectuării unor verificări cu privire la arieratele şi plăţile restante înregistrate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

5. - Ordin pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare a pieţei gazelor naturale

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

49. - Hotărâre pentru completarea Regulamentului Institutului Naţional al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 127/2007

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 20

din 23 ianuarie 2013

referitoare la excepţia de ne constituţionalitate a prevederilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2008 pentru stabilirea tarifului lunar al chiriei pe m2 care se aplica pentru închirierea locuinţelor şi terenului aferent acestora, aflate în domeniul public şi privat al statului, administrate de Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent-şef

Cu participarea, în şedinţa publică din 11 decembrie 2012, a reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniel-Liviu Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/1998 pentru constituirea fondurilor de restructurare, excepţie invocată de Dumitru Cristea în Dosarul nr. 4.988/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr.” 1.395D/2012.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 11 decembrie 2012, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 17 ianuarie 2013. La acea dată, pentru motivele cuprinse în art. 58alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 şi art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 6/2012, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 23 ianuarie 2013, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 20 mai 2010, pronunţată în Dosarul nr. 4.988/299/2009, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/1998 pentru constituirea fondurilor de restructurare, excepţie invocată de Dumitru Cristea într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii privind obligarea la plata chiriei restante şi a penalităţilor aferente, în temeiul unui contract de închiriere.

Actul de sesizare a fost înregistrat la Curtea Constituţională cu nr. 5.886 din data de 15 octombrie 2012.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat”contravine prevederilor constituţionale privind egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice şi obligaţia statului de a asigura cetăţenilor un nivel de trai decent, nefiind totodată o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânata”.

Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că în preambulul ordonanţei de urgenţă se menţionează faptul că modificarea cuantumului chiriei percepute pentru imobilele aflate în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” a fost justificată de necesitatea ajustării acestuia în funcţie de tarifele practicate pe piaţa imobiliară, nefiind o măsură disproporţionată sau discriminatorie, care să contravină dispoziţiilor constituţionale invocate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că, în acord cu prevederile art. 44 alin. (1) teza a două şi ale art. 136 alin. (4) teza a două din Constituţie, prevederile legale criticate reglementează condiţiile exercitării de către stat, corpore alieno, a atributului folosinţei asupra locuinţelor şi terenurilor aferente acestora aflate în proprietatea sa publică sau privată. Se apreciază că urgenţa reglementării a fost motivată în preambulul ordonanţei de urgenţă criticate, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, iar această reglementare nu are caracter discriminatoriu, fiind aplicabilă în aceeaşi măsură tuturor persoanelor care sunt titulare ale contractelor de închiriere având ca obiect locuinţe aflate în domeniul public sau privat al statului şi în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, indiferent de starea materială sau calitatea acestor persoane. De asemenea, se apreciază că dispoziţiile art. 137 alin. (2) din Constituţie interzic circulaţia pe teritoriul României a altor monede decât moneda naţională, iar nu utilizarea altei monede ca etalon la evaluarea sau stabilirea contraprestaţiei în cazul vânzării sau închirierii unor bunuri.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2008 pentru stabilirea tarifului lunar al chiriei pe m2 care se aplică pentru închirierea locuinţelor şi terenului aferent acestora, aflate în domeniul public şi privat ai statului, administrate pe Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” sunt constituţionale. În acest sens arată că prevederile legale criticate nu aduc atingere principiului egalităţii în drepturi şi nu contravin obligaţiei statului de a asigura cetăţenilor un nivel de trai decent, invocând Decizia Curţii Constituţionale nr. 984 din 12 iulie 2011. În ceea ce priveşte încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, aprecia7ă că măsura reglementată prin textul de lege criticat vizează interesul public şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară, datorită inechităţii existente între nivelul chiriilor aplicate pentru locuinţele şi terenurile aferente acestora, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, pe de o parte, şi nivelul chiriilor aplicabil pe piaţa imobiliară, în special în municipiul Bucureşti, pe de altă parte.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

În temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992, au fost solicitate Regiei Autonome .Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” - Sucursala pentru Administrarea şi întreţinerea Fondului Imobiliar informaţii privind categoria de locuinţe din care face parte imobilul la care se referă autorul excepţiei de neconstituţionalitate.

Prin Adresa nr. 11.140 din 21 decembrie 2012, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 9 din 4 ianuarie 2013, Regia Autonomă .Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” - Sucursala pentru Administrarea şi întreţinerea Fondului Imobiliar a transmis Curţii Constituţionale informaţiile solicitate, arătând că imobilul închiriat de către autorul excepţiei nu este un apartament într-o clădire cu mai multe unităţi locative, ci constă într-un imobil de sine stătător, compus din subsol, parter şi etaj, cu garaj şi curte, fiind încadrat în categoria .vilă”, în sensul dispoziţiilor art. 3 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2008.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei şi notele scrise depuse de către acesta, informaţiile solicitate Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” - Sucursala pentru Administrarea şi întreţinerea Fondului Imobiliar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă prevederile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/1998 pentru constituirea fondurilor de restructurare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 27 aprilie 1998.

Analizând motivarea excepţiei, Curtea constată că, în realitate, obiect al excepţiei îl reprezintă prevederile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2008 pentru stabilirea tarifului lunar al chiriei pe m2 care se aplică pentru închirierea locuinţelor şi terenului aferent acestora, aflate în domeniul public sau privat al statului, administrate de Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 15 februarie 2008, aprobată prin Legea nr. 183/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 718 din 22 octombrie 2008.

Textul de lege criticat are următorul cuprins: „Începând cu data de 1 martie 2008, tariful lunar al chiriei pe m2 care se aplică pentru închirierea locuinţelor şi terenului aferent acestora, aflate în domeniul public şi privat al statului, administrate de Regia Autonomă «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat», se stabileşte după cum urmează:

 

Categoria

Suprafaţa totală utilă

Suprafaţa locuibila

Suprafaţa antreului, tindei, verandei, culoarului, bucătăriei, oficiului, debaralei, cămării, camerei de baie, WC

Suprafaţa teraselor, pivniţelor, boxelor, logiilor, spălătoriilor, uscătoriilor

Suprafaţa garajelor

Suprafaţa dotărilor speciale: piscină, saună, seră, cramă şi altele asemenea

Suprafaţa terenului aferent

apartament

până la 60 m2

2,5 euro

1 euro

0,6 euro

3,78 euro

3,78 euro

2 euro

 

60-80 m2

3euro

1,2 euro

0,7 euro

 

 

 

 

80-100 m2

3,5 euro

1,4 euro

0,8 euro

 

 

 

 

peste 100 m2

4 euro

1,6 euro

0,9 euro

 

 

 

vila

vilă

10 euro

4 euro

2,3 euro

3,78 euro

3,78 euro

2 euro”

 

În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, art. 47 alin. (1) privind obligaţia statului de a asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi art. 115 alin. (4) privind situaţiile în care Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

I. În ceea ce priveşte susţinerile autorului excepţiei, formulate în cadrul şedinţei de judecată din data de 11 decembrie 2012, prin care invocă, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, şi dispoziţiile art. 115 alin. (7) din Constituţie, Curtea constată că extinderea cadrului procesual prin invocarea şi a altor motive de neconstituţionalitate faţă de cele cu care Curtea a fost sesizată prin încheiere de către instanţa de judecată, ar echivala cu sesizarea din oficiu a Curţii Constituţionale în privinţa soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate, ceea ce este inadmisibil, fiind contrar dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 10 şi art. 29 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992.

II. În ceea ce priveşte critici le de neconstituţionalitate extrinsecă, formulate prin raportare la dispoziţiile art. 115 alin. (4) privind situaţiile în care Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă, autorul excepţiei arată că, în opinia sa, emiterea ordonanţei de urgenţă criticate nu a fost justificată de existenţa unei situaţii extraordinare, a cărei reglementare nu putea fi amânată.

Referitor la exigenţele constituţionale cuprinse în art. 115 alin. (4), privind existenţa unei situaţii extraordinare, care să justifice urgenţa adoptării unei ordonanţe de urgenţă şi a cărei reglementare nu poate fi amânată, Curtea constată că, prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, a statuat că situaţiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obişnuit sau comun, aspect întărit şi prin adăugarea, cu prilejul revizuirii Constituţiei, în anul 2003, a sintagmei „a căror reglementare nu poate fi amânată”.

De asemenea, prin Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, Curtea a mai statuat că, pentru îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie este necesară existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabilă, independentă de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public.

