MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 17/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 17         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 9 ianuarie 2013

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 959 din 20 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de ne constituţionalitate a prevederilor art. 322 pct. 5 teza întâi din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 960 din 20 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 658 din Codul civil

 

Decizia nr. 971 din 20 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

431/2012.- Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind aprobarea unor licenţe de explorare

 

1.992/2012. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.596/2011 privind declararea livrărilor/prestărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului declaraţiei informative privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA

 

6.211/2012. - Ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului pentru aprobarea Metodologiei şi a criteriilor privind acordarea gradaţiei de merit în învăţământul preuniversitar

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 959

din 20 noiembrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 pct. 5 teza întâi din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 din Codul de procedură civilă, excepţie invocată de Ana Bordeianu, prin mandatar Dan Constantin Bordeianu, în Dosarul nr. 54.444/3/2010 (727/2012) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 938D/2012.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Pompiliu Mihai Mitrea a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată şi judecarea în lipsă.

După strigarea cauzei, se prezintă mandatarul autoarei excepţiei, Constantin Dan Bordeianu.

Preşedintele, având în vedere neîndeplinirea de către mandatar a dispoziţiilor art. 68 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură civilă, pune în vedere acestuia că poate depune note scrise la dosarul cauzei.

În continuare, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, arătând că autorul acesteia solicită Curţii Constituţionale modificarea şi completarea textului de lege criticat, solicitare asupra căreia Curtea Constituţională nu se poate pronunţa, fiind contrară dispoziţiilor exprese cuprinse în art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 10 aprilie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 54.444/3/2010 (727/2012), Curtea de Apei Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 din Codul de procedură civilă, excepţie invocată de Ana Bordeianu, prin mandatar Dan Constantin Bordeianu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că formula redacţională a dispoziţiilor art. 322 pct. 5 teza întâi din Codul de procedură civilă, aduce atingere dreptului de

proprietate privată, dat fiind faptul că, potrivit textului de lege criticat, revizuirea nu poate fi cerută şi în situaţia în care înscrisurile doveditoare descoperite după pronunţarea hotărârii asupra fondului existau la data pronunţării acelei hotărâri, iar partea interesată avea posibilitatea să le prezinte. Solicită în mod expres Curţii Constituţionale completarea situaţiilor în care revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută, respectiv, definirea conceptului de „împrejurare mai presus de voinţa părţii” ca fiind situaţia în care o instituţie publică care deţinea înscrisul doveditor solicitat a refuzat să îl elibereze sau a eliberat un document fals.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată Astfel, se arată că prevederile legale criticate sunt norme de procedură, asupra cărora legiuitorul are deplina libertate de a le edicta, cu respectarea normelor şi principiilor constituţionale, acestea nefiind în contradicţie cu dispoziţiile art. 21 din Legea fundamentală, Se apreciază că autorul excepţiei critică condiţiile de admisibilitate a unei cereri de revizuire, aspect ce excedează controlului de constituţionalitate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate

Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale, invocând în acest sens punctele de vedere exprimate în deciziile Curţii Constituţionale nr. 498 din 29 mai 2007, nr. 703 din 11 septembrie 2007, nr. 207 din 28 februarie 2008 şi nr. 266 din 6 martie 2008.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îi reprezintă prevederile art. 322 din Codul de procedură civilă.

În realitate, având în vedere motivarea excepţiei, Curtea constată că sunt criticate prevederile art. 322 pct. 5 teza întâi din Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât Curtea Constituţională urmează a se pronunţa asupra acestor prevederi legale, potrivit cărora: „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: [...]

5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, (...)”

În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 - Dreptul de proprietate privată.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

Prevederile art. 322 pct. 5 teza întâi din Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează unul dintre motivele pentru care se poate exercita calea extraordinară de atac a revizuirii împotriva unei hotărâri judecătoreşti pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul, respectiv situaţia în care s-au descoperit înscrisuri doveditoare, care nu au fost folosite în procesul în care s-a pronunţat hotărârea atacată, şi care, deşi existente la acea dată, nu au putut fi prezentate de partea interesată, fie datorită unei împrejurări mai presus de voinţa acesteia, fie datorită faptului că aceste înscrisuri doveditoare au fost reţinute de partea potrivnică.

Autorul excepţiei invocă neconstituţionalitatea acestui text de lege, arătând că este încălcat dreptul de proprietate privată, datorită faptului că aceste condiţii restrictive de admisibilitate a revizuirii îl împiedică să reformeze o hotărâre judecătorească definitivă, pronunţată asupra unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate privată, în temeiul legilor reparatorii emise după anul 1990. În acest sens, solicită în mod expres Curţii Constituţionale completarea situaţiilor în care revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută.

Faţă de aceste susţineri, Curtea constată că atât aspectele privind interpretarea şi aplicarea legii, respectiv verificarea condiţiilor de admisibilitate a unei cereri de revizuire, cât şi cele privind eventuala omisiune de reglementare, în sensul că norma criticată nu prevede în mod expres şi alte motive de admitere a acestei căi extraordinare de atac, nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă „numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.”

În temeiul art. 126 alin. (3) din Constituţie, competenţa de interpretare şi aplicare a legii revine instanţelor judecătoreşti învestite cu soluţionarea litigiului sau căilor de atac, respectiv Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care asigură unificarea practicii judiciare.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 pct. 5 teza întâi din Codul de procedură civilă, excepţie invocată de Ana Bordeianu, prin mandatar Dan Constantin Bordeianu, în Dosarul nr. 54.444/3/2010 (727/2012) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 noiembrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 960

din 20 noiembrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 658 din Codul civil

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 658 din Codul civil, excepţie invocată din oficiu de Judecătoria Satu Mare - Secţia civilă în Dosarul nr. 8.775/296/2011 al aceleiaşi instanţe şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 945D/2012.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, având în vedere că textul de lege criticat a fost modificat de către legiuitor, în sensul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.514 din 15 noiembrie 2011, înainte de sesizarea Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 30 aprilie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 8.775/296/2011, Judecătoria Satu Mare - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 658 din Codul civil, excepţie invocată de instanţa de judecată, din oficiu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni de partaj judiciar, formulate în temeiul prevederilor art. 45 alin. (3) - (7) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, prin care reclamanta Elena Goga solicita instanţei de judecată să constate încetarea destinaţiei de folosinţă comună pentru părţile comune ale unui imobil - clădire cu mai multe apartamente.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că, prin Decizia nr. 1.514 din 15 noiembrie 2011, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (3)-(6) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, prevederi ce au un conţinut identic cu cele cuprinse în art. 658 din Codul civil, astfel cum s-a reţinut şi în decizia menţionată, care însă nu au fost declarate neconstituţionale, Curtea pronunţându-se în limitele sesizării.

Astfel, instanţa de judecată apreciază că art. 658 din Codul civil contravine dreptului constituţional de proprietate privată. Arată că, potrivit art. 651 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, cota-parte din dreptul de proprietate asupra părţilor comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente are caracter accesoriu în raport cu dreptul de proprietate asupra spaţiului din clădire care constituie bunul principal; înstrăinarea sau ipotecarea cotei-părţi nu se va putea face decât odată cu dreptul asupra spaţiului care constituie bunul principal.

