MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 84/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 84         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 8 februarie 2013

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 19 din 22 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, cu referire la anexa nr. 1 care face parte integrantă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011, precum şi ale prevederilor art. 1 alin. (2) din aceeaşi ordonanţă de urgenţa

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

106. - Decizie privind înlocuirea unor membri ai Comisiei speciale de retrocedare

 

107. - Decizie privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne de către domnul Ioan-Nicolae Căbulea

 

108. - Decizie pentru numirea domnului Marius Linul în funcţia de subsecretar de stat la Departamentul de informaţii şi protecţie internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

3.129. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale pentru modificarea şi completarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.561/2011

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

8. - Ordin privind cota procentuală pentru contribuţia asigurătorilor la Fondul de protecţie a victimelor străzii

 

Rectificări la :

 - Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.008 din 27 noiembrie 2012;

 - Hotărârea Guvernului nr. 1.199/2012

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 19

din 22 ianuarie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, cu referire la anexa nr. 1 care face parte

integrantă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011, precum şi ale prevederilor art. 1 alin. (2) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă

 

Acsinte Gaspar - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iul ia Antoanella Motoc - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Károly  - magistrat-asistent-şef

Cu participarea, în şedinţa publică din 17 ianuarie 2013, a reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, excepţie ridicată de Municipiul Slobozia, prin primar, în Dosarul nr. 5.946/98/2010 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 976D/2012.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 17 ianuarie 2013, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 22 ianuarie 2013, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 7 martie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 5.946/98/2010, Curtea de Apel Galaţi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, excepţie ridicată de Municipiul Slobozia, prin primar, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind obligarea Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor - „Româniafilm” (denumită, în continuare, R.A.D.E.F. - Româniafilm*) la încheierea protocolului prevăzut de dispoziţiile articolului unic pct. 8 din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, referitor la trecerea în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia invocă atât motive de neconstituţionalitate extrinsecă, raportate la prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie şi ale art. 61 alin. (1), cât şi motive de neconstituţionalitate intrinsecă, prin invocarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4).

În ceea ce priveşte motivele de neconstituţionalitate extrinsecă, autorul excepţiei arată că argumentele prezentate în preambulul ordonanţei de urgenţă criticate nu reflectă existenţa unor situaţii extraordinare la data emiterii acesteia, astfel încât necesitatea şi urgenţa reglementării acestor situaţii să nu poată fi amânată, în vederea reglementării pe calea procedurii obişnuite de legiferare. Dimpotrivă, expunerea de motive a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 reflectă mai degrabă aspecte ce ţin de oportunitatea şi/sau utilitatea reglementării, raportate la faptul că autorităţile administraţiei publice locale nu au întreprins măsurile legale şi procedurale pentru preluarea cinematografelor în domeniul public al acestora.

Or, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, invocarea expresă a elementului de oportunitate, „prin definiţie de natură subiectivă, căruia i se conferă o eficienţă contributivă determinantă a urgenţei, ceea ce, implicit, îl converteşte în situaţie extraordinară, impune concluzia că aceasta nu are, în mod necesar şi univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie şi unor factori subiectivi, de oportunitate, în a căror considerare, de altfel, reglementarea în cauză a fost adoptată pe calea ordonanţei”.

În opinia autorului excepţiei, susţinerile Guvernului, cuprinse în preambulul ordonanţei de urgenţă criticate, referitoare la „situaţia administrativă şi juridică incertă” a imobilelor ce fac obiectul de reglementare a actului normativ criticat, nu este reală, dat fiind faptul că tot Guvernul, în cuprinsul art. 1 al aceluiaşi act normativ, arată că acele imobile care nu au fost preluate în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale se află în domeniul privat al statului şi în administrarea R.A.D.E.F. - „Româniafilm”. În consecinţă, „prejudiciile şi consecinţele negative imediate în ceea ce priveşte asigurarea integrităţii şi exploatării cinematografelor”, respectiv „starea avansată de degradare”, sau chiar „pericolul prăbuşirii”, se datorează exclusiv managementului defectuos asigurat de menţionata regie autonomă, deţinătoare a dreptului de administrare.

Astfel, în opinia autorului excepţiei, motivarea necesităţii emiterii ordonanţei de urgenţă criticate reprezintă, în fapt, o invocare a propriei culpe a Guvernului, pentru a justifica situaţia extraordinară, precum şi urgenţa reglementării.

Mai mult, atitudinea Guvernului este în totală contradicţie cu voinţa autorităţii legiuitoare, care a adoptat o măsură legislativă (respectiv articolul unic pct. 8 din Legea nr. 303/2008), prin care a transferat autorităţilor administraţiei publice locale dreptul de proprietate asupra sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic, în vederea reabilitării, dotării şi modernizării acestora, în termen de 4 ani.

Se mai arată că atât înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 1.505 din 7 aprilie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 17.758/3/2009, cât şi Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 269 din 16 martie 2010, au statuat că sălile şi grădinile de spectacol cinematografic au trecut, prin efectul legii, în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, indiferent de existenţa sau inexistenţa unui protocol de predare/primire.

Referitor la invocarea încălcării dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, referitor la rolul Parlamentului, se arată că măsurile legislative instituite prin emiterea unei ordonanţe de urgenţă nu pot fi opuse celor deja adoptate de Parlament, prin lege. Astfel, atribuţiile legislative delegate Guvernului nu se pot constitui în piedici împotriva punerii în aplicare a unui act de reglementare adoptat de către puterea legiuitoare în exercitarea competenţei sale primare de legiferare. Invocă, în acest sens, deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, nr. 842 din 2 iunie 2009, nr. 984 şi nr. 989 din 30 iunie 2009.

