MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 47/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 47         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 22 ianuarie 2013

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

10. - Hotărâre privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.722/2012. - Ordin al ministrului culturii şi patrimoniului naţional pentru acreditarea Colecţiei publice universitare cu profil general arheologie din cadrul Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

 

5.910/2012. - Ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului pentru aprobarea Metodologiei de organizare a evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a

 

M.2. - Ordin al ministrului apărării naţionale pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind vânzarea de către Ministerul Apărării Naţionale a unor locuinţe de serviciu pe care le are în administrare, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 120/2009

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE AASIGURĂRILOR

 

1. - Ordin pentru modificarea si completarea Normelor privind Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 17/2009

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 40 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 8 alin. (1) şi art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

CAPITOLUL I

Organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

 

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale, funcţii, principii şi atribuţii

 

Art. 1. - (1) Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Guvernului, cu personalitate juridică, având rol de sinteză şi de coordonare a aplicării strategiei şi politicilor Guvernului în domeniile muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

(2) Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice are sediul în municipiul Bucureşti, str. Dem. I. Dobrescu nr. 2-4, sectorul 1.

Art. 2. - (1) în vederea realizării rolului său, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice îndeplineşte următoarele funcţii:

a) de reglementare şi sinteză, prin care se asigură elaborarea şi promovarea politicilor publice şi a proiectelor de acte normative în vederea punerii în aplicare a Programului de guvernare şi a obiectivelor strategice în domeniul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice;

b) de elaborare a programelor în domeniul muncii, protecţiei, securităţii şi coeziunii sociale;

c) de armonizare a cadrului legislativ din domeniul său de activitate cu reglementările Uniunii Europene;

d) de Autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane” şi şef de misiune pentru Fondul Social European;

e) de agenţie de implementare şi de autoritate de implementare pentru asistenţa financiară acordată de Uniunea Europeană m cadrul programelor PHARE, pentru domeniul său de activitate;

f) de administrare a bunurilor şi de gestionare a bugetelor şi fondurilor alocate;

g) de reprezentare, prin care se asigură în numele Guvernului României şi al statului român, în condiţiile legii, reprezentarea pe plan intern şi extern în domeniul său de activitate;

h) de autoritate de stat, prin care se asigură exercitarea controlului aplicării unitare şi respectării reglementărilor legale în domeniul său de activitate şi al funcţionării instituţiilor care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea sa, precum şi exercitarea controlului asupra modului de îndeplinire a atribuţiilor prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare pentru ordonatorul principal de credite, delegate potrivit legii Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Casei Naţionale de Pensii Publice;

i) de furnizor al ajutorului de stat pentru formare profesională;

j) de asigurare a relaţiei cu Parlamentul în problemele specifice domeniului său de activitate.

(2) Activitatea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice se bazează pe următoarele principii:

a) principiul respectării demnităţii umane, egalităţii de şanse şi de tratament;

b) principiul coeziunii sociale;

c) principiul respectării dreptului fiecărei persoane la muncă decentă;

d) principiul contribuţiei şi al solidarităţii în promovarea progresului social;

e) principiul compatibilităţii cu legislaţia comunitară;

f) principiul transparenţei activităţii faţă de cetăţeni şi faţă de celelalte instituţii ale statului, ale Uniunii Europene şi faţă de societatea civilă;

g) principiul eficienţei managementului fondurilor publice;

h) principiul întăririi dialogului social la toate nivelurile, în scopul creşterii aportului acestuia la dezvoltarea economică şi socială.

Art. 3. - (1) în exercitarea funcţiilor sale, Ministerul Muncii, Familiei. Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

1. identifică, elaborează şt promovează politici publice şi acte normative în domeniul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, în deplină concordanţă cu prevederile Programului de guvernare şi cu obligaţiile României ce decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene, pentru domeniul său de activitate;

2. elaborează rapoarte de monitorizare şi evaluare cu privire la politicile publice iniţiate şi implementate la nivelul ministerului;

3. avizează proiectele de acte normative elaborate de ministere şi de organe ale administraţiei publice centrale, pentru domeniul său de activitate;

4. coordonează implementarea programelor de asistenţă bilaterală, precum şi a altor programe de asistenţă financiară acordate de Uniunea Europeană, în conformitate cu aria de responsabilitate;

5. elaborează, implementează şi monitorizează din punct de vedere tehnic proiecte finanţate din fonduri europene sau din alte surse, programe de colaborare internaţională, precum şi proiecte de colaborare bilaterală pentru domeniul său de activitate;

6. promovează parteneriatul public-privat în aplicarea programelor şi proiectelor în domeniu;

7. colectează, prelucrează şi diseminează date statistice în domeniul de activitate al ministerului;

8. asigură relaţia cu Parlamentul, mass-media, Consiliul Economic şi Social şi cu alţi exponenţi ai societăţii civile în problemele specifice domeniului ministerului;

9. elaborează şi fundamentează documentele ce reflectă poziţia României în raport cu politica şi strategia Uniunii Europene pentru domeniul său de competenţă şi asigură participarea la activităţile instituţiilor Uniunii Europene;

10. asigură consultarea permanentă a partenerilor sociali asupra proiectelor de acte normative iniţiate în sfera sa de activitate;

11. asigură relaţia cu Organizaţia Internaţională a Muncii, Organizaţia Naţiunilor Unite, Consiliul Europei, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi cu alte organizaţii internaţionale, potrivit domeniului său de competenţă;

12. negociază şi urmăreşte încheierea şi ratificarea instrumentelor juridice bilaterale, pentru domeniul său de activitate;

13. derulează relaţii bilaterale cu ministerele şi instituţiile cu atribuţii în domeniul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice din alte state;

14. reprezintă România, în condiţiile legii, la organismele internaţionale şi la instituţiile europene din domeniul său de activitate;

15. asigură protecţia cetăţenilor români care desfăşoară activităţi lucrative în străinătate prin intermediul ataşaţilor pe probleme de muncă şi sociale;

16. monitorizează şi evaluează implementarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2012-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1,221/2011 pentru realizarea direcţiilor de acţiune referitoare la ocupare;

17. elaborează strategia privind resursele umane ale ministerului;

18. asigură, prin compartimentul de specialitate, recrutarea, selectarea, promovarea, după criteriul competenţei şi fără nicio discriminare, a funcţionarilor publici şi a personalului contractual din cadrul ministerului, evaluează performanţele profesionale ale acestora, în condiţiile legii;

19. sprijină desfăşurarea activităţii de resurse umane din instituţiile subordonate sau aflate sub autoritatea sa;

20. elaborează programul anual de formare profesională a personalului din aparatul central al ministerului, în condiţiile legii;

21. asigură managementul administrativ-financiar al programelor comunitare şi al proiectelor cu finanţare rambursabilă şi nerambursabilă derulate de minister;

22. fundamentează şi susţine proiectele de bugete care se administrează de către aparatul propriu sau de către instituţiile aflate în subordinea ori sub autoritatea sa;

23. elaborează proiectul bugetului anual pentru activitatea proprie şi a instituţiilor subordonate şi programele de investiţii anuale şi multianuale;

24. asigură, potrivit legii, mijloacele financiare din bugetul propriu în scopul adoptării standardelor europene armonizate conform domeniului de competenţă al ministerului;

25. organizează controlul financiar preventiv la nivelul ministerului şi avizează organizarea acestuia la nivelul instituţiilor subordonate, potrivit legii;

26. monitorizează execuţia bugetară şi ia măsuri operative pentru asigurarea plăţii tuturor drepturilor de protecţie socială, în limita fondurilor aprobate;

27. Îndeplineşte activităţi de audit public intern, potrivit legii;

28. asigură reprezentarea în faţa instanţelor de judecată în problemele din domeniul de activitate al ministerului;

29. exercită controlul asupra activităţilor desfăşurate de instituţiile subordonate sau aflate sub autoritatea sa;

30. editează buletine informative şi organizează seminare, conferinţe, expoziţii tematice şi alte acţiuni similare în ţară şi în

străinătate, în domeniul său de activitate; cheltuielile legate de tipărirea şi difuzarea buletinelor informative, precum şi cele legate de organizarea seminarelor, conferinţelor, expoziţiilor şi celorlalte acţiuni tematice se asigură din alocaţiile bugetare aprobate Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice;

31. implementează şi dezvoltă sistemul informatic în domeniul de activitate al ministerului;

32. fundamentează ştiinţific strategiile şi politicile în domeniul său de activitate împreună cu Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale - I.N.C.S.M.P.S. Bucureşti şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii - I.N.C.D.PM. „Alexandru Darabont” Bucureşti;

33. avizează planurile de dezvoltare şi cercetare ale I.N.C.S.M.P.S. Bucureşti şi I.N.C.D.PM. .Alexandru Darabont” Bucureşti.