În acest context, regimul derogatoriu instituit prin textul de lege criticat, în sensul posibilităţii încetării destinaţiei de folosinţă comună pentru părţile comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente, cu votul a două treimi din numărul coproprietarilor, echivalează, practic, cu o expropriere pentru o cauză de utilitate publică, utilitate care nu îndeplineşte condiţia interesului public, în ceea ce priveşte coproprietarii care nu au consimţit la încetarea destinaţiei de folosinţă comună pentru părţile comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

Avocatul Poporului arată că prevederile legale criticate au fost substanţial modificate prin Legea nr. 60/2012, astfel încât, în prezent, soluţia legislativă este substanţial diferită de cea anterioară, fiind incidente prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea decide asupra excepţiilor privind neconstituţionalitatea unei legi sau a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare. În ceea ce priveşte sintagma „în vigoare”, revine Curţii Constituţionale competenţa exclusivă de a se pronunţa asupra modului de interpretare a efectelor juridice pe care le produc textele legale criticate la data raportului juridic dedus judecăţii sau a invocării excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi

Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele;

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 658 - Încetarea destinaţiei folosinţei comune din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011, potrivit cărora: (1) încetarea destinaţiei de folosinţă comună pentru părţile comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente se poate hotărî motivat cu o majoritate de două treimi din numărul coproprietarilor

(2) în acest caz, devin aplicabile dispoziţiile privitoare la coproprietatea obişnuită şi temporară. Cu toate acestea, înstrăinarea sau ipotecarea se poate realiza dacă există o majoritate de două treimi din numărul coproprietarilor.

(3) în cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), coproprietarii care nu au votat ori, după caz, s-au opus la înstrăinare sau ipotecare au dreptul la o despăgubire justă stabilită pe cale convenţională ori, în caz de neînţelegere, pe cale judecătorească.

(4) Constatarea încetării destinaţiei de folosinţă comună pentru aceste părţi se face prin hotărâre a adunării generale a asociaţiei de proprietari adoptată cu o majoritate de două treimi din numărul coproprietarilor.

(5) Imobilul, respectiv partea din imobil care rezultă din încetarea destinaţiei folosinţei comune se înscrie în mod corespunzător în cartea funciară pe baza documentaţiei cadastrale întocmite în acest scop.”

Potrivit motivării excepţiei invocate din oficiu de către instanţa de judecată, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1)-(3) referitoare la garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate privata şi a proprietăţii private şi, respectiv, la expropriere, precum şi în art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

Prin Decizia nr. 1.514 din 15 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 12 ianuarie 2012, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (3)-(6) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, care instituiau o excepţie de la regula caracterului accesoriu al dreptului de proprietate comună forţată şi perpetuă asupra părţilor comune ale unui imobil, în raport cu dreptul de proprietate exclusivă care poartă asupra acestuia sau a unei părţi determinate din acesta, reglementând posibilitatea constatării încetării destinaţiei de folosinţă comună a părţilor comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente, printr-o hotărâre a adunării generale a asociaţiei de proprietari, adoptată cu votul a două treimi din numărul coproprietarilor.

Prin decizia menţionată, Curtea a constatat că prevederile art. 45 alin. (3)-<6) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 sunt neconstituţionale, fiind în contradicţie cu dispoziţiile art. 44 din Constituţie, statuându-se că regimul juridic al bunurilor coproprietate forţată nu poate fi schimbat decât cu consimţământul tuturor proprietarilor din clădire, astfel încât înstrăinarea coproprietăţii forţate cu votul majorităţii de 2/3 dintre proprietari echivalează practic cu o vânzare a bunului altuia, fără a exista consimţământul proprietarilor care nu au votat sau au votat împotrivă.

Curtea s-a pronunţat în limitele sesizării sale în ceea ce priveşte obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, însă a observat, prin decizia menţionată, că prevederile art. 658 din noul Cod civil, criticat în prezenta cauză, au un conţinut identic cu cel al dispoziţiilor constatate ca fiind neconstituţionale.

Subsecvent pronunţării Deciziei nr. 1.514 din 15 noiembrie 2011, legiuitorul a intervenit şi a modificat prevederile art. 658 din Codul civil în sensul celor constatate prin decizia menţionată.

Astfel, prin dispoziţiile art. VII din Legea nr. 60/2012 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 17 aprilie 2012, legiuitorul a menţinut posibilitatea încetării destinaţiei de folosinţă comună pentru părţile comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente, însă condiţionat de existenţa acordului tuturor coproprietarilor.

În prezenta cauză, Curtea observă că instanţa de judecată a sesizat Curtea Constituţională printr-o încheiere pronunţată la data de 30 aprilie 2012, dată la care soluţia legislativă criticată nu mai era în vigoare, fiind modificată prin Legea nr. 60/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 17 aprilie 2012.

Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că textul de lege criticat, în redactarea pe care acesta o avea înainte de modificarea prin Legea nr. 60/2012, a încetat să îşi mai producă efectele juridice în cauza dedusă judecăţii instanţei învestite cu soluţionarea fondului cauzei, la data sesizării Curţii Constituţionale, în cauză fiind aplicabile noile dispoziţii ale art. 658 din Codul civil, modificate în sensul celor constatate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.514 din 15 noiembrie 2011.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d} şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 658 din Codul civil, excepţie invocată din oficiu de Judecătoria Satu Mare - Secţia civilă, în Dosarul nr. 8.775/296/2011 al aceleiaşi instanţe.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 noiembrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 971

din 20 noiembrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocarii - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Doma Bart în Dosarul nr. 6.876/83/2011 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.348D/2012.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a

excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa anterioară a Curţii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin încheierea din 12 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 6.876/83/2011 Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Excepţia a fost ridicată de Doina Bart într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii împotriva unei decizii de pensionare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul formulează atât critici de neconstituţionalitate extrinsecă, cât şi critici de neconstituţionalitate intrinsecă.

I. Cât priveşte criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, potrivit cărora actul normativ criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 115 alin. (4), (5) şi (6), autorul arată, în esenţă, următoarele:

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 s-au anulat drepturi patrimoniale care beneficiază de o protecţie similară cu cea a dreptului de proprietate, o astfel de măsură putând fi luată numai pe calea unei legi, nu şi a unei ordonanţe de guvern, prevederile art. 115 alin. (6) fiind, astfel, încălcate. Totodată, apreciază că din expunerea de motive nu rezultă nicio situaţie de urgenţă care să justifice delegarea legislativă, încălcându-se dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie. Consideră că au fost încălcate şi dispoziţiile art. 115 alin. (5) din Constituţie, întrucât procedura de aprobare a ordonanţei criticate nu a fost respectată.

