MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 75/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 75         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 5 februarie 2013

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

4. - Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 46/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statului deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

6. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 1.002 din 27 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) şi b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

 

Decizia nr. 1.066 din 11 decembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 131 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

 

Decizia nr. 1.080 din 13 decembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 149 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 151 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale art. 1 lit. a) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

Decizia nr. 1.089 din 18 decembrie 2012 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) pct. C. lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

3.104. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale pentru modificarea şi completarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2013-2014, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.239/2012

 

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 46/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului

În temeiul art. 64 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 46/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 22 decembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- la punctul 2, domnul deputat Cosmin Necula, aparţinând Grupului parlamentar al PSD, este desemnat în calitatea de membru în locul domnului deputat Anghel Stanciu.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 5 februarie 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 5 februarie 2013.

Nr. 4.

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) şi art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 46 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Senatului nr. 50/2012 privind

aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 20 decembrie 2012, se modifică după cum urmează:

1. La Anexa nr. II „Componenţa Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital”, domnul senator Badea Leonardo - Grupul parlamentar al PSD - se include în componenţa comisiei, în locul domnului senator Calcan Valentin-Gigel - Grupul parlamentar al PSD.

2. La Anexa nr. VII „Componenţa Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”:

- domnul senator Tătaru Dan - Grupul parlamentar al PSD - se include în componenţa comisiei, în locul domnului senator Savu Daniei Grupul parlamentar al PSD;

- domnul senator Obreja Marius-Lucian - Grupul parlamentar al PNL - se include în componenţa comisiei, în

locul domnului senator Tătaru Nelu - Grupul parlamentar al PNL.

3. La Anexa nr. XI „ Componenţa Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă”, doamna senator Câmpeanu Mariana - Grupul parlamentar al PNL - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Motoc Octavian - Grupul parlamentar ai PNL.

4. La Anexa nr. XII „Componenţa Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi”, domnul senator Tătaru Nelu - Grupul parlamentar al PNL - se include în componenţa comisiei, în locul domnului senator Roşca-Stănescu Sorin-Ştefan - Grupul parlamentar al PNL.

5. La Anexa nr. XIV „Componenţa Comisiei pentru privatizare şi administrarea activelor statului”, domnul senator Calcan Valentin-Gigei - Grupul parlamentar al PSD - se include în componenţa comisiei, în locul domnului senator Badea Leonardo - Grupul parlamentar al PSD.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 4 februarie 2013, cu respectarea prevederilor ari, 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 4 februarie 2013.

Nr. 6.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.002

din 27 noiembrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) şi b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) şi b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Ancora” - S.R.L. din Satu Mare în Dosarul nr. 2.244/218/2011 al Tribunalului Satu Mare - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 795D/2012 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, întrucât competenţa de aplicare a sancţiunilor contravenţionale în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 rezultă din natura juridică a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., de persoană juridică română de interes strategic naţional în domeniul administrării drumurilor naţionale şi autostrăzilor.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 9 martie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 2.244/218/2011, Tribunalul Satu Mare - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) şi b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Ancora” - S.R.L. din Satu Mare într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate de aceasta împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei prevăzute de art. 8 din ordonanţa menţionată.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât constatarea contravenţiilor şi aplicarea de sancţiuni contravenţionale nu se numără printre faptele şi actele de comerţ în vederea cărora se înfiinţează societăţile comerciale potrivit Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, fiind în contradicţie şi cu principiul specialităţii de folosinţă a unei persoane juridice. Arată că printr-o ordonanţă de urgenţă nu se poate reglementa în contra sau peste cuprinsul celor statuate printr-o lege, referindu-se la Legea nr. 31/1990. Precizează că, întrucât Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. este o societate comercială pe acţiuni, persoană juridică de drept privat, trebuie să participe la circuitul civil cu respectarea aceloraşi norme pe care şi celelalte societăţi comerciale trebuie să le respecte, chiar dacă acţionariatul său este reprezentat de către o instituţie publică. Susţine că se încalcă prevederile art. 134 din Constituţie, în sensul că textele de lege criticate nu asigură libertatea comerţului, respectiv protecţia unei concurenţe loiale, autoritatea statală putând participa la circuitul civil doar cu respectarea normelor impuse tuturor celorlalţi participanţi, iar nu prin edictarea în favoarea societăţilor comerciale la care este acţionar a unor prerogative sau atribuţii speciale, preferenţiale, discriminatorii faţă de restul participanţilor la circuitul civil Arată că, în opinia sa, pentru apărarea valorilor sociale şi asigurarea normelor de conduită există suficiente instituţii publice specializate, cu atribuţii în acest sens, cum ar fi poliţia, jandarmeria, autoritatea rutieră, nefiind necesar şi în acord cu ordinea constituţională să se recurgă la entităţi comerciale care au ca menire obţinerea de profit.

Susţine că textele de lege criticate contravin şi prevederilor constituţionale potrivit cărora proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal indiferent de titular, întrucât Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - SA este îndreptăţită să aplice sancţiuni contravenţionale doar pentru faptul că titularul dreptului de proprietate asupra acţiunilor sale este o autoritate publică, respectiv statul, prin Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Precizează că astfel se realizează o discriminare între titularii dreptului de proprietate asupra acţiunilor deţinute la o societate comercială. Aceasta, deoarece statul reglementează atribuţii speciale în favoarea societăţilor comerciale la care deţine în proprietate capital social, deşi entitatea la care statul este acţionar ar trebui să se supună aceloraşi reguli ca şi ceilalţi participanţi la circuitul civil.

De asemenea, susţine că se încalcă şi prevederile art. 45 din Constituţie, în sensul în care dreptul celorlalte societăţi comerciale pe acţiuni de a desfăşura o activitate economică, anume constatarea şi aplicarea de sancţiuni, este îngrădit, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. fiind singura care poate aplica sancţiuni contravenţionale, în pofida obiectului său de activitate.

Tribunalul Satu Mare - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că argumentele de fapt şi de drept invocate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate sunt de natură a conduce la concluzia existenţei unei încălcări în domeniul contravenţional reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 a dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei, întrucât s-a stabilit competenţa de a constata şi de a aplica sancţiuni contravenţionale în favoarea unor persoane împuternicite de către o societate comercială a cărei funcţionare este reglementată de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale fără ca acestea sau mandatarul acestora să fi fost iniţial însărcinate/însărcinat să exercite atribuţiile unei funcţii publice.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că susţinerile autorului excepţiei nu constituie veritabile critici de constituţionalitate, întrucât raportarea la dispoziţiile din Legea fundamentală enumerate este doar formală, în realitate critica fiind formulată prin raportare la prevederi din alte reglementări, respectiv din Legea nr. 31/1990 şi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2003. În aceste condiţii, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, invocând jurisprudenţă relevantă a Curţii Constituţionale sub acest aspect Precizează, totuşi, că prevederile criticate sunt în acord cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, care constituie dreptul comun în materia contravenţiilor, potrivit cărora pot fi agenţi constatatori: primarii, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, special abilitaţi, persoanele împuternicite în acest scop de miniştri şi de alţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, de prefecţi, preşedinţi ai consiliilor judeţene, primari, de primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi de alte persoane prevăzute în legi speciale. De asemenea, menţionează Decizia Curţii Constituţionale nr. 101 din 9 februarie 2012, prin care instanţa de contencios constituţional a respins excepţia de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale, precizând că este dreptul legiuitorului de a stabili agenţii constatatori în vederea constatării şi aplicării unor sancţiuni, fără ca prin aceasta să se încalce prevederile constituţionale indicate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. (1) lit. a) şi b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2002, astfel cum au fost modificate şi completate prin art. I pct. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 28 iulie2004. Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 9 alin. (1) lit. a) şi b): „(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 8 se fac de către:

a) personalul împuternicit din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A.;

b) personalul împuternicit de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii,

În numele Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Legea fundamentală: art. 16 care consacră principiul egalităţii, art. 44 alin. (2) teza întâi potrivit căruia proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, art. 45 privind libertatea economică, art. 73 care enumera categoriile de legi şi art. 135 alin. (1) care prevede că economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă. Curtea observă că, în cuprinsul motivării scrise a excepţiei, autorul acesteia menţionează textele constituţionale în numerotarea anterioară revizuirii şi republicării din 2003 a Constituţiei României.

Examinând excepţia de neconstituţionaiiial8, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, reţinând, prin Decizia nr. 101 din 9 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 11 aprilie 2012, că, potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, sunt asimilate autorităţilor publice persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică. În prezent, astfel cum prevede art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2003 pentru înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administraţia Naţională a Drumurilor din România” (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 3 octombrie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 47/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 23 martie 2004), Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. este persoană juridică română de interes strategic naţional în domeniul administrării drumurilor naţionale şi autostrăzilor. În acest cadru legislativ, competenţa de constatare şi aplicare a sancţiunilor contravenţionale de către personalul împuternicit al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. decurge din chiar natura juridică a acestei companii.

Argumentele care au condus la respingerea, prin decizia menţionată, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.

Curtea mai constată că legiuitorul i-a acordat Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România competenţa ca, prin personalul împuternicit, să constate şi să sancţioneze contravenţiile prevăzute de art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, tocmai în considerarea specializării sale în domeniu. Este opţiunea suverană a legiuitorului, chiar şi a celui delegat, de a reglementa, în temeiul art. 61 sau 115 din Constituţie, după caz, cu privire la persoanele care pot avea calitatea de agenţi constatatori ai faptelor ce constituie, potrivit legii, contravenţii, atâta vreme cât prin acest demers se menţine în limitele şi exigenţele constituţionale, condiţii îndeplinite de textele de lege criticate în cauza de faţă. De altfel, prevederile de lege criticate au fost edictate într-un cadru legislativ coerent, în acord cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, care permit ca agenţi constatatori să fie desemnaţi prin legi speciale şi alte persoane decât cele enumerate în textul menţionat.

Totodată, Curtea observă că autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate îşi raportează critica la art. 16 din Constituţie, susţinând că, la circuitul civil, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. trebuie să participe cu respectarea aceloraşi norme pe care şi celelalte societăţi comerciale trebuie să le respecte, chiar dacă acţionariatul său este reprezentat de către o instituţie publică. În acord cu jurisprudenţa sa constantă, Curtea reţine că principiul consacrat de textul constituţional precizat vizează egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, iar nu egalitatea persoanelor juridice între ele. De asemenea, Curtea observă că textele de lege criticate nu sunt de natură să aducă atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 45 privind libertatea economică şi art. 135 alin. (1) care prevede că economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă. Tot astfel, nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate prin raportare la prevederile art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituţie, potrivit cărora proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, art. 9 alin. (1) lit. a) şi b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 vizând, în ipoteza sa normativă, modul de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, fără a se pune în discuţie în vreun fel dreptul de proprietate privată al celorlalte subiecte de drept.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) şi b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Ancora” - S.R.L. din Satu Mare în Dosarul nr. 2.244/218/2011 al Tribunalului Satu Mare - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 noiembrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.066

din 11 decembrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor ari. 131 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 131 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Marin Rusu în Dosarul nr. 19.046/212/2012 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.419D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin încheierea din 10 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 19.046/212/2012, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 131 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Marin Rusu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16. Consideră că termenul de 5 ani este neconstituţional, fiind foarte mare faţă de cel de 3 ani.

Judecătoria Constanţa - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Colectarea creanţelor fiscale reprezintă o situaţie diferită de recuperarea creanţelor de drept comun, protejarea interesului public justificând stabilirea unui termen de prescripţie special, de 5 ani. În această situaţie creditorul este statul, iar instituirea unui termen special în această materie are în vedere ocrotirea unui interes general constând în asigurarea resurselor financiare ale statului. În continuare face referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 158/1998.

Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 131 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, cu următorul conţinut: „(1) Dreptul de a cere executarea silită a creanţelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere acest drept.

(2) Termenul de prescripţie prevăzut la alin. (1) se aplică şi creanţelor provenind din amenzi contravenţionale.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autorul excepţiei invocă prevederile constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate prin raportare la aceleaşi norme constituţionale.

Astfel, prin Decizia nr. 978 din 30 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 23 octombrie 2008, şi Decizia nr. 1.147 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 778 din 20 noiembrie 2008, Curtea a statuat că, în cadrul raporturilor juridice dintre stat, în calitate de creditor, şi contribuabil, în calitate de debitor al obligaţiei fiscale, cele două părţi nu se situează pe poziţii de egalitate, între ele existând o legătură de subordonare în favoarea statului, pe baza unui regim de drept public, şi, prin urmare, nu poate fi vorba de încălcarea principiului egalităţii în faţa legilor prevăzut de art. 16 din Constituţie. Stabilirea unui termen de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită a creanţelor fiscale, diferit de cel general, este determinată de natura specială a creanţelor fiscale, care reprezintă surse ale bugetului de stat, ceea ce constituie o justificare suficientă pentru diferenţa de tratament juridic în ceea ce priveşte termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, atât considerentele, cât şi soluţia acestor decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 131 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Marin Rusu în Dosarul nr. 19.046/212/2012 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 decembrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.080

din 13 decembrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 149 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 151 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale art. 1 lit. a) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 149 alin. (1), (2) şi (4) si art. 151 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale art. 1 lit. a) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Sofiea Balaban Grăjdan în Dosarul nr. 11.077/105/2011 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.448D/2012.