(2) Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice îndeplineşte următoarele atribuţii specifice, în domeniile:

a) Adopţii

1. avizează cadrul normativ în domeniul adopţiei şi al armonizării legislaţiei interne în materia adopţiei cu normele Şi principiile prevăzute de tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, precum şi în vederea aplicării efective a acestora;

2. elaborează şi aprobă Strategia naţională în domeniul adopţiei;

3. coordonează şi monitorizează implementarea politicilor şi strategiilor în domeniul adopţiei.

b) Asistenţă socială şi incluziune socială

1. coordonează sistemul naţional de asistenţă socială în conformitate cu responsabilităţile stabilite prin legislaţia în domeniu;

2. elaborează cadrul legislativ privind acordarea beneficiilor de asistenţă socială şi a serviciilor sociale, precum şi cele referitoare la organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului naţional de asistenţă socială;

3. finanţează beneficiile de asistenţă socială, precum şi programele destinate dezvoltării şi sustenabilităţii serviciilor sociale acordate din bugetul propriu;

4. colectează datele la nivel naţional privind sărăcia şi excluziunea socială, analizează şi identifică factorii care contribuie la prevenirea şi combaterea excluziunii sociale, formulează recomandări şi propuneri în vederea eficientizării procesului de luare a deciziilor în domeniul incluziunii sociale şi elaborează rapoartele naţionale privind incluziunea socială;

5. elaborează standardele de cost pentru serviciile sociale şi monitorizează respectarea lor de către furnizorii publici;

6. elaborează criteriile, indicatorii de performanţă şi standardele de calitate privind serviciile sociale, acreditează furnizorii şi serviciile sociale acordate de aceştia, monitorizează şi controlează respectarea prevederilor legale privind asigurarea calităţii în domeniu;

7. monitorizează implementarea strategiilor autorităţilor administraţiei publice locale privind dezvoltarea de servicii sociale;

8. propune acordarea statutului de utilitate publică asociaţiilor şi fundaţiilor din domeniul său de activitate, precum şi recunoaşterea reprezentanţelor în România a organizaţiilor neguvernamentale străine, în condiţiile prevăzute de lege;

9. coordonează metodologic activitatea serviciilor publice de asistenţă socială de la nivel teritorial şi colaborează permanent cu autorităţile administraţiei publice locale;

10. Îndrumă şi monitorizează activitatea autorităţilor şi instituţiilor cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale, precum şi a furnizorilor publici şi privaţi de servicii sociale;

11. asigură funcţionarea secretariatelor tehnice ale comisiilor naţionale/interministeriale, organizate conform legii;

12. coordonează şi monitorizează activitatea de elaborare a documentelor în domeniul incluziunii sociale de către ministerele cu atribuţii în domeniu;

13. coordonează activitatea Comisiei naţionale privind incluziunea socială.

c) Egalitatea de şanse

1. elaborează politicile şi planurile naţionale de acţiune ale Guvernului în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi coordonează aplicarea acestora;

2. avizează proiectele de acte normative, iniţiate de celelalte ministere şi de alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, în vederea integrării şi respectării principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;

3. primeşte reclamaţii/plângeri privind încălcarea dispoziţiilor normative referitoare la principiul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi al nediscriminării după criteriul de sex, de la persoane fizice, persoane juridice, instituţii publice şi private, şi le transmite instituţiilor competente în vederea soluţionării şi aplicării sancţiunii şi asigură consilierea victimelor, în condiţiile legii;

4. elaborează rapoarte, studii, analize şi prognoze privind aplicarea principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în toate domeniile de activitate;

5. asigură schimbul de informaţii cu organismele europene şi alte organisme şi instituţii internaţionale la care România este parte, pentru domeniul egalităţii de şanse între bărbaţi şi femei.

d) Fonduri europene

1. elaborează documentele programatice privind politicile sociale şi de ocupare a forţei de muncă finanţate din Fondul Social European şi asigură coordonarea la nivel tehnic şi financiara programelor operaţionale finanţate din Fondul Social European;

2. asigură managementul asistenţei financiare acordate de Uniunea Europeană în cadrul programelor PHARE, de care beneficiază ca autoritate de implementare şi, respectiv, pentru care a fost acreditat ca agenţie de implementare;

3. asigură managementul asistenţei financiare acordate de Uniunea Europeană prin Programul operaţional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane”;

4. asigură preşedinţia, secretariatul şi organizarea reuniunilor Comitetului de monitorizare a Programului operaţional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane”;

e) Legislaţia muncii

1. organizează şi coordonează acţiunea de sistematizare, modernizare şi îmbunătăţire a legislaţiei muncii prin elaborarea şi avizarea cadrului legal în domeniul relaţiilor de muncă;

2. monitorizează şi transpune în legislaţia naţională prevederile actelor normative comunitare din domeniul legislaţiei muncii;

3. asigură aplicarea unitară a prevederilor legale din domeniul legislaţiei muncii;

4. asigură aplicarea legislaţiei privind contractele colective de muncă şi conflictele de interese;

f) Ocuparea forţei de muncă şi formarea profesională

1. elaborează şi promovează proiecte de acte normative şi documente de politică publică necesare realizării obiectivelor strategice în domeniul ocupării şi formării profesionale a forţei de muncă;

2. elaborează, promovează şi actualizează cadrul strategic naţional din domeniul ocupării şi formării profesionale a forţei de muncă, pe baza cerinţelor interne şi europene, împreună cu instituţiile şi organismele implicate în domeniu;

3. analizează, propune modificări şi aprobă anual Programul naţional de ocupare a forţei de muncă şi Planul naţional de

formare profesională, iniţiate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

4. stabileşte indicatorii de performanţă şi nivelul acestora, în baza cărora se încheie anual Contractul de performanţă managerială cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

5. monitorizează, controlează şi evaluează modul de implementare a politicilor de ocupare şi formare profesională a forţei de muncă de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

6. elaborează şi actualizează Clasificarea ocupaţiilor din România, la propunerile diferiţilor utilizatori, precum şi Nomenclatorul calificărilor pentru care se pot organiza programe de formare profesională finalizate cu certificate de calificare;

7. coordonează la nivel naţional Reţeaua europeană de consiliere şi informare în carieră;

8. elaborează şi promovează politicile publice privind lucrătorii mobili/migranţi şi iniţiază măsuri legislative şi/sau administrative în vederea integrării socioprofesionale a imigranţilor în România, asigurând promovarea politicilor de formare profesională, ocuparea forţei de muncă şi lupta împotriva discriminării lucrătorilor imigranţi;

9. aplică, în calitate de furnizor de ajutor de stat pentru formare profesională, legislaţia în domeniul ajutorului de stat;

10. analizează documentaţia şi eliberează atestatele de recunoaştere a calificărilor dobândite în străinătate, în afara sistemului de învăţământ, de către cetăţenii români sau cetăţeni ai altor state membre ale Uniunii Europene sau ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European, care doresc să desfăşoare activităţi economice pe teritoriul României;

11. colaborează cu alte ministere şi instituţii la elaborarea Cadrului naţional al calificărilor din România;

12. analizează şi evaluează îndeplinirea condiţiilor de autorizare a agenţilor de muncă temporară şi eliberează solicitanţilor autorizaţia de funcţionare;

13. monitorizează şi actualizează Registrul naţional de evidenţă a agenţilor de muncă temporară autorizaţi;