Raportând aceste criterii de analiză la cauza prezentă, Curtea constată că, în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2008, existenţa unei situaţii extraordinare este motivată de Guvern prin faptul că nivelul redus al tarifului chiriei care se aplică pentru închirierea locuinţe/or şi terenului aferent acestora, aflate în proprietatea publică sau”privată a statului, administrate de Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, nu acoperă, în conformitate cu prevederile art. 31 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare (text de lege în vigoare la data adoptării ordonanţei de urgenţă criticate în prezenta cauză), cheltuielile efective cu aceste imobile.

Curtea constată că această împrejurare avea natura unei situaţii extraordinare, pentru a cărei remediere se impunea adoptarea unor măsuri legislative urgente, în vederea evitării rapide a consecinţelor negative indicate şi în preambulul ordonanţei de urgenţă, respectiv prejudicierea” bugetului statului datorată inechităţii existente la momentul emiterii ordonanţei de urgenţă între nivelul chiriilor percepute pentru locuinţele aflate în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Star şi nivelul chiriilor aplicabil pe piaţa imobiliară, în special în municipiul Bucureşti.

III. Referitor la invocarea prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi art. 47 alin. (1), Curtea reţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate indică în mod generic aceste dispoziţii din Legea fundamentală, fără a arăta în ce constă pretinsa contrarietate între textul de lege criticat şi dispoziţiile constituţionale invocate.

Curtea urmează să analizeze pe fond excepţia de neconstituţionalitate din perspectiva invocării dispoziţiilor constituţionale, întrucât acestea sunt suficient de precise şi clare pentru a se putea reţine în mod rezonabil existenţa unei critici de neconstituţionalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).

În prezenta cauză, Curtea reţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică prevederile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2008 prin prisma existenţei unei discriminări între diferitele categorii de chiriaşi, în sensul stabilirii unor tarife lunare ale chiriei cu mult mai mari faţă de cele stabilite potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 241/2001.

Curtea Constituţională a mai analizat actul normativ criticat în raport cu critici de neconstituţionalitate identice. Astfel, prin Decizia nr. 984 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 6 octombrie 2011, ale cărei considerente de principiu sunt valabile şi în prezenta cauză, Curtea, respingând excepţia, a statuat că stabilirea de către legiuitor a două categorii de chiriaşi, una care beneficiază de o modalitate de caicul mai avantajoasă a chiriei şi cealaltă categorie care nu beneficiază de această dispoziţie, are la bază considerente de protecţie a celor cu venituri mici, care ocupă locuinţe a căror suprafaţă utilă nu depăşeşte suprafaţa minimală prevăzută de lege. Acest beneficiu de protecţie socială este la latitudinea de reglementare a legiuitorului, care poate institui un tratament juridic diferenţiat, în considerarea unor situaţii obiectiv diferite.

S-a precizat, în decizia menţionată, că schimbarea situaţiei juridice a chiriaşilor, în cazul în care, din diverse motive, nu mai îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru încadrarea în categoria juridică vizată de măsura de protecţie mai sus precizată, determină incidenţa unui alt tratament juridic, corespunzător situaţiei obiectiv diferite în care se află aceştia, ceea ce reprezintă o aplicare a principiului egalităţii, şi nu o încălcare a lui.

De altfel, Curtea reţine că, în prezenta cauză, contractul de închiriere de care beneficiază autorul excepţiei a fost prelungit succesiv de 3 ori, prin efectul Legii nr. 17/1994 pentru prelungirea sau reînnoirea contractelor de închiriere privind unele suprafeţe locative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 18 aprilie 1994, al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 241/2001, cu modificările ulterioare, şi al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2004 privind prelungirea duratei unor contracte de închiriere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 30 martie 2004, aprobată prin Legea nr. 219/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 7 iunie 2004, ipoteză pentru care art. 6 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă criticată prevede o exceptare de la plata chiriei stabilite potrivit textului de lege criticat.

Curtea constată însă că problema îndeplinirii condiţiei de încadrare în această categorie exceptată, potrivit art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2008, de la noile tarife ale chiriei, respectiv împrejurarea ca suprafaţa utilă a locuinţei pe care o ocupă chiriaşii respectivi să nu depăşească suprafaţa minimală stabilită la pct. B din anexa nr. 1 la Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum această condiţie este reglementată prin dispoziţiile art. 6 alin. (3) din acelaşi act normativ, nu constituie o problemă de constituţionalitate, fiind o problemă de aplicare a legii de către instanţele de judecată, aspect care excedează competenţei Curţii Constituţionale.

Referitor la invocarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 47 alin. (1) privind obligaţia statului de a asigura cetăţenilor un nivel de trai decent, sunt incidente cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 984 din 12 iulie 2011, anterior citată, potrivit cărora nivelul de trai decent este un concept ce trebuie examinat în raport cu situaţiile avute în vedere de legiuitor, precum şi în funcţie de reglementările internaţionale privind drepturile omului, obligatorii în temeiul art. 11 şi 20 din Constituţie, respectiv prevederile art. 25 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, potrivit cărora dreptul la un nivel de trai decent cuprinde, printre altele, şi dreptul la locuinţă. În acelaşi sens, art. 11 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, prevăzând obligaţia statelor de a recunoaşte dreptul oricărei persoane la un nivel de trai decent pentru ea şi familia sa, se referă, în mod expres, numai la locuinţă corespunzătoare, şi nu la un nivel redus al tarifului chiriei.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2008 pentru stabilirea tarifului lunar al chiriei pe m2 care se aplică pentru închirierea locuinţelor şi terenului aferent acestora, aflate în domeniul public şi privat al statului, administrate de Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, excepţie invocată de Dumitru Cristea în Dosarul nr. 4.988/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 ianuarie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Benke Károly

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei privind alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră din Rezerva pentru instalaţiile nou-intrate, pentru instalaţiile nou-intrate, pentru instalaţiile cu modificări semnificative de capacitate şi pentru instalaţiile care îşi încetează parţial sau total funcţionarea (închideri) pentru perioada 2013-2020

 

Având în vedere Referatul nr. 155.599 din 29 noiembrie 2012 al Direcţiei schimbări climatice,

în temeiul art. 16 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 544/2012 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, cu modificările ulterioare, şi al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative,

ministrul mediului si schimbărilor climatice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Metodologia privind alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră din Rezerva pentru instalaţiile nou-intrate, pentru instalaţiile nou-intrate, pentru instalaţiile cu modificări semnificative de capacitate şi pentru instalaţiile care îşi încetează parţial sau total funcţionarea (închideri) pentru perioada 2013-2020, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 28 ianuarie 2013.

Nr. 89.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind aprobarea Procedurii şi condiţiilor de restituire a accizei şi a taxei pe valoarea adăugată aferente produselor comercializate prin magazinele duty-free

În temeiul prevederilor art. 1 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2002 privind comercializarea mărfurilor în regim duty-free, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 145-1471 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul finanţelor publice, emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Procedura şi condiţiile de restituire a accizei şi a taxei pe valoarea adăugată aferente produselor comercializate prin magazinele duty-free, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Autoritatea Naţională a Vămilor, direcţiile regionale pentru accize şi operaţiuni vamale, direcţiile judeţene pentru accize şi operaţiuni vamale şi a municipiului Bucureşti, birourile vamale, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili/direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duca la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

 

Bucureşti, 19 februarie 2013.

Nr. 231.

 

ANEXĂ

 

PROCEDURA ŞI CONDIŢIILE

de restituire a accizei şi a taxei pe valoarea adăugată aferente produselor comercializate prin magazinele duty-free

 

Potrivit prevederilor art. 1 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2002 privind comercializarea mărfurilor în regim duty-free, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2003, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă, operatorii economici autorizaţi pot solicita restituirea accizelor şi a taxei pe valoarea adăugată, după caz, aferente produselor comercializate prin magazinele duty-free, plătite în baza art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă.

A. Procedura şi condiţiile de restituire a accizei

1. Pentru mărfurile comunitare comercializate prin magazinele duty-free accizele plătite pot fi restituite la cererea operatorului economic.

2. (1) Pentru a beneficia de restituirea accizelor, operatorul economic va depune trimestrial, până pe data de 25 inclusiv a lunii imediat următoare expirării trimestrului, o cerere la autoritatea fiscală competentă potrivit art. 32 sau 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, însoţită de următoarele documente:

a) copia documentului care atestă plata accizelor la bugetul de Stat, pentru produsele accizabile eliberate pentru consum de operatorul economic care solicită restituirea;

b) copia documentului privind punerea în liberă circulaţie în România a produselor accizabile pentru produsele importate de către operatorul economic care solicită restituirea;

c) copia documentului care atestă că produsele respective au fost achiziţionate de la un operator economic din România;

d) o situaţie privind cantităţile de produse accizabile efectiv vândute prin magazinele duty-free pe perioada pentru care se solicită restituirea, sub forma unui centralizator, în formă scrisă şi în format electronic, care să conţină următoarele informaţii: numărul bonului fiscal şi data emiterii, tipul bunului vândut, unitatea de măsură, cantitatea, identitatea cumpărătorului (numele şi prenumele, documentul de identitate, seria/numărul, autoritatea emitentă a actului de identitate). De asemenea, centralizatorul va cuprinde toate elementele privind calculul accizei plătite la bugetul de stat pentru produsele accizabile pentru care se solicită restituirea şi va fi vizat de administratorul operatorului economic autorizat să comercializeze mărfuri în regim duty-free;

e) copia declaraţiei vamale de export.

