MONITORUL OFICIAL AL ROMĀNIEI Nr. 339/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMĀNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 339         LEGI, DECRETE, HOTĂRĀRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 10 iunie 2013

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

724. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru aprobarea criteriilor de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentaţiei care trebuie depusă de solicitanţi, a instrumentelor metodologice utilizate īn procesul de evaluare şi a metodologiei de evaluare privind includerea, extinderea indicaţiilor sau neincluderea medicamentelor īn Lista cu denumiri comune internaţionale ale medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, pe bază de prescripţie medicală, cu sau fără contribuţie personală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru aprobarea criteriilor de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentaţiei

care trebuie depusă de solicitanţi, a instrumentelor metodologice utilizate īn procesul de evaluare

şi a metodologiei de evaluare privind includerea, extinderea indicaţiilor sau neincluderea

medicamentelor īn Lista cu denumiri comune internaţionale ale medicamentelor

de care beneficiază asiguraţii, pe bază de prescripţie medicală,

cu sau fără contribuţie personală

 

Văzānd Referatul de aprobare al Ministerului Sănătăţii nr. EN 5.730 din 6 iunie 2013,

īn temeiul art. 4 şi al art. 7 din Hotărārea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aproba criteriile şi metodologia de evaluare a tehnologiilor medicale privind includerea sau neincluderea medicamentelor īn Lista cu denumiri comune internaţionale ale medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, pe bază de prescripţie medicală, cu sau fără contribuţie personală, īn sistemul social de asigurări de sănătate, prevăzute īn anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă conţinutul dosarului pe care deţinătorii de APP trebuie să īl depună īn vederea susţinerii propunerii de includere/extindere a indicaţiilor unui medicament īn Lista cu DCI a medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, pe bază de prescripţie medicală, cu sau fără contribuţie personală, prevăzut īn anexa nr. 2.

Art. 3. - Se aprobă instrumentele metodologice adaptate după metodologia colaborării EVIDEM, prevăzute īn anexele nr. 3 şi 4.

Art. 4. - Se aprobă listele nominale cu reprezentanţii Comisiei naţionale pentru coordonarea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii cu atribuţii īn domeniul evaluării tehnologiilor medicale şi cu reprezentanţii aceleiaşi comisii care fac parte din comisia de soluţionare a litigiilor, prevăzute īn anexele nr. 5 şi 6.

Art. 5. - Īncepānd cu trimestrul III al anului 2013, Lista cu denumiri comune internaţionale ale medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, se actualizează bianual şi se aprobă prin hotărāre a Guvernului.

Art. 6. - Unitatea de evaluare a tehnologiilor medicale, reprezentanţii Comisiei naţionale pentru coordonarea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii cu atribuţii īn evaluarea tehnologiilor medicale, comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, precum şi direcţiile şi instituţiile aflate īn subordinea sau coordonarea Ministerului Sănătăţii vor duce la īndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 8. - La data intrării īn vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 318/2008 pentru aprobarea criteriilor privind includerea, neincluderea sau excluderea medicamentelor īn/din Lista cu denumiri comune internaţionale ale medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, a documentaţiei care trebuie depusă de solicitanţi īn vederea includerii unui medicament īn această listă şi a procedurii de lucru a Comisiei de strategie terapeutică, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 210 din 19 martie 2008, cu modificările ulterioare.

Art. 9. - Prezentul ordin se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

*

Prezentul ordin transpune aspectele privind īntocmirea listelor de medicamente de uz uman care se acordă cu şi fără contribuţia personală a asiguraţilor, reglementate de art. 6 din Directiva Consiliului 89/105/CEE din 21 decembrie 1988 privind transparenţa măsurilor care reglementează stabilirea preţurilor medicamentelor de uz uman şi includerea lor īn domeniul de aplicare a sistemelor naţionale de asigurări de sănătate, publicată īn Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 40 din 11 februarie 1989.

 

Ministrul sănătăţii,

Gheorghe-Eugen Nicolăescu

 

Bucureşti, 6 iunie 2013.

Nr. 724.

 

ANEXA Nr. 1

 

CRITERIILE ŞI METODOLOGIA

de evaluare a tehnologiilor medicale privind includerea sau neincluderea medicamentelor īn Lista cu denumiri comune internaţionale ale medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, pe bază de prescripţie medicală, cu sau fără contribuţie personală, īn sistemul social de asigurări de sănătate

 

Procesul de evaluare a tehnologiilor medicale se aplică īn cazul medicamentelor pentru:

1. DCI-urile sau combinaţiile noi;

2. DCI-urile pentru care se solicită extinderea indicaţiilor;

3. DC corespunzătoare medicamentelor biosimilare.

Medicamentele generice care au primit autorizaţie de punere pe piaţă direct, fără a avea un medicament originator pe piaţa din Romānia, se supun aceleiaşi proceduri şi aceloraşi criterii de evaluare ca şi medicamentele biosimilare.

