MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 476/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 476         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 31 iulie 2013

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 303 din 13 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7, art. 8 alin. (1) şi art. 9 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

 

Decizia nr. 307 din 13 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 208 alin. (3), art. 211 alin. (1), art. 215 alin. (3) şi ale art. 257 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

274. - Decizie privind transferul, în interesul serviciului, al domnului Cojoacă Eugen Ştefan Dorel din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului în funcţia publică de conducere vacantă de director general adjunct al Direcţiei generale economice şi administrative din cadrul Ministerului pentru Societatea Informaţională

 

278. - Decizie pentru modificarea Deciziei prim-ministrului nr. 205/2013 privind numirea membrilor Comitetului de supraveghere al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc

 

279. - Decizie privind eliberarea domnului Ghica Ioan din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

280. - Decizie privind eliberarea domnului Simion Costel din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

281. - Decizie privind eliberarea domnului Decebal Lohan din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

282. - Decizie privind eliberarea domnului Mitea Ilie Dumitru Haralambie din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

283. - Decizie privind eliberarea doamnei Georgeta Modiga din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

284. - Decizie privind eliberarea domnului Sorescu Nicolae din funcţia publica de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

285. - Decizie privind eliberarea domnului Caramitru Stelian din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

286. - Decizie privind eliberarea domnului Gyorgy Ervin din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

287. - Decizie privind eliberarea domnului Pricăjan Dan-Aurel din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

288. - Decizie privind eliberarea domnului Chirică Lefter din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

289. - Decizie privind eliberarea domnului Bedrosian Laviniu-Eduard din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

290. - Decizie privind eliberarea domnului Marossy Zoltán-Gheorghe din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

291. - Decizie privind eliberarea domnului Tămăşoi-Moisil Radu din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

338. - Decizie pentru eliberarea domnului Doru Dumitrescu din funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne

 

339. - Decizie pentru numirea domnului Lucian-Florin Guran în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 303

din 13 iunie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7, art. 8 alin. (1) şi art. 9 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Gagu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7, art. 8 alin. (1) şi art. 9 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Comercială Autosig - SRL. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.966/229/2012 al Judecătoriei Feteşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 108D/2013.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu Decizia nr. 623 din 12 iunie 2012.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 5 februarie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 4.966/229/2012, Judecătoria Feteşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7, art. 8 alin. (1) şi art. 9 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România.

Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială Autosig - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect anularea unor procese-verbale prin care s-a constatat săvârşirea unor contravenţii.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece permit sancţionarea proprietarului autovehiculului, şi nu a utilizatorului acestuia, pentru încălcarea obligaţiei de achitare a tarifului de utilizare şi de deţinere a rovinietei valabile.

De asemenea, consideră că prevederile de lege criticate încalcă demnitatea omului, obligându-l să conteste amenzile, pentru a fi absolvit de plata acestora, în condiţiile în care vânzarea autovehiculului a avut loc cu mult timp înaintea săvârşirii contravenţiei, iar vânzătorul nu mai are paza juridică asupra acestuia. Se încalcă, în acelaşi timp, libertatea de vânzare a unui vehicul, deoarece o persoană poate fi amendată pentru fapte săvârşite ulterior vânzării, dar care decurg din folosinţa bunului.

Totodată, arată că prevederile de lege criticate încalcă egalitatea între cetăţeni, deoarece cetăţenii care nu îşi transcriu dreptul de proprietate atunci când cumpără un autovehicul sunt exoneraţi de respectarea legii şi situaţi deasupra legii, neaplicându-se nicio sancţiune contravenţională pentru nedeţinerea rovinietei.

Este încălcat, în acelaşi timp, dreptul de proprietate, care presupune şi respectarea sarcinilor, care, potrivit legii şi obiceiului, revin proprietarului, deoarece, din punctul de vedere al stabilirii răspunderii contravenţionale, îl tratează pe fostul proprietar ca fiind proprietarul actual.

Autorul excepţiei mai susţine că prevederile de lege criticate sunt contradictorii şi echivoce şi limitează accesul liber al persoanei la activitatea economică de comerţ cu autovehicule, deoarece permit sancţionarea abuzivă pentru fapte săvârşite de terţii care utilizează vehiculele cumpărate de la respectiva persoană-agent economic.

În fine, arată că prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei permit aplicarea la fiecare 30 de zile a unui număr de 100 de amenzi, dacă, spre exemplu, persoana a înstrăinat 100 de vehicule, iar cumpărătorii nu şi-au transcris dreptul de proprietate pe numele lor, astfel încât dreptul la anularea actului prin care persoana a fost vătămată nu este respectat.

Judecătoria Feteşti consideră că sancţionarea cu amendă contravenţională a celor care utilizează reţeaua de drumuri publice, fără a avea achitată rovinieta, precum şi menţionarea de agentul constatator, în procesul-verbal de constatare a contravenţiei, a contravalorii despăgubirii şi a modului de achitare a acesteia, nu aduc atingere prevederilor constituţionale invocate.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie (spre exemplu, Decizia nr. 1.376 din 16 decembrie 2008, Decizia nr. 1.343 din 22 octombrie 2009 şi Decizia nr. 836 din 16 noiembrie 2006), arată că instituirea în mod distinct a responsabilităţii de achitare a tarifului de utilizare şi de deţinere a rovinietei valabile pentru utilizatorii români şi cei străini nu încalcă principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor. De asemenea, prin instituirea unei sancţiuni contravenţionale în sarcina persoanelor fizice ori juridice nu se aduce atingere dreptului de proprietate, chiar dacă în mod automat executarea contravenţiei înseamnă diminuarea patrimoniului, iar prin instituirea responsabilităţii achitării tarifului de utilizare şi deţinere a rovinietei valabile pentru utilizatori nu se încalcă principiul liberei circulaţii. Totodată, libertatea comerţului nu poate fi asigurată decât prin impunerea unui climat de disciplină economică la care agenţii economici trebuie să se conformeze şi, în consecinţă, legiuitorul are competenţa de a stabili sancţiunile corespunzătoare pentru nerespectarea regulilor stabilite. În fine, consideră că dispoziţiile constituţionale referitoare la prezumţia de nevinovăţie nu sunt aplicabile în cauză.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7, art. 8 alin. (1) şi art. 9 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 1572002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2002, modificate şi completate prin Ordonanţa Guvernului nr. 8/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 30 ianuarie 2010, şi, ulterior, prin Legea nr. 144/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 24 iulie 2012.