La apelul nominal răspunde autoarea excepţiei, prezentă personal. Se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care pune concluzii de admitere a acesteia, susţinând că dispoziţiile art. 149 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 151 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 263/2010 încalcă liberul acces la justiţie prin instituirea unei proceduri administrative prealabile ce nu permite persoanelor

interesate de contestarea deciziilor de pensionare să se adreseze direct instanţei de judecată, ci le obligă să formuleze, în acest sens, cereri adresate unei comisii de contestaţii, special înfiinţată în acest scop în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, dar care nu are dreptul de a se pronunţa asupra aspectelor juridice ale emiterii acestor decizii. Se arată, totodată, că recalcularea pensiilor militarilor, potrivit prevederilor Legii nr. 119/2010, este ilegală, întrucât sistemul pensiilor militare nu a fost niciodată contributiv, aşa încât această intervenţie a statului să poată fi motivată la fel ca şi în cazul celorlalte categorii de pensii. La dosarul cauzei, autoarea excepţiei a depus note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că procedura administrativă prealabilă reglementată prin Legea nr. 263/2010, în materia contestării deciziilor de pensionare, nu încalcă liberul acces la justiţie şi că ajustarea pensiilor, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, în condiţiile crizei economice, este o măsură justificată şi proporţională cu scopul urmărit de legiuitor.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele;

Prin încheierea din 25 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 11.077/105/2011, Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 149 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 151 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale art. 1 lit. a) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Sofiea Balaban Grăjdan într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva unei decizii de revizuire a pensiei, menţinerea deciziei anterioare acesteia şi obligarea pârâtei la plata dobânzilor legale pentru perioada în care autoarea excepţiei a încasat pensia revizuită.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că procedura administrativă, reglementată prin dispoziţiile art. 149 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 151 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 263/2010, încalcă accesul liber la justiţie, neoferind persoanelor interesate dreptul de a se adresa direct instanţelor de judecată pentru a solicita anularea deciziilor emise de casele de pensii şi obligându-le pe acestea la parcurgerea unei proceduri administrative ce se derulează în cadrul comisiei de contestaţii, înfiinţată la nivelul Ministerului Apărării Naţionale. Se arată că soluţionarea unor astfel de cereri excedează competenţelor comisiei anterior arătate, care sunt stabilite în mod expres prin art. 6 din anexa nr. 2 la Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, al ministrului apărării naţionale, al ministrului administraţiei şi internelor şi al directorului Serviciului Român de Informaţii nr. 1.453/M.34/18.769/10.161/2011, şi că hotărârile acestei comisii nu pot fi definitive decât cu încălcarea prevederilor art. 20 şi 21 din Constituţie şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Referitor la neconstituţionalitatea art. 1 lit. a) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 119/2010, autoarea susţine că anularea pensiei militare de stat, ce reprezintă un drept de creanţă asupra statului, şi înlocuirea acesteia cu o pensie de asigurări sociale bazată pe principiul contributivităţii duce la anularea definitivă a dreptului său la pensie, din moment ce nu a contribuit niciodată la bugetul asigurărilor sociale, şi că, pe de altă parte, acest mecanism generează o deturnare de fonduri contrară prevederilor art. 139 alin. (3) din Constituţie. Referitor la aceleaşi texte criticate, se mai arată că Guvernul nu a procedat la o corectă informare a cetăţenilor în privinţa efectelor Legii nr. 119/2010, cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 31 alin. (2).

Tribunalul Prahova - Secţia I civilă opinează că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, arătând că procedura administrativă reglementată prin prevederile art. 149 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 151 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 263/2010 nu este de natură a îngrădi accesul liber la justiţie, hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii fiind supuse controlului instanţelor de judecată, potrivit dispoziţiilor art. 151 alin. (2) din aceeaşi lege. Se mai arată că instituirea procedurii prealabile de contestare a deciziilor de pensie are ca scop menţinerea unui climat de ordine indispensabil exercitării în bune condiţii a dreptului constituţional prevăzut la art. 21, oferind părţilor posibilitatea de a se înţelege asupra pretenţiilor, fără implicarea autorităţii judecătoreşti. Referitor la pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. a) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 119/2010, se opinează că acestea nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei, instanţa făcând trimitere la deciziile Curţii Constituţionale nr. 871 şi nr. 873 din 25 iunie 2010.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine, în acest sens, că instituirea unor proceduri administrative prealabile fără caracter jurisdicţional, cum este cea prevăzută la art. 149 alin. {1), (2) şi (4) şi art. 151 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 263/2010, nu este de natură a contraveni dispoziţiilor Legii fundamentale şi se face trimitere la deciziile Curţii Constituţionale nr. 382 din 17 aprilie 2007, nr. 973 din 6 iulie 2010 şi nr. 1.224 din 20 septembrie 2011. Referitor la pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. a) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 119/2010, se arată că dreptul la pensie este un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestuia pentru viitor nu reprezintă o expropriere, şi că recalcularea acestor drepturi după un nou algoritm este justificată de criza economică şi financiară gravă cu care se confruntă statul şi de necesitatea reformării sistemului de pensii în vederea eliminării inechităţilor din cadrul acestuia. Se face trimitere la deciziile Curţii Constituţionale nr. 871 şi 873 din 25 iunie 2010, nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, nr. 1.612 din 15 decembrie 2010, nr. 1.269 din 27 septembrie 2011 şi nr. 706 din 5 iulie 2012.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părţii prezente şi ale procurorului, notele scrise depuse la dosar, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate II constituie dispoziţiile art. 149 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 151 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, precum şi ale art. 1 lit. a) şi art. 3 aln. (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, care au următorul cuprins:

- Art.149 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 263/2010: (1) Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii şi de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestaţii, respectiv la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii.

(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.

(4) Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive..;

- Art. 151 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 263/2010: „(2) Hotărârile prevăzute la art. 150 alin. (3) pot fi atacate la instanţa judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(3) Hotărârile prevăzute la art. 150 alin. (3) care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2) sunt definitive.”;

- Art. 1 lit. a) din Legea nr. 119/2010: „Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare:

a) pensiile militare de stat;”;

- Art. 3 alin. (2) din Legea nr. 119/2010: (2) în situaţia pensiilor dintre cele prevăzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.”

Se susţine, în esenţă, că textele criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 cu privire la accesul liber la justiţie, art. 31 alin. (2) referitor la dreptul la informaţie, art. 44 alin. (1)-(4) şi (6) privind dreptul de proprietate privată, art. 139 alin. (3) referitor la impozite, taxe şi alte contribuţii şi art. 148 cu privire la integrarea în Uniunea Europeană, precum şi prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 10 referitor la dreptul le un proces echitabil din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

1. În ceea ce priveşte pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor art. 149 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 151 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, referitor la critica potrivit căreia, în cazul neparcurgerii procedurii prealabile obligatorii ce se desfăşoară în cadrul comisiei de contestaţii organizate la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, titularul dreptului la pensie ar fi împiedicat a se adresa justiţiei, cu încălcarea art. 21 şi, în subsidiar, a art. 44 din Constituţie, Curtea, prin Decizia nr. 956 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 12 decembrie 2012, a reţinut că, reglementând această procedură, legiuitorul a urmărit degrevarea instanţelor de judecată de o mare parte a cauzelor privind drepturile de asigurări sociale prin interpunerea comisiilor de contestaţii în procedura de soluţionare a acestora. Astfel, pensionarii pot supune deciziile de pensii controlului comisiei de contestaţii fără a mai parcurge procedura, în principiu de mai lungă durată, din faţa instanţelor de judecată şi, numai în situaţia când nu sunt mulţumiţi de hotărârile acestei comisii, pot să le supună analizei instanţei de judecată. O astfel de procedură nu poate fi privită ca aducând eo ipso atingere dreptului de acces liber la justiţie, chiar dacă are caracter obligatoriu, atât timp cât, ulterior parcurgerii sale, persoana interesată se poate adresa instanţei de judecată. Prevederile art. 21 din Constituţie nu interzic existenţa unei astfel de proceduri administrative prealabile şi nici obligativitatea acesteia atât timp cât nu are un caracter jurisdicţional.

De altfel, în acelaşi sens s-a pronunţat Curtea Constituţională şi prin Decizia nr. 121 din 9 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 8 martie 2010, în care a statuat că instituirea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicţional nu este contrară principiului liberului acces la justiţie cât timp decizia organului administrativ poate fi atacată în faţa unei instanţe judecătoreşti.

De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat prin Hotărârea din 23 iunie 1981, pronunţată în Cauza Le Compte, Van Leuven şi De Meyere împotriva Belgiei, paragraful 51, ori prin Hotărârea din 26 aprilie 1995, pronunţată în Cauza Fischer împotriva Austriei, paragraful 28, că imperative de supleţe şi eficacitate, pe deplin compatibile cu protecţia drepturilor protejate de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, pot justifica intervenţia prealabilă a unor organe administrative care nu îndeplinesc condiţiile cerute de art. 6 paragraful 1 din Convenţie. Ceea ce impun însă dispoziţiile acestui articol convenţional este ca decizia unei asemenea autorităţi să fie supusă cont-olului ulterior exercitat de un organ de plină jurisdicţie, adică un „tribunal” în sensul Convenţiei.

Faptul că, prin neparcurgerea acestei proceduri ori prin nerespectarea termenelor legale, cel interesat ar putea pierde dreptul de acces la justiţie nu este nici el de natură să demonstreze neconstituţionalitatea procedurii administrative prealabile analizate.

Astfel, aşa cum Curtea a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa, liberul acces la justiţie semnifică faptul că orice persoană se poate adresa instanţelor judecătoreşti pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor sau a intereselor sale legitime, iar nu faptul că acest drept nu poate fi supus niciunei condiţionări.

Mai mult, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât cu respectarea cadrului legal stabilit de legiuitor, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, are legitimarea constituţională de a stabili procedura de judecată. Aceasta implică si reglementarea unor termene, după a căror expirare valorificarea dreptului nu mai este posibilă.

2. Referitor la pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. a) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 810 din 2 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 11 decembrie 2012, a statuat că pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială nu poate fi considerată ca instituind o obligaţie ad aetemum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câştigat reprezentându-l doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări şi asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. Conformându-se dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din

Constituţie, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praetenta.

Totodată, Curtea a statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de „bun”, ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii.

De asemenea, Curtea Constituţională a constatat că eliminarea pensiilor de serviciu reglementată de Legea nr. 119/2010 nu a reprezentat o sarcină individuală excesivă, această sarcină fiind suportată de cvasimajoritatea personalului angajat în domeniul public care beneficia de astfel de pensii în egală măsură. Ajustarea dictată de principiul contributivităţii nu numai că elimină un beneficiu suplimentar acordat unor angajaţi ai statului, dar îi integrează pe cvasimajoritatea acestora într-un sistem unic de pensii publice. Totodată, conform jurisprudenţei Curţii, dreptul la pensie nu este afectat decât atunci când este redusă pensia contributivă (a se vedea Decizia nr. 872 şi Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010); or, în cauza de faţă, nu se pune o atare problemă, pensia contributivă nefiind în nici un fel afectată sau restrânsă.

Totodată, Curtea a statuat că cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în plată nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil.

Curtea a mai reţinut că dispoziţiile constituţionale ale art. 139 alin. (3) privind impozite, taxe şi alte contribuţii nu au incidenţă în cauza de faţă.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile amintite îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Distinct de cele arătate, Curtea reţine că, faptul că unele categorii socio-profesionale nu au contribuit la un sistem de asigurări sociale de stat, nu înseamnă că legiuitorul nu are competenţa de a reglementa în beneficiul acestora o pensie care să reflecte nivelul veniturilor obţinute de-a lungul perioadei active a angajatului, potrivit criteriilor avute în vedere pentru cvasitotalitatea cetăţenilor. În acest fel, legiuitorul a reuşit să integreze pensiile militarilor în sistemul actual de pensii, eliminând modul favorizant de calcul al acestora. Aşadar, pensia astfel stabilită devine una contributivă, legiuitorul eliminând acel supliment din partea statului, privit ca diferenţă dintre pensia contributivă şi cea de serviciu.

De altfel, prin Hotărârea din 15 mai 2012 pronunţată în Cauza Abăluţă şi alţii împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că diminuarea pensiilor militarilor, în România, a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut prin Legea nr. 263/2010 şi a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate (paragraful 16). De asemenea, Curtea a reţinut că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv şi nu a adus atingere drepturilor la prestaţii sociale, dobândite în temeiul contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, achitate în timpul anilor de serviciu, ci numai unei părţi din pensie, care era susţinută integral de la bugetul de stat şi care reprezenta un avantaj de care reclamanţii beneficiaseră mulţumită naturii profesiei lor (paragraful 17). Având în vedere aceste considerente, Curtea a considerat că măsurile criticate de reclamanţi nu i-au determinat pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari (paragraful 20).

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 149 alin, (1), (2) şi (4) şi art. 151 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale art. 1 lit. a) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Sofiea Balaban Grăjdan în Dosarul nr. 11.077/105/2011 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 decembrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.089

din 18 decembrie 2012

asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) pct. C. lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) pct. C. lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional „Solidaritatea” al Metalurgiştilor din România din Jilava în Dosarul nr. 4.835/1.748/2012 al Judecătoriei Cornetu şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.378D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 7 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 4.835/1.748/2012, Judecătoria Cornetu a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) pct. C. lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011. Excepţia a fost ridicată de petentul Sindicatul Naţional „Solidaritatea” al Metalurgiştilor din România din Jilava în cadrul unui litigiu având ca obiect constatare reprezentativitate sindicat.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin art. 9, 15, 40,41, 43 şi 53 din Legea fundamentală.

În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate permit ca, la nivelul unităţii, un singur sindicat să poată îndeplini condiţiile de reprezentativitate, numai acesta putând participa la negocierile colective din unitatea respectivă, ceea ce împiedică exercitarea dreptului salariaţilor de a se asocia liber în sindicate.

Totodată, salariaţilor care nu vor să se asocieze în sindicatul majoritar le este încălcat dreptul la negocieri colective în materie de muncă. În mod concret, aceşti salariaţi sunt constrânşi fie să adere la sindicatul majoritar, ceea ce contravine art. 40 alin. (1) din Constituţie, caracterul asocierii nemaifiind liber, fie să nu se asocieze, caz în care nu mai beneficiază de dreptul de negocieri colective, garantat de art. 41 alin. (5) din Constituţie.

În acest context, se observă că dispoziţiile de lege criticate contravin şi art. 9 din Constituţie, deoarece sindicatele care nu pot atinge pragul impus de legiuitor nu pot apăra drepturile şi promova interesele profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor.

De asemenea, dispoziţiile criticate contravin şi art. 15 alin. (1) din Constituţie, întrucât, în forma lor actuală, acestea nu garantează pentru salariaţii care nu sunt asociaţi în sindicatul majoritar drepturile constituţionale indicate mai sus.

În final, autorii excepţiei aduc o propunere de lege ferenda, potrivit căreia se impune stabilirea unui prag de reprezentativitate între 30% şi 40% din numărul total al angajaţilor dintr-o unitate.

Judecătoria Cornetu nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate „pentru a nu exista o ante pro nunta re asupra fondului cauzei şi a nu deveni incidente prevederile art. 27 pct. 7 din Codul de procedură civilă.”

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 68/2000.

Avocatul Poporului apreciază, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, deoarece legiuitorul este în drept să stabilească condiţiile obligatorii în care sindicatele îşi desfăşoară activitatea, inclusiv condiţiile de reprezentativitate. Mai mult, în situaţia în care actele îndeplinite ori măsurile luate au efecte nu numai asupra membrilor acestora, ci şi asupra restului salariaţilor din unitate, apare ca firească cerinţa legală ca aceste organizaţii să aibă un grad de reprezentativitate. În acest context, stabilirea unor condiţii legale privind reprezentativitatea constituie o expresie a dispoziţiilor constituţionale referitoare la activitatea şi rolul sindicatelor, care nu afectează în niciun fel exerciţiul dreptului la liberă asociere.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 51 alin. (1) pct. C. lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, care au următorul cuprins: „Sunt reprezentative ia nivel naţional, de sector de activitate, de grup de unităţi şi de unitate organizaţiile sindicale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: [..] C. la nivel de unitate: [...] c) numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puţin jumătate plus unu din numărul angajaţilor unităţii.

Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 9 privind sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale, art. 15 alin. (1) potrivit cărora „Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea”, art. 40 privind dreptul de asociere, art. 41 alin. (5) privind dreptul la negocieri colective, art. 43 privind dreptul la grevă şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau a] unor libertăţi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

Prin Decizia nr. 574 din 4 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, Curtea s-a pronunţat asupra constituţionalităţii Legii dialogului social - în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, reţinând că art. 40 alin. (1) din Constituţie prevede dreptul cetăţenilor de a se asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere. Acest drept fundamental, social-politic, care nu este însă un drept absolut, se exercită prin participare la constituirea asociaţiilor sau prin aderare la asociaţii existente. Înseşi prevederile constituţionale stabilesc anumite limite ale dreptului de asociere, care privesc trei aspecte: a) scopurile şi activitatea; b) membrii; c) caracterul asociaţiei, rezultând din modul său de constituire. Legea poate institui anumite condiţii obligatorii privind constituirea şi desfăşurarea activităţii asociaţiilor.

Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut - în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate privind eliminarea unor măsuri ce

asigurau exerciţiul liber şi neconstrâns al libertăţii sindicale - că soluţiile legislative anterioare nu sunt de relevanţă constituţională, cu alte cuvinte ele reprezintă mai degrabă garanţii suplimentare de nivel legal în sprijinul activităţii sindicale, fără ca prin eliminarea lor să fie pusă în discuţie sau afectată în vreun fel ori altul substanţa art. 9 sau 40 din Constituţie.

Cu privire la impunerea prin lege a unui număr minim de membri pentru constituirea unui sindicat, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 147 din 25 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 11 mai 2004, constatând că această prevedere se încadrează în condiţiile pe care legea le poate impune potrivit prevederilor art. 9 din Constituţie. Stabilirea numărului minim de membri constituanţi se impune pentru a se asigura organizaţiei sindicale constituite o reprezentativitate minimă în vederea desfăşurării activităţilor specifice de apărare a drepturilor şi intereselor membrilor săi.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţiile, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Referitor la invocarea art. 43 din Constituţie privind dreptul la grevă, Curtea reţine că aceste dispoziţii constituţionale nu au legătură cu impunerea de către legiuitor a unor condiţii de reprezentativitate pentru constituirea sindicatelor.

Având în vedere toate aceste argumente, Curtea constată că dispoziţiile constituţionale ale art. 53 referitor ia restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi nu au incidenţă în cauza de faţă, întrucât nu ne aflăm în ipoteza restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) pct. C. lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional „Solidaritatea” al Metalurgiştilor din România din Jilava în Dosarul nr. 4.835/1.748/2012 al Judecătoriei Cornetu.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 decembrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2013-2014, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.239/2012

 

În baza prevederilor art. 19, art. 149 alin. (3), art. 247, art. 248 alin. (4), art. 252, art. 254 alin. (17), art. 262, art. 263, art. 284 alin. (5) şi (6) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. IV şi V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013,

în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2013- 2014, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.239/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 şi 64 bis din 30 ianuarie 2013, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 4 alineatul (1), literele g) şi h)se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,g) transfera rea personalului didactic titular disponibilizat prin restrângere de activitate sau prin restructurarea reţelei şcolare ori prin desfiinţarea unor unităţi de învăţământ;

h) pretransferul consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar, la cerere, al personalului didactic titular, pe criteriul apropierii de domiciliu;”.

2. La articolul 4 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, litera h1). cu următorul cuprins:

,,h1) stabilirea personalului didactic care îndeplineşte condiţiile legale de pensionare la data de 1 septembrie 2013 şi se menţine în activitate ca titular în anul şcolar 2013-2014, în funcţia didactică, până la 3 ani peste vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2013, cu aprobarea anuală a consiliilor de administraţie ale unităţilor de învăţământ, precum şi a personalului didactic care a avut calitatea de titular şi care nu a depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare, raportată la data de

1 septembrie 2013, căruia i se recunoaşte calitatea de titular, în anul şcolar 2013-2014;”.

3. La articolul 8, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(3) Prin excepţie, dacă norma didactică de predare-învăţare-evaluare a cadrelor didactice titulare şi a celor angajate cu contract individual pe perioada determinată din învăţământul gimnazial nu se poate constitui conform prevederilor alin. (1) şi (2) şi art. 262 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, aceasta poate fi constituită din 2/3 din ore de la specializarea sau specializările de bază şi completată cu 1/3 din ore de la disciplinele stabilite la art. 263 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ori prin adăugarea de ore conform prevederilor art. 262 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. În învăţământul gimnazial din mediul rural, norma didactică de predare-învăţare-evaluare a cadrelor didactice titulare şi a celor angajate cu contract individual pe perioadă determinată se poate constitui din 1/2 din ore de la specialitatea sau specialităţile de bază şi completată cu 1/2 din ore de la disciplinele stabilite la art. 263 alin (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ori prin adăugare de ore conform prevederilor art. 262 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Activitatea şi norma didactică pentru personalul didactic din centre, cabinete şcolare şi interşcolare de asistenţă psihopedagogică, precum şi din centre logopedice se constituie conform Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.555/2011. Profesorii consilieri din cabinetele şcolare/interşcolare de asistenţă psihopedagogică efectuează 4 ore de predare în specialitate sau ore în cadrul curriculumului la decizia şcolii din ariile curriculare om şi societate, consiliere şi orientare, în acord cu planul-cadru, cu respectarea normei săptămânale de 40 de ore.”

4. La articolul 9 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) absolvenţi cu diplomă ai liceului pedagogic, ai şcolii postliceale pedagogice sau ai unor şcoli echivalente având înscrise pe diploma de absolvire una dintre specializările educatoare, educator, învăţător, învăţătoare, educatoare-învăţător, educator-învăţător, învăţător-educatoare, învăţător-educator, în concordanţă cu Centralizatorul, ori de absolvenţi ai colegiului universitar pedagogic cu specializări în concordanţă cu Centralizatorul, încadraţi în învăţământul preşcolar şi primar, care au finalizat cu diplomă de licenţă şi studii universitare de lungă durată sau ciclul de studii universitare de licenţă, încadraţi în funcţia didactică de profesor pentru învăţământ preşcolar, respectiv de profesor pentru învăţământ primar, conform art. 248 alin. (4) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie 31 decembrie 2013;”.

5. La articolul 9, după alineatul (17) se introduce un nou alineat, alineatul (18), cu următorul cuprins:

„(18) Cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, cu studii universitare de scurtă durată, care au dobândit atestatul de echivalare a studiilor cu ciclul I de studii universitare de licenţă în sesiunea 2012, în conformitate cu prevederile Metodologiei privind echivalarea pe baza ECTS/SECT a învăţământului universitar de scurtă durată, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durata de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licenţă, pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.553/2011, cu modificările ulterioare, se salarizează corespunzător noii funcţii didactice începând cu 1 septembrie 2013.”

6. La articolul 19, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul cuprins:

„(11) În situaţia în care, ca urmare a restructurării reţelei şcolare, începând cu data de 1 septembrie 2013, urmează să fie desfiinţate unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, se procedează după cum urmează:

a) în situaţia fuziunii prin absorbţie a unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică de către o altă unitate de învăţământ cu personalitate juridică, începând cu data de 1 septembrie 2013, dacă la data la care se efectuează evaluarea cadrelor didactice titulare de aceeaşi specialitate nu a intrat încă în vigoare actul administrativ cu privire la restructurarea reţelei şcolare şi există două persoane juridice distincte, atunci evaluarea cadrelor didactice titulare de aceeaşi specialitate se realizează obligatoriu la nivelul fiecărei catedre din fiecare unitate de învăţământ cu personalitate juridică, de către aceeaşi comisie de evaluare; la nivelul inspectoratului şcolar, pentru fiecare post didactic/catedră, se întocmeşte o listă comună cu rezultatele evaluării cadrelor didactice titulare de aceeaşi specialitate din cele două unităţi de învăţământ cu personalitate juridică care urmează să fuzioneze prin absorbţie, iar cadrele didactice se distribuie, în ordinea descrescătoare a punctajelor/mediilor, în unitatea cu personalitate juridică rezultată în urma fuziunii prin absorbţie, fiind propuse pentru completare de normă didactică sau restrângere de activitate, începând cu data de 1 septembrie 2013, dacă este cazul, cadrele didactice titulare prevăzute la art. 25 alin. (3), iar dacă reducerea de activitate nu se soluţionează, cadrele didactice cu punctajul cel mai mic/media cea mai mică din lista comună;

b) în situaţia divizării parţiale a unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, prin care una sau mai multe structuri sunt transferate la altă unitate de învăţământ cu personalitate juridică, începând cu data de 1 septembrie 2013, atunci comisia de evaluare stabileşte existenţa reducerilor de activitate în unitatea de învăţământ cu personalitate juridică din care se scindează structura, prin raportare ia numărul de posturi didactice/catedre ce vor exista ulterior datei de 1 septembrie 2013, iar la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică care absoarbe structura, prin raportare la situaţia numărului de posturi didactice/catedre existente la momentul evaluării; cadrele didactice titulare de aceeaşi specialitate, aflate în situaţia de reducere de activitate, se distribuie, în ordinea descrescătoare a punctajelor/mediilor, în unitatea de învăţământ care absoarbe structura;

c) în situaţia fuziunii prin contopire a două unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, începând cu data de 1 septembrie 2013, dacă la data la care se efectuează evaluarea cadrelor didactice titulare de aceeaşi specialitate nu a intrat încă în vigoare actul administrativ cu privire la restructurarea reţelei şcolare şi există două persoane juridice distincte, toate cadrele didactice titulare de aceeaşi specialitate din ambele unităţi de învăţământ cu personalitate juridică se evaluează de aceeaşi comisie de evaluare, conform procedurii prevăzute la lit. a), şi se distribuie, în ordinea descrescătoare a punctajelor/mediilor, în noua unitate de învăţământ creată în urma fuziunii, fiind propuse pentru completare de normă didactică sau restrângere de activitate, începând cu data de 1 septembrie 2013, dacă este cazul, cadrele didactice titulare prevăzute la art. 25 alin. (3), iar dacă reducerea de activitate nu se soluţionează, cadrele didactice cu punctajul cel mai mic/media cea mai mică din lista comună;

d) în situaţia încetării funcţionării totale a unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, începând cu data de 1 septembrie 2013, toate cadrele didactice titulare din respectiva unitate de învăţământ cu personalitate juridică intră în restrângere de activitate.

(12) În situaţia divizării totale a unei unităţi cu personalitate juridică, în două sau mai multe unităţi cu personalitate juridică, începând cu data de 1 septembrie 2013, dacă la data la care se efectuează evaluarea cadrelor didactice titulare de aceeaşi specialitate nu a intrat încă în vigoare actul administrativ cu privire la restructurarea reţelei şcolare şi există o singură unitate de învăţământ cu personalitate juridică, atunci cadrele didactice titulare de aceeaşi specialitate, la nivelul fiecărei catedre, se ierarhizează în baza evaluării efectuate şi se distribuie, în ordinea descrescătoare a punctajelor/mediilor, la unităţile de învăţământ rezultate în urma divizării totale, fiind propuse pentru completare de normă didactică sau restrângere de activitate, începând cu data de 1 septembrie 2013, dacă este cazul, cadrele didactice titulare prevăzute la art. 25 alin. (3), iar dacă reducerea de activitate nu se soluţionează, cadrele didactice cu punctajul cel mai mic/media cea mai mică”

7. Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 23. - Cadrele didactice care îndeplinesc condiţiile legale de pensionare şi cadrele didactice pentru care nu s-a aprobat menţinerea în funcţie ca titular, peste vârsta de pensionare, pot fi pensionate, de regulă, la data încheierii anului şcolar. Cadrele didactice care îndeplinesc condiţiile legale de pensionare beneficiază de acest drept şi pe parcursul anului şcolar, la solicitarea acestora. Personalul didactic de conducere, îndrumare şi control, care îndeplineşte condiţiile legale de pensionare şi care nu solicită pensionarea pe parcursul anului şcolar, poate rămâne în funcţie până la data încheierii anului şcolar, cu acordul consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar.”

8. Capitolul IV se modifică şi va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL IV

Organizarea şi desfăşurarea transferării personalului didactic titular disponibilizat prin restrângere de activitate sau prin restructurarea reţelei şcolare

 

SECŢIUNEA I

Dispoziţii generale

 

Art. 34. - (1) La etapa de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante prin transfer pentru soluţionarea restrângerii de activitate, organizată în baza prevederilor art. 252 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pot participa cadrele didactice titulare prevăzute la art. 31 alin. (7)-(9), aflate în restrângere de activitate.

(2) Transferarea personalului didactic titular disponibilizat prin restrângere de activitate sau prin restructurarea reţelei şcolare se poate realiza din mediul rural în cel urban, numai dacă persoana respectivă a obţinut nota/media minimum 7 (şapte) la concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante în baza căruia s-a transferat/titularizat în învăţământul preuniversitar sau dacă a avut media minimum 7 (şapte) la repartiţia guvernamentală.

Art. 35. - Transferarea pentru restrângere de activitate sau ca urmare a restructurării reţelei şcolare a personalului didactic titular se realizează ţinând seama de prevederile art. 247, art. 248 alin. (3)-(6), art. 262 şi art. 263 alin. (1)-(10) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi de condiţiile prevăzute în prezenta metodologie.

Art. 36. - Transferarea pentru restrângere de activitate sau ca urmare a restructurării reţelei şcolare a personalului didactic titular se realizează pe posturi didactice/catedre vacante în unităţi de învăţământ, în aceeaşi funcţie didactică sau într-o altă funcţie didactică, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii, potrivit specializărilor dobândite prin studii în concordanţă cu Centralizatorul.

Art. 37. - Transferarea pentru restrângere de activitate este organizată şi coordonată la nivelul inspectoratului şcolar de comisia de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, numită prin decizie a inspectorului şcolar general.

Art. 38. - Consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ stabilesc, conform art. 26, 27 şi art. 48 alin. (4), listele cadrelor didactice aflate în restrângere de activitate şi le transmit inspectoratului şcolar. Comisia de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar întocmeşte lista cadrelor didactice aflate în restrângere de activitate, pe discipline, cu precizarea tuturor specializărilor dobândite prin studii, şi o publică prin afişare la avizier şi postare pe site-ul instituţiei concomitent cu lista posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate, complete si incomplete menţionată !a art. 31 alin. (2) lit. b).