14. reprezintă România în cadrul comitetelor şi grupurilor de lucru operaţionale, din domeniul ocupării forţei de muncă şi al liberei circulaţii a lucrătorilor, la nivelul Uniunii Europene, precum şi la nivel internaţional;

15. elaborează şi promovează cadrul legislativ necesar realizării obiectivelor strategice în domeniul mobilităţii forţei de muncă, a liberei circulaţii a lucrătorilor cetăţeni ai Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, realizează transpunerea legislaţiei comunitare în legislaţia internă;

16. promovează priorităţile de cercetare-dezvoltare în domeniul forţei de muncă în vederea includerii acestora în cadrul Planului sectorial de cercetare-dezvoltare al ministerului.

g) Pensii şi alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special

1. elaborează proiecte de acte normative şi metodologia de aplicare a prevederilor legale din domeniul pensiilor, altor drepturi de asigurări sociale şi drepturilor acordate prin legi speciale, la propunerea Casei Naţionale de Pensii Publice;

2. colaborează cu alte ministere şi instituţii la elaborarea cadrului legislativ din domeniul contribuţiilor sociale obligatorii;

3. colaborează cu alte ministere şi instituţii pentru a se asigura implementarea reglementărilor internaţionale de asigurări sociale, la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor comunitare;

4. elaborează legislaţia pentru crearea cadrului instituţional necesar implementării şi funcţionării sistemului de pensii administrate privat;

5. asigură informarea şi consultarea asiguraţilor, precum şi a pensionarilor asupra problemelor care vizează interesele acestora;

6. monitorizează şi evaluează modul de implementare a politicilor de pensii şi altor drepturi prevăzute de legi cu caracter special de către Casa Naţională de Pensii Publice.

h) Protecţia drepturilor copilului

1. elaborează şi fundamentează programe în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului;

2. monitorizează respectarea drepturilor copilului şi recomandă autorităţilor centrale sau locale luarea măsurilor care se impun;

3. centralizează şi sintetizează informaţiile referitoare la respectarea principiilor şi normelor stabilite de Convenţia cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată, cu modificările ulterioare, elaborează rapoartele prevăzute la art. 44 pct. 1 din această convenţie şi urmăreşte şi ia măsurile necesare pentru punerea în aplicare a recomandărilor Comitetului privind drepturile copilului;

4. asigură controlul, coordonarea şi îndrumă metodologic activităţile serviciilor destinate prevenirii separării copilului de părinţii săi, ale celor de protecţie specială a copilului, precum şi activităţile desfăşurate de comisiile pentru protecţia copilului;

5. elaborează standarde, norme metodologice şi proceduri de lucru pentru serviciile care asigură prevenirea separării copilului de părinţii săi, protecţia specială a copilului şi tânărului ieşit din sistemul de protecţie specială;

6. elaborează metodologia de licenţiere şi criteriile de evaluare a serviciilor destinate prevenirii separării copilului de părinţii săi, protecţiei speciale a copilului şi tânărului ieşit din sistemul de protecţie specială şi licenţiază aceste servicii;

7. licenţiază serviciile destinate prevenirii separării copilului de părinţii săi, precum şi protecţiei speciale a copilului, organizate, în condiţiile legii, de către autorităţile publice sau organismele private autorizate; asigură la nivel naţional evidenţa acestor servicii;

8. constituie şi gestionează baze de date relevante în domeniul protecţiei si promovării drepturilor copilului;

9. coordonează activităţile şi măsurile de implementare a obiectivelor strategiei naţionale din domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului;

10. asigură controlul în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei din domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului şi modul în care sunt respectate drepturile copilului de către instituţiile publice, celelalte persoane juridice şi de persoanele fizice, în conformitate cu legislaţia în vigoare; propune instituţiilor competente stabilirea răspunderii disciplinare, materiale, contravenţionale sau penale, după caz, a persoanelor vinovate;

11. propune autorităţilor competente suspendarea ori încetarea activităţilor care pun în pericol grav şi iminent sănătatea sau dezvoltarea fizică ori psihică a copilului.

i) Protecţia familiei

1. promovează valorile familiei, înţelegerea şi întrajutorarea în familie, precum şi prevenirea şi combaterea violenţei în relaţiile dintre membrii ei;

2. elaborează şi fundamentează programe în domeniul protecţiei familiei şi pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie;

3. elaborează standarde, norme metodologice şi proceduri de lucru pentru serviciile care asigură protecţia familiei, a victimelor violenţei în familie şi pentru cele destinate agresorilor;

4. elaborează metodologia de licenţiere şi criteriile de evaluare a serviciilor destinate protecţiei victimelor violenţei în familie şi licenţiază aceste servicii;

5. coordonează şi îndrumă metodologic activităţile de sprijinire a familiei şi victimelor violenţei în familie, precum şi ale serviciilor destinate acestora;

6. constituie şi gestionează baza de date pentru gestionarea situaţiilor de violentă în familie.

j) Protecţia persoanelor cu handicap

1. elaborează, coordonează şi monitorizează implementarea strategiei naţionale în domeniul handicapului, precum şi a planului naţional de acţiune;

2. coordonează şi monitorizează activitatea comisiilor de evaluare a persoanelor cu handicap, fiind autoritatea decizională în soluţionarea contestaţiilor la certificatele de încadrare în grad şi tip de handicap emise de comisiile de evaluare judeţene sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti;

3. reprezintă autoritatea desemnată ca mecanism de coordonare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 şi semnată de România la 26 septembrie 2007, ratificata prin Legea nr. 221/2010;

4. asigură supravegherea aplicării prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.107/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iulie 2006 privind drepturile persoanelor cu handicap şi ale persoanelor cu mobilitate redusă pe durata călătoriei pe calea aerului, în condiţiile stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 787/2007;

5. finanţează şi cofinanţează programe şi proiecte în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap;

6. asigură dezvoltarea activităţilor specifice ale organizaţiilor neguvernamentale ale persoanelor cu handicap prin sume acordate conform Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

7. realizează coordonarea metodologică a instituţiilor de asistenţă socială pentru persoanele cu handicap, cu privire la aplicarea politicilor şi standardelor de calitate în activitatea instituţiilor publice şi private de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu handicap;

8. monitorizează respectarea drepturilor persoanelor cu handicap;

9. avizează persoanele juridice de drept public sau de drept privat să desfăşoare activităţi în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap şi să înfiinţeze instituţii de asistenţă socială pentru persoanele cu handicap;

10. autorizează unităţile protejate şi monitorizează respectarea condiţiilor de autorizare.

k) Protecţia persoanelor vârstnice

1. elaborează şi avizează cadrul legislativ în domeniul protecţiei persoanelor vârstnice;

2. elaborează şi monitorizează strategiile naţionale privind persoanele vârstnice şi programele naţionale privind dezvoltarea populaţiei, în contextul îmbătrânirii demografice;

3. monitorizează aplicarea, la nivel naţional, a Strategiei regionale europene de implementare a planului internaţional de acţiune privind îmbătrânirea, precum şi a Planului de acţiune privind îmbătrânirea, adoptat la Madrid în anul 2002 şi elaborează rapoartele naţionale;

4. asigură funcţionarea secretariatului tehnic al Comisiei naţionale pentru populaţie şi dezvoltare.

l) Salarizare

1. elaborează şi promovează politicile publice şi proiectele de acte normative în vederea punerii în aplicare a Programului de guvernare şi a obiectivelor strategice în domeniul salarizării;

2. elaborează şi promovează pachetul de legi speciale anuale de implementare a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, în vederea asigurării modificării succesive a salariilor de bază, soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază şi a indemnizaţiilor lunare de încadrare, în scopul aplicării etapizate a acesteia;

3. elaborează propuneri privind sistemul de salarizare pentru personalul contractual din sectorul bugetar, colaborează cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici privind sistemul de salarizare pentru funcţionarii publici;

4. propune strategii cu privire la politicile salariale în regii autonome, companii şi societăţi naţionale şi în societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat;

5. elaborează sistemul de ajustare a salariilor în raport cu evoluţia indicatorilor macroeconomici;