Prevederile de lege criticate au, în prezent, următorul cuprins:

- Art. 1 alin. (1) lit. b): „în înţelesul prezentei ordonanţe, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

(...)

b) utilizatori - persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de Înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini;”;

- Art. 7: „Responsabilitatea achitării tarifului de utilizare şi a deţinerii rovinietei valabile, precum şi a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.”;

- Art. 8 alin. (1): „Fapta de a circula fără a deţine rovinieta valabilă constituie contravenţie continuă şi se sancţionează cu amendă.”;

- Art. 9 alin. (3): „în cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal de constatare a contravenţiei se poate încheia şi în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Regim Permise de Conducere şi înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmeşte şi se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenţiei, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenţiei pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1).”

Prevederile art. 9 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 1572002, la care prevederile art. 9 alin. (3) din ordonanţă fac trimitere, au următorul cuprins:

„Începând cu data de 1 octombrie 2010, constatarea contravenţiilor se poate face şi cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe reţeaua de drumuri naţionale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.”

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 privind statul român, art. 4 privind unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 23 privind libertatea individuală, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 135 privind economia şi art. 136 privind proprietatea.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma unor critici similare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 217 din 9 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 18 iunie 2013, şi Decizia nr. 385 din 26 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 7 iunie 2012).

Astfel, referitor la art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, Curtea a constatat ca neîntemeiată critica potrivit căreia sancţiunea pentru nerespectarea obligaţiei de a deţine rovinietă pentru circulaţia pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aplicată persoanelor fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare al autovehiculului, care au în proprietate sau pot folosi în baza unui drept legal vehiculele, iar nu conducătorului auto, ar conduce la crearea unei discriminări între cele două categorii. Curtea a reţinut, pe de o parte, că certificatul de înmatriculare al autovehiculului este acel act în baza căruia autovehiculul poate circula legal pe drumurile publice, astfel încât se poate prezuma că autovehiculul se află în proprietatea persoanei sau, după caz, în folosinţa persoanei înscrise în acest certificat, iar, pe de altă parte, nicio normă legală nu interzice încredinţarea spre folosinţă a autovehiculului unei alte persoane, cu singura condiţie să posede permis de conducere valabil pentru categoria respectivă de autovehicul în acest din urmă caz, persoana înscrisă în certificatul de înmatriculare îşi asumă întreaga responsabilitate, inclusiv riscul ca autovehiculul să fie folosit şi pe reţeaua de drumuri naţionale, unde deţinerea unei rovinietei este obligatorie, aşa încât vina de a nu deţine rovinietă îi aparţine. Totodată, deţinătorul sau, după caz, cel care foloseşte în mod legal autovehiculul are acţiunea în regres împotriva persoanei căreia i-a fost încredinţat autovehiculul, dacă aceasta a depăşit termenii şi condiţiile în care i-a fost încredinţat autovehiculul şi a circulat pe reţeaua de drumuri naţionale tară rovinietă (a se vedea Decizia nr. 623 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 23 iulie 2012).

Distinct de acestea, referitor la critica vizând caracterul echivoc al normelor supuse controlului de constituţionalitate, Curtea constată că acestea sunt suficient de clare, iar punerea lor în aplicare depinde de aprecierea judecătorului a quo, chemat să interpreteze şi să aplice legea la speţa dedusă judecăţii.

Cu privire la prevederile art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, Curtea a observat că instituirea responsabilităţii achitării tarifului de utilizare si deţinere a rovinietei valabile pentru utilizatorii români şi cei străini nu încalcă principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor (a se vedea Decizia nr. 1.376 din 16 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 27 ianuarie 2009).

Curtea a mai reţinut că dreptul de proprietate privată nu este un drept absolut, aşa încât, potrivit art. 44 alin. (1) teza a două din Constituţie, conţinutul şi limitele acestuia sunt stabilite de lege, iar alin. (7) al aceluiaşi articol obligă proprietarul la „respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum sila respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului”, îi revin. De asemenea, art. 136 alin (5) din Constituţie stabileşte că proprietatea privată este inviolabilă, „În condiţiile legii organice”.

Aşa fiind, nu se poate susţine că prin instituirea unei sancţiuni contravenţionale în sarcina persoanelor fizice ori juridice se aduce atingere dreptului de proprietate, chiar dacă în mod automat executarea contravenţiei înseamnă diminuarea patrimoniului. De asemenea, Curtea a constatat că prevederile legale criticate nu conţin niciun fel de prevederi de natură a afecta în vreun fel libertatea comerţului, consacrată de art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie (a se vedea Decizia nr. 836 din 16 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 8 ianuarie 2007).