(2) Accizele aferente mărfurilor comercializate până la data intrării în vigoare a prevederilor prezentului ordin vor fi incluse în prima cerere de restituire.

3. Autoritatea fiscală competentă va transmite cererea şi documentaţia depuse de către operatorul economic autorităţii vamale teritoriale în a cărei rază de supraveghere se află amplasat magazinul duty-free, care în urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere în totalitate sau în parte ori de respingere a cereri] de restituire. În cazul admiterii cererii, autoritatea vamală stabileşte cuantumul accizei de restituit.

4. Autoritatea vamală teritorială va transmite decizia prevăzută la pct. 3 autorităţii fiscale competente.

5. În cazul în care decizia este de admitere, în totalitate sau în parte, a dreptului de restituire a accizelor, autoritatea fiscală competentă procedează la restituirea accizelor. Dispoziţiile art. 117 alin. (6)-(8) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile în mod corespunzător.

6. Împotriva deciziei prevăzute la pct. 3 se poate formula contestaţie, potrivit dispoziţiilor titlului IX din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

B. Procedura şi condiţiile de restituire a taxei pe valoarea adăugată

1. Pentru mărfurile comunitare comercializate prin magazinele duty-free, conform prevederilor art. 1 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă, taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor se deduce potrivit prevederilor art. 145-1471 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Rambursarea taxei pe valoarea adăugată care rezultă din decontul de taxă pe valoarea adăugată prevăzut la art. 1562 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează în conformitate cu prevederile art. 1473 din acelaşi act normativ, precum şi ale normelor procedurale în vigoare referitoare la rambursarea taxei pe valoarea adăugată.

3. Justificarea scutirii taxei pe valoarea adăugată pentru mărfurile comercializate prin magazinele duty-free se realizează cu declaraţia vamală de export.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind împuternicirea personalului direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti în vederea efectuării unor verificări cu privire la arieratele şi plăţile restante înregistrate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale

 

Având în vedere prevederile art. 42 alin. (4) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

Viceprim-ministrul, ministrul finanţelor publice, emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se împuterniceşte personalul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti să efectueze, până la data de 28 februarie 2013, verificări cu privire la arieratele şi plăţile restante înregistrate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale. Verificările vor viza următoarele:

a) la nivelul unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, evidenţierea corectă a arieratelor (plăţi restante mai mari de 90 de zile) înregistrate în contabilitatea acestora la data de 31 ianuarie 2013;

b) la nivelul unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, evidenţierea corectă a plăţilor restante, cu o vechime cuprinsă între 1 şi 90 de zile, înregistrate în contabilitate la data de 31 ianuarie 2013;

c) în cazul în care, în urma verificărilor efectuate conform prevederilor de la lit. a) şi b), la o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială se constată o creştere cu peste 20% a arieratelor în sold la 31 ianuarie 2013 faţă de cele în sold la 31 decembrie 2012, se va solicita Activităţii de inspecţie fiscală din cadrul structurilor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală competente efectuarea de controale încrucişate la furnizorii de bunuri, prestatorii de servicii şi executanţii de lucrări care au de primit de la autorităţile administraţiei publice locale sume ce au devenit arierate în luna ianuarie 2013.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, directorii direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti emit decizii prin care nominalizează personalul împuternicit potrivit alin. (1).

(3) Rezultatele verificării şi măsurile de reducere a arieratelor şi a plăţilor restante, identificate şi propuse de fiecare ordonator principal de credite pentru activitatea proprie şi activitatea instituţiilor subordonate, inclusiv prin contractarea de împrumuturi în condiţiile prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2013 privind reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, alte măsuri financiare, precum şi modificarea unor acte normative, vor fi consemnate în procesele-verbale de constatare.

(4) Procesele-verbale de constatare se centralizează la nivelul direcţiei generale a finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, întocmindu-se „Situaţia centralizată privind rezultatele verificărilor efectuate cu privire la arieratele şi plăţile restante înregistrate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale”, potrivit modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin, care se transmite până la data de 5 martie 2013 la Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia generală de sinteză a politicilor bugetare.

Art. 2. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 20 februarie 2013.

Nr. 241.

 

ANEXĂ

 

Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului............................./Municipiului Bucureşti

 

SITUAŢIA CENTRALIZATĂ

privind rezultatele verificărilor efectuate cu privire la arieratele şi plăţile restante înregistrate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale

 

Nr. crt.

Unitatea/Subdiviziunea administrativ-teritorială

Arierate la data de 31 ianuarie 2013

- mii lei -

Plăţi restante cu o vechime cuprinsă între 1 şi 90 de zile la data de 31 ianuarie 2013

- mii lei -

Nereguli constatate

Furnizori faţă de care UAT înregistrează arierate

Măsuri de reducere a arieratelor şi plăţilor restante

Denumirea

CUI

Suma datorată de UAT

- mii lei -

Obligaţii restante ale furnizorului aferente creanţelor fiscale administrate de ANAF*)

- mii lei -

1.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


*) Se completează pe baza informaţiilor rezultate în urma verificărilor efectuate de inspecţia fiscală.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare a pieţei gazelor naturale

 

Având în vedere prevederile art. 10 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de monitorizare a pieţei gazelor naturale, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Operatorii economici din sectorul gazelor naturale şi clienţii eligibili care cumpără gaze naturale de la furnizori externi vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar compartimentele de resort din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări respectarea acestora.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 36/2011 pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare a pieţei gazelor naturale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 645 din 9 septembrie 2011.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 13 februarie 2013.

Nr. 5.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de monitorizare a pieţei gazelor naturale

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generate

 

Scop

Art. 1. - (1) Prin prezenta metodologie se stabileşte sistemul unitar de raportare de către operatorii economici din sectorul gazelor naturale către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, a următoarelor informaţii:

a) structura cantităţilor de gaze naturale achiziţionate în vederea revânzării acestora către clienţii finali şi/sau operatorii economici din sectorul gazelor naturale şi/sau înmagazinare în depozitele de înmagazinare subterană;

b) structura clienţilor de gaze naturale, cantităţile de gaze naturale furnizate diferitelor categorii de clienţi şi preţurile practicate în relaţie cu aceştia;

c) serviciile de sistem prestate utilizatorilor sistemelor de transport, de înmagazinare şi/sau de distribuţie a gazelor naturale;

d) situaţia cantităţilor de gaze naturale injectate în depozitele de înmagazinare subterană;

e) situaţia cantităţilor de gaze naturale extrase din depozitele de înmagazinare subterană.

(2) Prezenta metodologie are ca obiective:

a) urmărirea asigurării de către operatorii economici din sectorul gazelor naturale a securităţii, continuităţii şi echilibrului în alimentarea cu gaze naturale a clienţilor;

b) urmărirea aplicării unui tratament egal şi nediscriminatoriu tuturor clienţilor de gaze naturale, în scopul protecţiei acestora;

c) respectarea nivelului de transparenţă practicat de către operatori, inclusiv preţurile angro;

d) respectarea gradului şi eficienţei deschiderii pieţelor şi a concurenţei la nivelul comerţului angro şi cu amănuntul, inclusiv în ceea ce priveşte bursele de gaze naturale;

e) promovarea şi asigurarea competiţiei pe piaţa gazelor naturale;

f) analiza preţurilor de achiziţie din producţia internă şi compararea acestora cu cele aprobate prin reglementările în vigoare;

g) analiza preţurilor de achiziţie din surse externe şi compararea acestora cu preţurile de achiziţie avute în vedere în Evaluarea sumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor de achiziţie pentru clienţii reglementaţi;

h) urmărirea şi controlul respectării de către operatorii economici din sectorul gazelor naturale a preţurilor şi tarifelor reglementate;

i) crearea bazei de date necesare pentru desfăşurarea activităţii ANRE şi pentru furnizarea de informaţii altor organisme implicate în elaborarea strategiei de dezvoltare a sectorului gazelor naturale.