II. Cât priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, arată, în esenţă, că actul normativ criticat a intervenit în contextul în care practica unanimă a instanţelor de judecată era cea de admitere a contestaţiilor formulate împotriva deciziilor de pensionare emise în temeiul Legii nr. 119/2010 şi al Hotărârii Guvernului nr. 737/2010, consecinţa fiind aceea că s-a refuzat de către Guvern punerea în executare a unor hotărâri judecătoreşti irevocabile. Consideră că actul normativ criticat este contrar ideii de stat de drept prevăzute de art. 1 din Constituţie, în acelaşi timp dreptul de acces la justiţie fiind redus la un aspect iluzoriu. În acest sens, face referire la hotărârea pronunţată în cauza Stran şi Stratis contra Greciei în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a afirmat că, atunci când statul urmăreşte ca, prin adoptarea unei noi legislaţii, să determine o anumită soluţie pentru unele litigii în curs de judecată la care este parte, se încalcă de o manieră grosolană prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Cu atât mai mult se impune o astfel de concluzie, atunci când statul refuză executarea unei hotărâri judecătoreşti, în condiţiile în care aceeaşi jurisprudenţa a instanţei europene afirmă că statul nu poate invoca lipsa fondurilor financiare pentru a refuza executarea unei hotărâri judecătoreşti. Susţine, de asemenea, că actul normativ criticat contravine dispoziţiilor art. 15 din Constituţie, de vreme ce reduce retroactiv cuantumul unor pensii de serviciu.

Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011.

În opinia autorului excepţiei, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 - „Statul român”, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 44 - „Dreptul de proprietate privată”, art. 115 alin. (4) privind adoptarea ordonanţelor de urgenţă în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, alin. (5) referitoare la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă şi alin. (6) privind interdicţia afectării, printr-o ordonanţă de urgenţă, a regimului instituţiilor fundamentale ale statului, a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor prevăzute de Constituţie sau a drepturilor electorale. Sunt invocate şi dispoziţiile art. 6 privind dreptul oricărei persoane la un proces echitabil, din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

I. Cât priveşte criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, potrivit cărora actul normativ criticat contravine dispoziţiilor art. 115 alin. (4), (5) şi (6) din Legea fundamentală, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 215 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 11 mai 2012, reţinând următoarele:

Referitor la exigenţele constituţionale cuprinse în art. 115 alin. (4), privind existenţa unei situaţii extraordinare, care să justifice urgenţa adoptării unei ordonanţe de urgenţă şi a cărei reglementare nu poate fi amânată, prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, Curtea a statuat că situaţiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obişnuit sau comun, aspect întărit şi prin adăugarea, cu prilejul revizuirii Constituţiei, în anul 2003, a sintagmei „a căror reglementare nu poate fi amânată”. De asemenea, prin Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, Curtea a mai statuat că, pentru îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie, este necesară existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public.

Curtea a constatat că, în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, existenţa unei situaţii extraordinare este motivată de Guvern prin 3 elemente interdependente, consecinţe ale intrării în vigoare a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, şi anume: lipsa identificării documentelor necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare, impactul negativ al acestei situaţii asupra valorificării dreptului la pensie al beneficiarilor acestei legi, precum şi necesitatea stabilirii unei etapizări a procesului de revizuire a cuantumului pensiilor, cu respectarea principiului contributivităţii şi egalităţii, în scopul stabilirii în mod just şi echitabil a drepturilor de pensie, astfel încât persoanele îndreptăţite să aibă posibilitatea să identifice şi să depună la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activităţi profesionale.

Prin urmare, având în vedere împrejurarea că, prin aplicarea metodologiei de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu, instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 737/2010, emisă în aplicarea Legii nr. 119/2010, în practică, s-a ajuns la emiterea unor decizii de stabilire a cuantumului pensiilor neconforme cu situaţia veniturilor realizate pe parcursul vieţii profesionale a destinatarilor măsurilor de recalculare, precum şi faptul că era necesară remedierea acestei situaţii într-un termen cât mai scurt, pentru a se asigura valorificarea, în mod just şi în conformitate cu principiul contributivităţii, a drepturilor de pensie ale unor largi categorii socio-profesionale, Curtea a constatat că această împrejurare avea natura unei situaţii extraordinare.

Însă, pentru a fi pe deplin respectate exigenţele art. 115 alin. (4) din Constituţie, Guvernul trebuia să demonstreze şi faptul că măsurile în cauză nu sufereau amânare, practic, că nu exista vreun alt instrument legislativ ce ar fi putut fi folosit în vederea evitării rapide a consecinţelor negative arătate. În speţă, având în vedere iminenţa încălcării dreptului la pensie în lipsa unor măsuri adecvate, Curtea a constatat că adoptarea măsurilor în cauză printr-o ordonanţă de urgenţă a fost modalitatea cea mai rapidă şi eficientă pentru a pune la adăpost drepturile constituţionale ocrotite prin art. 47 din Constituţie şi pentru a evita încălcarea lor. (în acelaşi sens este şi Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 504 din 15 iulie 2011.)

O altă critică formulată de autorul excepţiei constă în faptul că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 s-au anulat drepturi patrimoniale care beneficiază de o protecţie similară cu cea a dreptului de proprietate, o astfel de măsură putând fi luată numai pe calea unei legi, nu şi a unei ordonanţe de guvern, prevederile art. 115 alin. (6) fiind, astfel, încălcate.

Articolul 115 alin. (6) din Constituţie prevede că „Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentate ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.

Potrivit Deciziei Curţii nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, din interpretarea textului constituţional se poate deduce că interdicţia adoptării de ordonanţe de urgenţă este totală şi necondiţionată atunci când menţionează că „nu

pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale” şi că „nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”. În celelalte domenii prevăzute de textul constituţional, ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă „afectează”, dacă au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin.

Aşa fiind, pentru a constata încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Constituţie în cauza dedusă judecăţii, instanţa constituţională este chemată să aprecieze dacă drepturile constituţionale invocate de către autorul excepţiei de neconstituţionalitate au fost afectate prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011. Prin urmare, în continuare Curtea va analiza excepţia de neconstituţionalitate cât priveşte critici le de neconstituţionalitate intrinsecă invocate.

II. În privinţa criticilor de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea constată că s-a pronunţat prin Decizia nr. 215 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 11 mai 2012, în care a reţinut că scopul ordonanţei de urgenţă criticate a fost, aşa cum reiese din coroborarea motivelor expuse de Guvern în preambulul acestui act normativ, reglementarea unor proceduri tehnice de natură a realiza cu celeritate conversia tuturor pensiilor de serviciu în pensii bazate pe principiul contributivităţii, dând posibilitatea persoanelor care nu au identificat toate documentele necesare dovedirii veniturilor realizate pe parcursul întregii activităţi profesionale, sub imperiul procedurii reglementate prin Legea nr. 119/2010, să depună aceste documente la casele teritoriale de pensii, în vederea revizuirii. Prin urmare, actul normativ criticat nu conţine prevederi legale al căror conţinut normativ explicit sau implicit să determine suspendarea cursului judecăţii sau executarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi Irevocabile, în privinţa anumitor cauze determinate, aşa cum susţine autorul excepţiei.

