MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 12/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 12         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 8 ianuarie 2013

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 975 din 22 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3201 alin. 2, 4, 5, 7 si 8 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 1.011 din 27 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.191/2012. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Periş, judeţul Ilfov

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

284/2012. - Ordin al ministrului administraţiei şi internelor pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor

 

6.389/2012. - Ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului privind aprobarea Programei de evaluare naţionala pentru elevii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă şi a Programei de bacalaureat naţional la disciplina limba turcă modernă

 

1. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru modificarea art. 2 alin. (1) din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.246/2012 privind desemnarea persoanelor responsabile cu identificarea şi declararea potenţialilor donatori de organe şi/sau ţesuturi şi/sau celule aflaţi în moarte cerebrală

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 975

din 22 noiembrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3201 alin. 2,4, 5,7 şi 8 din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3201 alin. 2, 4, 5, 7 şi 8 din Codul de procedura penală, excepţie ridicată din oficiu de instanţa de judecată în Dosarul nr. 15.369/118/2011 al Tribunalului Constanţa - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 794D/2012.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele;

Prin încheierea din 26 martie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 15.369/118/2011, Tribunalul Constanţa - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3201 alin. 2,4, 5, 7 şi 8 din Codul de procedură penală, aşa cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, excepţie ridicată din oficiu de către instanţa de judecată în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale la fond în care se fac cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie şi tentativă la omor deosebit de grav.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate instanţa de judecată susţine că prevederile art. 3201 alin. 2 din Codul de procedură penală încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 referitor la Egalitatea în faţa legii, art. 21 referitor la Accesul liber la justiţie, art. 24 referitor la Dreptul la apărare şi art. 124 alin. (1) potrivit căruia justiţia se înfăptuieşte în numele legii, deoarece este posibil ca anumite acte în circumstanţiere, cum ar fi referatul de evaluare întocmit de Serviciul de probaţiune, să nu poată fi obţinute mai devreme de primul termen de judecată care coincide cu termenul la care inculpatul are posibilitatea de a face declaraţia sa de vinovăţie. Totodată, este posibil ca alte acte în circumstanţiere, cum ar fi adeverinţe, diplome, caracterizări ori alte asemenea eliberate de autorităţi să nu fie disponibile până la termenul în care s-ar putea începe cercetarea judecătorească. De asemenea, deşi legea recunoaşte, prin ipoteză, că înscrisurile în circumstanţiere sunt utile apărării, refuză totuşi să asigure inculpatului un cadru procesual suficient pentru a le putea administra. Prin urmare, partea interesată nu poate beneficia de o apărare suficientă garantată de Constituţie, câtă vreme natura şi cuantumul pedepsei efectiv aplicabile depind în mare măsură şi de înscrisurile în circumstanţiere.

Totodată, grupul de cuvinte „recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul se sesizare” sunt de natură să afecteze înfăptuirea actului de justiţie astfel consacrat ţie art. 124 alin. (1), deoarece inculpatul este nevoit să recunoască indivizibil totalitatea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată prin rechizitoriu, deşi - în ipoteză - în mod greşit i s-a reţinut în actul de inculpare una sau mai multe dintre acestea.

Prevederile art. 3201 alin. 4 din Codul de procedură penală contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 referitor la Accesul liber la justiţie, art. 23 alin. (11) referitor la prezumţia de nevinovăţie şi ale art. 124 alin. (1) potrivit căruia justiţia se înfăptuieşte în numele legii, în măsura în care s-ar interpreta în sensul că instanţa este obligată să soluţioneze cauza atunci când fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de către inculpat, în ciuda faptului că nu au fost lămurite aspecte importante legate de circumstanţiere, cum ar fi existenţa provocării, depăşirea limitei legitimei apărări, discernământul diminuat, o altă participaţie penală decât cea stabilită prin rechizitoriu etc.

Prevederile art. 3201 alin. 5 din Codul de procedură penală contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 referitor la Accesul liber la justiţie şi art. 124 alin. (1) potrivit căruia justiţia se înfăptuieşte în numele legii, în măsura în care se interpretează în sensul că instanţa este obligată să dispună disjungerea acţiunii civile, fără a putea examina oportunitatea acestei măsuri în condiţiile în care concluziile rezultate din soluţionarea acţiunii civile ar putea influenţa hotărâtor soluţia asupra laturii penale - cum ar fi constatarea consecinţelor reprezentate de cuantumul prejudiciului, acoperirea prejudiciului în timpul judecăţii - ce poate fi o circumstanţă judiciară atenuantă.

Prevederile art. 3201 alin. 7 din Codul de procedură penală contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitor la Egalitatea în faţa legii, în măsura în care exclude inculpatului beneficiul prevăzut de art. 3201 pe considerentul că legea prevede pentru fapta consumată (şi) detenţiunea pe viaţă, deşi în concret pedeapsa aplicabilă pentru tentativă nu poate fi decât închisoarea. În aceeaşi situaţie de neegalitate în faţa legii se află şi inculpatul trimis în judecată pentru o infracţiune pedepsibilă cu detenţiune pe viaţă alternativ cu pedeapsa închisorii, iar în concret instanţa s-ar orienta către aplicarea pedepsei închisorii, faţă de altul trimis în judecată pentru o infracţiune pedepsibilă numai cu închisoarea (de exemplu, omorul deosebit de grav în comparaţie cu omorul calificat).

Prevederile art. 3201 alin. 8 din Codul de procedură penală contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitor la Egalitatea în faţa legii, în măsura în care se interpretează că inculpatul nu beneficiază de dispoziţiile alin. 7 în cazul în care instanţa respinge eronat cererea - În temeiul alin. 8 -, eroare care apoi se constată în urma administrării probelor, menţinându-se situaţia de fapt indicată în rechizitoriu.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului face trimitere la susţinerile sale reţinute de Curtea Constituţională prin Deciziile nr. 80 din 2 februarie 2012, nr. 190 din 6 martie 2012, nr. 249 din 15 martie 2012, precum şi la deciziile nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011 şi nr. 1.618 din 20 decembrie 2011.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3201 alin. 2, 4, 5, 7 şi 8 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală - Judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei, introdus prin art. XVIII pct. 43 din Legea nr. 202/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, astfel cum a fost modificat prin art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 931 din 21 decembrie 2011, care au următorul conţinut:

„Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu solicită administrarea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere pe care ie poate administra ia acest termen de judecată. [...]