Curtea nu a reţinut nici criticile de neconstituţionalitate formulate prin raportare la art. 45 din Constituţie, întrucât instituirea unor tarife de utilizare şi de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România nu constituie o piedică în calea exercitării oricărui tip de activitate economică, cu respectarea exigenţelor legale corespunzătoare fiecărui domeniu de activitate. Tot astfel, textele de lege criticate nu sunt de natură să contravină art. 135 din Legea fundamentală, care statuează că economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă şi care, în acest context, instituie obligaţiile care revin statului român.

Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

În fine, Curtea constată că invocarea celorlalte dispoziţii din Constituţie nu are nicio relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

În plus, Curtea observă că, în motivarea excepţiei, autorul acesteia evidenţiază şi diverse aspecte de fapt a căror soluţionare revine, în exclusivitate, instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială Autosig - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.966/229/2012 al Judecătoriei Feteşti şi constată că prevederile art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7, art. 8 alin. (1) şi art. 9 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România sunt constituţionale în raport de criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Feteşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 13 iunie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Gagu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 307

din 13 iunie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 208 alin. (3), art. 211 alin. (1), art. 215 alin. (3) şi ale art. 257 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Vaier Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 208 alin. (3), art. 211 alin. (1), art. 215 a in. (3) şi ale art. 257 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, excepţie ridicată de Maria Uţescu în Dosarul nr. 3.346/63/2012 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 161 D/2013 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal răspunde autoarea excepţiei, personal, lipsind partea Casa de Asigurări de Sănătate Dolj.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosarul cauzei concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţii prezente. Aceasta susţine, mai întâi, că dispoziţiile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin prevederilor art. 4 alin. (2), ale art. 16 şi ale art. 56 alin. (2) din Constituţie, dar şi celor ale art. 21 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la interzicerea discriminării.

În esenţă, autoarea excepţiei susţine că avocaţii reprezintă singura categorie profesională obligată să achite de două ori contribuţia pentru asigurările sociale şi de sănătate, în temeiul a două reglementări diferite: Legea nr. 95/2006 - legea generală, respectiv Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, care, alături de Statutul profesiei de avocat şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Casei de Asigurări Sociale a Avocaţilor, reprezintă legea specială şi cu caracter prioritar în materia asigurărilor sociale aplicabile avocaţilor. Or, această situaţie generează o stare de discriminare a categoriei profesionale amintite, prin comparaţie cu celelalte, în condiţiile în care, deşi achită aceeaşi contribuţie de două ori, beneficiază, potrivit Legii nr. 95/2006, de acelaşi pachet de servicii medicale, fără nicio altă prestaţie suplimentară.

Precizează autoarea excepţiei că jurisprudenţa Curţii Constituţionale, invocată de autorităţile publice în punctele de vedere trimise la dosarul cauzei şi menţionată, de altfel, şi în raportul întocmit de judecătorul-raportor, nu este pe deplin relevantă, întrucât nu pune în discuţie raportul dintre cele două acte normative. Subliniază, faţă de cele reţinute de Curte prin acele decizii, că obligaţia de plată a contribuţiei pentru asigurări sociale, instituită în sarcina avocaţilor prin Legea nr. 51/1995, nu este una benevolă, care să imprime respectivei contribuţii caracter suplimentar sau complementar, ci este obligatorie, fiind sancţionată, printre altele, cu suspendarea dreptului avocatului neplătitor de a-şi exercita profesia. Totodată, toţi avocaţii sunt membri de drept ai Casei de Asigurări Sociale a Avocaţilor, astfel că aceştia nu au drept de opţiune cu privire la obligaţia de a contribui la fondul de pensii şi asigurări sociale al avocaţilor.

Autoarea excepţiei nu contestă obligaţia generală instituită prin Legea nr. 95/2006 ca, în spiritul şi aplicarea principiului solidarităţii şi al subsidiarităţii, toate persoanele ce obţin venituri - inclusiv avocaţii - să achite contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate, însă doreşte ca această obligaţie să fie reglementată în sarcina avocaţilor de un singur act normativ, considerând că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale în privinţa aplicării lor acelor categorii profesionale care deţin case de asigurări proprii.

Având cuvântul asupra excepţiei de neconstituţionalitate, reprezentantul Ministerului Public susţine că, potrivit argumentelor prezentate de autoarea excepţiei, se creează aparenţa unei duble contribuţii pentru beneficiul aceloraşi servicii medicale, ceea ce ar fi în contradicţie cu prevederile art. 56 alin. (2) din Constituţie.

În realitate însă este vorba despre contribuţii diferite, destinate unor scopuri diferite. Astfel, potrivit art. 208 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, „Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii sănătăţii populaţiei care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asiguraţi”, în timp ce art. 91 din Legea nr. 51/1995 prevede organizarea şi funcţionarea Casei de Asigurări a Avocaţilor, înfiinţată „în scopul stabilirii şi acordării pensiilor şi ajutoarelor sociale cuvenite avocaţilor şi urmaşilor acestora cu drepturi proprii la pensie”. Prin urmare, contribuţia datorată în temeiul legii speciale reglementează modalitatea de stabilire şi acordare a pensiei şi a ajutoarelor sociale, ca drepturi proprii ale avocaţilor şi ale urmaşilor acestora, cuvenite în virtutea apartenenţei la această profesie. Or, dispoziţiile criticate din

Legea nr. 95/2006 stabilesc drepturi sociale ce profită întregii societăţi, astfel că şi obligaţia contributivităţii este generală, aplicabilă tuturor persoanelor fizice şi juridice ce obţin venituri, în virtutea principiului solidarităţii şi al subsidiarităţii în constituirea şi utilizarea fondurilor.