De altfel, Curtea a reţinut, în decizia menţionată, că astfel de hotărâri judecătoreşti se bucură de autoritate de lucru judecat şi determină obligarea autorităţilor publice la plata drepturilor de pensie astfel cum au fost constatate de către instanţele de judecată, însă această obligaţie subzistă atâta timp cât este în vigoare şi temeiul legal în baza căruia au fost pronunţate hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile. În acest sens Curtea s-a mai pronunţat, prin Decizia nr. 1,601 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 91 din 4 februarie 2011, statuând că autoritatea de lucru judecat de care se bucură o hotărâre judecătorească este una absolută pe toată durata de aplicare a prevederii legale care a stat la baza pronunţării hotărârii.

De asemenea, Curtea a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 are în vedere o nouă procedură de recalculare a pensiilor, distinctă şi ulterioară celei realizate prin Legea nr. 119/2010, act normativ care se circumscrie cadrului procesual aflat în dezbatere în litigii determinate, fără a afecta cuantumul pensiilor cuvenit în urma recalculării în baza metodologiei reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 737/2010. În acest sens sunt dispoziţiile art. 3 din ordonanţa de urgenţă criticată, potrivit cărora: „Plata drepturilor restante, constând în diferenţa dintre cuantumul cuvenit al pensiei rezultat în urma recalculării şi cel obţinut în urma revizuirii, pentru perioada de la data de 1 septembrie 2010 şi până la data revizuirii potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, se va realiza în termenele prevăzute la art. 1 alin. (1), (4) şi (5), după caz.”

Dacă Legea nr. 119/2010 constituie reglementarea de drept substanţial prin care pensiile de serviciu au fost transformate în pensii contributive, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 reprezintă prevederea legală de natură procedurală prin care statul reglementează procedura recalculării pensiilor şi modul de calcul al drepturilor de pensie, ţinând cont de specificul situaţiilor categoriilor socio-profesionale în cauză.

În ceea ce priveşte susţinerile privind încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra unor critici de neconstituţionalitate similare, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi convenţionale, cu prilejul controlului a priori asupra Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Astfel, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, ale cărei considerente de principiu sunt valabile şi în prezenta cauză, Curtea a statuat, cu privire ia regimul special al pensiilor de serviciu, că acestea sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat. S-a arătat, de asemenea, că acordarea acestui supliment a urmărit instituirea unui regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socioprofesionale supuse unui statut special. Această compensaţie, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia.

Dobândirea dreptului la pensie specială „nu poate fi considerată ca instituind o obligaţie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câştigat reprezentând doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări şi asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. [... ] Conformându-se dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilă nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie fada praeterita.”

Prin urmare, partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de „bun”, ea reprezintă, totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii. Dreptul la pensie este reglementat în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat. De asemenea, Curtea a constatat că este neîntemeiată şi susţinerea autorului excepţiei referitoare la faptul că dreptul la pensie are natura unei creanţe asupra statului, garantată de dispoziţiile art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală. Dimpotrivă, contrar acestor susţineri, aşa cum a statuat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, ale cărei considerente de principiu sunt valabile şi în prezenta cauză, sumele plătite cu titlu de contribuţie la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen şi, prin urmare, nu pot da naştere vreunui drept de creanţă asupra statului sau a fondurilor de asigurări sociale.

Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudenţa Curţii şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei acesteia, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Doina Bart în Dosarul nr. 6.876/63/2011 al Tribunalului Satu Marc - Secţia I civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 noiembrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

ORDIN

privind aprobarea unor licenţe de explorare

 

Având în vedere prevederile art. 13 şi art. 21 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 4 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.419/2009 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Licenţa de explorare nr. 15.960/2012 privind explorarea resurselor de gips din perimetrul Bertea, judeţul Prahova, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială ALABASTRU SERV - S.R.L, localitatea Ploieşti, judeţul Prahova, în calitate de concesionar.

Art. 2. - Se aprobă Licenţa de explorare nr. 15.961/2012 privind explorarea resurselor de lignit din perimetrul Dealul Golului, judeţul Mehedinţi, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială EXPLO LIGNIT COMPANY IMPEX - S.R.L., localitatea Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, în calitate de concesionar.

Art. 3. - Se aprobă Licenţa de explorare nr. 15.962/2012 privind explorarea resurselor de lignit din perimetrul Valea Ciocândiei, judeţul Gorj, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială EXPOLING - S.R.L., oraşul Motru, judeţul Gorj, în calitate de concesionar.

Art. 4. - Se aprobă Licenţa de explorare nr. 15.963/2012 privind explorarea resurselor de cărbune brun din perimetrul Vârful Cracegului, judeţul Caraş-Severin, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială ARMIS GLOBAL - S.R.L, localitatea Alba Iulia, judeţul Alba, în calitate de concesionar.

Art. 5. - Se aprobă Licenţa de explorare nr. 15.964/2012 privind explorarea resurselor de lignit din perimetrul Negreşti, judeţul Mehedinţi, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială EXPOLING - S.R.L., oraşul Motru, judeţul Gorj, în calitate de concesionar.

Art. 6. - Se aprobă Licenţa de explorare nr. 15.966/2012 privind explorarea resurselor de apă minerală naturală din perimetrul Valea Cheii, judeţul Argeş, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi

Societatea Comercială PENTAROM - S.R.L., municipiul Câmpulung, judeţul Argeş, în calitate de concesionar.

Art. 7. - Se aprobă Licenţa de explorare nr. 15.967/2012 privind explorarea resurselor de nisip şi pietriş din perimetrul Ulmi Floreşti, judeţul Giurgiu, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială AGREGATE FLOREŞTI - S.R.L., Bucureşti, în calitate de concesionar.

Art. 8. - Se aprobă Licenţa de explorare nr. 15.968/2012 privind explorarea resurselor de minereu de fier din perimetrul Amelia, judeţul Caraş-Severin, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială UNICORN WATER -S.R.L., Bucureşti, în calitate de concesionar.

Art. 9. - Se aprobă Licenţa de explorare nr. 15.969/2012 privind explorarea resurselor de lignit din perimetrul Şărmăşag Vest, judeţul Sălaj, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială REDOLAJ - S.R.L., comuna Popeşti, judeţul Bihor, în calitate de concesionar.

Art. 10. - Se aprobă Licenţa de explorare nr. 15.970/2012 privind explorarea resurselor de lignit din perimetrul Plopişel, judeţul Argeş, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială BIOECO MILENIUM - S.R.L., localitatea Hunedoara, judeţul Hunedoara, în calitate de concesionar.

Art. 11. - Se aprobă Licenţa de explorare nr. 15.971/2012 privind explorarea resurselor de lignit din perimetrul Dealul Râtului, judeţul Bihor, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială REDOLAJ -S.R.L., comuna Popeşti, judeţul Bihor, în calitate de concesionar.

Art. 12. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

Gheorghe Duţu

 

Bucureşti, 21 decembrie 2012.

Nr. 431.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

AGENŢIA NAŢIONALA DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.596/2011 privind declararea livrărilor/prestărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului declaraţiei informative privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA

În temeiul art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 109/2009 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 53 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa nr. 2 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.596/2011 privind declararea livrărilor/prestărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului declaraţiei informative privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 28 decembrie 2011, se modifică după cum urmează: - Punctele 1 şi 3 vor avea următorul cuprins: „1. Declaraţia se completează şi se depune de către:

a) persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România conform art. 153 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal, şi care sunt obligate !a plata taxei conform art. 150 alin. (1)şi (7) din Codul fiscal pentru operaţiuni impozabile în România conform art. 126 alin. (1) şi taxabile cu cota prevăzută de lege. Declaraţia se depune pentru orice operaţiune taxabilă pentru care, conform titlului VI din Codul fiscal, este emisă o factură, inclusiv pentru avansuri, precum şi pentru operaţiunile la care se aplică sistemul TVA la încasare.