Instanţa de judecată soluţionează latura penală atunci când din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.

Dacă pentru soluţionarea acţiunii civile se impune administrarea de probe în faţa instanţei, se va dispune disjungerea acesteia. {.”]

Instanţa va pronunţa condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii. Dispoziţiile alin. 1-6 nu se aplică în cazul în care acţiunea penală vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă.

Instanţa respinge cererea atunci când constată că probele administrate în cursul urmăririi penale nu sunt suficiente pentru a stabili că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat. În acest caz instanţa continuă judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun.

Instanţa de judecată susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 referitor la Egalitatea în faţa legii, art. 21 referitor la Accesul liber la justiţie, art. 23 alin. (11) referitor la prezumţia de nevinovăţie, art. 24 referitor la Dreptul la apărare şi art. 124 alin. (1) potrivit căruia justiţia se înfăptuieşte

În numele legii.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin rechizitoriul din 9 decembrie 2011 s-a dispus trimiterea în judecată a trei inculpaţi cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie, tentativă la omor deosebit de grav şi furt calificat.

Înainte de începerea cercetării judecătoreşti, la termenul din 16 ianuarie 2012, instanţa de judecată a întrebat inculpaţii dacă sunt de acord să se facă aplicarea dispoziţiilor art. 3201 din Codul de procedură penală. Aceştia au răspuns afirmativ şi au menţionat că recunosc fapta şi nu doresc să se folosească de probatorii noi. Cu toate acestea, instanţa, pentru stabilirea corectă a cadrului procesual, a amânat cauza pentru data de 6 februarie 2012 în vederea introducerii în cauză, în calitate de părţi vătămate, a unui număr de trei unităţi spitaliceşti în care a fost internată partea vătămată.

La data de 6 februarie 2012 instanţa de judecată a apreciat că se impune disjungerea acţiunii civile, a declarat terminată cercetarea judecătoreasă şi a dat cuvântul pe fond în ce priveşte latura penală a procesului. Deliberând, s-a dispus menţinerea măsurii arestării preventive pentru un inculpat şi înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea pentru ceilalţi doi inculpaţi. Totodată, având în vedere dispoziţiile art. 117 din Codul de procedură penală potrivit Dăruia aceasta este obligatorie în cazul infracţiunii de omor deosebit de grav, s-a dispus efectuarea unei expertize psihiatrice. S-a amânat cauza pentru data de 27 februarie 2012.

La termenul din 27 februarie 2012 instanţa de judecată a constatat că sunt aplicabile dispoziţiile art. 3201 alin. 8 din Codul de procedură penală în sensul respingerii cererilor celor trei inculpaţi, întrucât în dosar sunt mai multe aspecte nelămurite, chiar şi în lipsa raportului de expertiză medico-legală.

Astfel, sunt nelămurite aspectele legate de leziunile aplicate părţii vătămate, de existenţa sau inexistenţa cartuşului pe ţeava pistolului, de existenţa sau inexistenţa drujbei etc. Pentru toate aceste motive, instanţa a apreciat că se impune efectuarea unei cercetări judecătoreşti potrivit procedurii de drept comun. Cu toate acestea, fără a dispune în dispozitiv o astfel de procedură, instanţa a avansat necesitatea invocării din oficiu a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3201 alin. 2, 4, 5, 7 şi 8 din Codul de procedură penală şi a amânat cauza pentru 19 martie 2012.

Totodată, prin încheierea din 27 februarie 2012, pronunţată în dosarul disjuns cu privire la latura civilă, s-a dispus reconexarea acestuia la dosarul penal iniţial, întrucât s-a dispus respingerea cererilor formulate de cei trei inculpaţi privind aplicarea art. 3201 din Codul de procedură penală.

La termenul din 19 martie 2012 instanţa „pune în discuţie aspectele invocate din oficiu la termenul anterior” (adică 27 februarie 2012), după care a amânat pentru data de 26 martie 2012 pronunţarea asupra excepţiei şi pentru data de 9 aprilie 2012 judecarea cauzei. Totodată, a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului şi a respins cererea de înlocuire a acesteia cu măsura obligării do a nu părăsi localitatea.

Aşa cum rezultă din succinta prezentare a dosarului, Curtea constată că o parte din critici le formulate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate izvorăsc din modul în care instanţa de judecată a înţeles să interpreteze şi să aplice la o speţă dată dispoziţiile art. 3201 din Codul de procedură penală. Or, o astfel de critică nu poate fi primită, deoarece instanţa de contencios constituţional este competentă să se pronunţe numai asupra prevederilor contestate, fără a putea să dispună cu privire la aplicabilitatea lor într-o cauză ori alta, aceasta din urmă fiind atributul exclusiv al instanţei de drept comun.

Dincolo de aspectele referitoare la cele relevate mai sus, Curtea constată că, pe fondul său excepţia este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Aplicarea procedurii simplificate este o derogare de la dreptul comun care presupune soluţionarea cu celeritate a unor cauze penale pentru care cercetarea judecătorească propriu-zisă devine redundantă, întrucât în prima fază a procesului penal au fost dezlegate în totalitate aspectele legate de existenţa infracţiunii şi de vinovăţia inculpatului.

Această procedură nu este însă un drept fundamental şi inculpatul este liber să uzeze sau nu de ea, după cum instanţa de judecată, în condiţiile în care constată că probele administrate în cursul urmăririi penale nu sunt suficiente pentru a stabili că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, poate respinge cererea.

Totodată, aspectele legate de identificarea faptei şi vinovăţia autorului aşa cum au fost reglementate în textul criticat nu neagă celelalte judecăţi referitoare la aplicarea pedepsei şi la individualizarea ei, judecătorul putând dispune condamnarea inculpatului cu reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, şi cu reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei amenzii. Astfel, potrivit art. 72 din Codul penal, la stabilirea şi la aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile părţii generale a aceluiaşi cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Or, aşa cum rezultă din chiar alin. 1 şi 2 al art. 3201 din Codul de procedură penală, inculpatul, din proprie voinţă, poate declara că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în rechizitoriu şi poate solicita ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmării penale şi, cu titlu de excepţie, pe baza unor înscrisuri în circumstanţiere pe care le poate administra la acei termen. În consecinţă, această procedură, pe lângă beneficiul celerităţii, este de natură a oferi inculpaţilor şi alte raţiuni pentru a depune toate diligentele necesare apărării ori pentru lămurirea tuturor aspectelor legate de obţinerea unor acte în circumstanţiere, de legitimă apărare, de scuza provocării ori alte asemenea. În măsura în care consideră că urmărirea penală a fost efectuată cu încălcarea prevederilor legale, atunci inculpatul este liber să nu uzeze de procedura simplificată.