6. elaborează metodologia de calcul şi propune nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată;

7. asigură monitorizarea şi controlul aplicării Legii-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, împreună cu instituţiile publice nominalizate în art. 8 din actul normativ precizat;

8. analizează şi verifică respectarea reglementărilor în vigoare în întocmirea proiectelor bugetelor de venituri şi cheltuieli elaborate de instituţiile şi autorităţile publice;

9. avizează proiectele de hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea regulamentelor de stabilire a locurilor de muncă, categoriilor de personal şi a mărimii sporului pentru condiţii de muncă, conform art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare;

10. fundamentează valoarea nominală a tichetelor de masă, conform Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, cu modificările şi completările ulterioare, şi a tichetelor de creşă, conform Legii nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou şi a tichetelor de creşă, cu modificările ulterioare;

11. prelucrează date statistice în domeniul de activitate al ministerului, în scopul atingerii obiectivelor în domeniul salarizării;

12. asigură relaţia cu Parlamentul, mass-media, Consiliul Economic şi Social şi cu alţi exponenţi ai societăţii civile în problemele specifice domeniului salarizării;

13. asigură, În numele Guvernului României şi al statului român, reprezentarea pe plan intern şi extern în domeniul salarizării;

14. elaborează şi fundamentează documentele ce reflectă poziţia României în raport cu politica şi strategia Uniunii Europene pentru domeniul său de competenţă şi asigură participarea la activităţile instituţiilor Uniunii Europene;

15. elaborează şi fundamentează documentele ce reflectă poziţia României în raport cu organismele financiare internaţionale pentru domeniul salarizării;

16. analizează şi soluţionează problematica raporturilor de muncă (salarizare, pensii, drepturi materiale, alte drepturi) ale tuturor categoriilor de personal din sectorul apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi din alte structuri conexe acestuia;

17. analizează şi prezintă propuneri la proiectele de acte normative elaborate de către instituţiile din sectorul apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi de către alte structuri conexe acestuia;

18. echivalează studiile cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din administraţia penitenciarelor, la trecerea în rezervă, în vederea angajării acestora în sectorul civil;

19. elaborează propuneri pentru documentele care trebuie prezentate Guvernului, Parlamentului, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, precum şi altor instituţii referitoare la sectorul apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi altor structuri conexe acestuia;

20. asigură asistenţă de specialitate şi soluţionează aspectele sesizate de reprezentanţi ai instituţiilor publice, operatorilor economici şi petenţi.

m) Securitatea şi sănătatea în muncă

1. elaborează strategia şi cadrul legislativ în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;

2. asigură măsurile necesare aplicării legislaţiei Uniunii Europene care armonizează condiţiile de comercializare a produselor pentru următoarele domenii de competenţă: maşini, echipamente individuale de protecţie, echipamente şi sisteme protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive, explozive de uz civil şi articole pirotehnice;

3. elaborează cadrul legislativ privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale;

4. recunoaşte şi desemnează organismele de evaluare a conformităţii pentru domeniul de competenţă al ministerului;

5. promovează priorităţile de cercetare-dezvoltare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în vederea includerii acestora în cadrul Planului sectorial de cercetare-dezvoltare al ministerului.

(3) Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice îndeplineşte toate atribuţiile şi are toate competenţele conferite prin legi sau prin alte acte normative.

(4) Coordonatorul activităţii privind egalitatea de şanse dintre femei şi bărbaţi este preşedintele Comisiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi (CONES).

Art. 4. - Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin structurile sale, monitorizează aplicarea unitară a dispoziţiilor legale în domeniile sale de activitate, în unităţile din sectorul public, mixt şi privat, în conformitate cu atribuţiile conferite de lege.

Art. 5. - În exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Muncii, Familiei. Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice colaborează cu celelalte ministere şi organe de specialitate din subordinea Guvernului, cu alte autorităţi publice şi cu organisme guvernamentale şi neguvernamentale.

Art. 6. - Ministerele, celelalte autorităţi ale administraţiei publice, instituţiile publice, precum şi operatorii economici au obligaţia, în condiţiile legii, de a pune la dispoziţia Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, la cererea acestuia, documentele, datele şi informaţiile necesare pentru realizarea atribuţiilor sale.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Conducerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale ŞI Persoanelor Vârstnice

 

Art. 7. - Conducerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice se exercită de către ministru.

Art. 8. - Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice propune şi, după caz, numeşte reprezentanţii Guvernului în structuri tripartite, conform legii.

Art. 9. - (1) Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice îndeplineşte, conform legii, funcţia de ordonator principal de credite.

(2) Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice deleagă atribuţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare pentru ordonatorul principal de credite al bugetului asigurărilor pentru şomaj Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi pentru ordonatorul principal de credite al bugetului asigurărilor sociale de stat Casei Naţionale de Pensii Publice, în condiţiile legii.

Art. 10. - (1) În exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice reprezintă ministerul în raporturile cu autorităţile administraţiei publice, cu alte persoane juridice, cu persoane fizice, precum şi cu organisme din ţară şi din străinătate.

(2) Prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice unele atribuţii pot fi delegate secretarilor de stat, secretarului general, secretarului general adjunct şi, după caz, unor persoane cu funcţii de conducere din aparatul ministerului.

Art. 11. - (1) Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice îndeplineşte, în domeniul de activitate al ministerului, atribuţiile generale prevăzute de Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice îndeplineşte şi alte atribuţii specifice, stabilite prin alte acte normative.

(3) Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, personalul din aparatul propriu al ministerului.

(4) Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice numeşte reprezentanţii în Adunarea generală a acţionarilor la Societatea Comercială de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă „T.B.R.C.M.” - S.A. şi stabileşte indemnizaţia acestora, în condiţiile legii.

Art. 12. - În exercitarea atribuţiilor sale, ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice emite ordine, norme şi instrucţiuni.^

Art. 13. - (1) în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice funcţionează ministrul delegat pentru dialog social, care coordonează activităţile din domeniul dialogului social.

(2) în activitatea sa, ministrul delegat pentru dialog social este ajutat de un secretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului, ale cărui atribuţii se stabilesc prin ordin al ministrului delegat pentru dialog social.

(3) Ministrul delegat pentru dialog social îndeplineşte următoarele atribuţii în domeniul dialogului social:

1. coordonează dialogul social la nivel naţional;

2. pregăteşte, elaborează, negociază şi urmăreşte încheierea înţelegerilor cu partenerii sociali reprezentativi la nivel naţional, potrivit legii;

3. iniţiază, coordonează şi urmăreşte realizarea programelor de dezvoltare a relaţiilor de parteneriat social în colaborare cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, patronatele, sindicatele şi alte structuri ale societăţii civile organizate, precum şi cu organisme şi instituţii internaţionale în domeniu;

4. participă la reuniunile Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social organizate în condiţiile Legii dialogului social nr. 6272011, republicată, cu modificările ulterioare;

5. informează Guvernul cu privire la solicitările formulate de partenerii sociali - sindicate, patronate - în vederea analizării posibilităţii soluţionării lor;

6. sprijină activitatea de dialog social desfăşurată la nivelul administraţiei publice centrale şi locale;

7. coordonează constituirea şi gestionarea bazei de date şi registrele de evidenţă privind organizaţiile patronale, sindicale şi alte organizaţii ale societăţii civile.

Art. 14. - (1) Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice este ajutat în activitatea de conducere a ministerului de 3 secretari de stat numiţi prin decizie a prim-ministrului.

(2) Funcţiile de ministru, ministru delegat pentru dialog social şi de secretar de stat sunt funcţii de demnitate publică, potrivit legii.