Declaraţia trebuie să conţină toate facturile care au fost emise în perioada de raportare, inclusiv cele care au înscrisă menţiunea «taxare inversă» sau «TVA la încasare».

Declaraţia nu se depune pentru facturile emise prin autofacturare;

b) persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul fiscal, care realizează în România, de la persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, achiziţii de bunuri sau servicii taxabile cu cota prevăzută de lege.

Declaraţia trebuie să conţină toate facturile care au fost primite în perioada de raportare, inclusiv cele care au înscrisă menţiunea «taxare inversă» sau «TVA la încasare».

Declaraţia nu se depune pentru facturile emise prin autofacturare.

3. în cazul în care, după depunerea declaraţiei, persoana impozabilă constată existenţa unor omisiuni/erori în datele declarate sau în cazul în care una sau mai multe facturi sunt emise în cursul unei perioade de raportare, dar sunt primite de beneficiarul tranzacţiei după data depunerii declaraţiei, persoana impozabilă trebuie să depună o nouă declaraţie corect completată, cu operaţiunile care necesită modificarea şi/sau operaţiunile care nu au fost declarate, declaraţie care înlocuieşte declaraţia informativă depusă iniţial.”

Art. II. - Direcţia generală de informaţii fiscale, Direcţia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Direcţia generală coordonare inspecţie fiscală, Direcţia generală de tehnologia informaţiei, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili şi direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. III. - Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu operaţiunile efectuate pe teritoriul naţional în luna ianuarie 2013.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea !, şi intră în vigoare la data de 1 februarie 2013

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

Şerban Pop

 

Bucureşti, 27 decembrie 2012.

Nr. 1.992.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei şi a criteriilor privind acordarea gradaţiei de merit în învăţământul preuniversitar

 

În baza prevederilor art. 264 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia şi criteriile privind acordarea gradaţiei de merit în învăţământul preuniversitar, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.486/2011 pentru aprobarea Metodologiei şi a criteriilor privind acordarea gradaţiei de merit în învăţământul preuniversitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 741 din 21 octombrie 2011.

Art. 3. - Direcţia generală resurse umane şi reţea şcolară naţională din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei, cercetam, tineretului şi sportului,

Ecaterina Andronescu

 

Bucureşti, 13 noiembrie 2012.

Nr. 6.211.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIA ŞI CRITERIILE

privind acordarea gradaţiei de merit în învăţământul preuniversitar

 

CAPITOLUL !

Acordarea gradaţiei de merit în învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2012-2013

 

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prin unităţi de învăţământ, în sensul prezentei metodologii, se au în vedere unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, cu personalitate juridică.

Art. 2. - (1) Numărul de gradaţii care se acordă se calculează astfel: din numărul stabilit prin aplicarea a 16% din totalul posturilor didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar se scade numărul de gradaţii acordate în ultimii 4 ani, având în vedere că gradaţia de merit se acordă pe o perioadă efectivă de 5 ani, fără a fi luate în calcul perioadele de suspendare a contractului individual de muncă din motive neimputabile angajatului sau de exercitare a unei funcţii publice.

(2) în situaţia în care personalului didactic, celui de conducere, inclusiv celui din cluburile sportive şcolare şi din palatele şi cluburile copiilor/Palatul Naţional al Copiilor i se modifică locul de muncă, cu păstrarea calităţii de personal didactic calificat, la nivelul aceluiaşi judeţ/al municipiului Bucureşti, acesta îşi păstrează gradaţia de merit.

(3) Personalul didactic din învăţământ beneficiar al gradaţiei de merit detaşat în alt judeţ/municipiul Bucureşti îşi păstrează gradaţia de merit, în condiţiile art. 47 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Cadrele didactice beneficiare ale gradaţiei de merit pretransferate/transferate în alt judeţ/municipiul Bucureşti îşi păstrează gradaţia de merit, cu încadrarea în numărul maxim de gradaţii de merit pentru anul respectiv la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti în care s-au pretransferat/ transferat.

{5) La solicitarea unităţii de învăţământ în care cadrul didactic beneficiar al gradaţiei de merit s-a pretransferat prin schimb de posturi pe baza consimţământului scris în alt judeţ/municipiul Bucureşti în timpul anului şcolar, inspectoratul şcolar îi acordă gradaţie de merit, cu încadrarea în numărul maxim de gradaţii, cu respectarea prevederilor art. 2 alin. (1).

Art. 3. - Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă efectivă de 5 ani, începând cu data de 1 septembrie 2013.

Art. 4. - (1) Personalul didactic din învăţământ care a beneficiat de gradaţie de merit până la 31 august 2013 poate participa la un nou concurs.

(2) Personalul didactic pensionat nu mai beneficiază de gradaţie de merit de la încetarea contractului individual de muncă pe perioadă nedeterminată în vederea pensionării.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Înscrierea la concursul pentru acordarea gradaţiei de merit

 

Art. 5. - (1) La concursul pentru acordarea gradaţiei de merit poate participa:

a) personalul didactic de predare şi de conducere din învăţământul preuniversitar cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, cu o vechime efectivă în învăţământul preuniversitar de peste 4 ani, cu performanţe deosebite în inovarea didactică, în pregătirea preşcolarilor sau a elevilor, în pregătirea elevilor distinşi la concursuri şcolare, faza judeţeană/a municipiului Bucureşti, interjudeţeană, faza naţională şi internaţională, în perioada 1 septembrie 2008-31 august2012, şi calificativul „Foarte bine” în fiecare an şcolar încheiat din perioada evaluării;

b) personalul didactic de predare de la centrele judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională, centrele şcolare pentru educaţie incluzivă, centrele logopedice interşcolare şi cabinetele logopedice, centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică angajat cu contract individual de muncă, cu o vechime efectivă în învăţământul preuniversitar de peste 4 ani, cu performanţe deosebite în inovarea didactică, în pregătirea preşcolarilor sau a elevilor, în pregătirea elevilor distinşi la concursuri şcolare, faza judeţeană/a municipiului Bucureşti, interjudeţeană, naţională şi internaţională, în perioada 1 septembrie 2008-31 august 2012, şi calificativul „Foarte bine” în fiecare an şcolar încheiat din perioada evaluării;

c) personalul didactic de predare şi de conducere de la cluburile sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor, precum şi cel de la Palatul Naţional al Copiilor angajat cu contract individual de muncă, cu o vechime efectivă în învăţământul preuniversitar de peste 4 ani, cu performanţe deosebite în inovarea didactică, în pregătirea preşcolarilor sau a elevilor, în pregătirea elevilor distinşi la concursuri şcolare, faza judeţeană/a municipiului Bucureşti, interjudeţeană, faza naţională şi internaţională, în perioada 1 septembrie 2008- 31 august 2012, şi calificativul „Foarte bine” în fiecare an şcolar încheiat din perioada evaluării.