Prin urmare, nu poate fi primită susţinerea referitoare la încălcarea principiului egalităţii în faţa legii, a accesului liber la justiţie şi a dreptului la apărare, deoarece actele în circumstanţiere cum ar fi diplome, adeverinţe, caracterizări, acoperirea prejudiciului etc. puteau fi obţinute de inculpat cu multă vreme înainte, trimiterea în judecată şi cercetarea judecătorească fiind momente procesuale care nu survin instantaneu. Nu poate fi primită nici critica potrivit căreia este afectat actul de înfăptuire a justiţiei, prin aceea că nu au fost lămurite aspecte importante legate de depăşirea legitimei apărări, discernământ diminuat, o altă participaţie decât cea stabilită prin rechizitoriu, întrucât, pe de o parte, aşa cum s-a arătat mai sus, instanţa poate respinge cererea de aplicare a dispoziţiilor art. 3201 din Codul de procedură penală şi, pe de altă parte, în situaţia în care va face aplicarea procedurii simplificate, instanţa poate uza de prevederile art. 334 din Codul de procedură penală referitor la schimbarea încadrării juridice.

Aşa fiind, ori de câte ori există dubii cu privire la vinovăţia inculpatului ori la existenţa legitimei apărări, care prin ele însele pot constitui cauze care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale ori care înlătură caracterul penal al faptei, tocmai în virtutea temeiului constituţional invocat al art. 124 alin. (1), instanţa este datoare să respingă cererea formulată, întrucât înfăptuirea justiţiei presupune aplicarea legii în acord cu dreptatea ca valoare supremă a statului de drept. Nici nu ar putea fi admisă o teză contrară, deoarece ar echivala cu admiterea posibilităţii condamnării unui inculpat nevinovat pentru o faptă pe care, din diferite raţiuni, acesta a înţeles să o recunoască odată cu cererea de aplicare a prevederilor art. 3201 din Codul de procedură penală. Prin urmare, aşa cum rezultă din economia sistematică a prevederilor contestate, legiuitorul, în acord cu dispoziţiile constituţionale invocate, creează cadrul procesual adecvat unei justiţii echitabile.

Nu poate fi primită nici critica referitoare la obligarea instanţei de a dispune disjungerea acţiunii civile, întrucât din redactarea textului rezultă univoc că se va dispune disjungerea dacă pentru soluţionarea acţiunii civile se impune administrarea de probe în faţa instanţei. Per a contrario, ori de câte ori acţiunea civilă nu necesită noi probatorii, nici instanţa nu este obligată să dispună disjungerea acesteia.

De asemenea, susţinerea potrivit căreia este afectat principiul egalităţii în faţa legii, deoarece exclude inculpatului beneficiul aplicării art. 3201 din Codul de procedură penală pe considerentul că legea prevede pentru fapta consumată şi detenţiunea pe viaţă, este inadmisibilă, întrucât în prezente cauză se fac cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor deosebit de grav, pentru care pedeapsa detenţiunii pe viaţă se înlocuieşte, în acord cu dispoziţiile art. 21 alin. 2 din Codul penal, cu pedeapsa închisorii de la 10 la 25 de ani.

Totodată, împrejurarea că infracţiunea de omor deosebit de grav prevede o pedeapsă alternativă, respectiv cu detenţiune pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 de ani, este, în opinia autorului, de natură a afecta principiul egalităţii în drepturi câtă vreme instanţa s-ar putea orienta spre pedeapsa închisorii. O astfel de critică este, de asemenea, inadmisibilă, deoarece se solicită, în realitate, completarea textului legal supus controlului. Voinţa legiuitorului este în această privinţă explicită, în sensul că exclude de la beneficiul aplicării procedurii simplificate acele infracţiuni care se pedepsesc cu detenţiune pe viaţă. O astfel de reglementare nu capătă valenţe discriminatorii, având o justificare obiectivă şi rezonabilă ce ţine de gravitatea extremă a faptei comise, pedeapsa detenţiunii pe viaţă fiind ultima pe scara graduală prevăzută de sistemul represiv românesc şi care, în acord cu art. 53 din Codul penal este cea mai aspră dintre pedepsele principale, fiind precedată (din perspectiva gradului de intensitate a măsurii de constrângere) de pedeapsa amenzii şi de închisoarea de la 15 zile la 30 de ani. Prin urmare, egalitate nu înseamnă uniformitate.

În sfârşit, ca răspuns complet asupra criticilor formulate în bloc, se poate observa că, potrivit art. 3201 alin. 6 din Codul de procedură penală, în cazul în care instanţa soluţionează cauza în temeiul alin. 1 al art. 320*, poate face aplicarea în mod corespunzător şi a prevederilor art. 334 referitor la Schimbarea încadrării juridice, art. 340 referitor la Dezbaterile şi ordinea în care se dă cuvântul, art. 341 referitor la Ultimul cuvânt al inculpatului, art. 342 referitor la Concluzii scrise, art. 343 referitor la Obiectul deliberării şi art. 344 referitor la Reluarea cercetării judecătoreşti sau a dezbaterilor, sens în care, dacă în cursul deliberării instanţa găseşte că o anumită împrejurare trebuie lămurită şi că este necesară reluarea cercetării judecătoreşti, repune cauza pe rol.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3201 alin. 2, 4, 5, 7 şi 8 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată din oficiu de instanţa de judecată în Dosarul nr. 15.369/118/2011 al Tribunalului Constanţa - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 noiembrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.011

din 27 noiembrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocarii - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Nicolaie Popa în Dosarul nr. 1.103/86/2012 ai Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.383D/2012.