De altfel, argumente de aceeaşi natură au fost reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 172 din 15 aprilie 2004, astfel că reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 19 februarie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 3.346/63/2012, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 208 alin. (3), art. 211 alin. (1), art. 215 alin. (3) şi ale art. 257 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, excepţie ridicată de Maria Uţescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei sentinţe prin care a fost respinsă contestaţia acesteia împotriva unei decizii de impunere emise de Casa de Asigurări de Sănătate Dolj.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că, potrivit dispoziţiilor de lege criticate, avocaţii - ca şi categorie profesională care desfăşoară activităţi independente, dar şi ca cetăţeni ai României - sunt obligaţi la plata contribuţiei de 5,5% la asigurările sociale de sănătate, în condiţiile în care Legea nr. 51/1995 prevede aceeaşi obligaţie, sub sancţiunea suspendării din exerciţiul profesiei de avocat. Se creează, aşadar, un tratament discriminatoriu faţă de celelalte categorii de persoane aflate în situaţii comparabile, dar are loc şi o dublă impozitare, aceştia plătind, practic, de două ori pentru aceiaşi venit. Deşi sunt obligaţi la plata contribuţiei pentru asigurările de sănătate atât în temeiul Legii nr. 95/2006, cât şi al Legii nr. 51/1995, avocaţii beneficiază de aceleaşi drepturi, fără alte servicii medicale în afara pachetului de bază, ceea ce imprimă dispoziţiilor legale criticate un caracter disproporţionat, raportat şi la caracterul aleatoriu al veniturilor realizate, a căror sursă nu este constantă şi nici sigură. Este cert că, între cele două acte normative menţionate, prioritară este legea specială - Legea nr. 51/1995 -, aşa încât dispoziţiile art. 208 alin. (3), art. 211 alin. (1), art. 215 alin. (3) şi ale art. 257 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 95/2006 încalcă prevederile art. 4 alin. (2), ale art. 16 şi ale art. 56 alin. (2) din Constituţie, dar şi pe cele ale art. 21 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la interzicerea discriminării.

Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Sunt invocate, în acest sens, deciziile nr. 934 din 14 decembrie 2006, nr. 775 din 12 mai 2009 şi nr. 335 din 10 martie 2011, prin care Curtea Constituţională a statuat că obligativitatea plăţii contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate trebuie analizată în legătură cu principiul solidarităţii, care permite sistemului public de asigurări sociale de sănătate să îşi poată realiza obiectivul principal, acela de a asigura un minimum de asistenţă medicală pentru populaţie, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se află în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurări de sănătate. Curtea a mai subliniat că obligaţia de a contribui la sistemul public de asigurări sociale de sănătate reprezintă, de fapt, o expresie a prevederilor constituţionale care reglementează ocrotirea sănătăţii şi a celor care consacră obligaţia statului de a asigura protecţia socială a cetăţenilor. În ce priveşte alte forme diferite de asigurări de sănătate, Curtea a reţinut că acestea nu duc la excluderea obligaţiei de a contribui la sistemul de asigurări sociale de sănătate.

În final, Guvernul arată că, faţă de cele reţinute în jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, în cauză nu au apărut elemente noi, astfel încât acestea îşi menţin valabilitatea.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.

Criticile de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2) privind interzicerea discriminării, ale art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi ale art. 56 alin. (2) referitoare la aşezarea justă a sarcinilor fiscale din Legea fundamentală nu pot fi reţinute. În jurisprudenţa sa în materie, de pildă Decizia nr. 934 din 14 decembrie 2006 şi nr. 118 din 16 februarie 2012, Curtea Constituţională a stabilit că atât principiul obligativităţii, cât şi cel al solidarităţii reprezintă o expresie a prevederilor constituţionale care reglementează ocrotirea sănătăţii, precum şi a celor care consacră obligaţia statului de a asigura protecţia socială a cetăţenilor. Totodată, este firesc ca valoarea contribuţiei să difere de la persoană la persoană, în funcţie de cuantumul veniturilor realizate. Această diferenţă este rezonabilă şi justificată de situaţia obiectiv deosebită în care se află persoanele care realizează venituri mai mari faţă de cele ale căror venituri sunt mai reduse, precum şi de principiul solidarităţii şi subsidiarităţii în colectarea şi utilizarea fondurilor, aplicabil în materia asigurărilor sociale de sănătate. Legiuitorul, având în vedere situaţia specifică a diferitelor categorii de persoane asigurate, în funcţie de provenienţa veniturilor, a stabilit un tratament juridic diferenţiat sub aspectul veniturilor în raport cu care se stabileşte contribuţia lunară.

De asemenea, principiul constituţional al aşezării juste a sarcinilor fiscale pentru suportarea cheltuielilor publice impune diferenţierea contribuţiei persoanelor care realizează venituri mai mari. De altfel, cota de contribuţie, exprimată procentual, este unică, neavând caracter progresiv, astfel că diferenţa valorică a contribuţiei este determinată de nivelul diferit al venitului.