(2) în cazul suspendării contractului individual de muncă din motive neimputabile angajatului în perioada 1 septembrie 2008-31 august 2012, în conformitate cu prevederile art. 255 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, personalul didactic din învăţământul preuniversitar se evaluează pentru perioada de 4 ani în intervalul 1 septembrie 2002-31 august 2012 în care salariatul şi-a desfăşurat activitatea, fără a fi luate în calcul perioadele evaluate pentru obţinerea gradaţiei de merit în sesiunile anterioare.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Criterii pentru acordarea gradaţiei de merit

 

Art. 6. - Inspectoratul şcolar evaluează activitatea candidaţilor înscrişi pentru acordarea gradaţiei de merit, inclusă în raportul de autoevaluare, susţinută prin documente doveditoare, din ultimii 4 ani în perioada 1 septembrie 2008- 31 august 2012 sau în perioada prevăzută la art. 5 alin. (2). Fişa în baza căreia se realizează evaluarea se elaborează, ţinându-se seama de criteriile generale care trebuie îndeplinite de candidat, de inspectoratul şcolar şi de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului pentru personalul didactic de predare şi de conducere din învăţământul sportiv integrat şi suplimentar, palatele şi cluburile copiilor, cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative.

1. Criteriul activităţilor complexe cu valoare instructiv-educativă - ponderea 80%:

a) rezultate deosebite obţinute în pregătirea preşcolarilor şi a elevilor în atingerea obiectivelor/competenţelor specifice impuse de curriculumul şcolar, materializate în progresul elevilor la clasă, în rezultate ale elevilor la clasă, la testări şi examene naţionale de sfârşit de ciclu, rezultate obţinute cu clasa şi individual la disciplinele de specialitate din învăţământul vocaţional;

b) iniţierea şi aplicarea unor proiecte de predare a disciplinei prin utilizarea programului AEL în cadrul şcolii;

c) performanţe dovedite în pregătirea elevilor distinşi la olimpiade şcolare şi/sau concursuri de profil, concursuri cultural-artistice şi sportive incluse în Calendarul activităţilor educative naţionale elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, materializate prin obţinerea premiilor: locul I, al II-lea, al III-lea, menţiunilor şi premiilor speciale la faza internaţională/naţională/judeţeană/a municipiului Bucureşti şi interjudeţeană/regională;

d) pregătirea loturilor olimpice pentru concursurile şcolare, participarea, în calitate de membru al comisiei de evaluare/organizare, la concursurile şi olimpiadele judeţene, interjudeţene, naţionale şi internaţionale incluse în programul de activităţi şi în calendarul inspectoratelor şcolare/Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;

e) pregătirea loturilor olimpice, activitatea în unităţi de învăţământ vocaţionale, participarea, în calitate de membru al comisiei de evaluare/organizare, la concursurile şi olimpiadele judeţene, interjudeţene, naţionale ori internaţionale; organizarea de concursuri şi festivaluri la nivel internaţional, naţional sau interjudeţean; organizarea de spectacole, expoziţii, concerte, simpozioane la nivel internaţional, naţional ori interjudeţean;

f) rezultate măsurabile obţinute în activităţile culturale şi educative organizate în şcoală, cu impact la nivel local/judeţean/interjudeţean/al municipiului Bucureşti/naţional/ internaţional;

g) activitatea şi rezultatele obţinute în centrele de excelenţă şi în cadrul unităţilor de învăţământ vocaţional sau cu elevi cu dificultăţi de învăţare;

h) activitatea desfăşurată în vederea realizării echităţii în educaţie (activităţi de remediere şcolară, grădiniţă de vară, de educaţie incluzivă, de educaţie multiculturală/interculturală, educaţie pentru diversitate/alteritate, programe de educaţie a părinţilor recunoscute la nivel judeţean/naţional);

i) rezultate măsurabile/cuantificabile obţinute în desfăşurarea unor activităţi practice, educative pentru formarea de abilităţi de comunicare, antreprenoriale şi tehnice;

j) rezultate deosebite obţinute în activităţi de voluntariat la nivel local/judeţean/naţional/internaţional;

k) activitate de coordonator de programe educative şcolare şi extraşcolare sau îndrumarea colectivelor redacţionale ale revistelor şcolare;

l) participarea la cursuri de formare din proiectele POSDRU;

m) coordonarea activităţilor din cadrul Strategiei naţionale de acţiune comunitară;

n) integrarea copiilor cu cerinţe educative speciale în şcolile de masă şi desfăşurarea activităţilor de educaţie remedială;

o) participarea concretă la susţinerea performanţei şcolare şi la pregătirea remedială;

p} crearea de softuri educaţionale în specialitate, platforme de e-learning pentru susţinerea progresului şcolar.

2. Criteriul privind performanţe deosebite în inovarea didactică/managerială - ponderea 10%:

a) elaborarea de programe şcolare, regulamente, metodologii, îndrumătoare/ghiduri metodice, manuale şcolare, auxiliare didactice, reviste şcolare, avizate de inspectoratul şcolar sau de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, după caz; cărţi în domeniul educaţional, înregistrate cu ISBN; elaborarea de programe şcolare pentru discipline opţionale noi, însoţite de suportul de curs sau vizând curriculumul pentru opţional integrat în dezvoltare locală;

b) elaborarea de cărţi şi lucrări ştiinţifice publicate în domeniul didacticii, specialităţii şi managementului educaţional, înregistrate cu ISBN;

c) activitatea de evaluator de manuale, de mentorat, de formator, activitate în domeniul sindical în cadrul federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură învăţământ, precum şi în cadrul asociaţiilor profesionale ale cadrelor didactice la nivel local/judeţean/naţional/internaţional, participarea cu comunicări la simpozioane judeţene, regionale, naţionale şi/sau internaţionale, contribuţia la cercetări ştiinţifice în specialitate sau în domeniul problematicii învăţământului şi educaţiei; se va stabili un punctaj defalcat pentru cursuri cu o durată de minimum 3 zile (24 de ore);

d) activitatea de metodist, membru în consiliul consultativ de specialitate de la nivelul inspectoratului şcolar şi în comisia naţională de specialitate, coordonator de cerc pedagogic;

e) activitatea desfăşurată în cadrul unor comisii tehnice de elaborare a unor acte normative/administrative cu caracter normativ, în cadrul unor comisii consultative de dialog social şi al altor structuri de dialog social, precum şi în comisiile naţionale de specialitate.

3. Criteriul privind participarea la proiecte - ponderea 5%:

a) proiecte din fonduri structurale europene, proiecte internaţionale care au ca obiective performanţa şcolară, progresul şcolar, dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor preşcolarilor şi elevilor, educaţia civică, educaţia complementară, formarea personalităţii preşcolarilor şi elevilor, dezvoltarea capacităţii de adaptare la schimbare, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice;

b) proiecte elaborate şi implementate în baza prevederilor Metodologiei şi criteriilor privind acordarea gradaţiei de merit în învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.486/2011, materializate prin raportul de activitate şi portofoliul personal.