La apelul nominal răspunde, pentru partea Societatea Comercială Stimas - SA. din Suceava, consilierul juridic, cu delegaţie depusă la dosar, constatându-se lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul consilierului juridic, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că asupra prevederilor criticate Curtea Constituţională s-a mai pronunţat. Totodată susţine că procedura de deschidere a insolvenţei se face prin hotărâre judecătorească, care este publică, astfel că orice creditor se poate înscrie în tabelul creditorilor. Continuarea unor procese separate ar face imposibilă desfăşurarea procedurii insolvenţei în condiţiile cadrului stabilit de Legea nr. 85/2006.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, întrucât prevederile criticate îşi găsesc justificarea în procedura insolvenţei, care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, concursual şi egalitar. Totodată, arată că anumite critici vizează completarea legii, aspect ce nu intră în atribuţiile instanţei de contencios constituţional.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 26 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 1.103/86/2012, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Nicolaie Popa cu ocazia soluţionării recursului formulat împotriva sentinţei pronunţate de Tribunalul Suceava - Secţia civilă, prin care s-a dispus disjungerea cererii privind plata despăgubirilor salariale, precum şi suspendarea judecării acţiunii.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006 sunt neconstituţionale, deoarece suspendă sine die judecarea cererilor privind plata drepturilor salariale, cât şi a obligaţiilor către stat, fără a introduce un termen-limită al duratei suspendării. Totodată, arată că, în cauza de faţă, această suspendare duce la inutilitatea şi ineficienta acţiunii admise în parte, respectiv desfiinţarea deciziei de concediere.

Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă opinează în sensul că prevederile criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale indicate.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, susţinerile părţii prezente, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:

- Art. 36: „De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea în drepturi şi art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

Asupra dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare Curtea s-a mai pronunţat, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 842 din 11 octombrie 2012*), nepublicată încă, Decizia nr. 300 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 31 mai 2012, sau Decizia nr. 1.075 din 20 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 7 ianuarie 2008.

Cu acele prilejuri, Curtea a observat că măsura stabilită prin textul de lege criticat se justifică prin natura specială a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006, procedură care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, concursual şi egalitar în care creditorii unui debitor comun să îşi poată valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în stare de insolvenţă.

În aceste condiţii, existenţa unor acţiuni paralele cu procedura concursuală prevăzută de lege ar produce incertitudine cu privire la masa credală, fapt ce ar face imposibilă evaluarea activului şi pasivului averii debitorului, în vederea distribuirii rezultatului lichidării.

Acest fapt nu poate fi privit ca reprezentând o piedică pentru creditori de a acţiona în vederea realizării drepturilor lor. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 64 din Legea nr. 85/2006, creditorii au posibilitatea ca, înscriind creanţele pe care le au în tabelul creanţelor împotriva debitorului, să participe la procedura insolvenţei pentru acoperirea creanţelor. În cazul salariaţilor, drepturile acestora sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creanţe de către administratorul/lichidatorul judiciar. În cadrul procedurii insolvenţei, creditorii pot folosi toate mijloacele procedurale puse la dispoziţie de lege pentru realizarea drepturilor lor.

Totodată, s-a reţinut că dreptul la acţiune al creditorilor, suspendat de textul de lege criticat, nu dispare, el fiind conservat prin art. 40 din Legea nr. 85/2006, care prevede, de asemenea, suspendarea curgerii termenelor de prescripţie a acţiunilor la care se referă textul de lege criticat. Aceste termene încep să curgă din nou în căzu! respingerii sau închiderii procedurii insolvenţei în condiţiile dispoziţiilor legale referitoare la prescripţia extinctivă, decăderea şi calculul termenelor.

În ceea ce priveşte susţinerea autorului referitoare la faptul că prevederile criticate nu conţin şi norme care să stabilească un termen cât poate opera suspendarea, se observă că aceasta are în vedere o completare a textului supus controlului de constituţionalitate. În legătură cu acestea, pe de o parte, se constată că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili procedura de judecată şi nu este atributul Curţii Constituţionale. Pe de altă parte, situaţia specifică avută în vedere la reglementarea procedurii insolvenţei a justificat instituirea unor norme de procedură speciale, fapt ce nu înseamnă, însă, că nu se asigură o garanţie efectivă a drepturilor creditorilor.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Nicolaie Popa în Dosarul nr. 1.103786/2012 al Curţii de Apei Suceava - Secţia J civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 noiembrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu

 


*) Decizia nr. 842 din 11 octombrie 2012 a fost publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 832 din 11 decembrie 2012.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Periş, judeţul Ilfov

În temeiul ari. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Periş, judeţul Ilfov, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei şi internelor,

Mircea Duşa

p. Ministrul delegat pentru administraţie,

Constantin Cătălin Chiper,

secretar de stat

 

Bucureşti, 4 decembrie 2012.

Nr. 1.191.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Periş, judeţul Ilfov

 

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Periş, judeţul Ilfov

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Periş se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bandă.

În partea dreaptă, în câmp roşu, se află un zid format din şaisprezece rânduri de cărămizi, rostuite negru, peste care broşează trei spice de grâu de aur, dispuse cel din dreapta în bandă, cel din stânga în bară, iar cel din mijloc în pal, fiind legate cu o panglică.

În partea stângă, în câmp albastru, se află silueta unei biserici de argint cu o singură turlă, văzută din faţă. Turla are două ferestre rectangulare, ajurate negru, poziţionate vertical, şi este surmontată de o cruce. Acoperişul turlei şi al bisericii este din şindrilă. În faţă se află o uşă, ajurată negru, cu un ancadrament terminat în boltă, flancată la dreapta şi la stânga de patru ferestre ajurate negru, cu deschideri boltite în partea de sus. Sub biserică se află două brâuri undate, de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Biserica reprezintă schitul de la Bălteni, declarat monument istoric, ce datează din secolul al XIV-lea, fiind restaurat de Hrizea Vornicul în anul 1626.

Brâurile undate semnifică râurile, lacurile şi bălţile, bogate în peşte, aflate în zona localităţii.