În ceea ce priveşte motivele de neconstituţionalitate intrinsecă, relevate prin invocarea dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţie, se arată că principiul separaţiei puterilor în stat presupune echilibru şi colaborare între acestea, iar nu poziţii iremediabil antagonice. A accepta punctul de vedere contrar, în sensul că Guvernul, prin adoptarea ordonanţelor de urgenţă, este legitimat din punct de vedere constituţional să contracareze măsurile legislative adoptate de Parlament, ar echivala cu transformarea competenţei sale excepţionale de legiferare într-una generală, lucru de neadmis într-un stat de drept.

În subsidiar, se mai arată că adoptarea Legii nr. 303/2008, prin care toate sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, enumerate în anexa nr. 1 cuprinsă în Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, au trecut, prin efectul legii (fără a mai fi necesară o hotărâre de Guvern, aşa cum prevedea Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia), din domeniul privat al statului şi din administrarea R.A.D.E.F. - „Româniafilm” în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale respective, a fost determinată de necesitatea urgentării reformării domeniului cinematografiei, fiind constatată ineficienta practică a modalităţii de realizare, prin hotărâre de Guvern, â transferului sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic.

În acest context, se mai arată că, prin emiterea ordonanţei de urgenţă criticate, Guvernul încearcă să blocheze, prin exces de putere, aplicarea concretă a Legii nr. 328/2006, modificată prin Legea nr. 303/2008, prin interzicerea încheierii protocoalelor de preluare efectivă în posesie a imobilelor respective, în scopul readucerii acestora în domeniul privat al statului, în vederea vânzării către entităţile private ce le deţin în prezent în calitate de chiriaş sau de locatar.

Curtea de Apel Galaţi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, fiind încălcate dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) şi art. 61 alin. (1).

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În acest sens arată că, în realitate, critici le de neconstituţionalitate vizează aspecte de interpretare şi aplicare a legii în vigoare de către instanţa de judecată, autorul excepţiei fiind nemulţumit de refuzul „nejustificat” al R.A.D.E.F. - „Româniafilm” de a încheia protocolul de predare/primire al bunurilor la care face referire art. II pct. 5 din Legea nr. 328/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

În subsidiar, se apreciază că nu sunt întemeiate susţinerile referitoare la faptul că scopul ordonanţei de urgenţă criticate ar fi fost acela de contracarare a unei măsuri de politică legislativă adoptată de Parlament. Dimpotrivă, adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă s-a impus ca urmare a realizării doar parţiale a măsurilor impuse prin lege, în speţă, art. II pct. 5 din Legea nr. 328/2006, precum şi a necesităţii adoptării unor măsuri legislative în vederea clarificării regimului juridic al imobilelor rămase în domeniul privat al statului şi în administrarea R.A.D.E.F. - „Româniafilm”, după expirarea termenului de 6 luni în care se putea încheia protocolul de predare/primire între reprezentantul mandatat de regia autonomă şi, respectiv, primarul unităţii administrativ-teritoriale beneficiare.

Avocatul Poporului arată că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale. În acest sens, apreciază că emiterea ordonanţei de urgenţă criticate nu a fost motivată de necesitatea reglementării într-un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit, ci, dimpotrivă, de contracararea unei măsuri de politică legislativă în domeniul cinematografiei adoptate de Parlament. Aşa fiind, în condiţiile în care legiuitorul primar a stabilit deja, prin Legea nr. 303/2008, lista sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic aflate în administrarea R.A.D.E.F. - „Româniafilm”, Guvernul, prin intervenţia sa ulterioară, intră în conflict cu prevederile art. 61 alin. (1) din Constituţie.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost lega! sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 25 mai 2011.

Analizând cererea de chemare în judecată şi având în vedere conţinutul normativ al ordonanţei de urgenţă, Curtea reţine, pe de o parte, că litigiul de fond vizează imobilele prevăzute la poziţiile nr. 82 şi 83 din anexa nr. 1 care face parte integrantă din ordonanţa de urgenţă criticată, iar, pe de altă parte, că situaţia juridică a acestora, precum şi a tuturor imobilelor prevăzute în anexa nr. 1 este reglementată prin art. 1 alin. (1) şi (4) al aceluiaşi act normativ. De asemenea, din motivarea autorului excepţiei rezultă că acesta este nemulţumit de ipoteza normativă a acelor dispoziţii ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 care se referă la imobilele nominalizate în cadrul anexei nr. 1 cuprinse În aceiaşi act normativ. În aceste condiţii, Curtea constată că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011, prevederi care vizează regimul juridic al imobilelor prevăzute la anexa nr. 1 şi, implicit, al celor de la poziţiile nr. 82 şi 83 din actul normativ criticat. În consecinţă, Curtea urmează a se pronunţa asupra acestor dispoziţii, care au următorul cuprins: „(1) Pentru sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, împreună cu terenurile şi bunurile mobile aferente, prevăzute în anexa nr. 1, aflate în domeniul privat al statului şi în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor „Româniafilm”, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă nu mai pot fi încheiate protocoale între primarul unităţii administrativ-teritoriale beneficiare şi reprezentantul mandatat de către conducerea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor „Româniafilm”, astfel cum prevăd dispoziţiile art. II pct. 5 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, cu modificările şi completările ulterioare. (...)

(4) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.”