Art. 39. - În unităţile de învăţământ cu mai multe niveluri de învăţământ, grupuri şcolare, unităţi de învăţământ având clasele I-XII/XIII/XIV sau V-XII/XIII/XIV, posturile didactice/catedrele vacante se publică pentru nivelul cel mai înalt corespunzător unităţii de învăţământ şi postului didactic. În mod excepţional, în unităţile de învăţământ cu mai multe niveluri de învăţământ, pentru etapa de soluţionare a restrângerilor de activitate, pot fi publicate şi catedre vacante de nivel gimnazial sau profesional. Lista posturilor didactice/catedrelor vacante pentru sesiunea de transferare pentru restrângerea de activitate cuprinde menţiunile prevăzute în anexa nr. 1 lit. a).

Art. 40. - Soluţionarea restrângerilor de activitate a cadrelor didactice titulare se realizează în şedinţa publică organizată de inspectoratul şcolar, în perioada prevăzută de Calendar. Cadrul didactic titular care solicită soluţionarea restrângerii de activitate la unităţi de învăţământ din alte judeţe anexează la cererea de înscriere adeverinţa eliberata de inspectoratul şcolar al judeţului/municipiului Bucureşti pe teritoriul căruia este titular, din care să rezulte că la postul/catedra ocupat (ă), în anul şcolar 2013-2014, este restrângere de activitate, iar cererea de transfer pentru restrângere de activitate în alt judeţ a solicitantului a fost luată în evidenţă.

Art. 41. Personalul didactic titular care a fost transferat în etapa de restrângere de activitate 2013 revine pe postul didactic/catedra avut(ă) anterior, în situaţia în oare, până la data de 1 septembrie 2013, se constată că postul didactic/catedra a fost vacantat(ă) sau reînfiinţat(ă) ori s-a reînfiinţat cel puţin jumătate de normă din catedra respectivă, directorul/directorii unităţii/unităţilor de învăţământ având obligaţia să comunice în scris cadrului didactic decizia de revenire pe postul/catedra deţinut(ă) anterior. Posturile didactice/Catedrele eliberate se ocupă în etapele ulterioare ale mobilităţii personalului didactic din învăţământul preuniversitar, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii.

 

SECŢIUNEA a II-a

Organizarea şi desfăşurarea transferului consimţit între unităţile de învăţământ

 

Art. 42. - (1) Pentru transferul, ca urmare a restrângerii de activitate, consimţit între unităţile de învăţământ, personalul didactic titular aflat în restrângere de activitate depune, la unitatea de învăţământ unde se solicită transferarea şi la inspectoratul şcolar în a cărui rază teritorială îşi are sediul unitatea de învăţământ la care se solicită transferul, o cerere-tip, conform anexei nr. 14, însoţită de documentele menţionate în aceasta, aprecierea sintetică a consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ la care a intrat în restrângere de activitate şi o adeverinţă, eliberată de conducerea unităţii de învăţământ unde este titular, în care se menţionează cauzele pentru care postul didactic/catedra a ajuns în situaţia de restrângere de activitate.

(2) Un cadru didactic titular se poate înscrie la etapa de transferare, ca urmare a restrângerii de activitate sau prin restructurarea reţelei şcolare, într-un singur judeţ sau numai în municipiul Bucureşti.

Art. 43. - (1) Comisia de mobilitate la nivelul unităţii de învăţământ, constituită din cadre didactice, prin decizie a directorului unităţii de învăţământ, verifică dosarele de înscriere, documentele de studii, avizele şi atestatele necesare pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante solicitate, realizează, dacă sunt mai multe cereri pentru acelaşi post didactic vacant, ierarhizarea candidaţilor conform punctajelor stabilite potrivit anexei nr. 2 şi înaintează consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, prin raport scris, propuneri pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante existente la nivelul unităţii de învăţământ. În comisia de mobilitate constituită la nivelul unităţii de învăţământ nu se numesc cadre didactice care fac parte din consiliul de administraţie.

(2) Propunerile comisiei de mobilitate constituite la nivelul unităţii de învăţământ sunt analizate în consiliul profesoral şi în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ care selectează şi validează cadrele didactice pentru care se acordă transferul. La validarea unui cadru didactic pentru care se acordă transferul se ţine seama dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta metodologie, dacă studiile sunt în concordanţă cu postul didactic/catedra vacant(ă) solicitat(ă), conform Centralizatorului, dacă deţine avizele şi atestatele necesare pentru ocuparea postului didactic/catedrei vacant(e) solicitat(e) şi, când este cazul, dacă a promovat proba practică/orală în profilul postului didactic/catedrei solicitat(e). Hotărârea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ este definitivă şi poate fi atacată numai la instanţa de contencios administrativ, contestaţia reprezentând plângerea prealabilă reglementată de art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 44. - (1) în baza validării făcute de consiliul de administraţie, directorul emite acordurile privind transferul cadrelor didactice în unitatea respectivă. Directorii unităţilor de învăţământ care au emis acorduri pentru transferul consimţit între unităţile de învăţământ cadrelor didactice aflate în restrângere de activitate înştiinţează în scris inspectoratul şcolar.

(2) în perioada prevăzută de Calendar, cadrele didactice titulare aflate în restrângere de activitate depun dosare la inspectoratele şcolare, însoţite de acordurile pentru transfer obţinute de la unităţile de învăţământ.

Art. 45. - Soluţionarea cererilor de transfer consimţit între unităţile de învăţământ, ca urmare a restrângerii de activitate sau prin restructurarea reţelei şcolare, se realizează în şedinţa publică organizată de către comisia de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, în perioada prevăzută de Calendar, în baza acordurilor emise de conducerile unităţilor de învăţământ privind transferul consimţit între unităţi de învăţământ, în ordinea descrescătoare a punctajului.

 

SECŢIUNEA a III-a

Organizarea şi desfăşurarea transferării personalului didactic titular disponibilizat prin restrângere de activitate sau prin restructurarea reţelei şcolare, prin repartizare în şedinţă publică organizată de inspectoratul şcolar

 

Art. 46. - (1) După soluţionarea cererilor de transfer consimţit între unităţile de învăţământ, cererile de transferare pentru cadrele didactice titulare aflate în restrângere de activitate care nu au obţinut acordul privind transferul consimţit între unităţi de învăţământ, precum şi pentru cadrele didactice titulare aflate în restrângere de activitate care nu s-au adresat unităţilor de învăţământ pentru obţinerea acestui acord, dar care au depus cereri la inspectoratele şcolare în perioada prevăzută de Calendar, se soluţionează în şedinţă publică, organizată de către comisia de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, cu respectarea condiţiilor din prezenta metodologie, în următoarea ordine:

a) soluţionarea restrângerii de activitate în cadrul unităţii de învăţământ, în ordinea descrescătoare a punctajului;

b) soluţionarea restrângerii de activitate la nivelul consorţiului şcolar, în ordinea descrescătoare a punctajului;

c) soluţionarea restrângerii de activitate la nivelul aceleiaşi localităţi/municipiului Bucureşti, cu respectarea prevederilor alin. (3), în ordinea descrescătoare a punctajului;

d) soluţionarea restrângerii de activitate la nivelul judeţului, cu respectarea prevederilor alin, (3), în ordinea descrescătoare a punctajului;

e) în situaţia în care restrângerea nu poate fi soluţionată la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti, restrângerea de activitate se soluţionează la unităţi de învăţământ din alte judeţe, cu respectarea prevederilor alin. (3), în ordinea descrescătoare a punctajului.

(2) Restrângerea de activitate în cadrul unităţii de învăţământ se soluţionează prin transferarea cadrelor didactice titulare pe o altă catedră în aceeaşi unitate de învăţământ, conform specializărilor obţinute prin studii ţinând seama de prevederile art. 247, art. 248 alin. (3)-(6), art. 262 şi 263 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, de prevederile Centralizatorului şi de prevederile prezentei metodologii.

(3) La ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante, ca urmare a restrângerii de activitate sau prin restructurarea reţelei şcolare, în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-e), au prioritate cadrele didactice care sunt titulare în specialitatea postului/catedrei solicitat(e) conform actului de numire/transfer/repartizare în învăţământ.

(4) Cadrele didactice titulare aflate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. e) trebuie să facă dovada domiciliului în judeţul în care solicită transferul pentru restrângere de activitate până la data depunerii dosarelor, conform Calendarului, cu buletin, carte de identitate sau adeverinţă de identitate. Cadrele didactice care solicită soluţionarea restrângerii de activitate în municipiul Bucureşti, titulare în alte judeţe, fac dovada domiciliului în municipiul Bucureşti, până la data depunerii dosarelor, conform Calendarului, cu buletin, carte de identitate sau adeverinţă de identitate.

Art. 47. - (1) în şedinţa publică, opţiunea fiecărui cadru didactic titular se exprimă în scris, conform cererii-tip, şi se consemnează în procesul-verbal al şedinţei, cu certificare prin semnătura solicitantului sau a împuternicitului, acesta din urmă prezentând procura notarială în original.

(2) în cazul în care două sau mai multe cadre didactice titulare care participă la sesiunea de transferare pentru restrângere de activitate au acelaşi punctaj şi optează pentru acelaşi post didactic/catedră vacant(ă), postul didactic/catedra se ocupă în baza criteriilor socioumanitare.

(3) în cazul în care cadrul didactic titular aflat în restrângere de activitate nu este prezent personal sau printr-un împuternicit la şedinţa publică de soluţionare a cererilor de transferare pentru restrângere de activitate, comisia îi atribuie din oficiu un post didactic/catedră vacant(ă) la finalul sesiunii de transferare pentru restrângere de activitate din lista afişată, conform punctajului, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta metodologie.

(4) în cazul în care un cadru didactic titular alat în restrângere de activitate refuză să îşi întocmească dosarul, conducerea unităţii de învăţământ întocmeşte dosarul acestuia, iar comisia de mobilitate a inspectoratului şcolar îi atribuie, din oficiu, un post didactic/catedră vacant(ă) la finalul etapei de transferare pentru restrângere de activitate din lista afişată, conform punctajului, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta metodologie. Cadrului didactic titular aflat în restrângere de activitate, căruia i s-a atribuit un post didactic/catedră din oficiu şi care nu se prezintă la postul/catedra atribuit(ă), i se aplică, în mod corespunzător, dispoziţiile legale privind concedierea individuală.

Art. 48. - (1) Restrângerile de activitate nesoluţionate prin transfer, la nivelul localităţii/municipiului Bucureşti şi al judeţului, se soluţionează, la finalul şedinţei publice de soluţionare a restrângerilor de activitate sau în etapele ulterioare ale mobilităţii personalului didactic din învăţământul preuniversitar, prin detaşare în interesul învăţământului pentru nesoluţionarea restrângerii de activitate.

(2) Pentru cadrele didactice titulare a căror restrângere de activitate, datorită comasării claselor/unităţilor de învăţământ sau desfiinţării unor unităţi de învăţământ, a fost rezolvată, după etapa de soluţionare a restrângerilor de activitate şi a pretransferărilor, prin detaşare în interesul învăţământului pentru nesoluţionarea restrângerii de activitate/repartizare pe posturi/catedre pe perioadă determinată de cel mult un an şcolar, constituite din discipline conform actului de numire/transfer/repartizare, în condiţiile în care la nivelul unităţii/unităţilor de învăţământ există post/catedră vacant(ă), inspectoratul şcolar emite decizii de transfer în unitatea/unităţile de învăţământ în care au fost detaşate/repartizate, în specialitatea postului didactic/catedrei restrâns(e), începând cu 1 septembrie 2013, la solicitarea acestora, cu acordul consiliului/consiliilor de administraţie al/ale unităţii/unităţilor de învăţământ şi cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar.

(3) Cadrele didactice titulare aflate în situaţia prevăzută la alin. (2) se adresează în scris conducerii unităţii/unităţilor de învăţământ în perioada stabilită în Calendar, care comunică acordul/refuzul pentru transfer inspectoratului şcolar, conform Calendarului. Consiliul/Consiliile de administraţie al/ale unităţii/unităţilor de învăţământ comunică în scris cadrelor didactice solicitante şi inspectoratului şcolar motivele acordului/refuzului transferului. Situaţiile transmise de unităţile de învăţământ inspectoratului şcolar sunt analizate în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, în perioada prevăzută în Calendar, care stabileşte lista finală a cadrelor didactice titulare pentru care se emit decizii de transfer în unitatea/unităţile de învăţământ în care au fost detaşate, în specialitatea postului/catedrei restrâns(e), începând cu 1 septembrie 2013.

(4) Cadrele didactice titulare, a căror restrângere de activitate nu a fost soluţionată prin transfer în anii precedenţi, nu fac obiectul restrângerii de activitate la nivelul unităţii de învăţământ la care sunt titulare şi participă la etapa de transferare pentru restrângere de activitate, cu excepţia cadrelor didactice pentru care s-au emis decizii de transfer în condiţiile alin. (2) şi (3).

Art. 49. - Hotărârile comisiei de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, luate în şedinţa publică, pot fi contestate în perioada prevăzută în Calendar. Contestaţiile se înregistrează la secretariatul inspectoratului şcolar şi se soluţionează de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, conform Calendarului. Hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar este definitivă şi poate fi atacată numai la instanţa de contencios administrativ, contestaţia reprezentând plângerea prealabilă reglementată de art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 50. - După soluţionarea contestaţiilor, inspectorul şcolar general emite decizia de repartizare pentru soluţionarea restrângerii de activitate, cu precizarea unităţii/unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică, postului didactic/catedrei, nivelului de învăţământ indiferent de nivelul de învăţământ din care provine solicitantul, precum şi a regimului de mediu. În decizia de repartizare pentru soluţionarea restrângerii de activitate nu se precizează viabilitatea postului didactic/catedrei, iar structura/structurile unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică se precizează numai în situaţia în care regimul de mediu al structurii/structurilor este diferit de regimul de mediu al unităţii de învăţământ cu personalitate juridică. În baza deciziei de repartizare pentru soluţionarea restrângerii de activitate, directorul/directorii unităţii/unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică încheie, cu cadrul didactic repartizat, contractul de muncă pe perioadă nedeterminată.”

9. Capitolul V se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„CAPITOLUL V

Pretransferul consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar, la cerere, al personalului didactic titular

 

Art. 51. - (1) Posturile didactice/Catedrele rămase vacante după soluţionarea completărilor de normă didactică şi a restrângerilor de activitate se ocupă de cadrele didactice titulare prevăzute la art. 31 alin. (7)-(9), la cererea acestora, prin pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar, considerând cu prioritate apropierea de domiciliu.