Avocatul Poporului mai susţine în punctul său de vedere că nu există nicio contradicţie între dispoziţiile de lege criticate şi reglementările speciale ale profesiei de avocat (respectiv Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 452/2001). Astfel, textele de lege criticate reglementează obligaţia la plata contribuţiilor privind asigurările sociale de sănătate, în timp ce Legea nr. 51/1995 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 conţin reglementări privind asigurarea avocaţilor pentru pensii şi pentru anumite indemnizaţii, cum ar fi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, indemnizaţia pentru maternitate, ajutorul de deces. Prin urmare, obligaţiile persoanelor care au calitatea de avocat de a contribui la cele două fonduri de asigurări dau naştere la două drepturi distincte şi nu constituie o încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituţie, în acest sens pronunţându-se Curtea Constituţională prin Decizia nr. 172 din 15 aprilie 2004.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi ale Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale autoarei excepţiei, susţinerile acesteia, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 208 alin. (3), art. 211 alin. (1), art. 215 alin. (3), precum şi art. 257 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, precum şi prin art. VIII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 30 decembrie 2010. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 208 alin. (3): „(3) Asigurările sociale de sănătat9 sunt obligatorii şi funcţionează ca un sistem unitar iar obiectivele menţionate la alin. (2) se realizează pe baza următoarelor principii:

a) alegerea liberă de către asiguraţi a casei de asigurări;

b) solidaritate şi subsidiaritate în constituirea şi utilizarea fondurilor,

c) alegerea liberă de către asiguraţi a furnizorilor de servicii medicale, de medicamente şi de dispozitive medicale, în condiţiile prezentei legi şi ale contractului-cadru;

d) descentralizarea şi autonomia în conducere şi administrare;

e) participarea obligatorie la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru formarea Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;

f) participarea persoanelor asigurate, a statului şi a angajatorilor la managementul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;

g) acordarea unui pachet de servicii medicale de bază, în mod echitabil şi nediscriminatoriu, oricărui asigurat;

h) transparenţa activităţii sistemului de asigurări sociale de sănătate;

i) libera concurenţă între furnizorii care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate.”;

- Art. 211 alin. (1): „(1) Sunt asiguraţi, potrivit prezentei legi, toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi cetăţenii străini şi apatrizii care au solicitat şi obţinut prelungirea dreptului de şedere temporară sau au domiciliul în România şi fac dovada plăţii contribuţiei la fond, în condiţiile prezentei legi. În această calitate, persoana în cauză încheie un contract de asigurare cu casele de asigurări de sănătate, direct sau prin angajator, al cărui model se stabileşte prin ordin al preşedintelui CNAS cu avizul consiliului de administraţie.”;

- Art. 215 alin. (3): „(3) Persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, venituri din agricultură şi silvicultură, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, din dividende si dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuală sau alte venituri care se supun impozitului pe venit sunt obligate să depună la casele de asigurări de sănătate cu care au încheiat contractul de asigurare declaraţii privind obligaţiile faţă de fond.”;

- Art. 257 alin. (2) lit. b) şi alin. (3): a(2) Contribuţia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 5,5%, care se aplică asupra: (...)

b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfăşoară activităţi independente care se supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia, aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar; (...)

(3) în cazul persoanelor care realizează în acelaşi timp venituri de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. a)-d), alin. (2*) şi (22) şi la art. 213 alin. (2) IU. h), contribuţia se calculează asupra tuturor acestor venituri.”

Normele constituţionale faţă de care autoarea excepţiei îşi raportează critica de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 4 alin. (2) şi ale art. 16, invocate sub aspectul principiului egalităţii şi al interzicerii discriminării, precum şi ale art. 56 alin. (2), referitoare la principiul aşezării juste a sarcinilor fiscale. Totodată, sunt invocate şi prevederile art. 21 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la nediscriminare, respectiv la interzicerea generală a discriminării.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

Autoarea excepţiei apreciază că obligaţia avocaţilor de a contribui atât la sistemul public de asigurări sociale de sănătate, în conformitate cu prevederile criticate din Legea nr. 95/2006, cât şi la fondurile din cadrul sistemului propriu de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, gestionat de Casa de Asigurări a Avocaţilor, reglementat de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 98 din 7 februarie 2011, şi de legislaţia subsecventă specifică, creează o discriminare a acestei categorii profesionale faţă de oricare alta, în condiţiile în care beneficiază de acelaşi pachet de servicii medicale de bază. În plus, este susţinută şi încălcarea principiului aşezării juste a sarcinilor fiscale, prevăzut de art. 56 alin, (2) din Constituţie.

Curtea constată că astfel de critici de neconstituţionalitate nu sunt întemeiate.

Din coroborarea dispoziţiilor criticate din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Curtea reţine că toate persoanele care realizează venituri impozabile au obligaţia de a contribui la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate cu O cotă de 5,5% din veniturile impozabile obţinute, beneficiind, în calitate de asiguraţi, de un pachet de servicii medicale de bază. Protejarea asiguraţilor faţă de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident şi asigurarea protecţiei asiguraţilor în mod universal, echitabil şi nediscriminatoriu reprezintă obiectivele sistemului de asigurări sociale de stat, realizate pe baza unor principii expres menţionate în art. 208 alin. (2), printre care şi cel al solidarităţii şi al subsidiarităţii în constituirea şi utilizarea fondurilor.

În ceea ce priveşte categoria profesională a avocaţilor, Curtea reţine că dreptul la pensie şi asigurări sociale pentru avocaţi Se exercită printr-un sistem unic, propriu şi autonom, gestionat de Casa de Asigurări a Avocaţilor în condiţiile Legii nr. 51/1995, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 28 noiembrie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 452/2001, ale Statutului Casei de Asigurări a Avocaţilor, adoptat de Congresul Avocaţilor 2012 şi intrat în vigoare la 1 octombrie 2012, şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Casei de Asigurări a Avocaţilor.