Textul de lege criticat face referire la prevederile art. II pct. 5 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 27 iulie 2006, astfel cum au fost modificate prin articolul unic pct. 8 din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 30 decembrie 2008, care au următoarea redactare:

„5. Punerea în aplicare a dispoziţiilor pct. 1-4 se face pe baza unui protocol încheiat între primarul unităţii administrativ-teritoriale beneficiare şi reprezentantul mandatat de către conducerea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor „România-Film”, în acest scop, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Protocolul încheiat va fi asumat de către consiliile locale respective prin hotărâre.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului şi art. 115 alin. (4) privind situaţiile în care Guvernul are competenţa de a emite ordonanţe de urgenţă. De asemenea, deşi autorul excepţiei nu menţionează în mod expres, din motivarea excepţiei rezultă că acesta se referă şi la încălcarea dispoziţiilor art. 136 alin. (2) referitoare la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este întemeiată şi urmează a fi admisă, pentru următoarele considerente:

I. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine, în esenţă, că imobilele vizate prin art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011, cu referire la anexa nr. 1 cuprinsă în acelaşi act normativ, au intrat în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale în temeiul articolului unic pct. 8 din Legea nr. 303/2008. În aceste condiţii, includerea aceloraşi imobile în domeniul privat al statului şi în administrarea R.A.D.E.F. - „Româniafilm” echivalează, în opinia autorului excepţiei, cu contracararea măsurilor legislative adoptate de Parlament, în speţă articolul unic pct. 8 din Legea nr. 303/2008, transformând competenţa excepţională de legiferare pe care Guvernul o deţine, prin intermediul ordonanţelor de urgenţă, întru-na generală, lucru de neadmis într-un stat de drept.

În legătură cu regimul juridic al sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic, Curtea reţine că imobilele cu destinaţia de cinematografe au trecut în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale locale şi în administrarea consiliilor locale respective prin efectul Legii nr. 303/2008, iar protocolul de predare-primire care se încheia, punctual, pentru fiecare imobil în parte, între unitatea administrativ-teritorială şi administratorul R.A.D.E.F. - „Româniafilm” nu avea natura juridică a unui titlu de proprietate, fiind, aşa cum s-a statuat în jurisprudenţa Curţii, modalitatea practică de preluare a acestor imobile.

În acest sens sunt şi deciziile Curţii Constituţionale nr. 269 din 16 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 aprilie 2010, nr. 980*) şi nr. 981**) din 22 noiembrie 2012, nepublicate încă la data pronunţării prezentei decizii prin care s-a statuat că, în conformitate cu prevederile art. II pct. 1 din Legea nr. 328/2006, modificată prin Legea nr. 303/2008, sălile şi grădinile de spectacol cinematografic au trecut din domeniul privat al statului în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale locale. Mai mult, în legătură cu natura juridică a protocolului de predare/primire a imobilelor în cauză, reglementat prin dispoziţiile art. II pct. 5 din Legea nr. 328/2006, cu modificările şi completările ulterioare, s-a statuat, în deciziile menţionate, că acesta reprezintă „modalitatea practică prin care unitatea administrativ-teritorială preia în proprietate publică şi spre administrare bunurile mobile şi imobile prevăzute la pct. 1-4 din actul normativ criticat”, adică obligaţia de predare a acestor imobile.

II. În ceea ce priveşte cadrul legal prin care au fost reglementate modalităţile de desfăşurare a activităţilor din domeniul cinematografiei, în general, precum şi administrarea bunurilor care fac parte din patrimoniul cinematografiei naţionale, în special, Curtea reţine următoarele:

Iniţial, potrivit prevederilor art. 65 din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 4 august 2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 328/2006, sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, precum şi terenurile aferente acestora, se aflau în proprietatea privată a statului şi în administrarea R.A.D.E.F. - „Româniafilm”.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 15 februarie 2008, legiuitorul a modificat Legea nr. 328/2006 şi a instituit posibilitatea trecerii, prin hotărâre a Guvernului, a imobilelor cu destinaţia de cinematografe din domeniul privat al statului şi din administrarea R.A.D.E.F. - „Româniafilm” în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea autorităţilor publice locale.

Ulterior a fost adoptată Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, prin care s-a prevăzut, în articolul unic pct. 8, că sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, cu modificările şi completările ulterioare, aflate în domeniul privat al statului şi în administrarea R.A.D.E.F. - „Româniafilm”, împreună cu terenurile şi bunurile mobile aferente, trec în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale locale, comunale, orăşeneşti, municipale şi al sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, şi în administrarea consiliilor” locale respective. Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, s-a pronunţat asupra acestei modalităţi de trecere a bunurilor imobile respective în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, statuând că aceasta s-a făcut prin efectul legii, ca mod de dobândire a proprietăţii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 269 din 16 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 aprilie 2010).

Dar, potrivit aceloraşi dispoziţii legale, predarea imobilelor se face pe baza unui protocol încheiat între primarul unităţii administrativ-teritoriale beneficiare şi reprezentantul mandatat de către conducerea R.A.D.E.F. - „Româniafilm”în acest scop, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2008, şi aprobat de către consiliile locale respective prin hotărâre.

În acest context legislativ, emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011, criticată în prezenta cauză, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor imobile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 9 septembrie 2011, este de natură să creeze un climat de instabilitate juridică, care generează o stare de incertitudine în privinţa subiectelor de drept vizate de aceste măsuri legislative.

Curtea constată că emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011, fără a ţine seama de efectele juridice deja produse de reglementarea anterioară, respectiv Legea nr. 303/2008, şi fără respectarea regimului juridic al proprietăţii publice a unităţilor administrativ-teritoriale, în genera], precum şi a procedurii de trecere din domeniul public al acestora în domeniul public al statului, astfel cum este reglementată prin prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, în special, obligaţie care incumbă şi legiuitorului delegat, înfrânge principiul securităţii raporturilor juridice civile, ca urmare a lipsei de coerenţă, claritate şi previzibilitate a normei legale, în condiţiile existenţei unor soluţii legislative contradictorii.