(2) Pretransferarea personalului didactic titular, consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar, se poate realiza din mediul rural în mediul urban numai dacă persoana respectivă a obţinut nota/media minimă 7 (şapte) la concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante în baza căruia s-a transferat/titularizat în învăţământul preuniversitar sau dacă a avut media minimă 7 (şapte) la repartiţia guvernamentală.

(3) La acordarea pretransferului consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar se au în vedere apropierea de domiciliu şi principiile fundamentale prevăzute la art. 3 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 52. - (1) Pentru pretransferul consimţit între unităţile de învăţământ, în aceeaşi localitate, în localitatea de domiciliu sau pentru apropiere de domiciliu, personalul didactic titular în învăţământul preuniversitar depune, la unitatea/unităţile de învăţământ în care solicită pretransferul, o cerere-tip, conform anexei nr. 14. Cererea este însoţită de documentele menţionate în aceasta, de acordul pentru pretransfer şi de aprecierea sintetică a consiliului/consiliilor de administraţie al/ale unităţii/unităţilor de învăţământ la care este titular.

(2) Cadrul didactic titular într-o unitate de învăţământ preuniversitar, care a dobândit prin studii două sau mai multe specializări, poate solicita, în etapa de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ, ocuparea unui/unei post didactic/catedre vacant(e) sau trecerea într-o altă funcţie didactică, în concordanţă cu specializările dobândite prin studii, în aceeaşi unitate de învăţământ sau în alte unităţi de învăţământ, cu acordul consiliilor de administraţie ale unităţilor de învăţământ respective.

(3) în etapa de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ, cadrele didactice pot ocupa catedre vacante constituite în unităţi de învăţământ, indiferent de viabilitatea acestora. În structura catedrelor vacante pentru pretransfer nu se includ ore din cadrul stagiilor de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2, ore din disciplinele fundamentale de specialitate care se predau la clasele a IX-a şi a X-a cu profil de arte plastice, decorative, ambientale, arhitectură şi design şi nici orele vacante de la clasele/grupele de elevi cu frecvenţă redusă. În structura catedrelor vacante pentru pretransfer pot fi incluse cel mult 4 (patru) ore opţionale.

(4) Comisia de mobilitate constituită la nivelul unităţii de învăţământ la care se solicită pretransferul, prin decizia directorului unităţii de învăţământ, verifică dosarele şi realizează, dacă sunt mai multe cereri pentru acelaşi post didactic vacant, ierarhizarea cadrelor didactice conform criteriilor prevăzute la alin. (5), în ordinea descrescătoare a punctajelor stabilite potrivit anexei nr. 2. Comisia de mobilitate la nivelul unităţii de învăţământ selectează, în baza ierarhizării, cadrele didactice în vederea acordării pretransferului consimţit între unităţi de învăţământ. În situaţia punctajelor egale, departajarea se realizează în baza criteriilor socioumanitare dovedite prin documente justificative. Din comisia de mobilitate constituită la nivelul unităţii de învăţământ nu pot face parte membri ai consiliului de administraţie din unitatea de învăţământ respectivă şi cadre didactice care solicită pretransferul în unitatea de învăţământ respectivă.

(5) La selectarea cadrului didactic, comisia trebuie să ţină seama dacă solicitantul îndeplineşte condiţiile pentru pretransfer prevăzute de prezenta metodologie, cerinţele de studii conform Centralizatorului, iar în situaţiile în care este cazul, dacă deţine avizele şi atestatele necesare ocupării postului didactic/catedrei solicitat(e) sau dacă a promovat proba practică/orală în profilul postului didactic solicitat şi, în ordine, de următoarele criterii:

a) cadrul didactic este titular în specialitatea postului didactic/catedrei solicitat(e) în localitatea în care solicită postul didactic/catedra vacant(ă) şi are domiciliul în aceeaşi localitate;

b) cadrul didactic este titular în specialitatea postului didactic/catedrei solicitat(e) în localitatea în care solicită postul didactic/catedra vacant(ă) şi are domiciliul în altă localitate;

c) cadrul didactic este titular şi are domiciliul în aceeaşi localitate în care solicită postul didactic/catedra vacant(ă);

d) cadrul didactic este titular în localitatea în care solicită postul didactic/catedra vacant(ă) şi are domiciliul în altă localitate;

e) cadrul didactic este titular la o unitate de învăţământ/unităţi de învăţământ din altă localitate în specialitatea postului didactic/catedrei solicitat(e) şi are domiciliul în localitatea în care solicită postul didactic/catedra;

f) cadrul didactic este titular !a o unitate de învăţământ/unităţi de învăţământ din altă localitate şi are domiciliul în localitatea în care solicită postul didactic/catedra;

g) cadrul didactic este titular la o unitate de învăţământ/unităţi de învăţământ din altă localitate în specialitatea postului didactic/catedrei solicitat(e) şi are domiciliul într-o localitate apropiată de localitatea în care solicită postul didactic/catedra;

h) cadrul didactic este titular la o unitate de învăţământ/unităţi de învăţământ din altă localitate şi are domiciliul într-o localitate apropiată de localitatea în care solicită postul didactic/catedra.

(6) Cadrele didactice titulare în învăţământul preuniversitar aflate în situaţiile prevăzute la alin. (5) lit. a), c), e) şi f) fac dovada domiciliului până la data depunerii dosarelor, conform Calendarului, cu buletin, carte de identitate sau adeverinţă de identitate. Cadrele didactice titulare în învăţământul preuniversitar aflate în situaţia prevăzută la alin. (5) lit. g) şi h) nu sunt condiţionate de domiciliul în localitatea în care solicită pretransferul, dar trebuie să aibă domiciliul în judeţul în care solicită pretransferul. Cadrele didactice titulare în învăţământul preuniversitar într-un judeţ învecinat judeţului de domiciliu pot ocupa posturi didactice/catedre vacante prin pretransfer în judeţul în care sunt titulare, pentru apropiere de localitatea de domiciliu, dacă se justifică apropierea de domiciliu. La punctaj egal, dacă un post didactic e solicitat de două sau mai multe persoane, are prioritate cadrul didactic care este titular şi are domiciliul în judeţul în care solicită pretransferul.

(7) Cadrele didactice care solicită pretransferul în municipiul Bucureşti, titulare în învăţământul preuniversitar în alte judeţe, fac dovada domiciliului în municipiul Bucureşti până la data depunerii dosarelor, conform Calendarului, cu buletin, carte de identitate sau adeverinţă de identitate.

(8) Lista cadrelor didactice selectate de comisia de mobilitate constituită la nivelul unităţii de învăţământ este înaintată consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, prin raport scris, conform anexei nr. 18, care stabileşte lista finală a cadrelor didactice pentru care se acordă pretransferul consimţit între unităţi de învăţământ şi validează această listă. Hotărârea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ este definitivă şi poate fi atacată numai la instanţa de contencios administrativ, contestaţia reprezentând plângerea prealabilă reglementată de art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(9) În baza validării făcute de consiliul de administraţie, directorul emite acordul privind pretransferul cadrului didactic în unitatea de învăţământ respectivă. Directorii unităţilor de învăţământ care au emis acorduri pentru pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ înştiinţează în scris inspectoratul şcolar, conform modelului prevăzut în anexa nr. 18.

Art. 53. - (1) în vederea soluţionării cererii de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ personalul didactic titular depune, la inspectoratul şcolar în a cărui rază teritorială îşi are sediul unitatea de învăţământ la care se solicită pretransferul, o cerere-tip, conform anexei nr. 14, însoţită de documentele menţionate în aceasta, precum şi acordul/acordurile conducerii/conducerilor unităţii/unităţilor de învăţământ privind pretransferul consimţit între unităţi, după caz, conform anexei nr. 18. Cadrul didactic titular care solicită soluţionarea cererii de pretransfer consimţit între unităţi de învăţământ în unităţi de învăţământ din alte judeţe anexează la cererea de înscriere adeverinţa eliberată de inspectoratul şcolar, în a cărui rază teritorială este titular, din care să rezulte că cererea de pretransfer în alt judeţ a solicitantului a fost luată în evidenţă. Un cadru didactic titular în învăţământul preuniversitar se poate înscrie la etapa de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ într-un singur judeţ sau numai în municipiul Bucureşti.

(2) Soluţionarea cererilor de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ se realizează în şedinţa publică organizată de către comisia judeţeană/municipiului Bucureşti de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, în perioada prevăzută de Calendar. Cadrul didactic titular care nu poate participa la şedinţa publică de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ are dreptul să desemneze, prin procură notarială în original, un împuternicit care să îi reprezinte interesele.

(3) în baza acordurilor propuse de unităţile de învăţământ, comisia de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar constituită la nivelul inspectoratului şcolar, întrunită în şedinţă publică, repartizează cadrele didactice, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta metodologie. În cazuri bine argumentate, comisia de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar constituită la nivelul inspectoratului şcolar poate decide pretransferul chiar dacă nu există acorduri propuse de unităţile de învăţământ. Opţiunea fiecărui cadru didactic din şedinţa publică se exprimă în scris, conform cererii-tip, şi se consemnează în procesul-verbal al şedinţei, cu certificare prin semnătura solicitantului sau împuternicitului, acesta din urmă prezentând procura notarială în original. În cazul în care cadrul didactic nu este prezent personal sau printr-un împuternicit la şedinţa publică, cererea acestuia nu se soluţionează.

(4) Pretransferul personalului didactic titular în învăţământul preuniversitar consimţit între unităţile de învăţământ se poate realiza şi prin schimb de posturi pe baza consimţământului scris al solicitanţilor, fără a fi condiţionaţi de domiciliu şi cu acordul consiliilor de administraţie ale unităţilor de învăţământ la care solicitanţii sunt titulari. Cadrele didactice titulare în învăţământul preuniversitar care au împlinit vârsta standard de pensionare sau care vor împlini vârsta standard de pensionare până la data de 31 august 2014 nu pot beneficia de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ, prin schimb de posturi, în baza consimţământului scris.

(5) Contestaţiile la hotărârile comisiei de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar constituite la nivelul inspectoratului şcolar, adoptate în şedinţa publică, se depun la inspectoratul şcolar în termenul prevăzut de Calendar şi se soluţionează de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, în perioada prevăzută în Calendar. Hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar este definitivă şi poate fi atacată numai la instanţa de contencios administrativ, contestaţia reprezentând plângerea prealabilă reglementată de art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(6) După soluţionarea contestaţiilor, inspectorul şcolar general emite decizia de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ cu precizarea unităţii/unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică, a postului didactic/catedrei, a nivelului de învăţământ şi a regimului de mediu. În decizia de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ nu se precizează viabilitatea postului didactic/catedrei, iar structura/structurile unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică se precizează numai în situaţia în care regimul de mediu al acestora este diferit de regimul de mediu al unităţii de învăţământ cu personalitate juridică.”

10. După articolul 53 se introduce un nou articol, articolul 531, cu următorul cuprins:

„Art. 531. - (1) în cazul în care, în anul şcolar 2013-2014, în unităţile de învăţământ normele/posturile didactice nu pot fi acoperite cu titulari, personalul didactic din învăţământul preuniversitar, cu gradul didactic I sau cu titlul ştiinţific de doctor, care dovedeşte competenţă profesională deosebită, poate fi menţinut, cu aprobarea anuală a consiliilor de administraţie ale unităţilor de învăţământ, ca titular, în funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2013, la cerere, conform prezentei metodologii.

(2) în anul şcolar 2013-2014, personalului didactic cu gradul didactic I sau cu titlul ştiinţific de doctor care a avut calitatea de titular în învăţământul preuniversitar şi care nu a depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2013, i se poate recunoaşte această calitate de către consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ, conform prezentei metodologii, cu condiţia renunţării la pensie pe perioada în care rămâne titular. Situaţiile excepţionale se soluţionează cu aprobarea Ministerului Educaţiei Naţionale.

(3) Condiţiile legale de pensionare, luând în calcul limita de vârstă şi stagiul de cotizare, la data de 1 septembrie 2013, sunt:

a) pentru femei, vârsta la ieşirea ia pensie, 59 ani şi 8 luni, respectiv 14 ani şi 4 luni, stagiul minim de cotizare;

b) pentru bărbaţi, vârsta la ieşirea la pensie, 64 ani şi 8 luni, respectiv 14 ani şi 4 luni, stagiul minim de cotizare.

(4) în vederea menţinerii în activitate ca titular în funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2013, în anul şcolar 2013-2014, precum şi pentru recunoaşterea calităţii de titular, în anul şcolar 2013- 2014, a personalului didactic, care a avut calitatea de titular în învăţământul preuniversitar şi care nu a depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2013, personalul didactic care se încadrează în prevederile alin. (1) şi (2) se adresează, în scris, consiliilor de administraţie ale unităţilor de învăţământ, până la data prevăzută în Calendar. Cererile sunt însoţite de documentele justificative privind activitatea didactică şi ştiinţifică.

(5) în perioada prevăzută de Calendar, inspectoratele şcolare afişează la avizierele şi pe site-urile acestora:

a) lista unităţilor de învăţământ şi a posturilor didactice/catedrelor la care sunt încadraţi suplinitori fără studii corespunzătoare postului;

b) lista unităţilor de învăţământ şi a posturilor didactice/catedrelor la care au rămas restrângeri de activitate nesoluţionate.

(6) în perioada prevăzută de Calendar, cererile cadrelor didactice care se încadrează în prevederile alin. (1) şi (2) se discută şi se analizează de către consiliile profesorale ale unităţilor de învăţământ, în funcţie de datele comunicate de inspectoratele şcolare, de evoluţia demografică la nivel local, de planurile de şcolarizare, de dinamica resurselor umane, de politicile de personal şi de evoluţia planurilor-cadru de învăţământ şi se supun aprobării consiliilor de administraţie ale unităţilor de învăţământ.

(7) Recunoaşterea calităţii de titular, în anul şcolar 2013- 2014, a personalului didactic care a avut calitatea de titular în învăţământul preuniversitar şi care nu a depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2013, se realizează în concordanţă cu actul de numire/transfer/repartizare pe post/catedră la momentul pensionării.

(8) Se aprobă numai cererile cadrelor didactice pentru care se poate constitui o normă didactică completă în concordanţă cu actul de numire/transfer/repartizare pe post/catedră la nivelul unităţilor de învăţământ în care urmează să fie menţinute în activitate ca titulare, respectiv la nivelul unităţilor de învăţământ în care urmează recunoaşterea calităţii de cadre didactice titulare.