4. Criteriul privind creşterea prestigiului unităţii de învăţământ/conexe - ponderea 5%:

a) contribuţii individuale şi/sau în echipă la dezvoltarea instituţională a şcolii;

b) atragerea de finanţări extrabugetare pentru unitate, programe, proiecte, centre de documentare şi informare, laboratoare etc, având ca efect creşterea calităţii instituţiei şi a procesului de predare-învăţare-evaluare, a bazei didactico* materiale;

c) realizarea de proiecte extracurriculare, cu finanţare extrabugetară, având drept obiectiv creşterea calităţii procesului de învăţământ;

d) realizări în ceea ce priveşte educaţia adulţilor şi conversia profesională (cursuri, programe, materiale auxiliare, platforme de învăţare).

Art. 7. - (1) Punctajul se aplică în mod unitar pentru toate funcţiile didactice şi se stabileşte în comisia paritară de la nivelul inspectoratului şcolar, ţinând seama de ponderea criteriilor 1-4 prevăzute la art. 6. În baza acestor punctaje, stabilite în mod unitar, se elaborează câte o grilă specifică fiecărei categorii de candidaţi:

a) educatoare/institutori/profesori pentru învăţământul preşcolar;

b) învăţători/institutori/profesori pentru învăţământul primar;

c) profesori;

d) maiştri-instructori/profesori pentru instruire practică;

e) cadre didactice din învăţământul vocaţional, din cluburile sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor, învăţământul special;

f) personal didactic de conducere din unităţile de învăţământ.

(2) Pentru personalul didactic şi personalul de conducere din cluburile sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor, grilele de punctaj, ţinând seama de ponderea criteriilor 1-4 prevăzute la art. 6, se stabilesc potrivit precizărilor Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Procedura de acordare a gradaţiei de merit

 

Art. 8. - (1) Inspectorul şcolar general numeşte, prin decizie, comisia de coordonare a concursului în vederea acordării gradaţiei de merit, în următoarea componenţă:

a) preşedinte - un inspector şcolar general adjunct;

b) secretar - un referent de la compartimentul salarizare, normare;

c) membri - inspectori şcolari de specialitate, inspector responsabil pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale sau metod işti ai inspectoratului şcolar.

(2) Pentru Palatul Naţional al Copiilor, comisia de coordonare a concursului în vederea acordării gradaţiei de merit este formată din:

a) preşedinte - un inspector de specialitate din Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;

b) secretar - un inspector din Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;

c) membri - inspectori şcolari de specialitate/metodişti din cadrul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.

(3) Reprezentanţii organizaţiilor sindicale afiliate la federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate în învăţământ din judeţ/municipiul Bucureşti şi reprezentanţii asociaţiilor de părinţi participă în calitate de observatori la toate lucrările, au drept de acces la documentele comisiilor şi au dreptul să solicite consemnarea în procesul-verbal a propriilor observaţii,

Art. 9. - Procedura de acordare a gradaţiei de merit prin concurs cuprinde următoarele etape:

1. Candidatul întocmeşte şi depune la conducerea unităţii de învăţământ/conexe în care a funcţionat în perioada 1 septembrie 2008-31 august 2012 raportul de autoevaluare a activităţii desfăşurate, însoţit de documente doveditoare, realizat în conformitate cu fişa de evaluare elaborată de inspectoratul şcolar pentru acordarea gradaţiei de merit, la categoria de personal în care acesta se încadrează. În cazul în care candidatul este detaşat sau pretransferat, acesta îşi depune dosarul la unitatea de învăţământ unde este titular la data depunerii dosarului. Cadrele didactice angajate pe perioadă determinată depun documentele menţionate anterior la conducerea unităţii de învăţământ la care sunt încadrate la data depunerii dosarului. Candidaţii care îşi desfăşoară activitatea în două sau mai multe unităţi de învăţământ depun documentele la conducerea uneia dintre aceste unităţi de învăţământ.

2. Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ/conexe, pe baza dezbaterilor asupra modului în care raportul reflectă realizările candidatului potrivit fişei de evaluare şi documentelor doveditoare, formulează o apreciere sintetică asupra activităţii candidatului, consemnată în procesul-verbal de şedinţă.

3. Directorul unităţii de învăţământ/conexe depune la secretariatul inspectoratului şcolar raportul de autoevaluare, documentele doveditoare şi aprecierea sintetică a consiliului profesoral.

4. În urma consultării consiliului consultativ al disciplinei, inspectorul şcolar de specialitate întocmeşte un raport motivat referitor la activitatea candidatului în specialitate, acordând punctajul ca sumă a punctelor pentru fiecare criteriu de evaluare din fişă.

5. Comisia de coordonare a concursului în vederea acordării gradaţiei de merit primeşte raportul de autoevaluare, aprecierea consiliului profesoral, precum şi raportul motivat al inspectorului şcolar de specialitate, pe care le examinează, stabileşte punctajul final şi întocmeşte lista în ordinea descrescătoare a acestuia, pe posturi şi discipline. Lista astfel întocmită va fi prezentată în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar.

6. În consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar preşedintele comisiei prezintă propunerile de acordare a gradaţiilor de merit.

7. Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar aprobă lista cu rezultatele candidaţilor participanţi la concurs, în ordinea descrescătoare a punctajului acordat, şi o afişează la Inspectoratul şcolar, conform graficului prevăzut în anexa nr. 1. În cazul Palatului Naţional al Copiilor, comisia de coordonare a concursului din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului aprobă lista cu rezultatele candidaţilor participanţi la concurs şi o afişează la sediul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului conform graficului prevăzut în anexa nr. 1.

8. Candidaţii participanţi la concursul de acordare a gradaţiei de merit au drept de contestaţie asupra punctajului acordat, la inspectoratul şcolar, în conformitate cu graficul prevăzut în anexa nr. 1. Contestaţiile se soluţionează, în termen de 3 zile lucrătoare de la data-limită de depunere a acestora, de către o comisie de soluţionare a contestaţiilor, numită prin decizie a inspectorului şcolar general, formată din:

a) preşedinte - inspectorul şcolar general; pentru Palatul Naţional al Copiilor - director din Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;

b) secretar - un referent/consilier de la compartimentul salarizare, normare/reţea şcolară; pentru Palatul Naţional al Copiilor - un reprezentant al Direcţiei generale economic, finanţe, resurse umane din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;

c) membri - consilierul juridic ai inspectoratului şcolar, inspectori scol ari/metod işti ai inspectoratului şcolar şi un inspector şcolar cu atribuţii privind managementul resurselor umane; pentru Palatul Naţional al Copiilor - inspectori de specialitate din cadrul Direcţiei generale educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii şi un consilier juridic al Direcţiei generale juridice şi control din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, alţii decât cei care au făcut parte din comisia de coordonare a concursului.

Hotărârea comisiei de contestaţii este definitivă şi poate fi contestată numai prin procedura contenciosului administrativ, contestaţia reprezentând plângerea prealabilă reglementată de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

La lucrările comisiei de contestaţii participă şi reprezentanţii organizaţiilor sindicale afiliate la federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ, în calitate de observatori, care au drept de acces la toate documentele şi pot solicita consemnarea în procesul-verbal a propriilor observaţii.

