MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 444/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 444         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 19 iulie 2013

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

233. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru plata salariilor personalului din sistemul bugetar aferente lunii aprilie 2013

 

673. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru plata salariilor personalului din sistemul bugetar aferente lunii aprilie 2013

 

236. - Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2012 privind mandatarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri în vederea înfiinţării unei societăţi comerciale

 

676. - Decret privind promulgarea Legii pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2012 privind mandatarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri în vederea înfiinţării unei societăţi comerciale

 

237. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2012 pentru completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă” şi adoptarea unor măsuri în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de derulare a programului „Prima casă”

 

677. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2012 pentru completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă” şi adoptarea unor măsuri în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de derulare a programului „Prima casă”

 

239. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2012 privind stabilirea unor măsuri pentru eliberarea benzilor de frecvente radio 830-862 MHz, 1747,5-1785 MHz, 1842,5-1880 MHz şi 2500- 2690 MHz, precum şi pentru aprobarea unor măsuri în domeniul financiar-bugetar

 

679. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2012 privind stabilirea unor măsuri pentru eliberarea benzilor de frecvente radio 830-862 MHz, 1747,5-1785 MHz, 1842.5-1880 MHz şi 2500-2690 MHz, precum şi pentru aprobarea unor măsuri în domeniul financiar-bugetar

 

246. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2012 privind cadrul instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea asistenţei financiare acordate României prin Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European si prin Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009-2014

 

689. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2012 privind cadrul instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea asistenţei financiare acordate României prin Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European şi prin Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009-2014

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 183 din 2 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din titlul VII „Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv” al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente

 

Decizia nr. 211 din 29 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

267. - Decizie privind unele măsuri pentru exercitarea funcţiei de preşedinte al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

949. - Ordin al ministrului transporturilor privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2013 al Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru plata salariilor personalului din sistemul bugetar aferente lunii aprilie 2013

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29 din 16 aprilie 2013 privind stabilirea unor măsuri pentru plata salariilor personalului din sistemul bugetar aferente lunii aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 220 din 17 aprilie 2013.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 15 iulie 2013.

Nr. 233.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru plata salariilor personalului din sistemul bugetar aferente lunii aprilie 2013

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru plata salariilor personalului din sistemul bugetar aferente lunii aprilie 2013 şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 11 iulie 2013.

Nr. 673.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2012 privind mandata rea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri în vederea înfiinţării unei societăţi comerciale

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se respinge Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59 din 10 octombrie 2012 privind mandatarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri în vederea înfiinţării unei societăţi comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 16 octombrie 2012.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor arţ. 75 şi ale ari. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 15 iulie 2013.

Nr. 236.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2012 privind mandatarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri în vederea înfiinţării unei societăţi comerciale

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2012 privind mandatarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri în vederea înfiinţării unei societăţi comerciale şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 11 iulie 2013.

Nr. 676.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2012 pentru completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă” şi adoptarea unor măsuri în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de derulare a programului „Prima casă”

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94 din 18 decembrie 2012 pentru completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă” şi adoptarea unor măsuri în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de derulare a programului „Prima casă”, publicată în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 878 din 21 decembrie 2012.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 15 iulie 2013.

Nr. 237.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2012 pentru completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă” şi adoptarea unor măsuri în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de derulare a programului „Prima casă”

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2012 pentru completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă” şi adoptarea unor măsuri În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de derulare a programului „Prima casă” şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 11 iulie 2013.

Nr. 677.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2012 privind stabilirea unor măsuri pentru eliberarea benzilor de frecvenţe radio 830-862 MHz, 1747,5-1785 MHz, 1842,5-1880 MHz şi 2500-2690 MHz,

precum şi pentru aprobarea unor măsuri în domeniul financiar-bugetar

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62 din 19 iunie 2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2012 privind stabilirea unor măsuri pentru eliberarea benzilor de frecvenţe radio 830-862 MHz, 1747,5-1785 MHz, 1842,5-1880 MHz şi 2500- 2690 MHz, precum şi pentru aprobarea unor măsuri în domeniul financiar-bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 25 iunie 2013.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor ari. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 15 iulie 2013.