(9) Până la termenul prevăzut în Calendar, se comunică, de către consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ, inspectoratului şcolar şi cadrelor didactice acordul/refuzul privind menţinerea în activitate ca titular a personalului didactic care îndeplineşte condiţiile legale de pensionare în funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2013, în anul şcolar 2013-2014, respectiv recunoaşterea calităţii de titular, în anul şcolar 2013-2014, a personalului didactic care a avut calitatea de titular şi care nu a depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2013. Comisia de mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, constituită la nivelul inspectoratului şcolar, verifică situaţiile transmise de unităţile de învăţământ şi întocmeşte listele finale care cuprind:

a) cadrele didactice care îndeplinesc condiţiile legale de pensionare şi care solicită menţinerea în activitate ca titular în funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2013, în anul şcolar 2013- 2014;

b) cadrele didactice care au avut calitatea de titular şi care nu au depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2013, care solicită recunoaşterea calităţii de titular, în anul şcolar 2013-2014.

(10) Listele finale, întocmite potrivit alin. (9), se supun validării de consiliu! de administraţie al inspectoratului şcolar în perioada prevăzută de Calendar. La validarea listelor finale, întocmite potrivit alin. (9), consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar va ţine seama de restrângerile de activitate nesoluţionate, de prevederile alin. (7) şi (8), de evoluţia demografică, planurile de şcolarizare, de dinamica resurselor umane, de politicile de personal şi de evoluţia planurilor-cadru de învăţământ. Listele finale validate de consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar se afişează la inspectoratul şcolar la termenul prevăzut în Calendar.

(11) Contestaţiile se depun la inspectoratul şcolar în perioada prevăzută în Calendar şi se soluţionează de consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar conform Calendarului. Hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar este definitivă şi poate fi atacată numai la instanţa de contencios administrativ, contestaţia reprezentând plângerea prealabilă reglementată de art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(12) În baza validării cererilor formulate de cadrele didactice de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, inspectorul şcolar general emite decizia privind menţinerea în activitate ca titular a personalului didactic care îndeplineşte condiţiile legale de pensionare în funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2013, în anul şcolar 2013-2014, respectiv decizia privind recunoaşterea calităţii de titular, în anul şcolar 2013-2014, a personalului didactic care a avut calitatea de titular şi care nu a depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare.

(13) În baza deciziei privind recunoaşterea calităţii de titular pentru cadrele didactice care au avut calitatea de titular în învăţământul preuniversitar şi care nu au depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2013, directorii unităţilor de învăţământ încheie cu aceste cadre didactice contracte individuale de muncă pe perioadă nedeterminată pentru anul şcolar 2013-2014.

(14) Cadrelor didactice titulare pentru care nu s-a aprobat menţinerea în activitate în funcţia didactică peste vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2013, în anul şcolar 2013-2014, conform prezentei metodologii, şi care nu solicită pensionarea în condiţiile legii li se aplică prevederile art. 58 şi 61 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

11. La articolul 55, alineatele (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(4) Cadrele didactice care se încadrează în prevederile alin. (1) se adresează, în scris, consiliului/consiliilor de administraţie al/ale unităţii/unităţilor de învăţământ unde sunt încadrate cu contract individual de muncă pe perioadă determinată în anul şcolar 2012-2013, prin depunerea unei cereri-tip, conform anexei nr. 3, în perioada prevăzută de Calendar. Consiliul/Consiliile de administraţie analizează cererile individuale şi comunică, în scris, inspectoratului şcolar acordul/refuzul, conform Calendarului, respectiv cadrelor didactice solicitante, motivele acordului/refuzului acordării titularizării, până la data-limită prevăzută în Calendar. Comisia de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, constituită la nivelul inspectoratului şcolar, verifică situaţiile transmise de unităţile de învăţământ şi întocmeşte listele finale care cuprind cadrele didactice netitulare propuse pentru a deveni titulare începând cu 1 septembrie 2013, pe care le supune validării de consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar în perioada prevăzută în Calendar. Listele finale validate de consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar se afişează la inspectoratul şcolar la data prevăzută în Calendar.

(5) Contestaţiile privind soluţionarea cererilor de titularizare în învăţământul preuniversitar în baza rezultatelor obţinute la concursurile de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar de stat susţinute în specialitatea postului didactic/catedrei în iulie 2011, iulie 2010, iulie 2009 sau iunie-iulie 2008 se depun la inspectoratul şcolar în perioada prevăzută în Calendar şi se soluţionează de consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar la data prevăzută în Calendar. Hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar este definitivă şi poate fi atacată numai la instanţa de contencios administrativ, contestaţia reprezentând plângerea prealabilă reglementată de art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.”

12. La articolul 85, alineatul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 85. - (1) Cadrele didactice calificate, angajate cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, participante la concursuri de titularizare în anii 2011 şi/sau 2012, care au obţinut minimum nota/media 5,00 (cinci) în specialitatea postului, care au avizul consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, care au calificativul «Foarte bine» şi care mai au cel puţin jumătate de normă didactică în specialitate, pot solicita prelungirea duratei contractului individual de muncă pe perioadă determinată în anul şcolar 2013-2014. Pentru aceasta se adresează, în scris, conducerii unităţii de învăţământ până la termenul prevăzut în Calendar, care comunică acordul/refuzul la inspectoratul şcolar, conform Calendarului. Dacă un post este solicitat de mai multe cadre didactice, pentru departajare se va lua în calcul nota/media cea mai mare de la concursul/concursurile de titularizare susţinut/susţinute în perioada 2011-2012. La note/medii egale, pentru departajare, se aplică, în ordine, criteriile şi punctajele prevăzute în anexa nr. 2 şi alte criterii stabilite la nivelul unităţilor de învăţământ. Consiliul/Consiliile de administraţie al/ale unităţii/unităţilor de învăţământ comunică în scris cadrelor didactice solicitante motivele acordului/refuzului continuităţii prin suplinire. Pentru a beneficia de prelungirea contractului individual de muncă pe perioadă determinată în anul şcolar 2013-2014, cadrele didactice care participă şi la concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, sesiunea 2013, conform prezentei metodologii, trebuie să obţină minimum media 5.00 (cinci), potrivit prevederilor art. 56 alin. (9), la disciplina corespunzătoare postului didactic/catedrei solicitat(e). La disciplina educaţie tehnologică pot beneficia de prelungirea duratei contractului individual de muncă pe perioadă determinată în anul şcolar 2013-2014 numai cadrele didactice cu specializarea educaţie tehnologică.”

13. Anexele nr. 4 şi 19 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin,

Art. II. - Direcţia generală resurse umane şi reţea şcolară naţională din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

 

Bucureşti, 30 ianuarie 2013.

Nr. 3.104.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 4 la metodologie)

 

FIŞA DE EVALUARE A LECŢIEI

Inspecţia specială la clasă în profilul postului

 

Numele şi prenumele candidatului:

Data:.................................

 

Analiză

Aspecte evaluate: criterii

Punctaj

 

Maxim

Realizat

Lecţie

Aspecte formale (documente, documentaţie, materiale didactice disponibile)

1

 

Proiectare-motivare (relaţionarea intra- şi interdisciplinară, intra- şi cross-curriculară, perspectiva în raport cu unitatea de învăţare, relevanţa pentru viaţă a conţinuturi lor)

1,5

 

Conţinut ştiinţifico-aplicativ (obiectivizare, structurare, sistematizare, coerenţă, consistenţă)

1,5

 

Metode şi mijloace didactice (varietate, oportunitate, originalitate, eficienţă)

1,5

 

Climat psihopedagogie

Ambient specific disciplinei, motivaţie pentru lecţie

1

 

Elevii - dominante vizate

Achiziţii cognitive, verbalizate/nonverbalizate (calitate, cantitate, relaţionare, operaţionalizare)

0,5

 

Deprinderi de activitate intelectuală individuală şi în echipă (operaţii logice, mecanisme de analiză şi sinteză, tipuri de inteligenţe, consecvenţă, seriozitate, ambiţia autodepăşirii, colegialitate, responsabilitate şi răspundere, flexibilitate în asumarea rolurilor)

0,5

 

Atitudine faţă de şcoală - statutul şi rolul la oră (pozitivă - colaborator, indiferentă - spectator)

0,5

 

Profesorul - dominante vizate

Competenţe profesionale şi metodice (de cunoaştere - gradul de stăpânire, organizare şi prelucrare a informaţiei; de execuţie - rapiditatea, precizia acţiunilor şi distributivitatea atenţiei; de comunicare - fluiditatea, concizia şi acurateţea discursului, captarea şi păstrarea interesului elevilor, abilitatea pentru activitate diferenţiată)

1

 

Competenţe sociale şi de personalitate (sociabilitate, degajare, comunicativitate, registre diverse de limbaj, echilibru emoţional, rezistenţă la stres, ingeniozitate, flexibilitate, fermitate, toleranţă, rigurozitate, obiectivitate, disponibilitate pentru autoperfecţionare)

1

 

 

TOTAL:

10

 

 

Examinator,

…………………………………

Semnătura

…………………………………

Am luat cunoştinţă.

Candidat:...........................

 

Semnătura..........................

 

FIŞA DE EVALUARE A LECŢIEI

Inspecţia specială la clasă pentru profesorii din centre şi cabinete de asistenţă psihopedagogică

 

Numele şi prenumele candidatului:...........................................

Data:....................................

 

Analiză

Aspecte evaluate: criterii

Punctaj

Maxim

Realizat

Lecţie

Aspecte formale (realizarea proiectării, documentare)

1

 

Adaptarea conţinutului la particularităţile de vârstă şi nevoile grupului-ţintă (adecvarea limbajului la nivelul clasei, corelarea temei cu necesităţile psihopedagogice ale grupului-ţintă, relevanţa pentru viaţă a conţinuturi lor)

1,5

 

Conţinut ştiinţifico-aplicativ (structurare, sistematizare, coerenţă, consistenţă)

1

 

Metode didactice, mijloace de învăţământ, forme de organizare a activităţii (varietate, oportunitate, originalitate, eficienţă)

1,5

 

Climatul psihopedagogie (organizarea spaţiului şi a materialelor, climatul psihosocial instaurat pe parcursul activităţii, modalităţi de motivare şi încurajare)

1,5

 

Elevii - dominante vizate

Achiziţii cognitive, verbalizate/nonverbalizate (calitate, cantitate, relaţionare, operaţionalizare)

0,5

 

Competenţe cognitive, sociale şi emoţionale (stimularea mecanismelor de analiză, sinteză şi autoreflecţie, valorificarea resurselor personale ale elevilor şi a experienţei lor de viaţă)

0,5

 

Atitudinea elevilor în cadrul activităţii (facilitarea implicării elevilor, încurajarea atitudinii pozitive a acestora)

0,5

 

Profesorul - dominante vizate

Competenţe profesionale şi metodice (de cunoaştere - gradul de stăpânire, organizare şi prelucrare a informaţiei; de execuţie - rapiditatea, precizia acţiunilor şi distributivitatea atenţiei; de comunicare - fluiditatea, concizia şi acurateţea discursului, captarea şi menţinerea interesului elevilor, abilitatea pentru activitatea diferenţiată, oferirea şi solicitarea de feedback)

1

 

Competenţe sociale şi de personalitate (sociabilitate, registre diferite de limbaj, echilibru emoţional, rezistenţă la stres, creativitate, empatie, flexibilitate, fermitate, rigurozitate, obiectivitate, acceptare necondiţionată)

1

 

 

TOTAL:

10

 

 

Examinator,

…………………………………

Semnătura

…………………………………

Am luat cunoştinţă.

Candidat:...........................

Semnătura..........................

 

FIŞA DE EVALUARE A LECŢIEI

Inspecţie specială la clasă pentru profesorii documentarişti

Numele şi prenumele candidatului:................................

Data:.........................

 

Analiza

Aspecte evaluate/criterii

Punctaj

Maxim

Realizat

Lecţie

Plan de lecţie şi materiale didactice (planşe, fişe, documente)

02

 

Lecţia este proiectată corespunzător (etape, scopuri şi obiective/competenţe, alocare de timp, timp de interacţiune, material şi echipamente).

0,2

 

Obiectivele stabilite au fost prezentate clar, concis, pentru ca elevii să înţeleagă ce competenţe vor dobândi prin participarea lor la procesul de învăţare. Selecţia procedeelor, tehnicilor şi metodelor de predare s-a făcut ţinându-se cont de cantitatea de cunoştinţe transmisă şi nivelul de pregătire al clasei.

0,2

 

 

Integrarea resurselor centrului de documentare şi informare (CD!) în activităţile desfăşurate

0,2

 

Varietatea şi complementaritatea materialelor didactice

0,2

 

Modul de exploatare a resurselor documentare în vederea dezvoltării competenţelor infodocumentare

0,2

 

Descoperirea CDI drept centru de resurse

0.1

 

Includerea secvenţelor cu caracter practic-aplicativ (elevii au avut acces liber la materialele din CDI şi le-au utilizat în rezolvarea sarcinilor trasate de către profesor)

0.2

 

Gestionarea timpului

0,2

 

Alegerea temei în funcţie de nevoile utilizatorilor de documentare şi informare

0,2

 

Corelarea între obiectivele infodocumentare, activităţile propuse şi modalităţile de evaluare

0,2

 

Capacitatea de a crea un mediu documentar adaptat nevoilor utilizatorilor

0,1

 

Prin conţinuturile propuse profesorul are ca scop generarea unor idei noi, soluţii (elevii vor învăţa să utilizeze cât mai eficient resursele si spatiile specifice unui CDI).

0,2

 

A fost menţinut un raport eficient între durata solicitării elevilor şi cea afectată explicaţiilor.

0,2

 

A fost creat un climat afectiv-emoţional propice desfăşurării activităţii.

0,1

 

Elevi

Elevii sunt responsabili şi se implică în procesul instructiv-educativ.

0,2

 

Elevii dau dovadă de autonomie în învăţare, competenţe de căutare, selectare, tratare şi comunicare a informaţiei.

0,2

 

Elevii au deprinderi de învăţare eficientă şi gândesc logic, problematizat.

0,2

 

Elevii au deprinderi de muncă independentă şi se descurcă bine în rezolvarea sarcinilor de lucru indicate de către profesor.

0,2

 

Elevii sunt familiarizaţi cu spaţiul şi resursele CDI şi înţeleg importanţa iniţierii în cercetarea documentară.

0,1

 

Elevii poartă cu uşurinţă o conversaţie şi nu au dificultăţi în a utiliza termenii specifici disciplinei studiate.

0,2

 

Elevii au capacitatea de a-şi menţine nivelul de concentrare şi sunt interesaţi de activităţile propuse.

0,2

 

Elevii sunt obişnuiţi să lucreze utilizând fişe, dicţionare, enciclopedii, atlase, materiale auxiliare, TIC.