9. a) Hotărârea asupra rezultatului concursului (punctaj minim) se aprobă în comisia paritară de la nivelul inspectoratului şcolar şi se emite decizia de acordare a gradaţiei de merit.

Cadrele didactice care în perioada 1 septembrie 2008 31 august 2012 au îndeplinit şi funcţii de conducere pot participa la concursul de acordare a gradaţiei de merit fie ca personal didactic de conducere, fie ca personal didactic de predare, exprimându-şi opţiunea în scris odată cu depunerea dosarului.

În această situaţie, evaluarea se realizează conform grilei specifice opţiunii exprimate în scris la depunerea dosarului.

Cadrele didactice încadrate pe două sau mai multe specializări pe perioada evaluării pot participa la concursul de acordare a gradaţiei de merit la oricare dintre discipline, exprimând u-şi opţiunea în scris odată cu depunerea dosarului. Cadrele didactice care au desfăşurat activitate metodică şi ştiinţifică pe două sau mai multe specializări sunt evaluate pentru întreaga activitate.

b) Ponderea pe categorii de personal (didactic de predare/funcţii de conducere), precum şi pe discipline de învăţământ se calculează raportat la numărul total de gradaţii, conform art. 2 alin. (1), şi se repartizează proporţional cu numărul de posturi/catedre normate pe fiecare disciplină de învăţământ, ocupate cu personal calificat, de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. Consiliul de administraţie aprobă lista întocmită pe posturi şi discipline, în ordinea descrescătoare a punctajului, şi hotărăşte rezultatul concursului, cu condiţia respectării proporţiei numărului de locuri pe discipline/funcţii de conducere din unităţi de învăţământ.

10. Lista candidaţilor validaţi, cu adresa de înaintare, se transmite la Direcţia generală resurse umane şi reţea şcolară naţională din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Lista transmisă la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului conţine:

a) numărul total şi calculul detaliat al numărului gradaţiilor acordate la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti/Palatului Naţional al Copiilor;

b) observaţiile liderilor de sindicat desemnaţi de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ, care au participat la procedura de acordare a gradaţiei de merit, cu statut de observatori;

c) tabelul nominal şi punctajul pentru candidaţii aprobaţi prin decizia inspectoratului şcolar, conform anexei nr. 2.

Art. 10. - Direcţia generală resurse umane şi reţea şcolară naţională din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului verifică încadrarea în numărul de locuri şi propune, dacă este cazul, sancţiuni pentru cei care nu au respectat numărul de locuri şi prevederile prezentei metodologii.

 

CAPITOLUL II

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 11. - Candidaţii înscrişi la concursul de acordare a gradaţiei de merit, sesiunea 2012-2013, au obligaţia de a completa o declaraţie pe propria răspundere prin care să confirme că documentele depuse la dosar le aparţin şi că prin acestea sunt certificate activităţile desfăşurate, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3.

Art. 12. - (1) Personalul didactic militar/cu statut special din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, informaţii, ordine publică şi securitate naţională beneficiază de gradaţie de merit conform reglementărilor proprii.

(2) Propunerile pentru acordarea gradaţiei de merit personalului didactic civil din instituţiile militare de învăţământ preuniversitar se evaluează ia nivelul inspectoratului şcolar pe raza căruia aceste unităţi îşi desfăşoară activitatea, excedând numărului de gradaţii calculat conform art. 2 alin. (1).

(3) Propunerile pentru acordarea gradaţiei de merit personalului didactic civil din instituţiile militare de învăţământ preuniversitar se centralizează de către Ministerul Apărării Naţionale şi se transmit, spre ştiinţă şi verificare, Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Art. 13. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

 

ANEXA Nr. 1

la metodologie

 

GRAFICUL

desfăşurării concursului pentru acordarea gradaţiilor de merit - sesiunea 2013

 

1. Detalierea punctajelor aferente criteriilor de către comisia paritară la nivelul inspectoratului şcolar

Perioada: 1-15 martie 2013

2. Depunerea dosarelor care conţin documentele justificative privind activitatea cadrului didactic respectiv la registratura inspectoratului şcolar

Perioada: 15 martie-11 aprilie 2013

3. Analiza dosarelor de către inspectorul de specialitate, cu consultarea consiliului consultativ, şi elaborarea raportului referitor la activitatea candidatului în specialitate

Perioada: 11-19 aprilie 2013

4. Verificarea dosarelor de către comisia de coordonare a concursului în vederea acordării gradaţiei de merit

Perioada: 25 aprilie-3 mai 2013

5. Verificarea dosarelor de către reprezentanţii federaţiilor sindicale reprezentative din învăţământ şi modificarea punctajelor, în situaţia în care observaţiile sunt juste, împreună cu inspectorul de specialitate

Perioada: 25 aprilie-3 mai 2013

6. Aprobarea listei cuprinzând punctajele acordate în urma evaluării, de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar

Perioada: 8-11 mai 2013

7. Afişarea listei la avizierul inspectoratului şcolar

Termen; 13 mai 2013

8. Depunerea contestaţiilor asupra punctajului acordat

Perioada: 15-17 mai 2013

9. Soluţionarea contestaţiilor de către comisie

Perioada: 20-22 mai 2013

10. Validarea rezultatelor finale ale concursului de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar şi afişarea acestora la inspectoratele şcolare

Termen: 26 mai 2013

11. Înaintarea la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a tabelului nominal cu personalul didactic de predare şi cel de conducere din unităţile de învăţământ, nominalizat pentru acordarea gradaţiei de merit

Perioada: 30-31 mai 2013

 

NOTĂ:

Personalul didactic şi de conducere de la Palatul Naţional al Copiilor depune dosarele pentru concursul de acordare a gradaţiei de merit la registratura Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, respectând graficul.

 

ANEXA Nr. 2

la metodologie

 

TABEL NOMINAL

al candidaţilor validaţi în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Funcţia

Specialitatea

Vechimea în învăţământ

Unitatea de învăţământ

Punctajul obţinut

 

 

 

 

 

 

 

 

NOTE:

În cazul personalului didactic de conducere, îndrumare şi control din cadrul inspectoratului şcolar judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, la rubrica „Unitatea de învăţământ” se va preciza unitatea de învăţământ unde are obligaţia de predare.

Adeverinţele emise de unităţile de învăţământ respective se vor anexa la lista transmisă Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

 

ANEXA Nr. 3

la metodologie

 

DECLARAŢIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE

 

Subsemnatul/Subsemnata..................................................., domiciliat(ă) în.................................str. ..................................... nr. .......... bl............. sc ....... ap......... judeţul/sectorul ............................. legitimat(ă) cu ............seria .......... nr. ...................... CNP ................................... încadrat(ă) la ..................................... pe funcţia de ........................................declar pe propria răspundere că documentele depuse la dosar îmi aparţin şi că prin acestea sunt confirmate/certificate activităţile desfăşurate.

Întocmită într-un exemplar, pe propria răspundere, cunoscând că declaraţiile inexacte sunt pedepsite conform legii.

 

Data................................

 

 

Semnătura

…………………………………………