(3) Secretarii de stat coordonează activităţile delegate prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

(4) Conducătorii instituţiilor aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului exercită atribuţiile prevăzute de lege, precum şi pe cele delegate prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

Art. 15. - (1) Secretarul general şi secretarul general adjunct sunt înalţi funcţionari publici, numiţi în condiţiile legii, şi

îndeplinesc atribuţiile prevăzute de Legea nr. 90/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Secretarul general şi secretarul general adjunct îndeplinesc şi alte atribuţii delegate prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, în condiţiile legii.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Organizarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

 

Art. 16. - Structura organizatorică a Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice este prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 17. - (1) în condiţiile legii şi în limita numărului maxim de posturi, în structura Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice se pot organiza unităţi de management al proiectului, denumite în continuare UMP, conduse de un director de proiect, în vederea asigurării unui cadru unitar pentru managementul proiectelor finanţate din împrumuturi externe.

(2) Structura organizatorică, numărul de posturi şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale UMP se stabilesc prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

(3) Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice numeşte personalul UMP, în condiţiile legii, şi stabileşte competenţele directorului de proiect.

Art. 18, - În cadrul structurii organizatorice prevăzute la art. 16, prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, se pot organiza servicii, birouri şi compartimente, potrivit legii, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat.

Art. 19. - (1) în condiţiile legii şi în limita numărului maxim de posturi, în structura Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice se organizează Unitatea de management al ajutorului de stat pentru formare profesională, denumită în continuare UMAS,

(2) Structura organizatorică, numărul de posturi şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale UMAS se stabilesc prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

(3) Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice numeşte personalul UMAS, în condiţiile legii, şi stabileşte competenţele UMAS.

Art. 20. - (1) Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice este de 545 de posturi finanţate de la bugetul de stat, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului şi ministrului delegat.

(2) Numărul de posturi necesar pentru fiecare compartiment din structura organizatorică se stabileşte prin ordin ai ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

Art. 21. - (1) în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice funcţionează Corpul ataşaţilor pe probleme de muncă şi sociale, care asigură reprezentarea ministerului în cadrul misiunilor diplomatice ale României în străinătate.

(2) Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice desemnează, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, dintre specialiştii săi sau ai instituţiilor din subordinea ori de sub autoritatea sa, reprezentanţi cu atribuţii în domeniul relaţiilor pe probleme de muncă şi sociale, denumiţi în continuare ataşaţi pe probleme de muncă şi sociale, în cadrul misiunilor diplomatice ale României în străinătate.

(3) Personalul desemnat potrivit alin. (2) are următoarele atribuţii:

a) susţinerea şi protejarea intereselor lucrătorilor români în străinătate;

b) promovarea mobilităţii lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene;

c) informarea lucrătorilor asupra riscurilor muncii ilegale.

(4) Personalul prevăzut la alin. (2) este supus autorităţii şefului misiunii diplomatice în care îşi desfăşoară activitatea şi acţionează sub îndrumarea acestuia pentru îndeplinirea atribuţiilor aferente domeniului specific de activitate stabilite de autoritatea trimiţătoare.

(5) Personalului Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice trimis pe lângă misiunile diplomatice ale României în străinătate, cu atribuţii în domeniul relaţiilor pe probleme de muncă şi sociale, îi sunt aplicabile dispoziţiile legale în vigoare privind personalul trimis în misiune permanentă în străinătate. Pentru acest interval şi când se întoarce în ţară, acesta face parte din personalul contractual supus legislaţie! în domeniu sau, după caz, are raporturi de serviciu.

Art. 22. - Cheltuielile aferente funcţionării Corpului ataşaţilor pe probleme de muncă şi sociale se asigură din bugetul aprobat Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Art. 23. - (1) Atribuţiile compartimentelor din aparatul propriu al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice se stabilesc în conformitate cu structura organizatorică prevăzută în anexa nr. 1, prin regulamentul de organizare şi funcţionare al ministerului, aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

(2) Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile personalului se stabilesc prin fişa postului, potrivit legii.

Art. 24. - (1) Instituţiile care funcţionează în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Conducătorii instituţiilor publice aflate în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prevăzute în anexa nr. 2 lit. A pct. 1-3, sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie de către ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, cu respectarea condiţiilor legale.

(3) Oficiul Român pentru Adopţii, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prevăzut în anexa nr. 2 lit. A pct. 4, este condus de un preşedinte cu rang de secretar de stat, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

(4) Atribuţiile instituţiilor care funcţionează în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prevăzute în anexa nr. 2 lit. A pct. 1-3, se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare, aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, cu respectarea condiţiilor legale.

(5) Repartizarea numărului maxim de posturi, structura organizatorică şi statele de funcţii pentru instituţiile prevăzute în anexa nr. 2 lit. A pct. 1-3 se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

Art. 25. - (1) Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice poate închiria spaţii pentru necesităţi proprii, în condiţiile legii.

(2) Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice poate închiria unor operatori economici sau poate da în folosinţă gratuită unor instituţii de utilitate publică spaţii situate în imobilele, proprietate publică sau privată a statului, în care îşi desfăşoară activitatea şi pe care le administrează, în condiţiile legii.

(3) Chiriile stabilite şi încasate ca urmare a închirierii spaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se virează integral la bugetul de stat.

 

CAPITOLUL II

Dispoziţii finale

 

Art. 26. - (1) Prefecturile împreună cu consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale vor sprijini asigurarea spaţiilor corespunzătoare pentru desfăşurarea activităţii instituţiilor din teritoriu subordonate Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

(2) în localităţile în care instituţiile din teritoriu subordonate Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice nu dispun de spaţii corespunzătoare, consiliile locale vor sprijini aceste instituţii prin asigurarea, în condiţiile legii, de amplasamente în vederea construirii de sedii proprii.

Art. 27. - Încadrarea în numărul de posturi şi în noua structură organizatorică se face în termenele şi cu procedura aplicabilă fiecărei categorii de personal, prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, în termen de minimum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 28. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 29. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 23 ianuarie 2009, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

Ministrul delegat pentru dialog social, Adriana Doina Pană

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voi nea

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

 

Bucureşti, 9 ianuarie 2013.

Nr. 10.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

Numărul maxim de posturi: 545

(exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului şi ministrului delegat)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

A MINISTERULUI MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2

 

INSTITUŢII

care funcţionează în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

 

A. În subordine:

1. Inspecţia Muncii (2.861 de posturi)

2. Organisme intermediare regionale pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane (373 de posturi):

a) Organismul intermediar regional pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane - Regiunea Nord-Est;

b) Organismul intermediar regional pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane - Regiunea Sud-Est;

c) Organismul intermediar regional pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane - Regiunea Sud-Muntenia;

d) Organismul intermediar regional pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane - Regiunea Sud-Vest Oltenia;

e) Organismul intermediar regional pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane - Regiunea Vest;

f) Organismul intermediar regional pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane - Regiunea Nord-Vest;

g) Organismul intermediar regional pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane - Regiunea Centru;

h) Organismul intermediar regional pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane - Regiunea Bucureşti-Ilfov.

3. Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (1.494 de posturi)

4. Oficiul Român pentru Adopţii (34 posturi, exclusiv demnitarul)

B. Sub autoritate:

1. Casa Naţională de Pensii Publice

2. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

C. În coordonare:

1. Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale - I.N.C.S.M.P.S. Bucureşti

2. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii - I.N.C.D.PM. .Alexandru Darabont” Bucureşti

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL CULTURII ŞI PATRIMONIULUI NAŢIONAL

 

ORDIN

pentru acreditarea Colecţiei publice universitare cu profil general arheologie din cadrul Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

 

În conformitate cu prevederile art. 12 din Criteriile şi normele de acreditare a muzeelor şi a colecţiilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.057/2007,

în baza Hotărârii Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor nr. 4.491 din 27 noiembrie 2012,

în temeiul dispoziţiilor art. 18 alin. (4) din Legea muzeelor şi a colecţiilor publice nr. 311/2003, republicată, cu modificările ulterioare, ale art. 11 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul culturii şi patrimoniului naţional emite prezentul ordin.

Art. 1. Se acreditează Colecţia publică universitară cu profil general arheologie din cadrul Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul culturii şi patrimoniului naţional,

Puiu Haşotti

 

Bucureşti, 18 decembrie 2012.

Nr. 2.722.

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei de organizare a evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a

 

În baza prevederilor art. 74 alin. (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.401/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare, cu modificările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de organizare a evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,

Ecaterina Andronescu

 

Bucureşti, 28 septembrie 2012.