Includerea şi modificarea statutului de compensare (trecerea de pe o listă pe alta, modificarea restricţiilor de prescripţie) a medicamentelor de pe Lista cu DCI ale medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, pe bază de prescripţie medicală, cu sau fără contribuţie personală (Lista), se efectuează de către reprezentanţii Comisiei naţionale pentru coordonarea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii (Comisia Naţională) cu atribuţii īn evaluarea tehnologiilor medicale.

1. Criteriile de evaluare a tehnologiilor medicale

 

Tabelul nr. 1 Criteriile de evaluare a tehnologiilor medicale pentru DCI-urile corespunzătoare altor medicamente decāt cete biosimilare

 

Nr. crt.

Criteriu

Puncte

A

Rezultat evaluare tehnologie medicală īn Franţa

 

A1

- DCI cu beneficiu terapeutic clasa I-II

1

A2

- DCI cu beneficiu terapeutic clasa III-IV

0,5

A3

- DCI fără beneficiu terapeutic/care nu a fost evaluat

0

B

Rezultat evaluare tehnologie medicală īn Marea Britanie (NICE/SMC/AWMSG)

 

B1

- DCI aprobat pentru compensare fără restricţii faţă de RCP

1

B2

- DCI aprobat pentru compensare cu restricţii faţă de RCP

0,5

B3

- DCI care a primit aviz negativ pentru compensare/nu a fost evaluat

0

C

Dimensiunea compensării tehnologiei medicale īn Uniunea Europeană (UE)*

 

C1

- DCI compensat īn minimum 16 şi maximum 26 de state UE

2

C2

- DCI compensat īn minimum 11 şi maximum 15 state UE

1,5

C3

- DCI compensat īn minimum 6 şi maximum 10 state UE

1

C4

- DCI compensat** īn minimum 1 şi maximum 5 state UE

0,5

D

Eficacitate relativă

 

D1

- Eficacitate superioară a DCI-ului faţă de comparator/comparatori activ(i) sau placebo, dovedită prin studii cu cel mai īnalt nivel de evidenţă disponibil la momentul depunerii cererii de includere īn Listă

2

D2

- Eficacitate noninferioară a DCI-ului faţă de comparator/comparatori activ(i) sau placebo, dovedită prin studii cu cel mai īnalt nivel de evidenţă disponibil la momentul depunerii cererii de includere īn Listă

1

D3

- Eficacitate inferioară a DCI-ului faţă de comparator/comparatori activ(i) sau placebo, dovedită prin studii cu cel mai īnalt nivel de evidenţă disponibil la momentul depunerii cererii de includere īn Listă

0

E

Siguranţa relativă

 

E1

- Reacţii adverse mai scăzute ale DCI-ului faţă de comparator/comparatori activ(i) sau placebo, dovedite prin studii cu cel mai īnalt nivel de evidenţă disponibil la momentul depunerii cererii de includere īn Listă

2

E2

- Reacţii adverse similare/egale ale DCI-ului faţă de comparator/comparatori activ(i) sau placebo, dovedite prin studii cu cel mai īnalt nivel de evidenţă disponibil la momentul depunerii cererii de includere īn Listă

1

E3

* Reacţii adverse superioare ale DCI-ului faţă de comparator/comparatori activ(i) sau placebo, dovedite prin studii cu cel mai īnalt nivel de evidenţă disponibil la momentul depunerii cererii de includere īn Listă

0

F

Rezultate raportate de către pacienţi

 

F1

- Rezultate superioare raportate de către pacienţi ale DCI-ului faţă de comparator/comparatori activ(i) sau placebo, dovedite prin studii cu cel mai īnalt nivel de evidenţă disponibil la momentul depunerii cererii de includere īn Listă

2

F2

- Rezultate similare/egale raportate de către pacienţi ale DCI-ului faţă de comparator/comparatori activ(i) sau placebo, dovedite prin studii cu cel mai īnalt nivel de evidenţă disponibil la momentul depunerii cererii de includere īn Listă

1

F3

* Rezultate inferioare raportate de către pacienţi ale DCI-ului faţă de comparator/comparatori activ(i) sau placebo, dovedite prin studii cu cel mai īnalt nivel de evidenţă disponibil la momentul depunerii cererii de includere īn Listă

0

 

TOTAL:

10

 

*Pentru dovedirea statutului de compensare deţinătorii de APP sau reprezentanţii legali ai acestora prezintă linkul/linkurile pe care se poate verifica statutul de compensare. Īn cazul īn care aceste informaţii nu sunt publice, se depune o declaraţie pe propria răspundere a deţinătorului de APP, obţināndu-se acelaşi număr de puncte.