Zidul roşu şi spicele de grâu fac referire la ocupaţiile locuitorilor, prelucrarea lutului şi agricultura. Numărul spicelor de grâu simbolizează numărul satelor componente ale comunei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL ADMINISTRAŢI El ŞI INTERNELOR

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor

În temeiul art. 7 alin. (5) şi (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul administraţiei şi internelor emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 9 iunie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, după punctul 122 se introduc trei noi puncte, punctele 123-125, cu următorul cuprins:

„123. Direcţia Generală Audit Intern

124. Direcţia Generală pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

125. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Dolj”.

2. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - Elementele de compoziţie descrise şi forma grafică a scutului sau a câmpului heraldic, a pieselor şi figurilor heraldice, cromatica şi, după caz, devizele care individualizează structurile menţionate sunt prevăzute în planşele cuprinse în anexele nr. 1-125.”

3. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - Anexele nr. 1-125 fac parte integrantă din prezentul ordin.”

4. După anexa nr. 122 se introduc trei noi anexe, anexele nr. 123-125, având cuprinsul prevăzut în anexele nr. 1-3*), care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul administraţiei şi internelor,

Ion Stoica,

secretar general

Contrasemnează:

Ministrul delegat pentru administraţie,

Radu Stroe

 

Bucureşti, 21 decembrie 2012.

Nr. 284.


*) Însemnele heraldice din anexele nr. 1-3 sunt reproduse în facsimil,

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 123 la Ordinul nr. 490/2008)

 

DIRECŢIA GENERALĂ AUDIT INTERN

 

Însemnul heraldic al Direcţiei Generale Audit Intern va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Administraţiei şi Internelor, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul şi ghearele roşii, aripile deschise, ţinând în gheara dreaptă o spada de argint, iar în stânga o ramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei se află un scut scartelat: 1. pe roşu, un coif de argint, aşezat din faţă, cu apărătoare nazală şi cu o cută dispusă în pal şi care porneşte din vârf până înspre partea frontală: 2, pe albastru, un leu de aur, limbat şi armat roşu, având vârful cozii curbat spre spatele lui; 3. pe albastru, o balanţă de aur; 4. pe roşu, o cunună de lauri de argint.

În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECŢIA GENERALĂ AUDIT INTERN * M.A.I.

 

Semnificaţia elementelor însumate:

 

a) coiful văzut din faţă - autoritate absolută;

b) leu de aur - putere; geniu pătrunzător şi prevăzător;

c) limba şi ghearele roşii - forţa unităţii;

d) balanţa cu talgerele în echilibru - imparţialitate;

e) cununa de lauri - spirit bătăios, nobil şi just;

f) literele M.A.I. - sigla Ministerului Administraţiei şi Internelor.

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 124 la Ordinul nr. 490/2008)

 

DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU COMUNICAŢII ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI

 

Însemnul heraldic al Direcţiei Generale pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Administraţiei şi Internelor, după cum urmează: în scutul exterior, pe albastru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul şi ghearele roşii, aripile deschise, ţinând în gheara dreaptă o spadă de argint, iar în stânga o ramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei este un alt scut, de dimensiuni mai mici, împărţit în furcă răsturnată: 1. pe roşu, o cheie de aur poziţionată în pal; 2. pe argint, o turtă albastră, având pe ea un triunghi vidat (delta), de argint; 3. pe albastru, un bezant de argint, de la care pornesc 3 fulgere de acelaşi metal, poziţionate în furcă răsturnată.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere majuscule, de culoare neagră, pe o eşarfă albă: COMUNICAŢII SIGURE.

 

Semnificaţia elementelor însumate:

 

a) cheia - siguranţă, putere; capacitatea unităţii de a proteja informaţia în format electronic;

b) turta albastră - globul pământesc;

c) triunghiul delta - putere, stabilitate, legătura dintre om, tehnologie şi mediu; tehnologia informaţiei;

d) bezantul - unitate, perfecţiune; nodul de comunicaţii al Ministerului Administraţiei şi Internelor;

e) fulgerele - emisia electromagnetică în toate mediile.

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa nr. 125 la Ordinul nr. 490/2008)

 

INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN DOLJ

 

Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Dolj din cadrul Jandarmeriei Române va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Administraţiei şi Internelor, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul şi ghearele roşii, aripile deschise, ţinând în gheara dreaptă o spadă de argint, iar în stânga o ramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei, un alt scut, de dimensiuni mai mici, despicat: 1. pe albastru, un leu de aur, contumat, încoronat Cu O coroană deschisă cu 3 fleuroane în formă de treflă, de asemenea, de aur, limbat şi armat roşu, ţinând cu laba dreaptă anterioară de mâner şi cu cea stângă de lamă o spadă de acelaşi metal, poziţionată în pal; 2. pe roşu, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din 3 frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).

În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * DOLJ.

 

Semnificaţia elementelor însumate:

 

a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;

b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;

c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;

d) leu! încoronat cu spada - elemente preluate din stema judeţului Dolj pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea;

e) limba şi ghearele roşii - forţa unităţii.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

privind aprobarea Programei de evaluare naţională pentru elevii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă şi a Programei de bacalaureat naţional la disciplina limba turcă modernă

În temeiul prevederilor art. 94 alin. (2) lit. e) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul naţional de învăţământ, cu modificările ulterioare,

în baza prevederilor art. 22 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Programa de evaluare naţională pentru elevii Clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă, cuprinsă în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă Programa de bacalaureat naţional la disciplina limba turcă modernă, valabilă din sesiunile examenului de bacalaureat naţional din anul 2013, cuprinsă în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală pentru învăţământ în limbile minorităţilor din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,

Ecaterina Andronescu

 

Bucureşti, 12 decembrie 2012.

Nr. 6.389.

 

ANEXA Nr. 1

 

PROGRAMA

de evaluare naţională pentru elevii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă

 

I. Statutul disciplinei

Limba şi literatura italiană are, în cadrul evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru absolvenţii claselor a VIII-a cu predare în limba italiană maternă.

Curriculumul de limba şi literatura italiană maternă destinat studierii acestei discipline de către elevii aparţinând etniei italiene care învaţă în şcoli cu predare în limba română contribuie la formarea şi dezvoltarea progresivă ia elevi a competenţelor esenţiale ale comunicării orale şi scrise, permite cunoaşterea de către aceştia a limbii materne şi a patrimoniului spiritual şi cultural al etniei, oferind o punte spre interculturalitate, spre o bună cunoaştere reciprocă între populaţia majoritară şi minorităţile naţionale din spaţiul geografic românesc.