În acord cu jurisprudenţa sa (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 980 şi nr. 981 din 22 noiembrie 2012, nepublicate la data pronunţării prezentei decizii), Curtea reţine că principiul securităţii raporturilor juridice civile constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept, astfel cum acesta este consacrat în mod expres prin dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală.

Cu privire la acest aspect, şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că principiul securităţii raporturilor juridice decurge implicit din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi constituie unul dintre principiile fundamentale ale statului de drept. În acest sens sunt hotărârile din 20 octombrie 2011 sau din 6 decembrie 2007, pronunţate în cauzele Nejdet Şahin şi Perihan Şahin împotriva Turciei, paragraful 56, respectiv Beian împotriva României (nr. 1), paragraful 39. De asemenea, prin Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunţată în Cauza Păduraru împotriva României, (paragraful 92), instanţa de la Strasbourg a statuat că „(...) odată ce Statul adoptă o soluţie, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate şi coerenţă rezonabile pentru a evita pe cât este posibil insecuritatea juridică şi incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluţii.”

În acest sens, Curtea constată că, potrivit prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, trecerea unui bun din proprietatea publică a unei unităţi administrativ-teritoriale în proprietatea publică al statului se face, la cererea Guvernului, prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local.

Aşadar, nerespectarea acestei proceduri legale este de natură să contravină dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 136 alin. (2) referitoare la proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, şi pe cale de consecinţă, şi dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept şi alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor.

Prin urmare, Curtea constată că, pentru considerentele reţinute mai sus, prevederile art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, cu referire la imobilele menţionate la poziţiile nr. 1-12, nr. 14-91, nr. 93-156 şi nr. 158-166 din anexa nr. 1, care face parte integrantă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011, sunt neconstituţionale.

Aşadar, neconstituţionalitatea astfel constatată se referă la imobilele menţionate în anexa nr. 1 din actul normativ criticat, iar nu şi la anexa nr. 2.

Faţă de cauza de neconstituţionalitate astfel reţinută, Curtea constată că nu mai este cazul să se examineze şi celelalte motive de neconstituţionalitate invocate de către autorul excepţiei.

III. De asemenea, Curtea constată că, prin deciziile nr. 980 şi nr. 981 din 22 noiembrie 2012, nepublicate la data pronunţării prezentei decizii, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, cu referire la imobilele menţionate în anexa nr. 1, poziţiile nr. 13, 92 şi 157, astfel încât, cu privire la aceste prevederi legale, prezenta excepţie de neconstituţionalitate a devenit inadmisibilă.

IV. Ţinând cont de dispoziţiile art. 31 alin (2) din Legea nr. 47/1992, în caz de admitere a excepţiei, Curtea este competentă să se pronunţe şi asupra constituţionalităţii altor prevederi din actul atacat, de care în mod necesar şi evident nu pot fi disociate prevederile menţionate în sesizare. Astfel de prevederi sunt cele ale art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011, care reglementează trecerea din proprietatea privată a statului în proprietatea publică a statului şi în administrarea R.A.D.E.F. - „Româniafilm” a imobilelor prevăzute la poziţiile 134-166 din anexa nr. 1, care face parte integrantă din aceeaşi ordonanţă de urgenţă.

Prin urmare, Curtea constată că cele reţinute cu privire la neconstituţionalitatea prevederilor art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 sunt aplicabile mutatis mutandis şi prevederilor art. 1 alin. (2) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă.

V. Având în vedere inconsecvenţa reglementării legale privind regimul juridic al bunurilor din domeniul cinematografiei, în general, precum şi regimul juridic al bunurilor imobile - săli şi grădini de spectacol cinematografic, prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005, respectiv în anexa nr. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011, şi a bunurilor mobile aflate în inventarul sălilor şi al grădinilor de spectacol cinematografic, în special, Curtea constată că este necesară elaborarea unei reglementări unitare în domeniu, care să ţină cont de toate actele normative emise anterior, precum şi de jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie (în acest sens, pe lângă prezenta decizie, a se vedea, cu titlu exemplificativ, deciziile nr. 227 din 13 martie 2007, nr. 847 din 8 iulie 2008, nr. 1.217 din 12 noiembrie 2008, nr. 269 din 16 martie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 27 aprilie 2007, nr. 605 din 14 august 2008, nr. 808 din 3 decembrie 2008, şi, respectiv, nr. 265 din 23 aprilie 2010, precum şi deciziile nr. 980 şi nr. 981 din 22 noiembrie 2012, nepublicate încă la data pronunţării prezentei decizii).

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Municipiul Slobozia, prin primar, în Dosarul nr. 5.946/98/2010 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, cu referire la imobilele menţionate la poziţiile nr. 1-12, nr. 14-91, nr. 93-156 şi nr. 158-166 din anexa nr. 1 care face parte integrantă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011, precum şi cele ale art. 1 alin. (2) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă sunt neconstituţionale.

2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, cu referire la imobilele menţionate la poziţiile nr. 13, nr. 92 şi nr. 157 din anexa nr. 1 care face parte integrantă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011.

Definitivă şi general obligatorie.

Prezenta decizie se comunică celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 ianuarie 2013.

PREŞEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent-şef,

Benke Károly

 


*) Decizia nr. 980 din 22 noiembrie 2012 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 25 ianuarie 2013.