Nr. 239.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2012 privind stabilirea unor măsuri pentru eliberarea benzilor de frecvenţe radio 830-862 MHz, 1747,5-1785 MHz, 1842,5-1880 MHz şi 2500-2690 MHz, precum şi pentru aprobarea unor măsuri în domeniul financiar-bugetar

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2012 privind stabilirea unor măsuri pentru eliberarea benzilor de frecvenţe radio 330-862 MHz, 1747,5-1735 MHz, 1342,5-1830 MHz şi 2500-2690 MHz, precum şi pentru aprobarea unor măsuri în domeniul financiar-bugetar şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 11 iulie 2013.

Nr. 679.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2012 privind cadrul instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea asistenţei financiare acordate României prin Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European şi prin Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009-2014

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88 din 12 decembrie 2012 privind cadrul instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea asistenţei financiare acordate României prin Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European şi prin Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009-2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 19 decembrie 2012, cu următoarele modificări şi completări:

1. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - Se desemnează Direcţia SEE din cadrul Ministerului Fondurilor Europene ca punct naţional de contact atât în ceea ce priveşte Mecanismul financiar SEE 2009-2014, cât şi în ceea ce priveşte Mecanismul financiar norvegian 2009-2014.”

2. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 10. - Se desemnează Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice ca operator de program pentru următoarele domenii de finanţare: Servicii de biodiversitate şi ecosistem/Biodiversitate şi serviciile ecosistemelor, Reducerea substanţelor periculoase, Adaptarea la schimbările climatice din Mecanismul financiar SEE 2009-2014.”

3. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - Se desemnează Ministerul Economiei ca operator de program pentru următoarele domenii de finanţare: Eficienţa energetică din Mecanismul financiar SEE 2009-2014 şi Captarea şi stocarea carbonului (CSC) din Mecanismul financiar norvegian 2009-2014. Totodată, Ministerul Economiei este instituţia desemnată din partea României ca partener de program pentru domeniile de finanţare Sectorul maritim din Mecanismul financiar SEE 2009-2014 şi Inovare în industria verde din Mecanismul financiar norvegian 2009-2014.”

4. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 16. - Se desemnează Ministerul Afacerilor Interne ca operator de program pentru următorul domeniu de finanţare: Cooperarea în spaţiul Schengen şi combaterea crimei organizate şi a infracţionalităţii transfrontaliere, inclusiv a traficului şi a grupurilor infracţionale itinerante, din Mecanismul financiar norvegian 2009-2014.”

5. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 18. - Se desemnează Ministerul Fondurilor Europene ca operator de program pentru următoarele domenii de finanţare: Monitorizarea mediului şi planificare şi control integrat din Mecanismul financiar SEE 2009-2014 şi întărirea capacităţii şi cooperarea instituţională între instituţiile publice, autorităţile locale şi regionale româneşti şi norvegiene din Mecanismul financiar norvegian 2009-2014.”

6. Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 20. - Se desemnează Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice ca operator de program pentru următorul domeniu de finanţare: Promovarea egalităţii de gen şi a echilibrului între viaţa profesională şi cea privată, din Mecanismul financiar SEE 2009-2014.”

7. Articolul 21 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 21. - Se desemnează Ministerul Educaţiei Naţionale ca operator de program pentru următorul domeniu de finanţare: Cercetare în sectoarele prioritare din Mecanismul financiar SEE 2009-2014.”

8. După articolul 22 se introduce un nou articol, articolul 221, cu următorul cuprins:

„Art. 221. - Se desemnează Ministerul Culturii ca operator de program pentru următoarele domenii de finanţare: Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural, Promovarea diversităţii în cultură şi artă în cadrul patrimoniului cultural european din Mecanismul financiar SEE 2009-2014.”

9. Anexa se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 17 iulie 2013.

Nr. 246

 

ANEXĂ*)

(Anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2012)

 

Schema interinstituţională

 

 


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2012 privind cadrul instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea asistenţei financiare acordate României prin Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European şi prin Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009-2014

În temeiul prevederilor ari. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2012 privind cadrul instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea asistenţei financiare acordate României prin” Mecanismul financiar al spaţiului Economic European şi prin Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009-2014 şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 16 iulie 2013.