Evaluarea naţională pentru clasa a VIII-a la limba şi literatura italiană maternă vizează evaluarea competenţelor elevilor aparţinând etniei italiene de receptare a mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse şi de exprimare scrisă/de utilizare corectă şi adecvată a limbii materne italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

Deoarece competenţele sunt diferite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele pentru evaluarea naţională vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora.

Prin evaluarea naţională la limba şi literatura italiană maternă, în evaluarea unităţilor de conţinut care privesc domeniul limba italiană maternă (Elementele de construcţie a comunicării), se are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie), de subliniere a valorilor stilistice şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare.

Structura testului pentru proba scrisă este formată din două subiecte, fiecare având 45 de puncte. Subiectele conţin itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi, care au ca material-suport texte literare şi nonliterare.

În evaluarea unităţilor de conţinut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerinţe care privesc înţelegerea unui text dat, literar sau nonliterar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale şi particulare ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar sau nonliterar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.).

De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul studiat la prima vedere, motivarea apartenenţei la un gen literar), reflexive şi imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente, evidenţierea trăsăturilor unui obiect într-o descriere/într-un portret, scurte naraţiuni, continuarea logică a unor dialoguri etc.).

II. Competenţe generale, competenţe specifice şi conţinuturi asociate

Tabelul de mai jos cuprinde competenţele generale care vizează receptarea şi producerea mesajelor scrise din programa şcolară pentru clasa a VIII-a (Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse; utilizarea corectă şi adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse), detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate, din programele şcolare pentru clasele a V-a VIII-a.

1. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

 

COMPETENŢE SPECIFICE

CONŢINUTURI ASOCIATE

1.1. Dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date

- idei principale, idei secundare; ordinea logică si cronologică a ideilor/a întâmplărilor dintr-un text;

- moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog, monolog);

- subiectul operei literare;

- procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia, antiteza);

- sensul propriu şi sensul figurat ale unor cuvinte într-un context dat;

- trăsăturile specifice genului epic şi liric, în opere literare studiate sau în texte la prima vedere;

- trăsături ale speciilor literare: mitul, fabula;

- texte literare (aparţinând diverselor genuri şi specii studiate); texte nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/de revistă, anunţul, ştirea);

- reperarea unor informaţii esenţiale dintr-un text;

- completarea unui text lacunar;

- recunoaşterea secvenţelor narative şi dialogate dintr-un text;

- recunoaşterea de cuvinte şi expresii noi în text;

- utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate.

1.2. Sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi punctuaţiei

Comunicarea scrisă

Organizarea textului scris. Părţile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj).

Ortografia şi punctuaţia. Scrierea corectă a cuvintelor, Consoanele duble, diftongii, triftongii,apostroful, trunchierea.

Contexte de realizare:

a) Scrierea funcţională: scrisoarea, invitaţia. Fişa de lectură. Completarea unor formulare tipizate. Conspectul.

b) Scrierea imaginativă: compuneri libere de mici dimensiuni.

c) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvenţe. Semnificaţia titlului. Personajul literar. Rezumatul unui text ştiinţific.

Fonetică şi ortografie

Aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunţarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s şi z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii şi triftongii, eliziunea şi apostroful.

Lexic

Mijloace de îmbogăţire a lexicului: derivarea cu sufixe şi prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse.

Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice.

Sensul denotativ şi sensul conotativ ale cuvintelor.

Gramatică

1. Articolul: hotărât, nehotărât şi partitiv; folosirea articolului cu numele proprii de persoane. Folosirea articolului cu numele proprii geografice.

2. Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse.

3. Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziţia adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv şi omiterea articolului în cazul posesivelor care însoţesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparaţie - forme sintetice {cele mai frecvente: buono, cattivo, grande, piccolo, alto, basso)

4. Numeralul: cardinal (de la 1.000 la 100.000); ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal; distributiv; colectiv; multiplicativ.

5. Pronumele personal în acuzativ cu şi fără prepoziţie; pronumele personal în dativ cu şi fără prepoziţie; pronumele relativ che, chi, cui, il/la quale, i/le quali; locul pronumelor complemente în grupurile verbale, propoziţia asertivă şi imperativă.

6. Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate şi neregulate” perfectul compus al verbelor regulate şi neregulate; imperfectul verbelor regulate şi neregulate; perfectul simplu al verbelor regulate şi neregulate (cele mai frecvente); viitorul simplu şi viitorul anterior; condiţionalul prezent şi trecut; folosirea condiţionalului; imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politeţe; conjunctivul prezent şi trecut; concordanţa timpurilor la modul indicativ; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere).

7. Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul „-mente”; adverbele de loc şi de timp (cele mai frecvent utilizate); adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuţiuni adverbiale (cele mai frecvente).

8. Conjuncţia: conjuncţiile coordonatoare; conjuncţiile subordonatoare: se, perche, affinchaa, cosicche, benche, nonostante, nel caso che; locuţiuni conjuncţionale (cele mai frecvente).

9. Prepoziţia: folosirea celor mai uzuale prepoziţii - di, a, da, in, su, per, con, tra, fra; prepoziţii articulate; locuţiuni prepoziţionale (cele mai frecvente).

10. Interjecţia: interjecţii proprii - ah, eh, ih, oh, ani, beh, uffa, ahime; interjecţii improprii - bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuţiuni - santo cielo, poveri noi, miseri noi etc.

1.3. Identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, cu exprimarea impresiilor şi preferinţelor

- elemente etice şi culturale în texte literare şi nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţă de acestea.