Obligaţia de a contribui la fondurile acestui sistem propriu este prevăzută de art. 92 din Legea nr. 51/1995 şi vizează orice

avocat înscris în barou, cu drept de exercitare a profesiei, membrii Casei de Asigurări a Avocaţilor fiind alcătuiţi din toţi avocaţii în activitate, avocaţii pensionari şi urmaşii acestora cu drepturi proprii la pensie şi la ajutoare sociale. Casa de Asigurări a Avocaţilor este organizată şi funcţionează în scopul stabilirii şi acordării pensiilor şi ajutoarelor sociale cuvenite avocaţilor şi urmaşilor acestora cu drepturi proprii la pensie, în condiţiile prevăzute de legea specială. Dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 enumera categoriile de pensii la care au dreptul avocaţii, şi anume: „a) pensia pentru limită de vârstă;

b) pensia de retragere definitivă din profesie;

c) pensia de retragere anticipată definitivă din profesie;

d) pensia de invaliditate;

e) pensia de urmaş.”

Totodată, art. 11 din acelaşi act normativ prevede că „(1) Asiguraţii sistemului autonom de asigurări sociale pentru avocaţi au dreptul, în afară de pensie, la:

a) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite, accidente de muncă sau accidente în afara muncii;

b) indemnizaţii pentru maternitate;

c) alte indemnizaţii prevăzute de Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor;

d) ajutor de deces.

(2) Condiţiile şi procedura de acordare a acestor drepturi vor fi reglementate prin Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor.”

Prin urmare, celelalte drepturi sociale de care beneficiază avocaţii, cu excepţia pensiei, se concretizează în acordarea unor indemnizaţii pentru diferite situaţii clar stabilite în actul normativ.

Or, pachetul de servicii de bază, de care orice asigurat beneficiază în temeiul Legii nr. 95/2006, cuprinde, potrivit art. 210 alin, (1) lit. c) din aceasta, „serviciile medicale, serviciile de îngrijire a sănătăţii, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi alte servicii la care au dreptul asiguraţii şi se suportă din fond, în condiţiile contractului-cadru.”

Aşadar, din compararea dispoziţiilor Legii nr. 51/1995, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 şi ale Statutului Casei de Asigurări a Avocaţilor, pe de o parte, şi a dispoziţiilor Legii nr. 95/2006, de cealaltă parte, Curtea constată că cele două sisteme de asigurări sociale vizează drepturi diferite, neexistând o suprapunere între acestea. De altfel, Curtea a statuat în acelaşi sens prin Decizia nr. 172 din 15 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 18 mai 2004.

În plus, Curtea constată că natura drepturilor reglementate de cele două acte normative - Legea nr. 95/2006 şi Legea nr. 51/1995 - este diferită, determinată fiind de subiectul şi scopul acestor drepturi. Astfel, Legea nr. 95/2006 reglementează accesul asiguraţilor la un pachet de servicii medicale de bază, minim, în scopul realizării obligaţiei statului, prevăzută de art. 34 din Constituţie, de a garanta dreptul la ocrotirea sănătăţii. Legea nr. 51/1995 şi celelalte reglementări subsecvente instituie un sistem propriu, unic şi autonom prin intermediul căruia sunt stabilite şi acordate pensii şi alte drepturi de asigurări sociale (sub forma de indemnizaţii sau ajutor social) persoanelor aparţinând exclusiv categoriei profesionale a avocaţilor şi urmaşilor acestora.

Având în vedere cele mai sus expuse, Curtea constată că în cauză nu pot fi reţinute criticile de neconstituţionalitate formulate de autoarea excepţiei, referitoare la încălcarea principiului egalităţii şi al nediscriminării, precum şi al justei aşezări a sarcinilor fiscale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maria Uţescu în Dosarul nr. 3.346/63/2012 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 208 alin. (3), art. 211 alin. (1), art. 215 alin. (3) şi ale art. 257 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii sunt constituţionale în raport de criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 13 iunie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind transferul, în interesul serviciului, al domnului Cojoacă Eugen Ştefan Dorel din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului în funcţia publică de conducere vacantă de director general adjunct al Direcţiei generale economice şi administrative din cadrul Ministerului pentru Societatea Informaţională

 

Având în vedere solicitarea Ministerului pentru Societatea Informaţională, formulată prin Adresa nr. 2.040 din 24 iulie 2013 privind transferul, în interesul serviciului, al domnului Cojoacă Eugen Ştefan Dorel din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului în funcţia publică de conducere vacantă de director general adjunct al Direcţiei generale economice şi administrative din cadrul Ministerului pentru Societatea Informaţională, precum şi acordul scris al domnului Cojoacă Eugen Ştefan Dorel cu privire la acest transfer,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 19 alin. (1)lit. b) şi art. 90 alin. (1) lit. a) şi alin. (2)-(4) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - Domnul Cojoacă Eugen Ştefan Dorel, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, se transferă, în interesul serviciului, în funcţia publică de conducere vacantă de director general adjunct al Direcţiei generale economice şi administrative din cadrul Ministerului pentru Societatea Informaţională.

Art. 2. - Numirea în funcţia publică de conducere vacantă de director general adjunct al Direcţiei generale economice şi administrative din cadrul Ministerului pentru Societatea Informaţională se face prin ordin al ministrului pentru societatea informaţională, în condiţiile legii.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 30 iulie 2013.

Nr. 274.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru modificarea Deciziei prim-ministrului nr. 205/2013 privind numirea membrilor Comitetului de supraveghere al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc

 

Având în vedere propunerile formulate de Ministerul pentru Societatea Informaţională, Consiliul Concurenţei şi Biroul Român de Metrologie Legală,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2013,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Punctele 5, 7 şi 8 ale articolului unic al Deciziei prim-ministrului nr. 205/2013 privind numirea membrilor Comitetului de supraveghere al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 30 aprilie 2013, se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„5. Georgeta Fotino, reprezentant al Consiliului Concurenţei - membru neexecutiv;

7. Carmen Elian, reprezentant al Ministerului pentru Societatea Informaţională - membru neexecutiv;

8. Alin Cosma, reprezentant al Biroului Român de Metrologie Legală - membru neexecutiv.”

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 31 iulie 2013.