Domeniu de aplicare

Art. 2. - (1) Metodologia de monitorizare a pieţei gazelor naturale stabileşte procedura pe care operatorii economici din sectorul gazelor naturale şi clienţii eligibili care cumpără gaze naturale de la furnizori externi o aplică în furnizarea datelor către ANRE.

(2) ANRE înregistrează în baza de date proprie datele obţinute în condiţiile alin. (1).

Art. 3. - (1) Procedura prevăzută la art. 2 alin. (1) se aplică în relaţia dintre operatorii economici din sectorul gazelor naturale şi ANRE privind transmiterea informaţiilor referitoare la: cantităţile contractate în baza contractelor de achiziţie, de furnizare către clienţii finali şi/sau de vânzare-cumpărare între operatorii economici din sectorul gazelor naturale, structura clienţilor şi preţurile practicate către aceştia, serviciile de transport, înmagazinare şi/sau de distribuţie (pe beneficiari şi tarifele practicate către aceştia).

(2) Obligaţia de raportare a datelor prevăzute la alin. (1) revine:

a) operatorilor economici deţinători ai licenţei de furnizare a gazelor naturale;

b) operatorilor economici deţinători ai licenţei de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale;

c) operatorilor economici deţinători ai licenţei de operare a sistemului de înmagazinare a gazelor naturale;

d) operatorilor economici deţinători ai licenţei de operare a sistemului de transport al gazelor naturale;

e) clienţilor eligibili care cumpăra gaze naturale de la furnizori externi.

Definiţii

Art. 4. - (1) în sensul prezentei metodologii, următorii termeni se definesc după cum urmează:

1. clientul reglementat - clientul care nu şi-a exercitat dreptul de eligibilitate şi a optat pentru furnizarea reglementată pe bază de contract reglementat;

2. clientul eligibil cere cumpără gaze de la furnizori externi - clientul eligibil, aşa cum este definit la art. 100 pct. 24 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, care derulează în mod nemijlocit contracte de achiziţie de gaze naturale de la furnizori externi, inclusiv cei care îndeplinesc în acest sens toate formalităţile vamale pentru cantităţile importate;

3. consum energetic - consumul energetic al operatorilor economici din sectorul gazelor naturale, deţinător de licenţă - cantităţile de gaze naturale utilizate pentru încălzire, prepararea hranei şi a apei calde de către deţinătorul de licenţă;

4. conducte dedicate - conductele de transport Isaccea - Negru Vodă I, II şi III;

5. gaze naturale din surse externe - gaze naturale din alte surse decât producţie internă curentă/extrasă din înmagazinare, respectiv gaze naturale provenite din alte state din spaţiul comunitar şi extra corn unitar;

6. structura de amestec intern/sursă externă ANRE - structura de amestec intern/import stabilită/avizată de ANRE în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Termenii definiţi la alin. (1) se completează cu cei definiţi în Legea nr. 123/2012, în Ordinul pentru aprobarea Regulamentului privind furnizarea gazelor naturale la clienţii finali nr. 42/2012 si în reglementările tehnice specifice aprobate de ANRE

(3) Abrevierile utilizate în cadrul prezentei metodologii au următoarele semnificaţii:

1. ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei;

2. CPET- clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei;

3. NC - clienţii noncasnici de gaze naturale, cu excepţia producătorilor de energie termică, pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei.

 

CAPITOLUL II

Monitorizarea pieţei gazelor naturale Prevederi generale

 

Art. 5. - (1) Operatorii economici deţinători de licenţe emise de ANRE prevăzuţi la art. 3 alin. (2) au obligaţia să întocmească şi să înainteze ANRE, respectiv să completeze şi să transmită prin modulul de colectare on-line şi/sau în format Excel, un raport privind cantităţile şi preţurile gazelor naturale tranzacţionate şi/sau serviciile prestate, conform modelelor prevăzute în anexele la prezenta metodologie.

(2) Clienţii eligibili care cumpără gaze de la furnizori externi au obligaţia să completeze şi să transmită prin modulul de colectare on-line ANRE un raport privind cantităţile şi preţurile gazelor naturale achiziţionate pentru consumul propriu şi/sau înmagazinate, conform modelelor prevăzute în anexele la prezenta metodologie.

Art. 6. - (1) Rapoartele prevăzute la art. 5 se întocmesc lunar şi se înaintează ANRE, respectiv se completează şi se transmit prin modulul de colectare on-line, până cel târziu la data de 20 a lunii în curs, pentru luna precedentă.

(2) ANRE are dreptul să solicite operatorilor economici deţinători de licenţe şi clienţilor eligibili care cumpără gaze naturale de la furnizori externi clarificări referitoare la informaţiile cuprinse în raportul înaintat conform art. 5.

(3) Termenul în care răspunsul de clarificare va fi înaintat ANRE este de 5 zile lucrătoare de la data solicitării în cazul în care nu se stipulează un alt termen în solicitarea transmisă de ANRE. În situaţia în care operatorii economici nu pot furniza clarificările/detaliile în termenul prevăzut în prezenta metodologie sau în termenul solicitat de către ANRE, dacă este cazul, operatorii economici au dreptul de a solicita ANRE acordul pentru o prorogare de maximum 5 zile a acestui termen.

Art. 7. - (1) ANRE are dreptul de a face publice date şi informaţii privind tranzacţiile comerciale lunare, trimestriale sau anuale referitoare la piaţa gazelor naturale.

(2) Pentru piaţa concurenţială, datele şi informaţiile prevăzute la alin. (1) sunt făcute publice numai în forme prelucrate şi agregate, astfel încât să nu fie posibilă identificarea unor tranzacţii individuale şi să se asigure confidenţialitatea datelor, informaţiilor şi a relaţiilor contractuale.

(3) Pentru piaţa reglementată, datele şi informaţiile prevăzute la alin. (1) pot fi făcute publice sub formă individuală.

Art. 8. - ANRE nu va face publice datele şi informaţiile privind tranzacţiile comerciale lunare, trimestriale sau anuale înregistrate în cadrul unei categorii de clienţi, dacă în categoria respectivă nu există cel puţin 3 clienţi activi pe piaţă, cu excepţia cazului în care există acordul operatorului/operatorilor economici din sectorul gazelor naturale care a/au furnizat informaţiile respective.

Art. 9. - (1) Operatorii economici deţinători ai licenţei de furnizare a gazelor naturale au obligaţia să completeze „Raportul privind achiziţiile de gaze naturale” prevăzut în anexa nr. 1a3 „Raportul privind vânzările de gaze naturale către clienţii finali şi consumul clienţilor eligibili” prevăzut în anexa nr. 1b şi/sau „Raportul privind vânzările de gaze naturale către alţi furnizori/distribuitori/transportatori” prevăzut în anexa nr. 1c, şi, după caz, raportul privind „Consumul propriu şi stocuri” prevăzut în anexa nr. 1d şi raportul privind „înmagazinarea” prevăzut în anexa nr. 1e.

(2) Operatorii economici deţinători ai licenţei de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale au obligaţia să completeze „Raportul privind achiziţiile de gaze naturale” prevăzut în anexa nr. 1a, raportul privind „Consumul propriu şi stocuri” prevăzut în anexa nr. 1d şi „Raportul privind serviciile de distribuţie prestate” prevăzut în anexa nr. 5.

(3) Operatorii economici deţinători ai licenţei de operare a sistemului de înmagazinare a gazelor naturale au obligaţia să completeze „Raportul privind serviciile de înmagazinare prestate” prevăzut în anexa nr. 4.

(4) Operatorii economici deţinători ai licenţei de operare a sistemului de transport a gazelor naturale au obligaţia să completeze „Raportul privind achiziţiile de gaze naturale” prevăzut în anexa nr. 1a, raportul privind „Consumul propriu şi stocuri” prevăzut în anexa nr. 1d, raportul privind „înmagazinarea” prevăzut în anexa nr. 1e, „Raportul privind serviciile de transport prestate” prevăzut în anexa nr. 2 şi „Raportul privind serviciile de transport prin conducte dedicate” prevăzut în anexa nr. 3.

(5) Clienţii eligibili care cumpără gaze de la furnizori externi au obligaţia să completeze „Raportul privind achiziţiile de gaze naturale” prevăzut în anexa nr. 1a doar pentru cantităţile de gaze naturale din surse externe pentru care există contracte de achiziţie, „Raportul privind vânzările de gaze naturale către clienţii finali şi consumul clienţilor eligibili” prevăzut în anexa nr. 1b şi raportul privind „înmagazinarea” prevăzut în anexa nr. 1 e, după caz.