 

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

 

COMPETENŢE SPECIFICE

CONŢINUTURI ASOCIATE

2.1. Redactarea diverselor texte, cu scopuri şi destinaţii diverse, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă

- redactarea în scris de texte funcţionale simple: paragrafe pe subiecte din viaţa cotidiană, mesaje, scrisori personale;

- redactarea de mesaje scurte pe o anumită temă, urmărind un plan dat: pagină de jurnal personal, povestire, descriere;

- realizarea de texte de mică întindere, ţinând seama de părţile componente ale unei compuneri, respectând categoriile semantice şi regulile gramaticale studiate, folosind corect semnele ortografice şi de punctuaţie;

- redarea în scris a unor informaţii receptata prin lectură,

- cartea - obiect cultural: teoria literară, destinatarul mesajului, structura textului narativ;

- descrierea obiectivă şi subiectivă, dialogul, personajul (caracterizarea sumară - portret fizic şi portret moral);

- structura prozodică (rimă, ritm, vers, strofă, vere liber);

- figurile de stil: personificarea, comparaţia, enumerarea, repetiţia, epitetul, antiteza, metafora;

- sensul de bază, sensul auxiliar; sensul figurat;

- genuri şi specii (genurile epic, liric şi dramatic);

- textul: texte literare aparţinând diverselor genuri şi specii şi textul nonliterar utilitar;

- redactare de mesaje, instrucţiuni;

- completare de texte lacunare, rebus;

- redactare de scrisori în registru familiar;

- construirea unor scurte povestiri;

- folosirea sinonimelor în scopul evitării repetiţiilor;

- diferenţierea semnificaţiei sinonimelor în contexte diferite;

- folosirea corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile;

- folosirea corectă a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate;

- folosirea conectorilor adecvaţi;

- folosirea unor construcţii verbale specifice pentru a spori expresivitatea comunicării;

- rezumare, substituire, transformare, alegere multiplă;

- identificarea structurii textului narativ;

- sesizarea schimbării semnificaţiei unor cuvinte în funcţie de context;

- stabilirea relaţiilor de sinonimie, antonimie şi polisemie într-un text dat;

- identificarea secvenţelor într-un text narativ;

- structurarea unui text în secvenţe distincte în funcţie de tipul acestuia (rezumat, caracterizare

de personaj, scrisoare etc.);

2.2. Utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de lexic şi de morfosintaxă folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie

- elemente de lexic studiate în clasele a V-a VIII-a; mijloace de îmbogăţire a lexicului;

- folosirea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul propoziţiei şi al frazei;

- aplicarea adecvată a cunoştinţelor de morfologie în exprimarea scrisă corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, conjuncţia, prepoziţia, interjecţia.

 

NOTĂ:

Se recomandă următoarele texte:

 

Mito

Ulisse/ Enea (repovestire)

 

Testo narrativo (racconto)

Una coperta fatta con pezzi di ricordi

Penny Ives

 

Chichibio e la Gru

Giovanni Boccaccio

Testo descrittivo

Una casa fuori dai paese

Elsa Morante

 

Autoritratto

Matilde Serao

Testo espositivo

Vita della donna nel Medioevo

Da „La carta dei saperi”, Scuola di base

Testo regolativo

Come si comporta sui mezzi pubblici

Educazione alia cittadinanza

 

Come si prepara la zuppa inglese Pubblicita in televisione

A. Gambera, La cucina de La Mora

 

In caso di terremoto

Adatt. da Anita Ganeri, Travolgenti terremoti, Salani

Testo drammatico

La Giara

Tratto dalia novella dallo stesso nome di Luigi Pirandello

Testo poetico

Il miracolo di primavera

Savatore Quasimodo

 

Autunno

Vincenzo Cardarelli

Pioggia

Giovanni Pascoli

Scoppia il temporale

Aldo Palazzeschi

Che cose un amico

Emilio Pasquini

 

Teme recomandate:

- Universul personal: gusturi şi preferinţe, activităţi şcolare şi în afara şcolii, familia, prietenia, sentimente şi emoţii, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanţa

- Universul adolescenţei: stiluri de viaţă

- Mediul înconjurător: viaţa la ţară şi oraş, natura {plante, animale, locuri şi peisaje), ecologie

- Progres şi schimbare: obiecte ai ustensile domestice, ocupaţii şi profesiuni, invenţii şi descoperiri

- Relaţii interpersonale: relaţii între tineri, corespondenţă şi schimburi între şcoli, călătorii

- Oameni şi locuri: aspecte ale vieţii citadine, obiective turistice şi culturale, personalităţi importante

- Obiceiuri şi tradiţii: mâncăruri specifice sărbătorilor tradiţionale, activităţi specifice sărbătorilor tradiţionale (reluare şi îmbogăţire)

- Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărţi şi filme

- Universul cultural italian: trecut şi prezent

- Societatea informaţională şi mijloace de comunicare modeme: comunicarea nonverbală, publicitate şi anunţuri în presă, radioul şi televiziunea, internatul

- Umorismul

 

 

ANEXA Nr. 2

 

PROGRAMA

de bacalaureat naţional la disciplina limba turcă modernă

 

I. Statutul disciplinei

în conformitate cu prevederile legii învăţământului în vigoare, absolvenţii învăţământului liceal, toate profilurile şi specializările, au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la limba turcă modernă, în cadrul probei C de evaluare a competenţelor lingvistice.

Această probă se susţine în conformitate cu ordinul ministrului privind aprobarea Calendarului şi Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2013:

a) proba de înţelegere a unui text audiat;

b) proba scrisă;

c) proba orală.

II. Competenţe de evaluat

COMPETENŢE GENERALE

Competenţele generale sunt, în general, aceleaşi pentru toate filierele/profilurile/specializările, în funcţie de probă (oral/scris):

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare/sarcini de lucru variate

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare

III. Competenţe specifice

Limba turcă este studiată ca L2, astfel:

LIMBĂ MODERNĂ 2

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

1.1. Identificarea sensului global/ideii principale al/a unui mesaj scurt articulat clar şi rar/al unui text scurt

1.2. Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt şi simplu, audiat sau citit

1.3. Desprinderea semnificaţiei generale a unui mesaj rostit cu viteză normală în limba standard

1.4. Identificarea şi selectarea informaţiei esenţiale/ideilor principale dintr-un text de informare

1.5. Identificarea elementelor specifice din structura unor tipuri de texte

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare

2.1. Cererea şi oferirea de informaţii despre sine, despre persoane, despre activităţi din universul imediat

2.2. Relatarea, oral şi/sau în scris, a unei activităţi desfăşurate în grup/a unui fapt divers/eveniment/film, pe baza unui plan dat

2.3. Prezentarea unui monolog structurat pe o temă dată, cu exemple din viaţa personală sau din alte surse

2.4. Redactarea unui text scurt despre evenimente, persoane din mediul familial, după un plan dat

2.5. Redactarea de texte funcţionale variate, structurate după model, cu argumente şi exemple în sprijinul opiniilor exprimate