Nr. 278.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Ghica Ioan din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor,

ţinând cont de reducerea posturilor ocupate la nivelul Secretariatului General al Guvernului, dispusă în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2009 privind stabilirea unor competenţe pentru ordonatorul principal de credite al aparatului de lucru al Guvernului, aprobată prin Legea nr. 297/2009,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului Românişi şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 12 lit. f), art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 99 alin. (1) lit. b) şi alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite următoarea decizie:

 

Art. 1. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii se acordă preavizul de 30 de zile domnului Ghica Ioan, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

(2) Secretariatul General al Guvernului va face aplicarea dispoziţiilor art. 99 alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - La expirarea termenului prevăzut la art. 1, domnul Ghica Ioan se eliberează din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 31 iulie 2013.

Nr. 279.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Simion Costel din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor,

ţinând cont de reducerea posturilor ocupate la nivelul Secretariatului General al Guvernului, dispusă în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2009 privind stabilirea unor competenţe pentru ordonatorul principal de credite al aparatului de lucru al Guvernului, aprobată prin Legea nr. 297/2009,

în temeiul ari 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 12 lit. f), art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 99 alin. (1) lit. b) şi alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite următoarea decizie:

 

Art. 1. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii se acordă preavizul de 30 de zile domnului Simion Costel, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

(2) Secretariatul General al Guvernului va face aplicarea dispoziţiilor art. 99 alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - La expirarea termenului prevăzut la art. 1, domnul Simion Costel se eliberează din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 31 iulie 2013.

Nr. 280.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Decebal Lohan din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor,

ţinând cont de reducerea posturilor ocupate la nivelul Secretariatului General al Guvernului, dispusă în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2009 privind stabilirea unor competenţe pentru ordonatorul principal de credite al aparatului de lucru al Guvernului, aprobată prin Legea nr. 297/2009,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 12 lit. f), art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 99 alin. (1) lit. b) şi alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite următoarea decizie:

 

Art. 1. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii se acordă preavizul de 30 de zile domnului Decebal Lohan, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

(2) Secretariatul General al Guvernului va face aplicarea dispoziţiilor art. 99 alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - La expirarea termenului prevăzut la art. 1, domnul Decebal Lohan se eliberează din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 31 iulie 2013.

Nr. 281.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Mitea Ilie Dumitru Haralambie din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor,

ţinând cont de reducerea posturilor ocupate la nivelul Secretariatului General al Guvernului, dispusă în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2009 privind stabilirea unor competenţe pentru ordonatorul principal de credite al aparatului de lucru al Guvernului, aprobată prin Legea nr. 297/2009,

în temeiul ari 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 12 lit. f), art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 99 alin. (1) lit. b) şi alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite următoarea decizie:

 

Art. 1. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii se acordă preavizul de 30 de zile domnului Mitea Ilie Dumitru Haralambie, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

(2) Secretariatul General al Guvernului va face aplicarea dispoziţiilor art. 99 alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - La expirarea termenului prevăzut la art. 1, domnul Mitea Ilie Dumitru Haralambie se eliberează din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 31 iulie 2013.

Nr. 282.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea doamnei Georgeta Modiga din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor,

ţinând cont de reducerea posturilor ocupate la nivelul Secretariatului General al Guvernului, dispusă în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2009 privind stabilirea unor competenţe pentru ordonatorul principal de credite al aparatului de lucru al Guvernului, aprobată prin Legea nr. 297/2009,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 12 lit. f), art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 99 alin. (1) lit. b) şi alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite următoarea decizie:

Art. 1. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii se acordă preavizul de 30 de zile doamnei Georgeta Modiga, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

(2) Secretariatul General al Guvernului va face aplicarea dispoziţiilor art. 99 alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - La expirarea termenului prevăzut la art. 1, doamna Georgeta Modiga se eliberează din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 31 iulie 2013.

Nr. 283.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Sorescu Nicolae din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor,

ţinând cont de reducerea posturilor ocupate la nivelul Secretariatului General al Guvernului, dispusă în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2009 privind stabilirea unor competenţe pentru ordonatorul principal de credite al aparatului de lucru al Guvernului, aprobată prin Legea nr. 297/2009,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 12 lit. f), art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 99 alin. (1) lit. b) şi alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite următoarea decizie:

Art. 1. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii se acordă preavizul de 30 de zile domnului Sorescu Nicolae, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului,

(2) Secretariatul General al Guvernului va face aplicarea dispoziţiilor art. 99 alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - La expirarea termenului prevăzut la art. 1, domnul Sorescu Nicolae se eliberează din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 31 iulie 2013.

Nr. 284.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Caramitru Stelian din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile si autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor,

ţinând cont de reducerea posturilor ocupate la nivelul Secretariatului General al Guvernului, dispusă în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2009 privind stabilirea unor competenţe pentru ordonatorul principal de credite al aparatului de lucru al Guvernului, aprobată prin Legea nr. 297/2009,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 12 lit. f), art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 99 alin. (1) lit. b) şi alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite următoarea decizie:

Art. 1. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii se acordă preavizul de 30 de zile domnului Caramitru Stelian, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

(2) Secretariatul General ai Guvernului va face aplicarea dispoziţiilor art. 99 alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - La expirarea termenului prevăzut la art. 1, domnul Caramitru Stelian se eliberează din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 31 iulie 2013.