Nr. 689.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 183

din 2 aprilie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din titlul VII „Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv” al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din titlul VII „Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv” al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Cătălin Marian Ghiţă în Dosarul nr. 3.072/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.597D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată şi menţinerea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 26 noiembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 3.072/2/2012, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din titlul VII „Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv” al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi Justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Cătălin Marian Ghiţă cu prilejul soluţionării unei acţiuni în contencios administrativ având ca obiect despăgubiri.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţia legală criticată este neconstituţională, întrucât aduce atingere art. 44 alin. (1) din Constituţie şi art. 1 din

Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Astfel, autorul susţine că legiuitorul poate aprecia în funcţie de interesul comunităţii măsurile de limitare a exerciţiului dreptului de proprietate, dar acestea trebuie însă să păstreze un echilibru just între exigenţele interesului general al comunităţii şi apărarea drepturilor fundamentale ale individului.

Arată că, în interpretarea Curţii de la Strasbourg, noţiunea de „bun” înglobează orice interes patrimonial. Astfel, pe linia acestui raţionament, arată că un interes patrimonial intră sub protecţia Convenţiei atunci când titularul său are un drept de despăgubiri împotriva statului, chiar dacă acest drept este „instaurat sub o formă foarte vagă”, dar normele conferă „îi mod indubitabil o bază legală unei obligaţii ce revenea statului”. Mai mult, protecţia Convenţiei se extinde şi asupra valorilor patrimoniale care dau subiectului de drept cel puţin o speranţă legitimă de a obţine folosinţa efectivă a unui drept de proprietate. Face referire la hotărârile din 22 iunie 2004 şi 28 septembrie 2004 pronunţate în cauzele Broniowski împotriva Poloniei şi Kopecky împotriva Slovaciei.

Mai susţine că, în privinţa bunurilor preluate de stat în perioada comunistă, art. 44 din Constituţie nu garantează prin el însuşi restituirea acestora. Totuşi, odată adoptate, legile reparatorii - în mod evident - trebuie să fie conforme cu Constituţia, Abundenţa actelor normative în materie, emiterea lor succesivă în timp şi tardivă, din punct de vedere al importanţei problemei reglementate, caracterul parţial şi contradictoriu al soluţiilor legislative în materia restituirii proprietăţilor (în natură sau prin echivalent) a creat o problemă de sistem, ce poate fi cu greu calificată ca neconstituţională în contextul nostru constituţional şi legislativ, dar excelent sesizată de Curtea de la Strasbourg ca afectând dreptul de proprietate ocrotit de art. 1 din Primul Protocol la Convenţie. În acest sens, menţionează Hotărârea din 1 decembrie 2005 pronunţată în Cauza Păduraru împotriva României.

Autorul arată că cele stabilite în Cauza Păduraru împotriva României sunt valabile şi în ce priveşte domeniul de aplicare al art. 44 din Constituţie la dispoziţiile art. I din Legea nr. 117/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din titlul VII „Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv” ăl Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente şi pentru modificarea art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. De asemenea, Curtea de la

Strasbourg a constatat încălcarea art. 1 din Primul Protocol la Convenţie şi prin faptul că, deşi Legea nr. 247/2005, care a modificat Legea nr. 10/2001, acordă persoanelor îndreptăţite la restituire dreptul de a primi o despăgubire, nu s-a reuşit să se acorde în mod efectiv aceste despăgubiri (Hotărârea din 16 februarie 2006 pronunţată în Cauza Porţeanu împotriva României).

Mai mult, semnalând o neconcordanţă a acestei noi legislaţii cu Convenţia, Curtea a constatat că aceasta nu ia în considerare prejudiciul suferit de către persoanele care au fost private de bunurile lor, înainte de intrarea în vigoare a legii, din cauza absenţei îndelungate a oricărei despăgubiri. Această menţiune din hotărâre poate fi un serios temei pentru a constata, pe plan intern, neconcordanţă aceleiaşi reglementări cu art. 44 din Constituţie.

Autorul excepţiei mai susţine că, iniţial, sistarea emiterii titlurilor de despăgubire s-a făcut prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2012 până în septembrie 2012, iar ulterior, prin adoptarea art. I din Legea nr. 117/2012, până la 15 mai 2013, acest lucru conducând la neacordarea pe o perioadă îndelungată, în raport cu dispoziţiile Legii nr. 247/2005, a oricărei despăgubiri, aspect ce poate fi un serios temei pentru a constata, pe plan intern, neconcordanţă acestei reglementări cu art. 44 din Constituţie.