**Termenul de compensare se referă atāt la compensarea DCI-urilor medicamentelor īn regim ambulatoriu, cāt şi la medicamentele care sunt compensate īn cadrul programelor naţionale de sănătate sau prin alte modalităţi īn cele 26 de state membre ale UE.

Cefe 26 de state membre ale UE pentru care trebuie dovedită compensarea sunt:

1. Austria;

2. Belgia;

3. Bulgaria;

4. Cipru;

5. Republica Cehă;

6. Danemarca;

7. Estonia;

8. Finlanda;

9. Franţa

10. Germania;

11. Grecia;

12. Ungaria;

13. Irlanda;

14. Italia;

15. Letonia;

16. Lituania;

17. Luxemburg;

18. Malta;

19. Marea Britanie;

20. Olanda;

21. Polonia;

22. Portugalia;

23. Slovacia;

24. Slovenia;

25. Spania;

26. Suedia.

 

Documentaţia depusă reprezintă cel mai īnalt nivel de evidenţă existent īn momentul depunerii cererii de includere īn Listă. Clasificarea nivelurilor de evidenţă, conform recomandărilor internaţionale, prezentată īn ordine descrescătoare, este următoarea:

1. revizia sistematică īnsoţită sau nu de metaanaliză;

2. studiul clinic randomizat dublu-orb;

3. studiul clinic randomizat;

4. studiul de cohortă;

5. studiul caz-control;

6. seriile de cazuri;

7. studiile de cazuri individuale;

8. opinii de experţi, editorial etc.

Īn cazul medicamentelor biosimilare, datorită particularităţilor structurale ale acestora, procedura de evaluare este diferită, se face pe baza denumirii comerciale corespunzătoare medicamentului şi are ca bază următorul criteriu:

 

Tabelul nr. 2

Evaluarea tehnologiilor medicale aplicate medicamentelor biosimilare

 

Statutul de compensare al DC īn statele UE

Puncte

Medicament compensat īn minimum 75% din statele UE unde medicamentul biosimilar este comercializat

1

Medicament compensat īn minimum 50% din statele UE unde medicamentul biosimilar este comercializat

0,75

Medicament compensat īn minimum 25% din statele UE unde medicamentul biosimilar este comercializat

0,50

Medicament compensat īn minimum 15% din statele UE unde medicamentul biosimilar este comercializat

0,25

 

Īn cazul īn care un deţinător de APP prezintă spre evaluare un produs care are denumiri comerciale diferite īn diferitele state ale UE pentru care se solicită dovada statului de compensare, el va prezenta un singur dosar, specificānd că există mai multe denumiri comerciale, dar că produsul are aceeaşi compoziţie chimică.

Īn cazul combinaţiilor cu doze fixe īn care componentele sunt deja incluse īn Listă, se prezintă doar analiza de minimizare a costurilor, īn care costurile/doza zilnică recomandată - DDD anuale sunt comparate cu costurile/DDD anuale, luate separat pentru componentele combinaţiei. Combinaţia se va introduce īn Listă numai īn condiţia īn care costurile/DDD anuale ale acesteia sunt mai mici sau cel mult egale cu suma costurilor/DDD anuale ale componentelor luate separat.

 

I. Criterii de includere

1. Obţinerea unui puncta] de minimum 6 puncte īn urma procesului de evaluare a tehnologiilor medicale pentru medicamentele inovatoare, altele decāt cele biosimilare

2. Pentru medicamentele biosimilare, obţinerea unui punctaj de minimum 0,75 de puncte īn urma procesului de evaluare a tehnologiilor medicale

3. Pentru combinaţiile cu doze fixe īn care componentele sunt deja incluse īn Listă, dacă costurile/DDD anuale sunt mai mici sau cel mult egale cu suma costurilor/DDD anuale ale componentelor luate separat

II. Criterii de neincludere

1. DCI-uri sau DC-uri (altele decāt cele din sublista C) care, conform autorizaţiei de punere pe piaţă, sunt destinate exclusiv tratamentului īn spital

2. Medicamente care se eliberează fără prescripţie medicală (OTC), cu excepţia celor cu indicaţie specifică īntr-o boală rară gravă şi a celor acordate copiilor pānă la vārsta de 18 ani, tinerilor de la 18 ani pānă la vārsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţi de liceu, pānă la īnceperea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenţi şi dacă nu realizează venituri din muncă, precum şi femeilor gravide şi celor lăuze

3. DCI-uri care obţin un punctaj mai mic de 6 puncte, conform criteriilor de evaluare a tehnologiilor medicale

4. Īn cazul medicamentelor biosimilare, medicamentele corespunzătoare denumirilor comerciale care obţin un punctaj inferior limitei de 0,75 de puncte.