**) Decizia nr. 981 din 22 noiembrie 2012 a fost publicată în Monitorul Oficia al României, Partea I, nr. 58 din 25 ianuarie 2013.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind înlocuirea unor membri ai Comisiei speciale de retrocedare

 

Având în vedere propunerile formulate de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor prin adresele nr. 1 265/G.B. din 19 decembrie 2012, respectiv nr. 65/G.B. din 16 ianuarie 2013,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al pct. 2 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.164/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobata cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind organizarea şi funcţionarea Comisiei speciale de retrocedare, cu modificările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Ovidiu Puţura, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei, se numeşte în calitatea de membru al Comisiei speciale de retrocedare în locul domnului Silviu Gabriel Barbu.

Art. 2. - Pe data prevăzută la art. 1, doamna Roxana Batâr, reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice, şef serviciu, Direcţia generală juridică din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, se numeşte în calitatea de membru al Comisiei speciale de retrocedare în locul doamnei Ioana Toma.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 7 februarie 2013.

Nr. 106.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne de către domnul Ioan-Nicolae Căbulea

 

Având în vedere propunerea formulată de Ministerul Afacerilor Interne prin Adresa nr. 321/RS din 6 februarie 2013,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), al art. 89 alin. (21), precum şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne de către domnul Ioan-Nicolae Căbulea.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 7 februarie 2013.

Nr. 107.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Marius Linul în funcţia de subsecretar de stat la Departamentul de informaţii şi protecţie internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Marius Linul se numeşte în funcţia de subsecretar de stat la Departamentul de informaţii şi protecţie internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 7 februarie 2013.

Nr. 108.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.561/2011

 

În baza prevederilor art. 242 şi 243 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Metodologia privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.561/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 şi 767 bis din 31 octombrie 2011, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 9, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:

„(4) Examenul pentru obţinerea gradelor didactice în învăţământ poate fi susţinut la una dintre specializările înscrise pe diploma/diplomele pe care candidatul le deţine sau la una dintre disciplinele pe care cadrul didactic le poate preda conform Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar.

(5) Specializările/Programele de studii şi formele de învăţământ pentru absolvenţii cu studii universitare de lungă/scurtă durată sau care au finalizat ciclul I de studii universitare de licenţă, înscrişi pentru susţinerea examenelor în vederea obţinerii gradelor didactice în învăţământ, care au început studiile după intrarea în vigoare a Legii nr. 88/1993 privind acreditarea instituţiilor din învăţământul superior şi recunoaşterea diplomelor, republicată, trebuie să fi fost acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, în baza unei hotărâri de Guvern.”

2. La articolul 17, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Prin excepţie, pentru educatori/educatoare, învăţători/învăţătoare, institutori, maiştri-instructori, antrenori şi alte categorii de cadre didactice cu studii medii din învăţământul de masă şi învăţământul special, în comisiile pentru obţinerea gradelor didactice sau pentru coordonarea lucrării metodico-ştiinţifice pot fi numite şi cadre didactice având specialitatea în care candidaţii susţin examenul ori, după caz, limba română, matematică, pedagogie, psihopedagogie, psihopedagogie specială şi care au gradul didactic I sau titlul ştiinţific de doctor.”

3. La articolul 18, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 18. - (1) Subiectele pentru probele de examen pentru obţinerea gradelor didactice, inclusiv pentru colocviul de admitere, se stabilesc în plenul comisiei de examinare, pe baza unei tematici şi bibliografii din programele în vigoare, aprobate prin ordin de ministru.”

4. La articolul 22, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Pentru lucrările care au primit iniţial note cuprinse între 7,50 şi 7,99, inclusiv note de 7,50 şi 7,99, respectiv între 9,50 şi 9,99, inclusiv 9,50 şi 10, nota definitivă este nota acordată de comisia de contestaţii.”

5. Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 23. - (1) Pentru promovarea examenului de acordare a gradului didactic II, candidatul trebuie să obţină cel puţin nota 8 (opt) la inspecţia specială şi cel puţin nota 8 (opt) la testul din metodica specialităţii şi, respectiv, la proba orală din cadrul examenului. Candidaţii care nu obţin nota minimă la o probă nu se pot prezenta la probele următoare.

(2) Media generala de promovare a examenului de acordare a gradului didactic II se calculează ca medie aritmetică a celor 3 probe.

(3) Media generală de promovare a examenului de acordare a gradului didactic II este cel puţin 8 (opt).”

6. La articolul 29 alineatul 1, după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:

,,c) candidaţii care au obţinut media 10,00 la examenul de acordare a gradului didactic II au dreptul de a susţine inspecţia curentă I în perioada de înscriere la gradul didactic I.”

7. La articolul 35, alineatul (15) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(15) Proba de elaborare a lucrării metodico-ştiinţifice este evaluată printr-o notă de la 10 la 1, exprimată printr-un număr întreg sau cu două zecimale. Nota este acordată de conducătorul ştiinţific şi este înscrisă la finalul referatului întocmit de acesta pentru fiecare lucrare condusă. Pentru a fi acceptată la susţinere, lucrarea trebuie să primească cel puţin nota 9 (nouă).”

8. La articolul 39, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Nota la proba de susţinere a lucrării metodico-ştiinţifice se calculează ca medie aritmetică a notelor, de la 10 la 1, acordate de fiecare dintre cei 3 membri ai comisiei, ca număr întreg sau cu zecimale. Nota acordată nu poate fi contestată. Nota minimă de promovare a acestei probe este 9 (nouă).”

9. Anexele nr. 2,7,8 şi 17 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1-4, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

10. În anexa nr. 11, sintagma „Definitivarea în învăţământ” se va înlocui cu sintagma „Gradul didactic II”.