Completarea raportului privind achiziţiile, vânzările şi înmagazinarea gazelor naturale (contracte de achiziţie, contracte da furnizare şi contracte de vânzare-cumpărare)

Art. 10. - (1) în „Raportul privind achiziţiile de gaze naturale” prevăzut în anexa nr. 1a se nominalizează individual toate contractele de achiziţie şi/sau de vânzare-cumpărare executate pe parcursul lunii respective, indiferent dacă gazele naturale achiziţionate sunt destinate comercializării sau consumului propriu în aceeaşi lună de raportare ori dacă sunt stocate în depozitele de înmagazinare subterană în vederea consumului sau a unei revânzări ulterioare.

(2) Pentru fiecare contract se prezintă următoarele elemente:

a) numărul şi data contractului;

b) denumirea vânzătorului;

c) în cazul în care cantităţile de gaze naturale sunt achiziţionate de la furnizori interni, se prezintă tipul contractului (negociat bilateral, licitaţie publică sau încheiat pe bursă);

d) destinaţia gazelor naturale, respectiv pentru acoperirea necesarului de consum pe piaţa reglementată şi/sau pe piaţă concurenţială, după caz;

e) în cazul în care cantităţile de gaze naturale sunt achiziţionate de la furnizori interni, se prezintă tipul de clienţi cărora le sunt destinate cantităţile, respectiv:

- clienţi casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare si în centralele termice destinată consumului populaţiei;

- clienţi noncasnici, cu excepţia producătorilor de energie termică, pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei, şi alţi furnizori/distribuitori/transportatori, după caz;

f) cantitatea achiziţionată;

g) preţul de achiziţie a gazelor naturale, aşa cum acesta rezultă din executarea contractului, fără tarife de transport, înmagazinare sau distribuţie;

h) tarifele aferente serviciilor de transport, înmagazinare şi/sau de distribuţie, după caz;

i) structura gazelor naturale achiziţionate (producţie internă sau surse externe).

(3) Operatorii economici deţinători ai licenţei de furnizare a gazelor naturale, având şi calitatea de producători de gaze naturale, în condiţiile Legii petrolului nr. 238/2004, cu modificările şi completările ulterioare, vor raporta cantităţile de gaze naturale produse la pct. 1 „Din perimetre de producţie” al anexei nr. 1a „Raport privind achiziţiile de gaze naturale”. Preţurile aferente fiecărei cantităţi vor fi înregistrate fără tarife de transport, înmagazinare sau distribuţie.

(4) Operatorii economici deţinători ai licenţei de furnizare a gazelor naturale, respectiv clienţii eligibili, care cumpără gaze de la furnizori externi, vor raporta, la pct. 2 al „Raportului privind achiziţiile de gaze naturale” prevăzut în anexa nr. 1a, cantităţile de gaze naturale achiziţionate de la furnizorii externi. Preţurile aferente fiecărei cantităţi vor fi înregistrate fără tarife de transport, înmagazinare sau distribuţie.

(5) Operatorii economici deţinători ai licenţei de furnizare care achiziţionează gaze naturale de la un alt furnizor licenţiat vor raporta, la pct. 3 al „Raportului privind achiziţiile de gaze naturale” prevăzut în anexa nr. 1a, cantităţile de gaze naturale achiziţionate de la furnizorii interni, indiferent dacă respectivele cantităţi achiziţionate sunt gaze naturale din producţie internă sau din surse externe. Preţurile aferente fiecărei cantităţi vor fi înregistrate aşa cum rezultă din executarea contractului, precum şi din facturile emise de vânzător aferente unei luni de livrare; în situaţiile în care, potrivit clauzelor contractuale, transferul proprietăţii asupra cantităţilor achiziţionate se face la ieşirea din sistemul de transport, respectiv la ieşirea din sistemul de distribuţie, preţul înregistrat nu va include şi tarifele aferente serviciilor de transport şi/sau de distribuţie, după caz. În această situaţie se vor raporta distinct tarifele menţionate anterior.

(6) în cazul în care, în baza aceluiaşi contract, tarifele pentru serviciile de transport, pentru serviciile de înmagazinare şi/sau pentru serviciile de distribuţie nu se percep pentru întreaga cantitate achiziţionată, cantitatea care beneficiază de prestarea acestor servicii se va raporta distinct.

Art. 11. - (1) Cantităţile achiziţionate vor fi exprimate în mii mc şi MWh, iar preţurile în Iei/MWh, în condiţiile de bază prevăzute de Regulamentul de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate în România, în vigoare. Preţurile vor fi prezentate fără TVA.

(2) Preţul pentru gazele naturale achiziţionate de la furnizorii externi va fi exprimat în condiţia INCOTERMS - DAP frontiera română.

(3) în cazul plăţii contravalorii gazelor naturale într-o altă monedă decât cea naţională, se va preciza cursul de schimb utilizat la întocmirea declaraţiei vamale de import, conform prevederilor contractuale, sau cel de pe factură, după caz.

(4) în cazul în care, în baza aceluiaşi contract, se întocmesc mai multe declaraţii vamale de import sau facturi, după caz, având cursuri de schimb diferite, cantităţile respective se vor înregistra distinct.

Art. 12. - (1) în „Raportul privind vânzările de gaze naturale către clienţii finali şi consumul clienţilor eligibili” prevăzut în anexa nr. 1 b completarea se face distinct pentru clienţii conectaţi direct la Sistemul naţional de transport (SNT), pe de o parte, şi pentru clienţii conectaţi în sistemele de distribuţie, pe de altă parte.

(2) Completarea raportului se face pentru următoarele categorii de clienţi:

A. Clienţi finali conectaţi direct la SNT:

A.1. clienţi cu un consum anual de până la 1.162,78 MWh;

A.2. clienţi cu un consum anual între 1.162,79 MWh si 11.627,78 MWh;

A.3. clienţi cu un consum anual între 11.627,79 MWh si 116.277,79 MWh;

A.4.1. clienţi cu un consum anual între 116.277,80 MWh si 450.000 MWh;

A.4.2. clienţi cu un consum anual între 450.000 MWh si 1.162.777,87 MWh;

A.5. clienţi cu un consum anual de peste 1.162.777,87 MWh.

B. Clienţi finali conectaţi în sistemul de distribuţie:

B.1. clienţi cu un consum anual de până la 23,25 MWh;

B.2. clienţi cu un consum anual între 23,26 MWh şi 116,28 MWh;

B.3. clienţi cu un consum anual între 116,29 MWh şi 1.162,78 MWh;

B.4. clienţi cu un consum anual între 1.162,79 MWh şi 11.627,78 MWh;

B.5. clienţi cu un consum anual între 11.627,79 MWh şi 116.277,79 MWh;

B.6.1. clienţi cu un consum anual între 116.277,79 MWh şi 450.000 MWh;

B.6.2. clienţi cu un consum anual de peste 450.000 MWh.

Art. 13. - În cadrul categoriilor de clienţi prevăzute la art. 12 alin. (2), raportarea se realizează pe tipuri de clienţi astfel:

 

A. Pentru clienţii casnici

 

Tipul de client

Consumul anual

Utilizări pentru

GJ

MWh

mc

D1

8,37

2,33

221,90

Prepararea hranei şi a apei calde

D2

16,74

4,65

442,86

D3

83,70

23,25

2.214,29

încălzire, prepararea hranei şi a apei calde

D3b

125,60

34,89

3.322,86

 

D4

1.047,00

290,83

27.619,05

Încălzirea condominiilor cu cel puţin 10 locuinţe

 

B. Pentru clienţii noncasnici

1l Clienţi terţiari

 

Tipul de client

 

Consumul anual

 

Utilizări pentru

GJ

MWh

mc

R1

16,74

4,65

442,86

 

R2

83,70

23,25

2.214,29

 

R3

418,60

116,28

11.074,29

încălzire, prepararea hranei şi a apei calde

R4

4.186,00

1.162,78

110.740,95

 

R5

41.860,00

11.627,78

1.107.407,62

 

 

2. Clienţi comerciali, clienţi secundari şi clienţi industriali (inclusiv producătorii de energie electrică şi/sau termică, cu excepţia cantităţii de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele, termice, destinată consumului populaţiei, clienţi din industria chimică şi alţi clienţi industriali)

 

Tipul de client

Consumul anual

Factorul de sarcină*)

GJ

MWh

mc

11

418,60

116,28

11.074,29

Nu este stabilit, dacă este necesar 115-200 zile.