În consecinţă, autorul susţine că această insecuritate juridică reprezentată de adoptarea actelor legislative succesive de prelungire a suspendării şi aplicării Legii nr. 247/2005 sunt în contradicţie cu art. 1 din Primul Protocol la Convenţie şi, pe cale de consecinţă, şi cu art. 44 din Constituţie.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că dispoziţia legală criticată este constituţională, ordonanţa de urgenţă fiind emisă datorită situaţiilor ce impun intervenţia de urgenţă, precum şi pentru preîntâmpinarea pronunţării unor hotărâri judecătoreşti de obligare la plata unor despăgubiri pentru care nu mai există un mecanism legal de despăgubire. De asemenea, ordonanţa de urgenţă criticată reprezintă o suspendare temporară în raport cu situaţia determinată de contextul economic actual reprezentat de constrângerile bugetare şi de riscul imposibilităţii menţinerii echilibrului bugetar. De asemenea, menţionează Decizia Curţii Constituţionale nr. 723 din 5 iulie 2012.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens face referire la deciziile nr. 760 din 20 septembrie 2012 şi nr. 802 din 27 septembrie 2012, prin care Curtea a constatat constituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate. Astfel, consideră că şi în cazul de faţă sunt aplicabile considerentele reţinute în deciziile respective.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 4/2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din titlul VII „Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv” al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 15 martie 2012, astfel cum a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 117/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 6 iulie 2012. În realitate, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă că obiect al acesteia în reprezintă articolul unic alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2012, text de lege care are următorul cuprins: „(1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se suspendă, până la data de 15 mai 2013, emiterea titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum si procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, prevăzute de titlul VII «Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv» din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată, precum şi art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra textului de lege criticat prin raportare la aceleaşi prevederi constituţionale şi europene, respectiv prin Decizia nr. 760 din 20 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 24 octombrie 2012, şi Decizia nr. 802 din 27 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 24 octombrie 2012.

Cu acele prilejuri Curtea a reţinut că, în ceea ce priveşte dreptul de proprietate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă şi executorie constituie un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; neexecutarea plăţii într-un termen rezonabil constituie, deci, o atingere a dreptului reclamantului la respectarea bunurilor, ca şi faptul că lipsa de lichidităţi nu poate justifica un asemenea comportament (hotărârile din 19 octombrie 2000 şi 7 mai 2002, pronunţate în cauzele Ambruosi împotriva Italiei, paragraful 40, şi Burdov împotriva Rusiei, paragraful 41).

Guvernul, prin adoptarea ordonanţei de urgenţă criticate, nu neagă însă existenţa şi întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătoreşti şi nu refuză punerea în aplicare a acestora. Măsura criticată este mai degrabă una de garantare a dreptului de proprietate asupra bunului dobândit în sensul Convenţiei, fiind deci o aplicare a art. 44 alin. (2) din Constituţie, în contextul economic existent la data adoptării, caracterizat de restrângeri de natură bugetară şi de dificultăţi în menţinerea echilibrului bugetar.

De altfel, faptul că, până la data de 15 mai 2013, se suspendă emiterea titlurilor de despăgubire/conversie, precum şi procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, iar personalul din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor întocmeşte şi ţine la zi evidenţa dosarelor de despăgubire, înregistrează noi dosare de despăgubiri, analizează documentaţia existentă în aceste dosare în vederea soluţionării legale a cererilor de despăgubire şi ia măsurile necesare în scopul inventarierii şi arhivării dosarelor de despăgubire depuse de către persoanele îndreptăţite, relevă atenţia pe care legiuitorul delegat o acordă executării întru totul a hotărârilor judecătoreşti ce cad sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2012.

Soluţia legislativă criticată reprezintă o normă temporară (fiind luata până la data de 15 mai 2013) care nu aduce atingere înseşi substanţei dreptului la valorificarea titlurilor de despăgubire, obligaţia statului urmând a se executa după acest termen, prin aceasta titularul dreptului la despăgubire nefiind nevoit să suporte o sarcină excesivă şi disproporţionată, astfel cum susţine autorul excepţiei.

În concluzie, măsurile stabilite prin actul normativ criticat sunt în acord cu dispoziţiile constituţionale şi convenţionale referitoare la ocrotirea proprietăţii, de vreme ce urmăresc un scop legitim - echilibrul bugetar al unui stat aflat în criză economică-şi sunt proporţionale, având în vedere marja mare de apreciere a statului în domeniul politicilor economice şi sociale, precum şi echilibrul realizat de către stat prin măsurile respective.