Nr. 285.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Gyorgy Ervin din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor,

ţinând cont de reducerea posturilor ocupate la nivelul Secretariatului General al Guvernului, dispusă în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2009 privind stabilirea unor competenţe pentru ordonatorul principal de credite al aparatului de lucru al Guvernului, aprobată prin Legea nr. 297/2009,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 12 lit. f), art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 99 alin. (1) lit. b) şi alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite următoarea decizie:

 

Art. 1. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii se acordă preavizul de 30 de zile domnului Gyorgy Ervin, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

(2) Secretariatul General al Guvernului va face aplicarea dispoziţiilor art. 99 alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - La expirarea termenului prevăzut la art. 1, domnul Gyorgy Ervin se eliberează din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 31 iulie 2013.

Nr. 286.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTR UL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Pricăjan Dan-Aurel din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor,

ţinând cont de reducerea posturilor ocupate la nivelul Secretariatului General al Guvernului, dispusă în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2009 privind stabilirea unor competenţe pentru ordonatorul principal de credite al aparatului de lucru al Guvernului, aprobată prin Legea nr. 297/2009,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 12 lit. f), art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 99 alin. (1) lit. b) şi alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite următoarea decizie:

Art. 1. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii se acordă preavizul de 30 de zile domnului Pricăjan Dan-Aurel, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

(2) Secretariatul Generai al Guvernului va face aplicarea dispoziţiilor art. 99 alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind

Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - La expirarea termenului prevăzut la art. 1, domnul Pricăjan Dan-Aurel se eliberează din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 31 iulie 2013.

Nr. 287.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Chirică Lefter din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor,

ţinând cont de reducerea posturilor ocupate la nivelul Secretariatului General al Guvernului, dispusă în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2009 privind stabilirea unor competenţe pentru ordonatorul principal de credite al aparatului de lucru al Guvernului, aprobată prin Legea nr. 297/2009,

în temeiul ari 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 12 lit. f), art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 99 alin. (1) lit. b) şi alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

prim-ministrul emite următoarea decizie:

Art. 1. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii se acordă preavizul de 30 de zile domnului Chirică Lefter, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

(2) Secretariatul Generai al Guvernului va face aplicarea dispoziţiilor art. 99 alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - La expirarea termenului prevăzut la art. 1, domnul Chirică Lefter se eliberează din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 31 iulie 2013.

Nr. 288.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Bedrosian Laviniu-Eduard din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor,

ţinând cont de reducerea posturilor ocupate la nivelul Secretariatului General al Guvernului, dispusă în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2009 privind stabilirea unor competenţe pentru ordonatorul principal de credite al aparatului de lucru al Guvernului, aprobată prin Legea nr. 297/2009,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 12 lit. f), art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 99 alin. (1) lit. b) şi alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite următoarea decizie:

Art. 1. -(1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii se acordă preavizul de 30 de zile domnului Bedrosian Laviniu-Eduard, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

(2) Secretariatul General al Guvernului va face aplicarea dispoziţiilor art. 99 alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - La expirarea termenului prevăzut la art. 1, domnul Bedrosian Laviniu-Eduard se eliberează din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează;

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 31 iulie 2013.

Nr. 289.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Marossy Zoltán-Gheorghe din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor,

ţinând cont de reducerea posturilor ocupate la nivelul Secretariatului General al Guvernului, dispusă în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2009 privind stabilirea unor competenţe pentru ordonatorul principal de credite al aparatului de lucru al Guvernului, aprobată prin Legea nr. 297/2009,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 12 lit. f), art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 99 alin. (1) lit. b) şi alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite următoarea decizie:

Art. 1. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii se acordă preavizul de 30 de zile domnului Marossy Zoltán-Gheorghe, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

(2) Secretariatul General al Guvernului va face aplicarea dispoziţiilor art. 99 alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - La expirarea termenului prevăzut la art. 1, domnul Marossy Zoltán-Gheorghe se eliberează din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 31 iulie 2013.

Nr. 290.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Tămăşoi-Moisil Radu din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor,

ţinând cont de reducerea posturilor ocupate la nivelul Secretariatului General al Guvernului, dispusă în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2009 privind stabilirea unor competenţe pentru ordonatorul principal de credite al aparatului de lucru al Guvernului, aprobată prin Legea nr. 297/2009,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 12 lit. f), art. 19 alin. (1 j lit. b) şi al art. 99 alin. (1) lit. b) şi alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite următoarea decizie:

 

Art. 1. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii se acordă preavizul de 30 de zile domnului Tămăşoi-Moisil Radu, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

(2) Secretariatul Generai al Guvernului va face aplicarea dispoziţiilor art. 99 alin. (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - La expirarea termenului prevăzut la art. 1, domnul Tămăşoi-Moisil Radu se eliberează din funcţia publică de inspector guvernamental în cadru Secretariatului General al Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 31 iulie 2013.

Nr. 291.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru eliberarea domnului Doru Dumitrescu din funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne

 

Având în vedere propunerea ministrului afacerilor interne, formulată prin Adresa nr. 374/R.S. din 31 iulie 2013,

în temeiul art. 15 lit. d) şi art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Doru Dumitrescu se eliberează din funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 31 iulie 2013.

Nr. 338.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Lucian-Florin Guran în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne

 

Având în vedere propunerea ministrului afacerilor interne, formulată prin Adresa nr. 375/R.S. din 31 iulie 2013,

în temeiul art. 15 lit. d) şi art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Lucian-Florin Guran se numeşte în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne,

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 31 iulie 2013.

Nr. 339