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

3.1. Comunicare interactivă într-un schimb de informaţii simple

3.2. Redactarea de mesaje scurte pe teme familiare în situaţii în care nu poate avea loc o interacţiune verbală orală direct (e-mail, scrisoare)

3.3. Participarea la interacţiuni verbale în contexte cotidiene pe teme familiare

3.4. Redactarea de mesaje de răspuns

3.5. Exprimarea acordului şi dezacordului într-o discuţie pe teme cunoscute

4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare

4.1. Redarea, prin cuvinte proprii, a unor mesaje/texte simple din domenii cunoscute

4.2. Reformularea, la cererea interlocutorului, a unei replici în cadrul unei conversaţii pe teme familiare

4.3. Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje foarte simple pe teme din viaţa cotidiană

IV. Conţinuturi

1. Domenii tematice

Temele pentru expuneri/redactări sunt alese din tematica prevăzută de programele şcolare de limba turcă pentru ciclul liceal (L2) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general.

DOMENIUL PERSONAL

- Viaţa personală (familie, relaţii interumane, sănătate, sentimente, ocupaţii, opţiuni pentru carieră, hobby-uri)

- Adolescentul în lumea contemporană (comunicare, stil de viaţă, aspiraţii)

- Relaţii interpersonale/interumane/profesionale, viaţa de echipă

- Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber)

DOMENIUL PUBLIC

- Mijloace de transport, orientarea în spaţiu

- Cumpărături

- Aspecte din viaţa contemporană (socioeconomice, ştiinţifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor)

- Tinerii şi viaţa comunitară

- Mass-media

. Natura şi viaţa

DOMENIUL OCUPAŢIONAL

- Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional

. Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii

- Locuri de muncă, echipamente, activităţi, operaţiuni, comportament profesional

DOMENIUL EDUCAŢIONAL, CULTURA ŞI CIVILIZAŢIE

- Şcoală, educaţie

- Călătorii

- Repere culturale (muzică, sport, arte, film)

- Descoperiri ştiinţifice şi tehnice

2. Funcţii comunicative

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante (registru formal/informai), elemente şi structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcţii comunicative, prevăzute de programele şcolare de limba turcă pentru ciclul liceal (L2):

- a oferi informaţii despre programul zilnic/săptămânal (orar şcolar, materii şcolare etc.);

- a caracteriza acţiuni, persoane, fapte;

- a solicita/a oferi informaţii despre diverse evenimente;

- a oferi şi a solicita informaţii despre preţuri, alimente etc;

- a formula comparaţii între caracteristici ale unor persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese;

- a solicita repetarea şi/sau reformularea unui enunţ;

- a utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţi;

- a formula concluzii;

- a exprima obligaţia/necesitatea/interdicţia de a face ceva;

- a exprima diverse grade de certitudine/incertitudine;

- a exprima condiţii;

- a exprima cauze şi consecinţe;

- a exprima intenţii, dorinţe, preferinţe;

- a exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere.

3. Elemente de construcţie a comunicării

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programelor şcolare de limba turcă pentru ciclul liceal (L2).

 

Elemente de fonetică, lexic şi semantică

- cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi funcţiilor comunicative specificate mai sus;

- relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime).

 

Elemente de morfologie

 

Substantivul

- număr, caz

Adjectivul

- adjectivul propriu-zis, demonstrativ, interogativ;

- grade de comparaţie.

Numeralul

- numeral cardinal;

- numeral ordinal.

Pronumele

- pronumele personal;

- pronumele posesiv;

- pronumele demonstrativ;

- pronumele interogativ.

Verbul

- modul indicativ (timpurile simple şi compuse);

- modul condiţional;

- modul imperativ.

Adverbul

- adverbul de mod, de timp, de loc, de afirmaţie şi de negaţie;

- grade de comparaţie.

Prepoziţia

- folosirea prepoziţiilor

 

 

Elemente de sintaxă

- fraza condiţională, cauzală, concesivă, afirmativă, negativă;

- corespondenţa timpurilor.

 

4. Texte pentru comunicarea orală şi scrisă

Textele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune, precum:

a) sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante etc, în limba turcă;

b) tipul de text: text autentic literar/neliterar;

c) dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil şi tipul de probă (oral/scris);

d) dificultate: în funcţie de nivel şi forma de studiu. Tipuri de texte:

- texte/fragmente autentice de informare generală, pagini de internet;

- texte de popularizare/texte din mass-media (presă scrisă, anunţuri, publicitate);

- texte/paragrafe descriptive şi narative cu conţinut operaţional: cereri, corespondenţă, formulare.

 

NOTA:

Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2013 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru modificarea art. 2 alin. (1) din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.246/2012 privind desemnarea persoanelor responsabile cu identificarea şi declararea potenţialilor donatori de organe şi/sau ţesuturi şi/sau celule aflaţi în moarte cerebrală

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Direcţiei de asistenţă medicală şi politici publice nr. E.N. 123 din 3 ianuarie 2013, în temeiul prevederilor:

- titlului VI din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţei Guvernului nr. 79/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Transplant, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 588/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Alineatul (1) al articolului 2 din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.246/2012 privind desemnarea persoanelor responsabile cu identificarea şi declararea potenţialilor donatori de organe şi/sau ţesuturi şi/sau celule aflaţi în moarte cerebrală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 7 decembrie 2012, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Se numesc următorii responsabili regionali pentru identificarea potenţialilor donatori aflaţi în moarte cerebrală, diagnosticarea morţii cerebrale şi menţinerea în condiţii fiziologice a potenţialilor donatori:

- Bucureşti - conf. dr. Ioana Grinţescu;

- Iaşi - asist. univ. dr. Mihaela Blaj;

- Târgu Mureş - prof. dr. Sanda Copotoiu;

- Cluj-Napoca - conf. dr. Natalia Hagău;

- Timişoara - praf. dr. Dorel Săndesc.”

Art. II. - Direcţiile din cadrul Ministerului Sănătăţii, Agenţia Naţională de Transplant, persoanele nominalizate şi instituţiile implicate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Gheorghe-Eugen Nicolăescu

 

Bucureşti, 3 ianuarie 2013.

Nr. 1.