De altfel, Curtea constată că ordonanţa de urgenţă criticată a fost adoptată în contextul implementării hotărârii-pilot pronunţate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, fiind o măsură temporară care va reglementa, pe lângă măsurile privind reformarea legislaţiei în domeniu, şi modul în care va continua procesul de acordare a despăgubirilor, de natură a oferi un remediu adecvat tuturor persoanelor afectate de legile de reparaţie.

Se are în vedere astfel adoptarea unor măsuri cu caracter general de natură a înlătura, pe viitor, disfuncţionalităţi ale mecanismului de restituire sau de despăgubire şi care să poată conduce la realizarea efectivă a dreptului la restituire sau la despăgubire, păstrând un just echilibru între diferitele interese în cauză, De altfel, instanţa europeană a reţinut în motivarea hotărârii-pilot pronunţate în Cauza Mana Atanasiu şi alţii împotriva României că statului trebuie să i se lase o marjă largă de apreciere pentru a alege măsurile destinate să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate din ţară şi pentru punerea lor în aplicare.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudenţa Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cătălin Marian Ghiţă în Dosarul nr. 3.072/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile articolului unic alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din titlul VII „Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv” al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente sunt constituţionale în raport cu critici le formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 2 aprilie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 211

din 29 aprilie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. (1) lit. c)din Legea nr. 95/2006 privind  reforma în domeniul sănătăţii, excepţie ridicată de Vasile Cravcescu în Dosarul nr. 1.969/110/2011* al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.574D/2012.

Dezbaterile iniţiale au avut loc în şedinţa publică din 2 aprilie 2013, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, lipsind părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată. La această dată, Curtea a constatat că la şedinţa de deliberare nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbaterea cauzei, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, şi, în consecinţă, având în vedere prevederile art. 57 din Legea nr. 47/1992 şi ale art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale adoptat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 6/2012, a amânat pronunţarea pentru data de 3 aprilie 2013 şi, ulterior, pentru acelaşi motiv, pentru datele de 4 şi respectiv 18 aprilie 2013. La această ultimă dată, Curtea, pentru aceleaşi motive, în temeiul art. 58 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, a repus cauza pe rol pentru data de 29 aprilie 2013, ora 11.00.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care precizează că îşi menţine concluziile prezentate în şedinţa publică din 2 aprilie 2013 în sensul respingerii ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 771 din 25 septembrie 2012 şi Decizia nr. 334 din 17 martie 2009.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 21 noiembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 1969/110/2011*. Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2010, excepţie ridicată de Vasile Cravcescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei sentinţe civile privind drepturi de asigurări sociale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţia legală criticată este neconstituţională, întrucât creează un regim preferenţial anumitor instituţii publice, în detrimentul proprietarului de drept şi evident cu încălcarea drepturilor acestuia. Prin textul de lege criticat se creează o serie de privilegii de care beneficiază unele „case naţionale” în defavoarea proprietăţii persoanei fizice de drept privat, în speţă autorul excepţiei, fiind obligat la plata contribuţiei chiar dacă beneficiază de prevederile Legii nr. 189/2000 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare.

Autorul consideră că trebuie să beneficieze de un regim de securitate socială, fără diminuarea cuantumului pensiei prin reţinerea contribuţiei la plata asigurării sociale de sănătate, în caz contrar fiind încălcate prevederile art. 44 din Constituţie. Mai susţine câ aplicarea legii care prevede plata unor contribuţii procentuale suplimentare înfrânge flagrant principiul securităţii juridice. Or, pensiile aflate în plată nu pot fi recalculate în baza unei legi noi care încalcă însăşi substanţa dreptului la pensie; reducerea substanţială a nivelului pensiei poate fi considerată ca afectând substanţa dreptului de proprietate.

Arată că venitul provenit din pensie reprezintă un bun în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Reducerea pensiei, precum şi lipsirea de dreptul de a mai primi vreodată sumele de bani constând în obligaţiile pecuniare procentuale instituite în sarcina titularului dreptului de pensie reprezintă, indiscutabil, o ingerinţă ce a avut ca efect privarea autorului excepţiei de bunul său. De asemenea, prin recalcularea pensiei s-a adus atingere chiar substanţei dreptului de proprietate.