Nr. 5.910.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de organizare a evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a

 

I. Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Prezenta metodologie reglementează organizarea evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a.

(2) Evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a are ca scop optimizarea învăţării, elaborarea, acolo unde este cazul, a planurilor individualizate de învăţare şi preorientarea şcolară către un anumit tip de liceu.

(3) Evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a este o evaluare la nivel naţional care se organizează pentru toţi elevii clasei a VI-a din unităţile şcolare din învăţământul de stat şi particular.

(4) Pentru verificarea procedurilor şi pilotarea instrumentelor de evaluare, în anul şcolar 2012-2013, evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a se organizează pe un eşantion de elevi.

Art. 2. - (1) Evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a se desfăşoară anual, pe parcursul lunii mai, şi se administrează în două secvenţe de evaluare.

(2) Data desfăşurării evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a se stabileşte de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, denumit în continuare MECTS, şi se comunică inspectoratelor şcolare până la data de 1 martie a anului şcolar în care se desfăşoară evaluarea.

Art. 3. - (1) Rezultatele individuale la evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a sunt folosite de cadrul didactic, acolo unde este cazul, pentru elaborarea planului individualizat de învăţare al elevului, instrument fundamental de remediere/dezvoltare/ orientare care cuprinde informaţii diagnostice şi prognostice în vederea orientării şi optimizării învăţării.

(2) Planurile individualizate de învăţare ale elevilor sunt comunicate părinţilor/tutorilor legal instituiţi ai elevilor şi constituie documente din portofoliul educaţional al elevului.

II. Coordonarea evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a

Art. 4. - (1) Coordonarea la nivel naţional a proiectării şi a organizării evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a, precum şi valorificarea rezultatelor acesteia sunt asigurate de MECTS, prin Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, denumit în continuare CNEE.

(2) Elaborarea procedurilor specifice evaluării se realizează de către CNEE, în urma consultării direcţiilor de specialitate din MECTS.

Art. 5. - Pentru organizarea şi desfăşurarea evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a, CNEE îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) elaborează procedurile necesare pentru asigurarea calităţii organizării şi administrării evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a;

b) organizează procesul de selecţie a membrilor grupului de lucru, cadre didactice care au responsabilitatea elaborării şi a validării itemilor, a probelor şi a baremelor de evaluare pentru evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a, în strictă conformitate cu procedurile asumate;

c) organizează stagiile deformare specifice pentru membrii grupului de lucru;

d) organizează stagii de formare pentru inspectorii de specialitate şi pentru resursa umană implicată în evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a, inclusiv pentru cadrele didactice care activează în unităţile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale;

e) elaborează testele şi baremele de evaluare;

f) elaborează caietul cadrului didactic, document-tip care conţine baremele de evaluare şi alte instrumente necesare evaluării;

g) elaborează fişa de evaluare, document-tip în care cadrul didactic evaluator înregistrează rezultatele elevului la evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a;

h) asigură confidenţialitatea testelor din momentul efectiv al elaborării acestora până în momentul în care acestea devin publice;

i) asigură transmiterea către inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, denumite în continuare ISJ/ISMB, a testelor şi a caietului cadrului didactic pentru administrarea evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a;

j) urmăreşte modul în care se realizează distribuirea în şcoli de către inspectoratele şcolare a testelor şi a caietului cadrului didactic;

k) propune, împreună cu direcţiile de specialitate din MECTS, delegaţi pentru monitorizarea activităţilor prevăzute în cadrul evaluării elevilor fa finalul clasei a VI-a;

l) propune modelul documentelor de raportare:

(i) raportul clasei - document-tip în care sunt centralizate rezultatele înregistrate în fişele de evaluare, întocmit de către administratorul de test;

(ii) raportul şcolii - document-tip în care sunt centralizate rezultatele înregistrate în rapoartele claselor, întocmit de către comisia de organizare şi administrare a evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a din unitatea de învăţământ în care sunt şcolarizaţi elevi în clasa a VI-a şi transmis inspectoratului şcolar;

(iii) raportul ISJ/ISMB - document-tip în care sunt centralizate rezultatele înregistrate în rapoartele şcolilor, întocmit de către responsabilul judeţean/al municipiului Bucureşti;

m) elaborează raportul final, pe baza rapoartelor primite de la ISJ/ISMB, şi prezintă factorilor de decizie din cadrul MECTS concluziile şi recomandările rezultate;

n) propune strategia de comunicare şi de valorificare a rezultatelor evaluării pentru diferitele categorii de beneficiari: inspectori, directori, cadre didactice, elevi, părinţi, comunităţi locale şi face precizări pentru valorificarea rezultatelor evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a.

Art. 6. - (1) Coordonarea la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti a proiectării şi a organizării evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a, precum şi valorificarea rezultatelor acesteia sunt asigurate de către inspectoratul şcolar.

(2) La nivelul ISJ/ISMB, prin decizie a inspectorului şcolar general, se desemnează o comisie de organizare şi administrare a evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a, condusă de un responsabil, denumit în continuare responsabil judeţean/al municipiului Bucureşti.

(3) Comisia menţionată la alin. (2) desemnează un colectiv de monitori de calitate selecţionaţi din rândul cadrelor didactice de specialitate.

(4) în judeţele în care funcţionează unităţi de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale, cel puţin unul dintre membrii comisiei de organizare şi administrare a evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a/monitorii de calitate este cunoscător al limbii minorităţii naţionale în care se face predarea.

Art. 7. - Comisia de organizare şi administrare a evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a de la nivelul ISJ/ISMB are următoarele atribuţii:

a) transmite unităţilor de învăţământ toate informaţiile necesare organizării evaluării în condiţii optime;

b) răspunde de organizarea şi de administrarea evaluării în condiţiile stabilite prin prezenta metodologie, pe tot teritoriul judeţului/municipiului Bucureşti;

c) propune inspectorului şcolar general spre aprobare componenţa colectivului de monitori de calitate/profesori metodişti cu care asigură organizarea evaluării;

d) participă la sesiunile de formare organizate de CNEE;

e) organizează un stagiu de formare cu monitorii de calitate selecţionaţi;

f) organizează formarea responsabililor/membrilor comisiilor din unităţile de învăţământ cu privire la organizarea şi administrarea evaluării;

g) asigură confidenţialitatea testelor şi a caietului cadrului didactic din momentul primirii şi până în momentul încheierii administrării evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a;

h) transmite procedurile şi precizările pentru valorificarea rezultatelor evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a către unităţile de învăţământ în care sunt şcolarizaţi elevi în clasa a VI-a;

i) monitorizează administrarea evaluării, în condiţiile stabilite prin prezenta metodologie şi în baza prevederilor din proceduri;

j) propune conducerii ISJ/ISMB, în situaţii justificate, schimbări ale membrilor comisiilor din unităţile de învăţământ;

k) centralizează rapoartele primite de la unităţile de învăţământ;

l) întocmeşte raportul ISJ/ISMB şi îl transmite la CNEE în termenele solicitate, după avizarea lut de către inspectorul şcolar general;

m) analizează şi prelucrează, la solicitarea inspectorului şcolar general, datele oferite de rapoartele şcolilor şi de raportul ISJ/ISMB, în vederea fundamentării unor decizii educaţionale la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti.

Art. 8. - (1) în unităţile de învăţământ în care funcţionează mai mult de o clasă a VI-a se înfiinţează comisia de organizare şi administrare a evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a.

(2) Comisia de organizare şi administrare a evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a din unitatea de învăţământ se compune din:

a) preşedinte - directorul sau directorul adjunct al unităţii de învăţământ;

b) membri - toate cadrele didactice de specialitate de la disciplinele evaluate din unitatea de învăţământ care au elevi în clasa a VI-a.

(3) în situaţia în care în unitatea de învăţământ se susţin probe redactate într-o limbă a minorităţilor, cel puţin unul dintre membrii comisiei trebuie să fie cadru didactic de specialitate, cunoscător al limbii respective.