12

4.186,00

1.162,78

110.740,95

200 zile

13-1

41.860,00

11.627,78

1.107.407,62

200 zile, 1.600 ore

13 2

41.860,00

11.627,78

1.107.407,62

250 zile, 4.000 ore

14-1

418.600,00

116.277,8

11.074.076,19

250 zile, 4.000 ore

I4-2

418.600,00

116.277,8

11.074.076,19

330 zile, 8.000 ore

15-4-1

1.620.000,00

450.000,00

42.857.142,86

330 zile, 8.000 ore

I5-4-2

4.186.000,00

1.162.778,00

110.740.761,9

330 zile, 8.000 ore

16

peste 4.186.000,00

peste 1.162.778,00

peste 110.740.761,9

330 zile, 8.000 ore

 

3. Clienţi industriali şi secundari care sunt producători de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice, destinată consumului populaţiei, conform prevederilor legale în vigoare

 

Tipul de client

Consumul anual

Factorul de sarcină*)

GJ

MWh

mc

11

418,60

116,28

11.074,29

Nu este stabilit, dacă este necesar 115-200 zile.

12

4.186,00

1.162,78

110.740,95

200 zile

13-1

41.860,00

11.627,78

1.107.407,62

200 zile, 1.600 ore

I3-2

41.860,00

11.627,78

1.107.407,62

250 zile, 4.000 ore

14-1

418.600,00

116.277,8

11.074.076,19

250 zile, 4.000 ore

I4-2

418.600,00

116.277,8

11.074.076,19

330 zile, 8.000 ore

15-4-1

1.620.000,00

450.000,00

42.857.142,86

330 zile, 8.000 ore

I5-4-2

4.186.000,00

1.162.778,00

110.740.761,9

330 zile, 8.000 ore

16

peste 4.186.000,00

peste1.162.778,00

peste110.740.761,9

330 zile, 8.000 ore

 

*) Factorul de sarcină al consumului orar de gaze naturale reprezintă numărul de ore necesare pentru preluarea consumului anual la debitul maxim instalat orar şi se determină cu formula:

nh = Qa/Qh (max),

în care:

Qa = volumul consumat anual, exprimat în mc;

Qh (max)= debitul maxim instalat orar. exprimat în mc/h.

Factorul de sarcină al consumului zilnic de gaze naturale reprezintă numărul de zile necesare pentru preluarea consumului anual la debitul maxim instalat zilnic şi se determină cu formula:

nd = Qa/Qd (max),

în care:

Qa = volumul consumat anual, exprimat în mc;

Od (max) = debitul maxim instalat zilnic, exprimat în mc/zi.

Debitul maxim instalat zilnic se determina cu formula Qd (max) = 24h x Qb (max).

 

Art. 14. - (1) în cazul clienţilor care încheie contracte de furnizare sau de vânzare-cumpărare a gazelor naturale pentru locuri de consum noi sau ca urmare a modificării caracteristicilor tehnice ale instalaţiilor de alimentare existente, încadrarea în categoriile şi tipurile de clienţi menţionate la art. 12 şi 13 se va face pe baza cantităţilor de gaze naturale estimate la încheierea contractelor.

(2) Încadrarea clienţilor în categoriile de consum menţionate se menţine pe parcursul unei perioade de 365 de zile calendaristice şi se actualizează în funcţie de prevederile reglementărilor în vigoare.

Art. 15. - (1) în „Raportul privind vânzările de gaze naturale către clienţii finali şi consumul clienţilor eligibili” prevăzut în anexa nr. 1b se înregistrează preţurile finale rezultate din contractele încheiate cu clienţii reglementaţi şi cu clienţii eligibili, defalcate pentru categoriile de clienţi şi, respectiv, tipurile de clienţi standard prevăzute la art. 12 şi 13, iar clienţii eligibili care cumpără gaze naturale de la furnizori externi vor înregistra preţurile din contractele încheiate cu furnizorii externi.

(2) Pentru clienţii reglementaţi, preţurile finale înregistrate şi raportate vor include tarifele pentru prestarea serviciilor de transport, de înmagazinară şi/sau de distribuţie, după caz. Preţurile de vânzare a gazelor naturale către clienţii finali reglementaţi se comunică în Iei/MWh, în condiţiile de bază prevăzute de Regulamentul de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate în România, în vigoare. Preţurile vor fi prezentate fără TVA.

(3) Pentru clienţii eligibili, preţurile finale înregistrate şi raportate nu vor include tarifele pentru prestarea serviciilor de transport şi/sau de distribuţie, după caz. În cazul în care tarifele aferente serviciului de înmagazinare sunt facturate de către furnizor distinct de preţul gazului, preţurile finale înregistrate şi raportate vor include tarifele de înmagazinare.

(4) Pentru clienţii eligibili care cumpără gaze naturale de la furnizori externi, preţurile înregistrate pentru consumul lor şi raportate nu vor include tarifele pentru prestarea serviciilor de transport şi/sau de distribuţie, după caz. În cazul în care gazele naturale sunt extrase din depozitele de înmagazinare subterană, preţurile finale înregistrate şi raportate vor include tarifele de înmagazinare.

(5) Clienţii eligibili pentru care furnizarea de gaze naturale a fost făcută într-o structură de amestec intern/surse externe diferită de cea stabilită/avizată de AN RE pentru luna respectivă vor fi raportaţi distinct, cu menţionarea structurii (producţie internă/surse externe/amestec), iar în cazul amestecului se va preciza procentul surselor externe.

(6) Se va înregistra numărul de locuri de consum, în funcţie de tipurile de clienţi standard prevăzute la art. 12 şi 13, astfel:

a) număr de locuri de consum în luna curentă;

b) număr de locuri de consum pentru care s-au încheiat contracte noi în luna curentă;

c) număr de locuri de consum care/cărora au/li s-a reziliat contractul în luna curentă.

Art. 16. - Preţurile raportate conform art. 15 trebuie să reflecte preţurile, prevederile contractuale, facturile, condiţiile şi reglementările aflate în vigoare în cursul lunii de livrare pentru care se face raportarea, inclusiv eventualele reduceri.

Art. 17. - Dacă într-o categorie de clienţi există mai mulţi clienţi cu preţuri diferite, preţul raportat va fi preţul mediu ponderat pentru categoria respectivă de clienţi.

Art. 18. - În cadrul fiecărei categorii de clienţi se raportează distinct cantităţile de gaze naturale din producţie internă curentă, din producţie internă extrasă din depozitele de înmagazinare subterană, din surse externe curente şi surse externe extrase din depozitele de înmagazinare. Se va preciza, de asemenea, procentul surselor externe aferent fiecărei categorii de consumatori,

Art. 19. - (1) în „Raportul privind vânzările de gaze naturale către alţi furnizori/distribuitori/transportatori” prevăzut în anexa nr. 1c se nominalizează individual toate contractele de achiziţie şi/sau de vânzare-cumpărare încheiate cu alţi furnizori, executate pe parcursul lunii respective, indiferent dacă gazele naturale vândute sunt în/provin din depozitele de înmagazinare subterană ori din achiziţii curente.

(2) Pentru fiecare contract se prezintă următoarele elemente:

a) denumirea cumpărătorului;

b) numărul şi data contractului;

c) tipul contractului (negociat bilateral, licitaţie publică sau încheiat pe bursă);

d) structura cantităţilor comercializate (producţie internă sau surse externe);

e) destinaţia gazelor naturale, respectiv pentru acoperirea necesarului de consum pe piaţa reglementată şi/sau pe piaţă concurenţială, după caz;

f) în cazul în care cantităţile de gaze naturale sunt vândute pentru acoperirea necesarului de consum pentru piaţa reglementată de la furnizori interni, tipul de clienţi cărora le sunt destinate cantităţile, respectiv:

- clienţi casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei;

- clienţi noncasnici, cu excepţia producătorilor de energie termică, pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei;

g) cantitatea vândută;

h) preţul gazelor naturale comercializate cu toate tarifele incluse, aşa cum acesta rezultă din executarea contractului;

i) tarifele incluse în preţ, conform contractului, pentru serviciile de transport, serviciile de înmagazinare şi serviciile de distribuţie, după caz.

(3) în cazul în care, în baza aceluiaşi contract, sunt vândute/achiziţionate gaze naturale atât din producţie internă, cât şi din surse externe, cantităţile din producţie internă se vor raporta distinct faţă de cele din surse externe.

(4) în cazul în care, în baza aceluiaşi contract, tarifele pentru serviciile de transport, serviciile de înmagazinare şi/sau serviciile de distribuţie nu se percep pentru întreaga cantitate comercializată, cantitatea care beneficiază de prestarea de servicii se va raporta distinct.

Art. 20. - (1) Cantităţile vândute vor fi exprimate în mii mc şi MWh, iar preţurile în Iei/MWh, în condiţiile de bază prevăzute de Regulamentul de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate în România, în vigoare. Preţurile vor fi prezentate fără TVA.