În continuare, arată că drepturile ce decurg din Legea nr. 189/2000 nu îi pot fi cenzurate. Dreptul său cenzurat prin oprirea din pensie a contribuţiei la asigurările sociale de sănătate are conţinut economic şi, dacă legiuitorul român nu ar fi suspendat dreptul periodic, ar fi putut să aibă în patrimoniul său în mod efectiv şi licit sumele aferente reţinerii contribuţiei la asigurările sociale de sănătate. Neacordarea/reţinerea drepturilor sale de natura venitului provenit din pensie se circumscrie şi încălcării art. 8 din Convenţie privind dreptul la un proces echitabil.

De asemenea, sunt încălcate şi prevederile art. 52 din Constituţie, întrucât îi este adusă o vătămare într-un drept al său, dreptul de a primi pensia în cuantumul dobândit şi care reprezintă un drept de proprietate în înţelesul art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţie.

Mai arată că în contextul actual dispoziţiile criticate contravin şi prevederilor art. 136 din Constituţie, deoarece proprietatea privată este inalienabilă. Prin modificarea art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 i se încalcă dreptul de proprietate şi i se aduce atingere existenţei dreptului de a-şi exploata şi administra bunurile, fiind astfel încălcate şi dispoziţiile constituţionale privitoare la restrângerea unor drepturi şi libertăţi.

Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă consideră că art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2010, sunt în acord cu dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate privitoare la dreptul statului de a aprecia asupra politicii financiare şi a măsurilor adecvate asigurării sale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv la deciziile nr. 750 din 26 octombrie 2006, nr. 225 din 17 februarie 2009, nr. 334 din 17 martie 2009 şi nr. 335 din 10 martie 2011.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, text de lege care are următorul cuprins: „Următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurare, fără plata contribuţiei: [...]

c) persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraţilor care au fost înlăturaţi din justiţie pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1989, cu modificările ulterioare, prin Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, dacă nu realizează alte venituri decât cele provenite din drepturile băneşti acordate de aceste legi;”.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 136 privind proprietatea, precum şi art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate cumulează drepturile prevăzute de art. 2 alin. 1 şi art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990 cu veniturile realizate din pensie, şi, în acest caz, potrivit textului de lege criticat, contribuţia se reţine din veniturile realizate din pensie, respectiv din ceea ce depăşeşte 740 RON, fără a fi afectate drepturile ce decurg din prevederile Decretului-lege nr. 118/1990.

Raportându-se la o asemenea critică de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra textului de lege criticat în raport cu aceleaşi dispoziţii din Constituţie şi cu critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 334 din 17 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 22 aprilie 2009, Curtea a reţinut că este de principiu că scutirea de la plata contribuţiei la asigurările de sănătate nu este un drept constituţional, iar acordarea unei asemenea scutiri, în considerarea unor situaţii obiective sau subiective, este lăsată la opţiunea liberă a legiuitorului. Faţă de cele de mai sus, legiuitorul, prin art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006, a stabilit acordarea calităţii de asigurat fără plata contribuţiei, printre altele, şi persoanelor care beneficiază de drepturile prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990, cu condiţia să nu realizeze venituri în afara celor acordate pe baza acestui act normativ. Această opţiune a legiuitorului este justificată, astfel cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 750 din 26 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 28 noiembrie 2006, de faptul că cei care realizează venituri din alte surse suplimentare se află într-o situaţie diferită faţă de persoanele ale căror venituri provin doar din ajutoarele băneşti acordate de legile speciale şi, eventual, din pensii, persoane faţă de care se justifică în mod obiectiv şi rezonabil aplicarea unui tratament juridic diferit, şi anume scutirea de la plata contribuţiei la asigurările sociale de sănătate.

În privinţa obligaţiei plăţii contribuţiei pentru asigurări sociale de sănătate pentru veniturile obţinute din pensii, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 35 din 24 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 7 martie 2012, că sistemul public de asigurări sociale de sănătate, datorită faptului că este guvernat de principiul solidarităţii, îşi poate realiza obiectivul principal, respectiv cel de a asigura un minimum de asistenţă medicală pentru populaţie, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se află în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurări de sănătate. Art. 56 din Constituţie prevede obligaţia cetăţenilor de a contribui prin impozite şi prin taxe la cheltuielile publice. În cazul sistemului public de sănătate, aceste cheltuieli publice vizează însăşi îndeplinirea obligaţiei constituţionale a statului de a asigura ocrotirea sănătăţii şi protecţia socială a cetăţenilor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 335 din 10 martie 2011, precizată mai sus).