(4) în situaţii excepţionale, bine justificate, în care un cadru didactic nu poate participa la administrarea evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a, acesta va fi înlocuit cu un alt cadru didactic, numit de preşedintele comisiei.

(5) în unităţile de învăţământ în care funcţionează o singură clasă a VI-a, coordonarea evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a revine directorului şcolii.

Art. 9. - (1) Comisia de organizare şi administrare a evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a de la nivelul unităţii de învăţământ are următoarele atribuţii:

a) răspunde de organizarea şi de administrarea evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii;

b) asigură condiţiile tehnice necesare procesului de preluare a testelor şi a caietului cadrului didactic;

c) asigură confidenţialitatea testelor şi a caietului cadrului didactic până în momentul în care acestea devin publice şi răspunde de securitatea şi integritatea acestora;

d) asigură distribuirea testelor la fiecare clasă, în număr egal cu numărul elevilor din clasa respectivă, conform precizărilor din proceduri;

e) întocmeşte raportul şcolii şi îl predă responsabilului judeţean/al municipiului Bucureşti, pe bază de proces-verbal;

f) comunică imediat responsabilului judeţean/al municipiului Bucureşti orice situaţie specială sau de încălcare a prevederilor legale.

(2) Pentru unităţile de învăţământ prevăzute cu o singură clasă a Vi-a, atribuţiile prevăzute la alin. (1) sunt duse la îndeplinire de către director.

(3) Directorul asigură păstrarea fişelor de evaluare şi a caietului cadrului didactic în arhiva unităţii de învăţământ pe toată durata şcolarizării elevului.

III. Elaborarea testelor

Art. 10. - (1) Testele pentru evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a se elaborează de către CNEE, ţinând seama de următoarele cerinţe:

a) să fie formulate clar, precis şi în strictă concordanţă cu programele şcolare în vigoare pentru fiecare disciplină de studiu;

b) să aibă un nivel mediu de dificultate;

c) să permită administrarea în două secvenţe de evaluare;

d) durata cumulată a secvenţelor de evaluare să nu depăşească un total de 120 de minute.

(2) Testele conţin două secţiuni corespunzătoare probelor transdisciplinare evaluate: limbă şi comunicare, respectiv matematică şi ştiinţe.

(3) Baremele de evaluare, precum şi alte informaţii referitoare la evaluare sunt cuprinse în caietul cadrului didactic.

(4) Elevilor aparţinând minorităţilor naţionale care au urmat cursurile în limba maternă li se asigură testele de la proba de matematică şi ştiinţe atât în limba în care au studiat, cât şi în limba română.

(5) Modalitatea de transmitere la unităţile de învăţământ a testelor pentru desfăşurarea evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a este reglementată prin procedură separată.

(6) Testele, baremele de evaluare şi caietul cadrului didactic pentru evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a se clasifică în categoria documentelor secret de serviciu din momentul demarării acţiunii de elaborare a acestora şi până în momentul în care devin publice. Toate persoanele care au acces la aceste documente semnează un angajament de confidenţialitate, în condiţiile legii.

IV Desfăşurarea evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a

Art. 11. - (1) Evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a se desfăşoară în aceeaşi zi, în timpul orelor de curs.

(2) Responsabilitatea administrării la clasă a evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a aparţine administratorului de test, care întocmeşte şi documentele menţionate în proceduri.

(3) Pe toată durata evaluării, administratorul de test este asistat de un al doilea cadru didactic, care nu are ore la acea clasă şi care este desemnat de preşedintele comisiei.

Art. 12. - (1) Sălile în care se susţine evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a sunt, de regulă, sălile în care elevii clasei îşi desfăşoară activitatea în mod obişnuit. Acestea sunt adaptate în prealabil, după caz, în funcţie de secvenţa de evaluare planificată, prin eliminarea oricăror materiale didactice care i-ar putea influenţa pe elevi în timpul administrării evaluării.

(2) Administratorul de test pregăteşte evaluarea, urmărind aşezarea obişnuită a elevilor în bănci, în sala lor de clasă.

(3) înainte de începerea testului, administratorul de test realizează instructajul elevilor cu privire la proceduri şi la importanţa acestei evaluări, într-o manieră motivantă, stimulându-le încrederea în sine.

(4) Fiecărui elev i se distribuie un test, pe care îşi scrie numele, prenumele şi şcoala de provenienţă.

(5) înregistrarea şi monitorizarea timpului de rezolvare a testelor se fac de către administratorul de test.

(6) Pe durata evaluării, administratorul de test asigură respectarea ordinii şi a liniştii în sala de clasă,

(7) Se interzice administratorului de test să ofere elevilor indicaţii referitoare la rezolvarea testelor, să facă modificări ale testelor şi ale baremelor de evaluare sau să realizeze completări ale rezolvărilor testelor.

Art. 13. - (1) La încheierea timpului alocat secvenţei de evaluare, administratorul de test recuperează testele de la elevi, conform procedurilor.

(2) La încheierea perioadei de administrare a evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a, administratorii de test predau testele, pe bază de proces-verbal, preşedintelui comisiei/directorului.

V. Evaluarea testelor

Art. 14. - (1) Inspectoratele şcolare organizează evaluarea testelor în centre de evaluare la care sunt arondate mai multe unităţi de învăţământ.

(2) Coordonarea evaluării testelor în centrele de evaluare este asigurată de o comisie alcătuită din:

- preşedinte - directorul unităţii de învăţământ stabilite ca centru de evaluare;

- secretar - cadru didactic cu competenţe în domeniul informaticii;

- evaluatori - cadre didactice care evaluează testele şi completează fişele de evaluare, pe baza baremului şi a indicaţiilor din caietul cadrului didactic - de regulă un profesor evaluator la 100 de teste.

(3) Cadrele didactice evaluatoare sunt selectate de la alte unităţi şcolare decât cele din care provin elevii ale căror teste sunt evaluate.

(4) înainte de începerea procesului de evaluare a testelor, preşedintele comisiei din centrul de evaluare are obligaţia de a asigura o sesiune de instruire pentru membrii comisiei.

Art. 15. - (1) Fiecare lucrare este evaluată de un cadru didactic evaluator.

(2) Evaluarea fiecărui test se face cu respectarea strictă a baremului şi a precizărilor din caietul cadrului didactic.

(3) Evaluarea testelor se efectuează în echipă de către cadre didactice de specialitate, pe baza caietului cadrului didactic, iar rezultatul evaluării se stabileşte prin consens. În cazul unor opinii divergente, preşedintele comisiei mediază în vederea stabilirii rezultatului final.

(4) Echipele de evaluatori sunt compuse din 2-4 profesori din aceeaşi arie curriculară: limbă şi comunicare, respectiv matematică şi ştiinţe.

(5) în timpul evaluării testelor, profesorii evaluatori nu fac sublinieri sau menţiuni pe acestea. Rezultatele evaluării se înregistrează în fişele de evaluare, care se semnează de către cadrul didactic evaluator.

(6) Testele şi fişele de evaluare sunt păstrate în condiţii de securitate, după terminarea evaluării.

(7) După încheierea procesului de evaluare, fişele de evaluare şi testele sunt transmise unităţilor de învăţământ din care provin elevii.

(8) Directorul unităţii de învăţământ transmite fişele de evaluare cadrelor didactice de la clasele a VI-a.

(9) La finalizarea gimnaziului de către o clasă, fişele de evaluare ale elevilor clasei se depun de către cadrele didactice la secretariatul şcolii, care asigură arhivarea acestora.

VI. Valorificarea rezultatelor evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a

Art. 16. - (1) Rezultatele obţinute la evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a nu se trec în catalog şi sunt valorificate la nivelul unităţii de învăţământ prin:

a) elaborarea planurilor individualizate de învăţare;

b) consemnarea în portofoliul educaţional al elevului;

c) informarea părinţilor/reprezentanţilor legali ai elevului asupra stadiului formării şi dezvoltării competenţelor evaluate.