(2) în cazul vânzării gazelor naturale la export sau încasării contravalorii gazelor naturale într-o altă monedă decât cea naţională, conversia în lei a preţurilor se va realiza la cursul de schimb al declaraţiei vamale de export.

Art. 21. - (1) În raportul privind „Consumul propriu şi stocuri” prevăzut în anexa nr. 1d se nominalizează cantităţile de gaze naturale destinate consumului tehnologic şi consumului energetic, precum şi eventualele abateri datorate erorilor de măsurare.

(2) La rubricile „Diferenţe stocuri din conductele proprii”, respectiv „Diferenţe stocuri din conductele terţilor” se nominalizează cantităţile de gaze stocate în/consumate din conductele deţinute şi/sau operate de titular, respectiv cantităţile de gaze stocate în/consumate din conductele deţinute şi/sau operate de un terţ. Cantităţile stocate vor fi înregistrate cu valori pozitive, iar cantităţile consumate din conducte vor fi înregistrate cu valori negative.

(3) Cantităţile destinate consumului propriu şi stocurile vor fi exprimate în mii mc şi MWh, iar preţurile în Iei/MWh, în condiţiile de bază prevăzute de Regulamentul de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate în România, în vigoare. Preţurile vor fi cele înregistrate în evidenţa contabilă a operatorului economic din sectorul gazelor naturale.

Art. 22. - (1) în raportul privind „înmagazinarea” prevăzut în anexa nr. 1e vor fi menţionate toate cantităţile de gaze naturale injectate în, respectiv extrase din depozitele de înmagazinare subterană de beneficiarul contractului de înmagazinare subterană.

(2) Pentru fiecare depozit de înmagazinare subterană se prezintă următoarele elemente:

a) denumirea depozitului subteran, numărul şi data contractului de înmagazinare;

b) cantitatea injectată, respectiv extrasă din depozitul subteran respectiv, în funcţie de structură (producţie internă, surse externe, cu precizarea eventualelor schimburi de gaze) şi contractul din care acestea provin;

c) preţul gazelor naturale injectate în şi, respectiv, extrase din depozitul respectiv.

Art. 23. - (1) Cantităţile înmagazinate vor fi exprimate în mii mc şi MWh, iar preţurile în Iei/MWh, în condiţiile de bază prevăzute de Regulamentul de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate în România, în vigoare. Preţurile vor fi prezentate fără TVA.

(2) Preţul gazelor naturale din depozitul subteran nu va include contravaloarea serviciilor de înmagazinare.

Completarea rapoartelor privind prestarea serviciilor de sistem: transport, înmagazinare, distribuţie

Art. 24. - Raportul privind serviciile de transport prestate, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2, se completează de

către operatorii economici deţinători ai licenţei de transport al gazelor naturale.

Art. 25. - (1) în raport se menţionează contractele încheiate de transportator cu utilizatorii sistemului de transport şi se vor detalia: capacitatea rezervată, numărul de ore, componenta fixă a tarifului de transport, cantitatea transportată, componenta volumetrică a tarifului de transport, total prestaţie. De asemenea, se vor raporta lunar capacitatea tehnică, capacitatea rezervată şi capacitatea disponibilă a SNT.

(2) Pentru utilizatorii sistemului de transport, raportarea contractelor încheiate se va realiza individual, cu precizarea utilizatorului şi a numărului şi datei contractului încheiat.

(3) Capacităţile rezervate vor fi exprimate în MWh/h, iar cantităţile transportate vor fi exprimate în MWh.

(4) Componenta fixă va fi exprimată în lei/1 MWh/h, iar componenta volumetrică va fi exprimată în lei/1 MWh.

Art. 26. - Raportul privind serviciile de transport prin conducte dedicate, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3, se completează de către operatorii economici deţinători ai licenţei de transport al gazelor naturale.

Art. 27. - (1) Pentru activitatea de transport al gazelor naturale pe teritoriul României, prin conducte dedicate, raportarea se va realiza în mod distinct, pentru fiecare conductă dedicată în parte.

(2) în raport se menţionează contractele încheiate cu utilizatorii şi se vor detalia capacităţile totale, capacităţile disponibile şi capacităţile rezervate pentru fiecare utilizator şi conductă dedicată, tarifele de transport aplicate şi cantităţile transportate.

Art. 28. - Raportul privind serviciile de înmagazinare prestate, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4, se completează de către operatorii economici deţinători ai licenţei de înmagazinare a gazelor naturale.

Art. 29. - (1) în raport vor fi menţionate contractele încheiate de operatorul economic deţinător al licenţei de înmagazinare cu utilizatorii depozitului de înmagazinare subterană.

(2) Raportul va detalia, pentru fiecare depozit de înmagazinare subterană operat de operatorul economic deţinător al licenţei de înmagazinare, capacităţile totale, capacităţile disponibile şi capacităţile rezervate, cantităţile introduse în şi, respectiv, extrase din depozit şi stocul deţinut la începutul şi la sfârşitul lunii de raportare de către fiecare utilizator.

(3) Capacităţile rezervate vor fi exprimate în mii mc/ciclu de depozitare şi în MWh/ciclu de depozitare, iar cantităţile înmagazinate vor fi exprimate în mii mc şi în MWh.

Art. 30. - Raportul privind serviciile de distribuţie prestate, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 5, se completează de către operatorii economici deţinători ai licenţei de distribuţie a gazelor naturale.

Art. 31. - (1) Raportul va detalia contractele încheiate de distribuitor cu utilizatorii sistemului de distribuţie, respectiv clienţi reglementaţi, clienţi eligibili şi/sau terţi furnizori şi va detalia numărul clienţilor, cantităţile distribuite şi tariful de distribuţie exprimat în Iei/MWh, în cadrul fiecărei grupe de clienţi.

(2) Raportul se completează distinct pentru clienţii reglementaţi şi pentru clienţii eligibili, indiferent dacă operatorul serviciului de distribuţie asigură sau nu furnizarea gazelor naturale pentru aceştia, precum şi pentru serviciile prestate unui terţ furnizor.

(3) Pentru utilizatorii sistemului de distribuţie, raportarea serviciilor prestate se va realiza pe categoriile şi tipurile de clienţi prevăzute la art. 12, atât în cazul clienţilor reglementaţi, cât şi al clienţilor eligibili, indiferent dacă operatorul serviciului de distribuţie asigură sau nu furnizarea gazelor naturale pentru aceştia.

(4) în cazul în care contractul de distribuţie este încheiat de către un furnizor pentru alimentarea unor clienţi finali conectaţi în terţe sisteme de distribuţie, raportarea contractului se va realiza distinct pentru fiecare furnizor, pe categoriile şi tipurile de clienţi prevăzute la art. 12.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

 

Art. 32. - (1) Operatorii economici deţinători ai licenţei de furnizare a gazelor naturale au obligaţia de a transmite la ANRE o copie a fiecărui contract de achiziţie şi/sau de vânzare-cumpărare a gazelor naturale încheiat cu furnizorii interni, precum şi toate actele adiţionale încheiate ulterior şi care aduc modificări şi/sau completări contractului iniţial.

(2) Obligaţia de transmitere a contractelor menţionate la alin. (1) revine cumpărătorului.

(3) Operatorii economici deţinători ai licenţei de furnizare gaze naturale au obligaţia de a transmite documentele precizate la alin. (1) în termen de 15 zile calendaristice de la data semnării de către ambele părţi a exemplarelor originale ale contractelor. Data semnării va fi certificată de numărul de înregistrare menţionat pe contract.

Art. 33. - Operatorii economici deţinători ai licenţei de furnizare gaze naturale care au încheiate contracte de achiziţie gaze naturale din surse externe au obligaţia de a transmite ANRE o copie a acestora, în termen de 15 zile calendaristice de la data semnării de către ambele părţi a exemplarelor originale ale contractelor, precum şi toate actele adiţionale încheiate ulterior şi care aduc modificări şi/sau completări contractului iniţial. Data semnării va fi certificată de numărul de înregistrare menţionat pe contract.

Art. 34. - În termen de 15 zile calendaristice de la data acordării licenţei de către ANRE, respectiv 15 zile calendaristice de la data încheierii contractelor de achiziţie gaze naturale din surse externe, operatorii economici din sectorul gazelor naturale, respectiv clienţii eligibili care cumpără gaze de la furnizori externi, trebuie să notifice ANRE care sunt persoanele autorizate ce vor întocmi rapoartele prevăzute la art. 10, 12,19, 21, 22, 24, 26, 28 şi 30 şi care vor furniza datele şi informaţiile solicitate.

Art. 35. - (1) Rapoartele prevăzute la art. 10,12,19, 21,22, 28 şi 30 vor fi completate on-line, prin intermediul unei aplicaţii web furnizate de ANRE, pe baza numelui de utilizator şi a parolei eliberate de ANRE.