0.2

 

Elevii sunt implicaţi în animarea CDI: mediatizarea activităţii CDI, ordonarea documentelor, organizarea activităţilor etc.

0,2

 

Elevii manifestă respect faţă de profesor şi au o atitudine corespunzătoare faţă de disciplina predată.

0,1

 

Elevii dovedesc competenţe de integrare şi relaţionare pozitive.

0,2

 

Elevii manifestă interes şi o atitudine pozitivă faţă de activităţile specifice unui CDI (dezvoltarea gustului pentru lectură, expoziţii, audiţii, vizionări, ateliere de creaţie, întâlniri cu personalităţi ale vieţii culturale etc.).

0,2

 

Elevii înţeleg importanţa dobândirii unor metode de a învăţa şi de a stăpâni informaţia.

0,2

 

Elevii îşi dezvoltă capacitatea de a identifica, selecta, organiza, prelucra şi transmite informaţia.

0,2

 

Elevii manifestă iniţiativă, creativitate şi disponibilitate de a lucra în echipă pentru rezolvarea diferitelor sarcini.

0,1

 


Analiza

Aspecte evaluate/criterii

Punctaj

Maxim

Realizat

 

Elevii sunt receptivi faţă de valorile culturale.

0,2

 

Elevii au o atitudine prietenoasă faţă de colegi.

0,1

 

Elevii au o atitudine pozitivă faţă de şcoală şi manifestă dorinţa de a se implica activ în promovarea imaginii acesteia în comunitatea locală prin participarea la activităţile iniţiate de către profesorul documentarist prin intermediul CDI.

0,2

 

Profesor

 

 

Demonstrează o bună cunoaştere a disciplinei predate şi cunoştinţe actualizate în domeniul iniţierii în cercetarea documentară.

0,2

 

Demonstrează capacitate de sinteză şi subliniază valoarea practic-aplicativă a demersului întreprins.

0,2

 

Limbajul utilizat este adecvat şi ţine cont de nivelul de vârstă şi înţelegere al elevilor.

0,1

 

Comunicarea cu elevii este eficientă. Tonul folosit (calm, ferm) şi formularea clară a ideilor conduc la captarea atenţiei elevilor şi la participarea lor la rezolvarea sarcinilor propuse.

0,1

 

Dialoghează cu elevii, nu monopolizează discuţia, răspunde la întrebările elevilor clarificând aspectele mai dificile pentru aceştia.

0,2

 

Foloseşte materiale auxiliare.

0,1

 

Utilizează corespunzător resursele existente în CDI (suport hârtie, suporturi audiovideo), inclusiv resursele digitale şi TIC.

0,2

 

Alocă fiecărei secvenţe din lecţie timpul adecvat şi respectă etapele parcurgerii acesteia, respectând planul de lecţie.

0,2

 

Utilizează strategii de lucru interactive: brainstorming, dezbatere, problematizare, joc de rol, simulări, tehnici ale gândirii critice, exerciţii metaforice etc.

0,2

 

Abordează conţinuturile dintr-o perspectivă aplicativă, implicând elevii în activitatea de documentare şi orientare într-o structură infodocumentară.

0,2

 

Lecţia este centrată pe elev - se lucrează pe perechi, pe grupe, individual.

0.2

 

Monitorizează atent activităţile desfăşurate de elevi. Elevii primesc indicaţii clare, precise, pentru fiecare etapă a lecţiei.

0,1

 

Formează şi dezvoltă competenţe specifice domeniului infodocumentar, necesare învăţării de-a lungul vieţii.

0,2

 

Dovedeşte preocupare pentru facilitarea accesului la informaţie, asigurarea exploatării cât mai eficiente a informaţiilor şi documentelor pluridisciplinare multimedia şi multisuport de către utilizatori, din perspectiva egalizării şanselor elevilor din medii culturale şi sociale diferite.

0,2

 

Distribuie sarcinile de învăţare gradual şi în succesiune logică.

0,2

 

Formulează întrebări pentru a verifica dacă elevii au înţeles noile conţinuturi.

0,1

 

Implică elevii în procesul de evaluare şi le oferă feedback în legătură cu progresul şcolar realizat.

0,2

 

Favorizează implicarea activă a tuturor elevilor în procesul instructiv-educativ.

0,2

 

Demonstrează abilitatea de a desfăşura activităţi diferenţiate.

0.2

 

Demonstrează capacitate de analiză şi sinteză, originalitate, tact pedagogic şi spirit organizatoric.

0,2

 

Alege activităţile în mod creativ.

0,2

 

Facilitează accesul elevilor la informaţie, documentaţie şi noi tehnologii în contextul evoluţiei societăţii.

0,2

 

 

Total puncte:

10

 

 

Examinator,

…………………………………

Semnătura

…………………………………

Am luat cunoştinţă.

Candidat:...........................

Semnătura..........................

 

NOTĂ:

Fişa de evaluare a lecţiei în profilul postului este completată de cei 2 profesori examinatori care fac parte din comisie. Rezultatul inspecţiei la clasă în profilul postului se obţine ca medie a punctajelor acordate de fiecare profesor examinator.

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 19 la metodologie)

 

CALENDARUL

mobilităţii personalului didactic din învăţământul preuniversitar pentru anul şcolar 2013-2014

 

I. Ordinea desfăşurării etapelor mobilităţii personalului didactic din învăţământul preuniversitar pentru anul şcolar 2013-2014 este următoarea:

1. Întocmirea listelor cuprinzând personalul didactic titular care îndeplineşte condiţiile legale de pensionare la 1 septembrie 2013 de către unităţile de învăţământ şi comunicarea acestora la inspectoratul şcolar:

a) pentru limită de vârstă;

b) la cerere, pentru pensionare anticipată sau pensionare anticipată parţială.

Termen: 4 februarie 2013

2. Constituirea posturilor didactice/catedrelor, încadrarea personalului didactic titular, soluţionarea cererilor de întregire/completare a normei didactice de predare-învăţare-evaluare la nivelul unităţilor de învăţământ a personalului didactic titular şi soluţionarea cererilor cadrelor didactice titulare prevăzute la art. 48 alin. (2)-(3) din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2013-2014, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.239/2012, cu modificările şi completările ulterioare (metodologie), pentru anul şcolar 2013-2014:

a) depunerea cererilor de către cadrele didactice titulare prevăzute la art. 48 alin. (2) din metodologie la secretariatele unităţilor de învăţământ;

Termen: 4 februarie 2013

b) comunicarea la inspectoratele şcolare a acordului/refuzului pentru transfer al cadrelor didactice titulare prevăzute ia art. 48 alin. (2) din metodologie;

Termen: 6 februarie 2013

c) stabilirea de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar a listei finale a cadrelor didactice prevăzute !a art. 48 alin. (2) din metodologie pentru care se acordă transferul;

Termen: 11 februarie 2013

d) constituirea posturilor didactice/catedrelor la nivelul unităţilor de învăţământ/consorţiilor şcolare;

Perioada: 4-15 februarie 2013

e) analiza, corectarea şi avizarea proiectului de încadrare şi a ofertei de posturi didactice/catedre vacante/rezervate de către inspectoratul şcolar.

Perioada: 18-25 februarie 2013

3. Completarea normei didactice de predare-învăţare-evaluare a personalului didactic titular la nivelul inspectoratului şcolar:

a) afişarea la inspectoratele şcolare a listei orelor/catedrelor vacante/rezervate, pentru soluţionarea completărilor de normă didactică;

Termen: 26 februarie 2013

b) înregistrarea cererilor pentru completarea normei didactice la inspectoratul şcolar;

Perioada: 26-27 februarie 2013

c) şedinţă publică organizată de comisia de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, constituită la nivelul inspectoratului şcolar, pentru completarea normei;

Termen: 28 februarie 2013

d) emiterea şi comunicarea deciziilor de completare de normă/transfer.

Termen: 4 martie .2013

4. Transferarea personalului didactic titular disponibilizat prin restrângere de activitate sau prin restructurarea reţelei şcolare ori prin desfiinţarea unor unităţi de învăţământ:

a) afişarea la inspectoratul şcolar a listei cuprinzând posturile didactice/catedrele vacante/rezervate;

Termen: 4 martie 2013

b) afişarea la inspectoratele şcolare a listei cadrelor didactice care intră în restrângere de activitate, începând cu 1 septembrie 2013;

Termen: 4 martie 2013

c) depunerea solicitărilor la unităţile de învăţământ, de către cadrele didactice aflate în restrângere de activitate, pentru obţinerea acordurilor în vederea soluţionării restrângerii de activitate;

Perioada: 5-8 martie 2013

d) analiza în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ a solicitărilor şi comunicarea hotărârii cu privire la acordarea/neacordarea acordurilor pentru transfer;

Termen: 11 martie 2013

e) înregistrarea cererilor cadrelor didactice titulare care solicită soluţionarea restrângerii de activitate la comisia de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar constituită la nivelul inspectoratului şcolar; verificarea şi avizarea dosarelor depuse de către comisia de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar constituită la nivelul inspectoratului şcolar şi de către consilierul juridic al inspectoratului şcolar;

Perioada; 11-18 martie 2013

f) desfăşurarea probelor practice/orale de profil;

Termen: 19 martie 2013

g) afişarea la inspectoratul şcolar a listelor cu punctajele cadrelor didactice care solicită soluţionarea restrângerii de activitate;

Termen: 20 martie 2013

h) înregistrarea contestaţiilor la punctajele acordate;

Perioada: 20-21 martie 2013

i) soluţionarea contestaţiilor în consiliul de administraţie ai inspectoratului şcolar şi afişarea punctajelor finale;

Termen: 22 martie 2013

j) soluţionarea cererilor de restrângere de activitate în şedinţă publică;

Termen: 26 martie 2013

k) înregistrarea contestaţiilor la inspectoratul şcolar cu privire la modul de soluţionare a restrângerilor;

Perioada: 26-27 martie 2013

l) soluţionarea contestaţiilor în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar;

Termen: 28 martie 2013

m) emiterea şi comunicarea deciziilor de repartizare.

Termen: 1 aprilie 2013

5. Pretransferul consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar, la cerere, al personalului didactic titular:

a) afişarea la inspectoratul şcolar a listei cuprinzând posturile didactice/catedrele vacante/rezervate;

Termen: 29 martie 2013

b) depunerea cererilor, însoţite de documentele cerute în acestea, de către cadrele didactice care solicită pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ la inspectoratele şcolare, precum şi la unităţile de învăţământ pentru obţinerea acordului pentru pretransfer; verificarea şi avizarea dosarelor depuse de către comisia de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar constituită la nivelul inspectoratului şcolar şi consilierul juridic al inspectoratului şcolar;

Perioada: 1-4 aprilie 2013

c) analiza, în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ, a solicitărilor depuse de cadrele didactice titulare şi comunicarea hotărârii cu privire la acordarea/neacordarea acordului pentru pretransfer;

Termen: 5 aprilie 2013

d) depunerea acordurilor emise de unităţile de învăţământ, de către personalul didactic titular care solicită pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ, la comisia de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar constituită la nivelul inspectoratului şcolar;

Perioada: 5-10 aprilie 2013

e) desfăşurarea probelor practice/orale;

Termen: 11 aprilie 2013

f) soluţionarea cererilor de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ în şedinţă publică;

Termen: 12 aprilie 2013

g) înregistrarea contestaţiilor la inspectoratul şcolar cu privire la modul de soluţionare a cererilor de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ;

Zilele de: 12 şi 15 aprilie 2013

h) soluţionarea contestaţiilor în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar;

Termen: 16 aprilie 2013

i) emiterea şi comunicarea deciziilor de repartizare.

Termen: 19 aprilie 2013

6. Stabilirea personalului didactic care îndeplineşte condiţiile legale de pensionare la data de 1 septembrie 2013 şi se menţine în activitate ca titular în anul şcolar 2013-2014, în funcţia didactică, până la 3 ani peste vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2013, precum şi a personalului didactic care a avut calitatea de titular şi care nu a depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2013, căruia i se recunoaşte calitatea de titular, în anul şcolar 2013-2014:

a) depunerea şi înregistrarea cererilor la secretariatele unităţilor de învăţământ;

Perioada: 15-17 aprilie 2013

b) afişarea la avizierele şi pe site-urile inspectoratelor şcolare a listei unităţilor de învăţământ şi a posturilor didactice/catedrelor la care sunt încadraţi suplinitori fără studii corespunzătoare postului, respectiv a listei unităţilor de învăţământ şi a posturilor didactice/catedrelor la care au rămas restrângeri de activitate nesoluţionate:

Termen: 17 aprilie 2013

c) discutarea şi analizarea de către consiliile profesorale ale unităţilor de învăţământ a cererilor depuse, în funcţie de datele comunicate de inspectoratele şcolare, de evoluţia demografică la nivel local. de planurile de şcolarizare, de dinamica resurselor umane, de politicile de personal şi de evoluţia planurilor-cadru de învăţământ şi supunerea aprobării cererilor consiliilor de administraţie ale unităţilor de învăţământ;

Perioada: 18-19 aprilie

d) comunicarea de către consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ inspectoratului şcolar şi cadrelor didactice a acordului/refuzului privind menţinerea în activitate ca titular a personalului didactic care îndeplineşte condiţiile legale de pensionare, în funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2013, în anul şcolar 2013-2014, respectiv recunoaşterea calităţii de titular, în anul şcolar 2013-2014, a personalului didactic care a avut calitatea de titular şi care nu a depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2013;

Termen: 22 aprilie 2013

e) validarea de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar a listelor finale cuprinzând cadrele didactice care îndeplinesc condiţiile legale de pensionare şi care solicită menţinerea în activitate ca titular, în funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2013, în anul şcolar 2013-2014, respectiv cadrele didactice care au avut calitatea de titular şi care nu au depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2013, care solicită recunoaşterea calităţii de titular, în anul şcolar 2013-2014;

Termen; 24 aprilie 2013

f) depunerea şi înregistrarea contestaţiilor la sediile inspectoratelor şcolare;

Perioada: 24-25 aprilie 2013

g) soluţionarea contestaţiilor de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar.

Termen: 26 aprilie 2013

7, Modificarea duratei contractelor individuale de muncă ale cadrelor didactice netitulare din perioadă determinată în perioadă nedeterminată în baza ari. 253 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

a) depunerea şi înregistrarea cererilor la secretariatele unităţilor de învăţământ;

Perioada: 15-17 aprilie 2013

b) comunicarea de către consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ inspectoratului şcolar şi cadrelor didactice a acordului/refuzului privind titularizarea în baza art. 253 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

Termen: 22 aprilie 2013

c) verificarea situaţiilor transmise de unităţile de învăţământ de către comisia de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, constituită la nivelul inspectoratului şcolar,

Perioada: 22-25 aprilie 2013

d) validarea de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar a listelor finale cuprinzând cadrele didactice netitulare propuse pentru a deveni titulare începând cu 1 septembrie 2013, conform art. 253 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

Termen: 26 aprilie 2013

e) depunerea şi înregistrarea contestaţiilor la sediile inspectoratelor şcolare;

Perioada: 26-29 aprilie 2013

f) soluţionarea contestaţiilor de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar.