Art. II. - Direcţia generală resurse umane şi reţea şcolară naţională din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, inspectoratele şcolare, casele corpului didactic, instituţiile de învăţământ - centre de perfecţionare a personalului didactic din învăţământul preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

 

Bucureşti, 1 februarie 2013.

Nr. 3.129.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 2 la metodologie)

 

FIŞĂ DE EVALUARE

a activităţii didactice în cadrul Inspecţiei curente/speciale pentru acordarea gradului didactic II

Numele, iniţiala tatălui, prenumele cadrului didactic inspectat:

Numele avut înainte de căsătorie (acolo unde este cazul):

Funcţia didactică: Specialitatea:

Unitatea de învăţământ:

Data efectuării inspecţiei:

Inspector şcolar de specialitate/metodist numit prin delegaţia nr. ............din........................

(numele şi prenumele, funcţia didactică, specialitatea, gradul didactic, unitatea şcolară de la care provine)

I. ACTIVITATEA DIDACTICA

I A.

ACTIVITĂŢI VERIFICARE

1. Clasa

Tipul lecţiei

Titlul lecţiei

2. Clasa

Tipul lecţiei

Titlul lecţiei

3. Clasa

Tipul lecţiei

Titlul lecţiei

4. Clasa

Tipul lecţiei

Titlul lecţiei

 

GRUPA DE INDICATORI

CRITERII DE EVALUARE

PUNCTAJ  MAXIM

PUNCTAJ ACORDAT

 

I B.

PROIECTAREA ACTVITĂŢILOR

(maximum 10 p)

Documentare ştiinţifică

2

 

Definirea obiectivelor şi obiectivele operaţionale

2

 

Corelaţia dintre obiective şi celelalte componente ale actului didactic (conţinut, strategie, mijloace de învăţământ, forme de organizare, evaluare etc.)

6

 


 

I C.

 

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR

(maximum 40 p)

 

 

 

Reprezentarea conţinutului

2

 

Economia (esenţializarea) conţinutului

Gradul de structurare şi organizare a materialului (schema, planul, structura logică etc.)

2

 

Puterea efectivă a conţinutului (de a genera idei noi, opinii, soluţii etc.)

2

 

Caracterul ştiinţific

2

 

Corelaţii intra- şi interdisciplinare, caracter practic-aplicativ

2

 

Corelaţia conţinutului cu strategia didactică şi cu tipul de interacţiune

4

 

Raportul dintre durata afectată solicitării elevilor şi cea afectată explicaţiilor, în funcţie de specificul conţinutului, de tipul şi de varianta lecţiei, de particularităţile dezvoltării psihointelectuale etc.

6

 

Concordanţa naturii solicitărilor cu particularităţile conţinutului

4

 

Raportul dintre activitatea personală a elevilor şi activitatea frontală, în contextul dat

3

 

Activitatea elevilor la nivelul proximei dezvoltări

3

 

Organizarea colectivului şi a activităţii

1

 

Acţiuni logice de organizare şi prelucrare a informaţiei. Acţiuni strategice de dezvoltare

2

 

Impunere

1

 

Diferenţiere

2

 

Evaluarea

2

 

Crearea climatului afectiv-emoţional

2

 

I D.

RANDAMENTULUI ŞCOLAR

(maximum 10 p)

 

Realizarea evaluării predictive (matricea conceptuală de bază)

 

 

Realizarea evaluării formative

 

 

Relaţia cerinţe-obiective

 

 

Realizarea progresului şcolar (raportul dintre rezultatele obţinute de elevi la începutul şi la finalul unei secvenţe de învăţare)

 

 

Preocuparea pentru motivarea notei şi formarea capacităţii de autoevaluare

 

 

Raportul dintre conţinutul evaluării si conţinutul învăţării (cunoştinţe, priceperi, deprinderi, capacităţi, aptitudini, atitudini, interese etc.)

2

 

Raportul dintre notarea profesorului şi norma docimologică

1

 

Relaţia dintre predare-învăţare, evaluare şi (compensare) ameliorare, pe parcursul activităţii didactice

2

 

 

I E.

CUNOAŞTEREA ŞI CONSILIEREA ELEVILOR

(maximum 10 p)

Strategii de diferenţiere şi individualizare

4

 

Adaptarea exigenţelor la particularităţile de vârstă/individuale ale elevilor

3

 

Adaptarea exigenţelor la programul zilnic al elevilor

3

 

 

I F.

COMPETENŢE PSIHO-RELAŢIONALE

(maximum 4 p)

În raporturile cu elevii

4

 

În raporturile cu părinţii

În raporturile cu cadrele didactice

În raporturile cu comunitatea locală


 

I G.

AUTOEVALUAREA

(maximum 10 p)

Autoanaliza

5

 

Aprecierea obiectivă

5

 

 

 II. ACTIVITATEA EDUCATIVĂ ÎN ŞCOALĂ ŞI ÎN AFARA El

(maximum 4 p)

4

 

 

 III. ACTIVITATEA DE PERFECŢIONARE METODICĂ ŞI ŞTIINŢIFICĂ

(maximum 8 p)

8

 

 

IV. APRECIEREA CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE

(maximum 4 p)

4

 

PUNCTAJ TOTAL ACORDAT

Maximum 100 p

 

 

NOTA ACORDATĂ/CALIFICATIVUL ACORDAT

 

 

V. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

 

 

 

 

 

 

 

 

Pentru un punctaj de minimum 95 de puncte se acordă nota 10.