(2) Comisia de organizare şi administrare a evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a din unitatea de învăţământ urmăreşte procesul de stabilire a planurilor individualizate de învăţare şi de informare a elevilor şi părinţilor/reprezentanţilor legali.

(3) Planul individualizat de învăţare se supune procedurilor privind confidenţialitatea. Accesul la document şi la informaţiile transmise se limitează la corpul profesoral implicat în procesul educativ, la elev şi la familia acestuia.

(4) După informarea părinţilor/reprezentanţilor legali se întocmeşte un proces-verbal, în care aceştia semnează pentru luarea la cunoştinţă a informaţiilor din planul individualizat de învăţare.

(5) în termen de 5 zile de la finalizarea evaluării, comisia de organizare şi administrare a evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a din unitatea de învăţământ elaborează raportul şcolii, în care sunt centralizate rezultatele înregistrate în rapoartele claselor, şi îl transmite ISJ/ISMB.

Art. 17. - În termen de 15 zile de ia finalizarea evaluării, comisia de organizare şi desfăşurare a evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a din inspectoratul şcolar elaborează raportul ISJ/ISMB, în care sunt centralizate rezultatele înregistrate în rapoartele şcolilor.

Art. 18. - (1) CNEE întocmeşte, în colaborare cu Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii şi cu Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali din MECTS, raportul final.

(2) Raportul final cuprinde concluziile privind evaluarea de la finalul clasei a VI-a, rezultate din rapoartele inspectoratelor şcolare şi din monitorizarea asigurată de MECTS şi CNEE, propuneri de modificare a metodologiei şi a procedurilor, precum şi măsuri educaţionale în vederea ameliorării rezultatelor învăţării.

VII. Dispoziţii finale

Art. 19. - (1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare a evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a şi a procedurilor corespunzătoare este obligatorie pentru toate persoanele implicate în această activitate.

(2) în vederea respectării prevederilor prezentei metodologii şi pentru asigurarea corectitudinii administrării evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a, preşedinţii comisiilor solicită fiecărui membru al comisiei completarea unui angajament scris.

Art. 20. - Testele administrate în cadrul evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a şi documentele întocmite pentru buna administrare a acesteia se păstrează în arhiva unităţii de învăţământ care a organizat evaluarea.

Art. 21. - (1) Comisia de organizare şi administrare a evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a din unitatea de învăţământ asigură condiţii de egalitate a şanselor pentru elevii cu deficienţe, prin adaptarea procedurilor în funcţie de particularităţile individuale şi de cele specifice deficienţei respective.

(2) Măsurile pentru asigurarea condiţiilor de egalitate a şanselor pentru elevii cu deficienţe sunt următoarele:

a) asigurarea posibilităţii de comunicare prin utilizarea sistemului Braille pentru elevii nevăzători, respectiv a limbajului mimico-gestual pentru elevii cu deficienţe de auz (inclusiv posibilitatea asigurării, după caz, a unui interpret autorizat);

b) mărirea adecvată a timpului destinat efectuării lucrării scrise de către elevii cu deficienţe motorii sau neuromotorii (care îi împiedică să scrie normal) ori de către cei cu deficienţe vizuale grave;

c) asigurarea testelor scrise cu caractere mărite pentru elevii ambliopi;

d) transmiterea prin dictare, pentru elevii cu anumite deficienţe, a informaţiilor din teste;

e) realizarea sarcinilor cuprinse în testele pentru evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a prin dictarea rezolvărilor de către elevul cu deficienţe unui cadru didactic de altă specialitate decât cea la care se desfăşoară proba respectivă, pe parcursul desfăşurării testului.

(3) Elevii cu deficienţe din unităţile de învăţământ pot beneficia, după caz, de prevederile alin. (2), în baza certificatului de încadrare în gradul de handicap sau a unei adeverinţe medicale.

(4) Elevii şcolarizaţi la domiciliu susţin proba de evaluare la domiciliu.

Art. 22. - (1) Elevii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în şcolile de masă, precum şi cei din învăţământul special care parcurg curriculumul şcolii de masă susţin evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a în condiţiile prezentei metodologii.

(2) Elevii cu cerinţe educaţionale speciale care parcurg curriculumul specific învăţământului special sau care beneficiază de adaptări curriculare, în baza planurilor de intervenţie personalizată, susţin evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a cu teste elaborate la nivel local prin adaptarea testelor de la nivel naţional.

Art. 23. - Conducerile unităţilor de învăţământ aduc la cunoştinţa celor interesaţi prevederile prezentei metodologii prin următoarele activităţi:

a) afişarea la avizierul şcolii;

b) prezentarea în cadrul consiliului profesoral;

c) prezentarea în colectivele de elevi din clasa a VI-a;

d) organizarea unor întâlniri cu părinţii/tutorii legal instituiţi în vederea informării acestora.

Art. 24. - Centralizarea rezultatelor evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a în vederea prelucrării, interpretării şi efectuării unor analize de sistem se realizează printr-o platformă informatică.

 

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind vânzarea de către Ministerul Apărării Naţionale a unor locuinţe de serviciu pe care le are în administrare, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.120/2009

 

Având în vedere prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.917/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

privind aplicarea dispoziţiilor art. III din Legea nr. 357/2006 pentru modificarea Legii nr. 562/2004 privind autorizarea instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională de a vinde personalului propriu unele locuinţe de serviciu pe care acestea le au în administrare,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.

Art. I,- Normele metodologice privind vânzarea de către Ministerul Apărării Naţionale a unor locuinţe de serviciu pe care le are în administrare, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.120/2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 8 decembrie 2009, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 6 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) contractul de închiriere, în original sau în copie certificată de către unitatea militară cu care s-a încheiat contractul, ori adeverinţa eliberată de asociaţia de proprietari/locatari care să ateste că pensionarii sau urmaşii titularilor contractelor de închiriere decedaţi ori persoanele transferate la alte instituţii din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională ocupau locuinţa de serviciu la data intrării în vigoare a Legii nr. 357/2006 pentru modificarea Legii nr. 562/2004 privind autorizarea instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională de a vinde personalului propriu unele locuinţe de serviciu pe care acestea le au în administrare, respectiv la data intrării în vigoare a Legii nr. 174/2009;”.

2. La articolul 7, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(V) În situaţia în care solicitantul este de acord cu preţul de vânzare şi celelalte clauze contractuale, anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare, unitatea vânzătoare înregistrează locuinţa care face obiectul vânzării în contabilitatea proprie, împreună cu cota-parte din suprafaţa de teren aferentă, prin preluarea acestora din contabilitatea unităţii militare care le deţine, potrivit reglementărilor în vigoare privind organizarea evidenţei cantitativ-valorice a bunurilor aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale.”

3. Articolul 13 se abrogă.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial ai României, Partea I.

 

Ministrul apărării naţionale,

Mircea Dusa

 

Bucureşti, 15 ianuarie 2013.

Nr. M.2.

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Normelor privind Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 17/2009

 

Potrivit Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 12 decembrie 2012, prin care s-au adoptat modificarea şi completarea Normelor privind Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 17/2009, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (26) şi (27) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 2 lit. e) din Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, republicată,

preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor emite următorul ordin:

Art. I. - Normele privind Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 17/2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 7 septembrie 2009, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, litera c) se abrogă.

2. La articolul 2, litera o) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,o) să deconteze asigurătorilor autorizaţi cheltuielile efectuate cu activitatea de constatare a prejudiciilor rezultate în urma producerii riscurilor asigurate obligatoriu;”.

3. La articolul 2, după litera o) se introduce o nouă literă, litera p), cu următorul cuprins:

,,p) să efectueze plata despăgubirilor în baza centralizatorului transmis de asigurătorul care a efectuat constatarea şi evaluarea prejudiciilor.”

4. La articolul 3, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Un acţionar/grup care deţine participaţii la societăţi de asigurare care urmează să devină acţionari ai PAID poate deţine cel mult 15% din capitalul social al societăţii.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării.

Art. III. - Asigurătorii, precum şi direcţiile de specialitate din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor asigură ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

 

Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Daniel George Tudor

 

Bucureşti, 11 ianuarie 2013.

Nr. 1.