Curtea a mai arătat că principiul aşezării juste a sarcinilor fiscale impune ca plata contribuţiilor să se facă în acelaşi mod de către toţi contribuabilii, prin excluderea oricărui privilegiu sau discriminări, astfel ca, la venituri egale, contribuţia să fie aceeaşi.

Toate acestea demonstrează faptul că pentru a dobândi calitatea de asigurat persoana în cauză trebuie să contribuie la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, iar această contribuţie se stabileşte prin aplicarea unor cote asupra veniturilor pe care persoana le realizează. Numai legiuitorul este în drept să stabilească categoriile de venituri pentru care urmează a se plăti contribuţii la bugetul asigurărilor de sănătate; în lipsa plăţii acestei contribuţii, persoana nu poate dobândi ex officio calitatea de asigurat. Faptul că legiuitorul are posibilitatea de a excepta pensia de la plata unor astfel de contribuţii reprezintă o chestiune care ţine în mod exclusiv de opţiunea sa, O atare exceptare nu este o cerinţă de ordin constituţional.

De asemenea, Curtea constată că nu pot fi reţinute nici susţinerile privind încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1), precum şi a prevederilor art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Relevantă, în acest sens, este şi Decizia nr. 224 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012.

În privinţa privilegiilor autorităţilor publice, Curtea nu poate reţine critica, art. 16 din Constituţie, în cazul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, fiind aplicabil în raport cu persoana care realizează venituri şi nu cu autorităţile sau cu instituţiile publice cărora li se plătesc aceste contribuţii.

Totodată, Curtea reţine că prevederile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente în cauza, întrucât nu există nicio restrângere a exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale.

În fine, Curtea reţine că aspectele privind eventualele neconcordanţe între dispoziţiile Legii nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 31 august 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 8 noiembrie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu reprezintă chestiuni ce ţin de exercitarea controlului de constituţionalitate, astfel că aceste aspecte excedează competenţei instanţei de contencios constituţional.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Cravcescu în Dosarul nr. 1.969/110/2011* al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 29 aprilie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind unele măsuri pentru exercitarea funcţiei de preşedinte al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor

 

Având în vedere dispoziţiile art. 6 alin. (1), alin. (2) lit. d) şi alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.148/2008 privind componenţa, atribuţiile şi modul de organizare şi funcţionare ale Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, republicată,

în temeiul art. 15 lit. a) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Lukacs Vilmos se eliberează din funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor.

Art. 2. - Începând cu data prevăzută la art. 1, domnul Bogdan George Jansen se numeşte în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, pentru durata rămasă a mandatului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 19 iulie 2013.

Nr. 267.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRAL

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2013 al Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile

În temeiul prevederilor art. 16 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei Guvernului nr. 26/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile, aprobată cu modificări prin Legea nr. 55/2010, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.013/2010 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile, şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2013 al Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile, care funcţionează în subordinea Ministerului Transporturilor, finanţat din venituri proprii, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Cheltuielile totale aferente veniturilor înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli al Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile reprezintă limite maxime şi nu pot fi depăşite decât în cazuri justificate şi numai cu aprobarea ministrului transporturilor.

(2) în cazul în care în execuţie se înregistrează nerealizări ale veniturilor aprobate, Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile poate efectua cheltuieli proporţional cu gradul de realizare a veniturilor.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor nr. 254/2013 privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 3 aprilie 2013, se abrogă.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I,

 

p. Ministrul transporturilor,

Cristian Ghibu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 12 iulie 2013.

Nr. 949.

 

ANEXĂ

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

Bugetul rectificat pe anul 2013 pentru Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile

 

 

 

 

- mii lei -

Cap./ Titlu

Subcap./ Articol

Paragraf / Alineat

Denumirea indicatorilor

Program 2013

A

B

C

D

1

00.01

10

 

VENITURI PROPRII TOTAL VENITURI

6.100,00

00.02

 

 

I. VENITURI CURENTE

6.100,00

29.00

 

 

C. VENITURI NEFISCALE

6.100,00

36.10

 

 

DIVERSE VENITURI

6.100,00

 

50

 

Alte venituri

6.100,00

84.10

 

 

CHELTUIELI TOTAL

12.630,00

01

 

 

CHELTUIELI CURENTE

6.442.00

10

 

 

Titlul I. CHELTUIELI DE PERSONAL

3.308.00

 

10.01

 

Cheltuieli salariale În bani

2.545,00

 

 

01

Salarii de bază

2.425,00

 