Minimum 85 puncte

Calificativ FB

Pentru un punctaj cuprins între 85 de puncte şi 94 de puncte se acordă nota 9.

între 65 şi 84 de puncte

Calificativ B

Pentru un punctaj cuprins între 75 de puncte şi 84 de puncte se acordă nota 8.

între 45 şi 64 de puncte

Calificativ S

Pentru un punctaj cuprins între 65 de puncte şi 74 de puncte se acordă nota 7.

Sub 45 de puncte

Calificativ I

Pentru un punctaj cuprins între 55 de puncte şi 64 de puncte se acordă nota 6.

 

 

Pentru un punctaj cuprins între 45 de puncte şi 54 de puncte se acordă nota 5.

 

 

 

Inspector/Metodist,

Candidat,

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 7 la metodologie)

 

TABEL NOMINAL

cuprinzând personalul didactic care a promovat examenele pentru obţinerea gradului didactic II

 

……………………………………………………….

Anul şcolar.......................................................................................

(unitatea de învăţământ/centru de perfecţionare)

Sesiunea............................................................................................

 

Categoria de personal didactic......................................................

 

Specializarea ……………………………………………………….

 

Nr. crt.

Numele, iniţiala prenumelui tatălui şi prenumele

Unitatea de învăţământ la care funcţionează şi localitatea, judeţul

Definitivarea în învăţământ obţinută

Vechimea la catedră (ani, luni)

de la obţinerea definitivării

în învăţământ

Inspecţia specială

Note obţinute la examen

Data efectuării

 

Nota

Metodica predării specialităţi

scris

Pedagogie – oral

Media generală

Observaţii, menţiuni

În anul

Sesiunea

Cu media

Anul

Luna

Ziua

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Rector,

Secretar-şef,

Director,

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa nr. 8 la metodologie)

 

FIŞĂ DE EVALUARE

a activităţii didactice în cadrul inspecţiei curente/speciale pentru acordarea gradului didactic 1

Numele, iniţiala tatălui, prenumele cadrului didactic inspectat:

Numele avut înainte de căsătorie (acolo unde este cazul):

Funcţia didactică:

Specialitatea:

Unitatea de învăţământ:

Data efectuării inspecţiei:

Inspector şcolar de specialitate/Metodist numit prin delegaţia nr. ............din............

(numele şi prenumele, funcţia didactică, specialitatea, gradul didactic, unitatea şcolară de la care provine)

I. ACTIVITATEA DIDACTICĂ

I A. ACTIVITĂŢI VERIFICATE

1. Clasa

Tipul lecţiei

Titlul lecţiei

2. Clasa

Tipul lecţiei

Titlul lecţiei

3. Clasa

Tipul lecţiei

Titlul lecţiei

4. Clasa

Tipul lecţiei

Titlul lecţiei

 

GRUPA DE INDICATORI

CRITERII DE EVALUARE

PUNCTAJ  MAXIM

PUNCTAJ ACORDAT

 

I B.

PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR

(maximum 9 p)

Documentare ştiinţifică

2

 

Definirea obiectivelor şi obiectivele operaţionale

2

 

Corelaţia dintre obiective şi celelalte componente ale actului didactic (conţinut, strategie, mijloace de învăţământ, forme de organizare, evaluare etc.)

5

 

 

I C.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR

(maximum 51 p)

Reprezentarea conţinutului 29090220

4

 

Economia (esenţializarea) conţinutului

Gradul de structurare şi organizare a materialului (schema, planul, structura logică etc.)

Puterea efectivă a conţinutului (de a genera idei noi, opinii, soluţii etc.) Caracterul ştiinţific

3

3

3

 

Corelaţii intra- şi interdisciplinare, caracter practic-aplicativ

3

 

Corelaţia conţinutului cu strategia didactică şi cu tipul de interacţiune

5

 

Raportul dintre durata afectată solicitării elevilor şi cea afectată explicaţiilor, în funcţie de specificul conţinutului, de tipul şi de varianta lecţiei, de particularităţile dezvoltării psihointelectuale etc.

6

 

Concordanţa naturii solicitărilor cu particularităţile conţinutului

5

 

Raportul dintre activitatea personală a elevilor şi activitatea frontală, în contextul dat

5

 

Activitatea elevilor la nivelul proximei dezvoltări

4

 

Organizarea colectivului şi a activităţii

1

 

 Acţiuni logice de organizare şi prelucrare a informaţiei. Acţiuni strategice de dezvoltare

2

 

Impunere

1

 

Diferenţiere

2

 

Evaluarea

2

 

Crearea climatului afectiv-emoţional

2

 

 

I D.

EVALUAREA RANDAMENTULUI ŞCOLAR

(maximum 15 p)

 

 

 

 

 

 

 

 

Realizarea evaluării predictive (matricea conceptuală de bază)

2

 

Realizarea evaluării formative

2

 

Relaţia cerinţe-obiective

2

 

Realizarea progresului şcolar (raportul dintre rezultatele obţinute de elevi la începutul şi la finalul unei secvenţe de învăţare)

2

 

Preocuparea pentru motivarea notei şi formarea capacităţii de

autoevaluare

2

 

Raportul dintre conţinutul evaluării şi conţinutul învăţării (cunoştinţe, priceperi, deprinderi, capacităţi, aptitudini, atitudini, interese etc.)

2

 

Raportul dintre notarea profesorului şi norma docimologică

1

 

Relaţia dintre predare-învăţare, evaluare şi (compensare) ameliorare, pe parcursul activităţii didactice

2

 

 

I E.