(2) Rapoartele prevăzute la art. 24, 26, precum şi la art. 28 vor fi transmise ANRE în format Excel, prin e-mail, la adresa anre@anre.ro, precum şi pe suport hârtie, prin fax.

Art. 36. În situaţia în care consideră necesar, ANRE, în îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, poate solicita operatorilor economici din sectorul gazelor naturale orice altă raportare suplimentară faţă de cele menţionate anterior, care se va transmite în format Excel.

Art. 37. - Anexele nr. 1a-1e şi 2-5 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

 

ANEXA Nr. 1a

la metodologie

 

Denumirea operatorului economic din sectorul gazelor naturale.......................

Nr. licenţă.................

 

RAPORT

privind achiziţiile de gaze naturale

luna..............

 

Specificaţie

Furnizor

Tipul contractului

Destinaţie/

Grup de clienţi

Tipul de clienţi

Cantitatea

Preţ fără tarife

Cantităţi destinate

Tarife medii:

Structura achiziţiei de gaze naturale

Cursul de schimb

Cursul de schimb

comercializării  în luna curentă

consumului propriu

Înmagazinării

serviciile de transport

serviciile de înma-gazinare

serviciile de distribuţie

mii mc

MWh

Lei/

MWh

mii mc

MWh

mii mc

MWh

mii mc

MWh

Lei/

MWh

Lei/

MWh

Lei/

MWh

 

Lei/USD

Lei/EUR

1. Din perimetre de producţie

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

X

X

- gaze naturale din producţia curenta

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

X

X

2. De la furnizori externi

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

 

 

- nr. şi data contractului........

 

 

negociat bilateral

 

reglementat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

 

 

 

încheiat pe bursă

 

licitaţie publică

 

concurenţial

- nr. si data contractului

 

 

negociat bilateral

 

reglementat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

 

 

 

încheiat pe bursă

 

licitaţie publică

 

concurenţial

……………….

 

 

negociat bilateral

 

reglementat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

 

 

 

încheiat pe bursă

 

licitaţie publică

 

concurenţial

3. De la furnizorii interni

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

X

X

- nr. şi data contractului..

 

 

negociat bilateral

 

reglementat

 

CPET

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

intern

X

X

 

NC

 

încheiat pe bursă

 

 

CPET

 

licitaţie publică

concurenţial

 

NC

 

alţi furnizori

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

surse externe

 

 

- nr. şi data contractului..

 

 

 

 

reglementat

 

CPET

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

intern

X

X

 

NC

 

 

 

CPET

 

concurenţial

 

NC

 

alţi furnizori

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

surse externe

 

 

……………….

 

 

 

 

reglementat

 

CPET

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

intern

X

X

 

NC

 

 

 

CPET

 

NC

 

concurenţial

 

alţi furnizori

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

surse externe

 

 

Total

X

X

 

X

 

X

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

X

X

X

X

 

X

X

 

N.B.

Gazele cumpărate/din producţie pentru a fi înmagazinate vor fi înregistrate în raportul de achiziţii numai în luna în care sunt achiziţionate.

 

Data...................

Certificăm realitatea şi exactitatea datelor.

 

Director general,

………………………..

 

ANEXA Nr. 1b

la metodologie

 

RAPORT

privind vânzările de gaze naturale către clienţii finali şi consumul clienţilor eligibili

luna.................

Specificaţie

Tipul de clienţi

Nr.  clienţi

Cantitate

Preţ

Structura

Procent surse externe

Număr clienţi luna curentă

Număr clienţi care au încheiat contracte noi în luna  curentă, pentru un loc nou de consum

Număr clienţi care au reziliat contractul în luna curentă

Total

mii mc

Total MWh

Producţie internă

Surse externe

Lei/MWh

Producţie internă curentă MWh

Producţie internă din înmagazinare MWh

Surse externe curente MWh

Surse externe din înmagazinare MWh

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

I.  CLIENŢI REGLEMENTAŢI

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

X

X

A.  Clienţi finali conectaţi direct la SNT

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

X

X

A.1 cu un consum anual de până la 1.162,78 MWh/an

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

X

X

CLIENŢI CASNICI

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.1.1 Clienţi casnici

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

D1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

D2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

D3

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

D3b

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

D4

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CLIENŢI NONCASNICI

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.1.2 Clienţi terţiari

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

R1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

R2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

R3

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

R4

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.1.3 Clienţi secundari

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.1.3.1 Alţi clienţi secundari

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.1.4 Clienţi comerciali

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.2 cu un consum anual între 1.162,79 MWh/an şi 11. 627,78 MWh/an

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

X

X

CLIENŢI NONCASNICI

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.2.1 Clienţi terţiari

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

R5

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.2.2 Clienţi industriali

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.2.2.1 Producători de energie electrică şi/sau termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare destinată consumului populaţiei

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I3-1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I3-2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.2.2.2 Producători de energie electrică şi/sau termică, cu excepţia cantităţii de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare destinată consumului populaţiei

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I3-1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I3-2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.2.3 Clienţi secundari

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.2.3.1 Producători de energie electrică şi/sau termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I3-1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I3-2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.2.3.2 Producători de energie electrică şi/sau termică, cu excepţia cantităţii de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I3-1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I3-2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.2.3.3 Alţi clienţi secundari

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I3-1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I3-2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.2.4 Clienţi comerciali

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I3-1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I3-2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.3 cu un consum anual între 11. 627,79 MWh/an şi 116.277,79 MWh/an

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

X

X

CLIENŢI NONCASNICI

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.3.1.  Clienţi industriali

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.3.1.1 Producători de energie electrică şi/sau termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare destinată consumului populaţiei

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I4-1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I4-2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.3.1.2 Producători de energie electrică şi/sau termică, cu excepţia cantităţii de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare destinată consumului populaţiei

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I4-1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I4-2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.3.2 Clienţi secundari

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.3.2.1 Producători de energie electrică şi/sau termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I4-1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I4-2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.3.2.2 Producători de energie electrică şi/sau termică, cu excepţia cantităţii de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I4-1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I4-2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.3.2.3 Clienţi din industria chimică

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I4-1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I4-2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.3.2.4 Alţi clienţi secundari

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I4-1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I4-2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.3.3 Clienţi comerciali

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I4-1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I4-2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.4.1 cu un consum anual între 116.277,80 MWh/an şi 450. 000 MWh/an

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

X

X

CLIENŢI NONCASNICI

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.4.1.1 Clienţi industriali

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.4.1.1.1 Producători de energie electrică şi/sau termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare destinată consumului populaţiei

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I5-4-1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.4.1.1.2 Producători de energie electrică şi/sau termică, cu excepţia cantităţii de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare destinată consumului populaţiei

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I5-4-1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.4.1.2 Clienţi secundari

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.4.1.2.1 Producători de energie electrică şi/sau termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I5-4-1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.4.1.2.2 Producători de energie electrică şi/sau termică, cu excepţia cantităţii de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I5-4-1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.4.1.2.3 Clienţi din industria chimică

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I5-4-1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.4.1.2.4 Alţi clienţi secundari

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I5-4-1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.4.1.3 Clienţi comerciali

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I5-4-1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.4.2 cu un consum anual între 450. 000 MWh/an şi 1.162. 777,87 MWh/an

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

X

X

CLIENŢI NONCASNICI

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.4.2.1.  Clienţi industriali

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.4.2.1.1 Producători de energie electrică şi/sau termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare destinată consumului populaţiei

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I5-4-2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.4.2.1.2 Producători de energie electrică şi/sau termică, cu excepţia cantităţii de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare destinată consumului populaţiei

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I5-4-2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.4.2.1.3 Clienţi din industria chimică

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I5-4-2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A4.2.1.4 Alţi clienţi industriali

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I5-4-2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.4.2.2 Clienţi comerciali

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I5-4-2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.5 cu un consum anual peste 1.162. 777,87 MWh/an

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

X

X

CLIENŢI NONCASNICI

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.5.1.  Clienţi industriali

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.5.1.1 Producători de energie electrică şi/sau termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare destinată consumului populaţiei

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I6

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.5.1.2 Producători de energie electrică şi/sau termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I6

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.5.1.3 Clienţi din industria chimică

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I6

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.5.1.4 Alţi clienţi industriali

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I6

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.5.2 Clienţi comerciali

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I6

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

B. Clienţi finali conectaţi direct în sistemul de distribuţie

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

X

X

B.1 cu un consum anual de până la 23,25 MWh/an

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

X

X

CLIENŢI CASNICI

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

B.1.1 Clienţi casnici

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

D1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

D2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

D3