Termen: 30 aprilie 2013

8. Ocuparea prin concurs a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în unităţile de învăţământ preuniversitar:

a) afişarea listei posturilor didactice/catedrelor ocupate ca urmare a soluţionării restrângerilor de activitate, a soluţionării cererilor de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ, cererilor personalului didactic care a solicitat menţinerea în activitate ca titular, în funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2013, în anul şcolar 2013-2014, a cererilor personalului didactic care a avut calitatea de titular şi care nu a depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2013, căruia i s-a recunoscut calitatea de titular, în anul şcolar 2013-2014, precum şi a cererilor cadrelor didactice care au solicitat titularizarea în baza art. 253 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

Termen: 30 aprilie 2013

b) afişarea listei reactualizate cu posturile didactice/catedrele vacante/rezervate pentru concurs la unităţile de învăţământ şi ia inspectoratele şcolare;

Termen; 2 mai 2013

c) verificarea şi publicarea listei finale reactualizate cu posturile didactice/catedrele vacante/rezervate pentru concurs, a centrelor de concurs şi a graficului de desfăşurare a probelor la unităţile de învăţământ şi la inspectoratele şcolare;

Termen: 7 mai 2013

d) înregistrarea cererilor de înscriere a candidaţilor la concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate, inclusiv pentru absolvenţii promoţiei 2013, la secretariatul unităţii de învăţământ/centrului care organizează concurs;

Perioada: 8-17 mai 2013

e) verificarea şi avizarea dosarelor candidaţilor de către comisia de organizare şi desfăşurare a concursului şi consilierul juridic al inspectoratului şcolar;

Perioada: 20-22 mai 2013

f) validarea înscrierii, prin semnătură, de către candidaţi sau împuterniciţii acestora prin procură notarială în original, conform graficului stabilit de comisia de organizare şi desfăşurare a concursului; neprezentarea la validare atrage anularea înscrierii la concurs;

Perioadele: 22-24 mai 2013; 22-25 iulie pentru absolvenţii promoţiei 2013

g) afişarea listei candidaţilor înscrişi şi a graficului privind susţinerea probelor practice/orale şi a inspecţiilor la clasă;

Termen: 27 mai 2013

h) organizarea şi desfăşurarea probelor practice/orale şi a inspecţiilor speciale la clasă;

Perioada: 27 mai-28 iunie 2013 i) desfăşurarea probei scrise;

Termen: 30 iulie 2013

j) afişarea rezultatelor;

Termen: 5 august 2013

k) înregistrarea contestaţiilor la inspectoratele şcolare şi transmiterea acestora la centrele de evaluare;

Perioada: 5-6 august 2013

l) rezolvarea contestaţiilor;

Termen: 7 august 2013

m) afişarea rezultatelor finale.

Termen: 8 august 2013

8.1. Etapa I de repartizare - repartizarea în şedinţă publică, la nivel de centru de concurs/unitate de învăţământ, a candidaţilor care au obţinut cel puţin media de repartizare 7,00 (şapte) la concursul din sesiunea 2013, conform art. 56 alin. (8) din metodologie, în ordinea descrescătoare a mediilor, pe posturile didactice/catedrele vacante publicate în vederea angajării pe perioadă nedeterminată:

a) repartizarea în şedinţă publică, la nivelul centrului de concurs/unitate de învăţământ, a candidaţilor care au obţinut cel puţin media 7,00 (şapte), conform art. 56 alin. (8) din metodologie, în ordinea descrescătoare a mediilor, pe posturile didactice/catedrele vacante publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată;

Termen: 9 august 2013

b) repartizarea, în şedinţă publică, a candidaţilor cu media de repartizare minimum 7,00 (şapte), conform art. 56 alin. (8) din metodologie, pe posturi didactice/catedre vacante publicate pentru angajare cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, la nivelul centrelor de concurs în care au susţinut atât proba practică sau inspecţia specială la clasă în profilul postului, cât şi proba scrisă sau în alte centre de concurs în care au susţinut proba practică sau inspecţia specială la clasă în profilul postului, în ordinea descrescătoare a mediilor;

Termen: 12 august 2013

c) transformarea posturilor didactice/catedrelor pentru angajare pe perioadă nedeterminată rămase neocupate în posturi didactice/catedre vacante pentru angajare pe perioadă determinată;

Termen: 13 august 2013

d) emiterea şi comunicarea deciziilor de repartizare pe post/catedră.

Termen: 30 august 2013

8.2. Etapa a II-a de repartizare - repartizarea în şedinţă publică, la nivel de centru de concurs/unitate de învăţământ, a candidaţilor care au obţinut cel puţin media de repartizare 5,00 (cinci) la concursul din sesiunea 2013, conform art. 56 alin, (9) din metodologie, în ordinea descrescătoare a mediilor, pe posturile didactice/catedrele vacante/rezervate publicate pentru angajare pe perioadă determinată:

a) repartizarea în şedinţă publică, la nivelul centrului de concurs/unităţii de învăţământ, a candidaţilor care au obţinut cel puţin media 5,00 (cinci) la concursul din sesiunea 2013, conform art. 56 alin. (9) din metodologie, în ordinea descrescătoare a mediilor, pe posturile didactice/catedrele vacante/rezervate publicate în vederea angajării pe perioadă determinată;

Termen: 14 august 2013

b) emiterea şi comunicarea deciziilor de repartizare pe post/catedră;

Termen: 30 august 2013

c) transmiterea la inspectoratele şcolare a listei posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate complete şi incomplete reactualizate, a listei candidaţilor repartizaţi si a listei candidaţilor rămaşi nerepartizaţi;

Termen: 16 august 2013

d) publicarea la inspectoratele şcolare a listei posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate complete şi incomplete râmase neocupate, a listei candidaţilor repartizaţi şi a listei candidaţilor rămaşi nerepartizaţi.

Termen: 16 august 2013

9. Detaşarea în interesul învăţământului:

a) numirea, prin detaşare în interesul învăţământului, în funcţiile de conducere, îndrumare şi control neocupate prin concurs;

Termen: 16 august 2013

b) înregistrarea acordurilor la unităţile de învăţământ; înregistrarea cererilor cadrelor didactice titulare, a căror restrângere de activitate nu a fost soluţionată prin transfer sau detaşare în interesul învăţământului, la inspectoratele şcolare;

Perioada: 16-20 august 2013

c) organizarea şi desfăşurarea probelor practice/orale în profilul postului;

Perioada: 21-22 august 2013

d) discutarea şi soluţionarea propunerilor pentru detaşare în interesul învăţământului în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ şi transmiterea listei cadrelor didactice detaşate în interesul învăţământului la inspectoratele şcolare;

Termen: 23 august 2013

e) reactualizarea listei posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate ca urmare a aprobării detaşărilor în interesul învăţământului;

Termen: 26 august 2013

f) soluţionarea cererilor cadrelor didactice titulare, a căror restrângere de activitate nu a fost soluţionată prin transfer sau repartizare, în şedinţă publică, prin detaşare în interesul învăţământului pentru nesoluţionarea restrângerii de activitate, pe posturi didactice/catedre vacante/rezervate;

Termen: 27 august 2013

g) emiterea şi comunicarea deciziilor de detaşare în interesul învăţământului.

Termen: 30 august 2013

10. Repartizarea posturilor didactice/catedrelor rămase vacante/rezervate, la nivelul inspectoratului şcolar, cadrelor didactice titulare care solicită detaşare la cerere, candidaţilor rămaşi nerepartizaţi după concursul din sesiunea 2013, precum şi candidaţilor care solicită angajare pe perioadă determinată în baza mediilor/notelor de la concursul din sesiunea 2012, de la concursul din iulie 2011 sau de la concursul din iulie 2010:

a) depunerea şi înregistrarea cererilor la secretariatele unităţilor de învăţământ de către cadrele didactice angajate cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, care solicită prelungirea duratei contractelor individuale de muncă pe perioadă determinată în anul şcolar 2013-2014;

Perioada: 15-17 aprilie 2013

b) comunicarea de către consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ inspectoratului şcolar şi cadrelor didactice a acordului/refuzului privind prelungirea duratei contractelor individuale de muncă pe perioadă determinată în anul şcolar 2013-2014;

Termen: 22 aprilie 2013

c) înregistrarea la inspectoratele şcolare a cererilor de înscriere, însoţite de documentele solicitate în acestea, pentru cadrele didactice care solicită completarea normei didactice, detaşare în interesul învăţământului pentru restrângere nesoluţionată, continuitate pentru detaşare la cerere, respectiv detaşare la cerere prin concurs sau concurs specific, precum şi a candidaţilor care beneficiază de prelungirea contractului individual de muncă pe perioadă determinată în anul şcolar 2013-2014 şi a celor care solicită angajare pe perioadă determinată în baza mediilor/notelor de la concursul din sesiunea 2012, de la concursul din iulie 2011 sau de la de la concursul din iulie 2010; verificarea şi avizarea dosarelor de către comisia de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar şi de către consilierul juridic al inspectoratului şcolar;

Perioada: 16-20 august 2013

d) organizarea şi desfăşurarea probelor practice/orale în profilul postului;

Termen: 21 august 2013

e) afişarea punctajelor la inspectoratele şcolare;

Termen: 21 august 2013

f) depunerea contestaţiilor la punctaje la inspectoratele şcolare;

Perioada: 21-22 august 2013

g) soluţionarea contestaţiilor, afişarea listelor finale la inspectoratele şcolare şi validarea şi revalidarea fişelor de înscriere;

Perioada: 23-26 august 2013

h) soluţionarea, în şedinţă publică, a cererilor de completare a normei didactice şi de detaşare în interesul învăţământului pentru restrângere nesoluţionată;

i) soluţionarea, în şedinţă publică, a cererilor de continuitate pentru detaşare la cerere;

j) repartizarea, în şedinţă publică, a cadrelor didactice titulare prin detaşare la cerere, care au obţinut cel puţin media 5,00 (cinci), în ordinea descrescătoare a mediilor obţinute la concursul organizat pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante în unităţile de învăţământ preuniversitar, sesiunea 2013;

k) repartizarea, în şedinţă publică, a cadrelor didactice titulare prin detaşare la cerere, în ordinea descrescătoare a punctajelor;

l) reactualizarea listei posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate ca urmare a soluţionării detaşărilor la cerere şi ca urmare a acordării prelungirii contractelor pe perioadă determinată pentru anul şcolar următor;

Termen: 27 august 2013

m) repartizarea candidaţilor care au obţinut cel puţin media 5,00 (cinci) rămaşi nerepartizaţi după concursul din sesiunea 2013, precum şi a candidaţilor care au obţinut cel puţin media/nota 5,00 (cinci) şi care solicită angajare pe perioadă determinată în baza mediilor/notelor de la concursul din sesiunea 2012 şi/sau la concursul din iulie 2011, în ordinea descrescătoare a notelor;

Perioada: 28-29 august 2013

n) emiterea şi comunicarea deciziilor de repartizare pe post/catedră.

Termen: 30 august 2013

11. Repartizarea posturilor didactice/catedrelor rămase vacante/rezervate în regim de plată cu ora:

a) depunerea dosarelor pentru încadrare în regim de plată cu ora la unităţile de învăţământ şi la inspectoratele şcolare;

Perioada: 30 august-2 septembrie 2013

b) atribuirea orelor vacante/rezervate în regim de plată cu ora personalului didactic titular la nivelul unităţilor de învăţământ, prin decizie a directorilor unităţilor de învăţământ, şi acordarea avizului pentru încadrare în regim de plată cu ora a personalului didactic titular din alte unităţi de învăţământ, personalului didactic asociat şi personalului didactic pensionat;

Termen: 3 septembrie 2013

c) transmiterea la inspectoratele şcolare a listei posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate complete şi incomplete rămase neocupate, a listei posturilor didactice/catedrelor ocupate în regim de plată cu ora şi a listei posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate complete şi incomplete rămase neocupate din cauza neprezentării la post a candidaţilor repartizaţi în etapele anterioare;

Termen: 4 septembrie 2013

d) afişarea listei posturilor didactice vacante/rezervate, reactualizată, la inspectoratele şcolare;

Termen: 5 septembrie 2013

e) repartizarea candidaţilor conform art. 94 alin. (4) din metodologie;

Termen: 6 septembrie 2013

f) emiterea şi comunicarea deciziilor de repartizare pe post/catedră;

Termen: 9 septembrie 2013

g) atribuirea orelor vacante/rezervate în regim de plată cu ora personalului didactic angajat cu contract individual de muncă pe perioadă determinată la nivelul unităţilor de învăţământ, prin decizie a directorilor unităţilor de învăţământ, şi transmiterea situaţiei la inspectoratele şcolare.

Perioada: 10-11 septembrie 2013

12. Repartizarea posturilor didactice/catedrelor rămase vacante/rezervate, la nivelul inspectoratului şcolar, candidaţilor repartizaţi după concursul din sesiunea 2013 care nu s-au prezentat la posturi didactice/catedre şi care solicită o nouă repartizare, precum şi a candidaţilor care au obţinut cel puţin nota 5,00 şi care solicită angajare pe perioadă determinată în baza notelor de la concursul din iulie 2010, în ordinea descrescătoare a notelor:

a) afişarea listei posturilor didactice vacante/rezervate, reactualizată, la inspectoratele şcolare;

Termen: 12 septembrie 2013

b) repartizarea, în şedinţă publică, la nivelul inspectoratului şcolar, a candidaţilor repartizaţi după concursul din sesiunea 2013, care nu s-au prezentat la posturi didactice/catedre, în ordinea descrescătoare a mediilor;

c) repartizarea, în şedinţă publică, la nivelul inspectoratului şcolar, a candidaţilor care au obţinut cel puţin nota 5,00 şi care solicită angajare pe perioadă determinată în baza notelor de la concursul din iulie 2010, în ordinea descrescătoare a notelor;

Termen: 13 septembrie 2013

d) emiterea şi comunicarea deciziilor de repartizare pe post/catedră.

Termen: 16 septembrie 2013

II. Transmiterea la Ministerul Educaţiei Naţionale a situaţiei statistice globale privind repartizarea candidaţilor pe posturi didactice/catedre vacante/rezervate.

Termen: 20 septembrie 2013