CUNOAŞTEREA ŞI CONSILIEREA ELEVILOR

(maximum 8 p)

Strategii de diferenţiere şi individualizare

3

 

Adaptarea exigenţelor la particularităţile de vârstă/individuale ale elevilor

3

 

Adaptarea exigenţelor la programul zilnic al elevilor

2

 

 

I F.

COMPETENŢE PSIHO-RELAŢIONALE

(maximum 2 p)

În raporturile cu elevii

2

 

În raporturile cu părinţii

În raporturile cu cadrele didactice

În raporturile cu comunitatea locală

 

I G.

AUTOEVALUAREA

(maximum 6 p)

 Autoanaliza

3

 

 Aprecierea obiectivă

3

 


 

II. ACTIVITATEA EDUCATIVA ÎN ŞCOALĂ ŞI ÎN AFARA El

(maximum 5 p)

5

 

 

III. ACTIVITATEA DE PERFECŢIONARE METODICĂ ŞI ŞTIINŢIFICĂ

(maximum 2 p)

2

 

 

IV. APRECIEREA CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE

(maximum 2 p)

2

 

PUNCTAJ TOTAL ACORDAT

Maximum 100 p

 

 

NOTA ACORDATĂ/CALIFICATIVUL ACORDAT

 

 

V. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

 

 

 

 

 

 

 

 

Pentru un punctaj de minimum de 95 puncte se acordă nota 10.

 

 

Pentru un punctaj cuprins între 85 de puncte şi 94 de puncte se acordă nota 9.

Minimum 90 de puncte

Calificativ FB

Pentru un punctaj cuprins între 75 de puncte şi 84 de puncte se acordă nota 8.

Între 70 şi 89 de puncte

Calificativ B

Pentru un punctaj cuprins între 65 de puncte şi 74 de puncte se acordă nota 7.

Între 50 şi 69 de puncte

Calificativ S

Pentru un punctaj cuprins între 55 de puncte şi 64 de puncte se acordă nota 6.

Sub 50 de puncte

Calificativ I

Pentru un punctaj cuprins între 45 de puncte şi 54 de puncte se acordă nota 5.

 

 

 

Inspector/Metodist,

 

 

Director,

Candidat,

 

ANEXA Nr. 4

(Anexa nr. 17 la metodologie)

TABEL NOMINAL

cu personalul didactic care a promovat probele pentru obţinerea gradului didactic I

 

……………………………………………………….

Anul şcolar.......................................................................................

(unitatea de învăţământ/centru de perfecţionare)

Sesiunea............................................................................................

 

Categoria de personal didactic......................................................

Nr. ......./...............

Specializarea ……………………………………………………….

 

Nr. crt.

Numele, iniţiala

prenumelui tatălui şi prenumele

Unitatea de învăţământ la care funcţionează şi localitatea

Gradul didactic II

obţinut

Vechimea la catedra

(ani. luni)

de la obţinerea gradului didactic II, la 1 septembrie*)

Inspecţia specială

Recenzia lucrării metodico-ştiinţifice

Susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice

Nota de promovare a examenului

Observaţii,

menţiuni

Data efectuării

Media obţinută

Nota acordata

Data

Nota acordată

În anul

Cu media

 

Ziua

Luna

Anul

Ziua

Luna

Anul

1)

2)

3)

Nota medie

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Rector,

 

Director,

Secretar-şef,

 

Tabelul nominal este alcătuit în conformitate cu datele din rapoartele de inspecţie specială, cu fişele de înscriere şi cu catalogul candidaţilor care au promovat probele pentru obţinerea gradului didactic I şi se înaintează Ministerului Educaţiei Naţionale în două exemplare, însoţit de adresă, atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic.


*) Anul în care se finalizează examenul de obţinerea gradul didactic I

1) Preşedinte

2) Conducător ştiinţific

3) Inspector de specialitate/Metodist

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

ORDIN

privind cota procentuală pentru contribuţia asigurătorilor la Fondul de protecţie a victimelor străzii

 

Potrivit Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 22 ianuarie 2013, prin care s-a adoptat modificarea cotei procentuale pentru contribuţia asigurătorilor la Fondul de protecţie a victimelor străzii,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (26) şi (27), precum şi ale art. 251 alin. (7) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Contribuţia asigurătorilor care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, denumită asigurarea RCA, la Fondul de protecţie a victimelor străzii, aferentă anului 2013, este stabilită la cota procentuală de 1,0% din volumul primelor brute încasate pentru această asigurare.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 5/2012 privind cota procentuală pentru contribuţia asigurătorilor la Fondul de protecţie a victimelor străzii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 27 martie 2012.

Art. 3. - Direcţiile de specialitate din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor asigură ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

 

Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Daniel George Tudor

 

Bucureşti, 4 februarie 2013.

Nr. 8.

 

RECTIFICĂRI

 

La Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.008 din 27 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2013, se face următoarea rectificare:

- la pagina 5, coloana a doua, paragraful 3, în loc de: „ceilalţi salariaţi.”se va citi: „salariaţi.

 

În anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.199/2012 privind schimbarea titularului dreptului de administrare a unui imobil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 859 din 19 decembrie 2012, se face următoarea rectificare:

- la tabel, în coloana „Caracteristicile tehnice ale imobilului care se transmite”, în loc de: „Pavilion L corp A din imobilul 2400 (parţial):

- Suprafaţa construită = 492 mp

- Suprafaţa desfăşurată = 1.968 mp

- Suprafaţa totală a terenului = 1.500 mp” se va citi: „Pavilion I corp a din imobilul 2400 (parţial):

- Suprafaţa construită = 492 mp

- Suprafaţa desfăşurată = 1.968 mp

Suprafaţa totală a terenului = 1.500 mp”.