 

02

Salarii de merit

-

 

 

03

Indemnizaţie de conducere

-

 

 

04

Spor de vechime

 

 

 

05

Sporuri pentru condiţii de muncă

 

 

 

06

Alte sporuri

-

 

 

07

Ore suplimentare

-

 

 

08

Fond de premii

-

 

 

09

Prima de vacanţă

-

 

 

12

Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii

70,00

 

 

13

Indemnizaţii de delegare

50,00

 

 

30

Alte drepturi salariale în bani

-

 

10.02

 

Cheltuieli salariale în natură

68,00

 

 

01

Tichete de masă 68,00

 

 

 

30

Alte drepturi salariale în natura

-

 

10.03

 

Contribuţii

695,00

 

 

01

Contribuţii pentru asigurările sociale de stat

525,00

 

 

02

Contribuţii pentru asigurările de şomaj

15,00

 

 

03

Contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate

125,00

 

 

04

Contribuţii pentru asigurările de accidente de muncă

10,00

 

 

06

Contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii

20,00

 

 

07

Contribuţii la fondul de garantare pt. plata creanţelor salariale

-

20

 

 

Titlul II. BUNURI ŞI SERVICII

3.134,00

 

20.01

 

Bunuri şi servicii

1.315.00

 

 

01

Furnituri de birou

81.00

 

 

02

Materiale pentru curăţenie

18,00

 

 

03

încălzit, iluminat şi forţă motrică

40,00

 

 

04

Apă, canal şi salubritate

11,00

 

 

05

Carburanţi şi lubrifianţi

100,00

 

 

06

Piese de schimb

-

 

 

07

Transport

50,00

 

 

08

Poştă, telecomunicaţii, radio, tv, internet

80,00

 

 

09

Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional

350,00

 

 

30

Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare

585,00

 

20.02

 

Reparaţii curente

70.00

 

20.04

 

Medicamente şi materiale sanitare

2,00

 

 

01

Medicamente

2,00

 

2005

 

Bunuri de natura obiectelor de inventar

80,00

 

 

01

Uniforma şi echipament

60,00

 

 

03

Lenjerie şi accesorii de pat

-

 

 

30

Alte obiecte de inventar

20.00

 

20.06

 

Deplasări, detaşări, transferări

420,00

 

 

01

Deplasări interne

80,00

 

 

02

Deplasări în străinătate

340,00

 

20.11

 

Cărţi, publicaţii şi materiale documentare

10.00

 

20.12

 

Consultanţă şi expertiză

67,00

 

20.13

 

Pregătire profesională

150,00

 

20.14

 

Protecţia muncii

40,00

 

20.30

 

Alte cheltuieli

980,00

 

 

02

Protocol şi reprezentare

20,00

 

 

03

Prime de asigurare non-viaţa

50,00

 

 

04

Chirii

760,00

 

 

30

Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii

150,00

 

 

 

CHELTUIELI DE CAPITAL

6.188,00

71

 

 

Titlul XII. ACTIVE NEFINANCIARE

6.188,00

 

71.01

 

Active fixe

6.188,00

 

 

01

Construcţii

5.900,00

 

 

02

Maşini, echipamente şi mijloace de transport

218,00

 

 

03

Mobilier, aparatură birotică şi alte active corporale

-

 

 

30

Alte active fixe

70,00

 

71.03

 

Reparaţii capitale aferente activelor fixe

-

 

 

 

REZULTAT FINANCIAR

 

 

 

 

VENITURI TOTALE

6.100,00

 

 

 

CHELTUIELI TOTALE

12.630,00

 

 

 

a) Excedent

 

 

 

 

b) Deficit

6.530,00

 

 

 

c) Sold disponibil din anul precedent pentru acoperirea deficitului

6.530,00

 

Date de fundamentare a cheltuielilor de personal în bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2013:

1) Număr mediu de personal: 31 persoane;

2) Câştigul mediu brut lunar: 6.514 lei(RON)/salariat;

3) În câştigul mediu brut lunar de la punctul 2) nu este cuprinsă şi suma destinată plăţii conducătorului unităţii (suma de 80 mii lei);

4) În cheltuielile cu salariile sunt cuprinse şi indemnizaţiile membrilor Consiliului de Conducere (suma de 70 mii lei);

5) În cheltuielile cu salariile sunt cuprinse şi indemnizaţiile de delegare (suma de 50 mii lei).