 

2. Metodologia de evaluare

2.1. Cronologia evaluării şi procesul de evaluare

Etapele evaluării şi perioada alocată fiecărei etape sunt următoarele:

a) Depunerea dosarului la secretariatul tehnic al Unităţii de evaluare a tehnologiilor medicale (UETM) – T0; dosarele se depun īn format electronic (pe CD sau DVD) la secretariatul tehnic al UETM, īn perioada 11-25 iunie, īn fiecare zi, īntre orele 9-12,30; ulterior lunii iunie, dosarele se depun īn

aceleaşi condiţii orare, īn primele două săptămāni ale lunii respective.

b) Trimiterea confirmării de depunere a dosarului către reprezentanţii deţinătorului de APP - maximum 5 zile de la depunerea dosarului; confirmarea depunerii se face prin scrisoare cu confirmare de primire şi prin mail al UETM, cu confirmare de primire şi de lectură din partea destinatarului.

c) Trimiterea părţii dosarului referitoare la eficacitatea şi siguranţa comparativă şi rezultatele raportate de pacienţi către comisiile de specialitate - maximum5 zile de la depunerea dosarului

d) Analizarea rapoartelor de evaluare a tehnologiilor medicale, analiza critică a literaturii de specialitate, analiza modelului de impact bugetar - maximum 15 zile de la depunerea dosarului

e) Primirea răspunsului comisiei de specialitate - maximum 15 zile de la depunerea dosarului

f) Compararea concluziilor comisiei de specialitate şi a concluziilor UETM - maximum 25 de zile de la depunerea dosarului; dacă există neconcordanţe īntre punctele de vedere ale comisiei de specialitate şi punctul de vedere al UETM, va avea loc o īntālnire de mediere la maximum 30 de zile de la depunerea dosarului.

g) Solicitarea de documente suplimentare, īntālniri tehnice cu reprezentanţii deţinătorilor de APP - īncepānd cu 30 de zile de la depunerea dosarului - durata de evaluare se suspendă pe perioada īn care se aşteaptă documentaţia suplimentară sau īn care au loc īntālnirile.

h) Dacă nu sunt necesare documente suplimentare, la maximum 35 de zile de la depunerea dosarului, raportul tehnic al UETM şi al reprezentanţilor comisiilor de specialitate va fi trimis reprezentanţilor desemnaţi ai Comisiei Naţionale cu atribuţii īn domeniul evaluării tehnologiilor medicale.

i) Evaluarea reprezentanţilor Comisiei Naţionale cu atribuţii īn evaluarea tehnologiilor medicale se va face pe baza raportului tehnic al UETM şi reprezentanţilor comisiei de specialitate, la care se adaugă punctul de vedere al UETM asupra impactului bugetar şi propria evaluare a comisiei de specialitate, pe baza instrumentului pentru sinteza dovezilor, adaptat după materialul produs de colaborarea EVIDEM şi prezentat īn anexa nr. 4 la ordin; evaluarea Comisiei Naţionale va avea loc īn intervalul 35-50 de zile de la depunerea dosarului.

j) Obţinerea aprobărilor interne şi elaborarea hotărārii Guvernului pentru actualizarea Listei - īntre 50-55 de zile de la depunerea dosarului

k) Publicarea sintezei raportului de evaluare pe site-ul Ministerului Sănătăţii - maximum īntre 55 şi 60 de zile de la depunerea dosarului

l) Publicarea īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, a hotărārii Guvernului privind includerea medicamentelor īn Listă

Dacă un medicament nu a obţinut punctajul minim necesar includerii sale īn Listă şi obţine īn cursul anului elemente care pot duce la creşterea punctajului, dosarul de solicitare se mai poate depune cel mult o dată īn cursul aceluiaşi an.

Dacă īn cursul perioadei de evaluare apar elemente noi legate de criteriile prevăzute īn tabelul nr. 1, elemente pe care deţinătorul de APP le estimează că pot duce la creşterea numărului de puncte acordat, deţinătorul de APP va face o revenire la acel dosar şi va depune noile elemente īn cadrul aceluiaşi dosar.

2.2. Atribuţiile comisiilor de specialitate, ale UETM şi ale Comisiei Naţionale īn procesul de evaluare

2.2.1. Comisiile de specialitate au următoarele atribuţii īn procesul de evaluare a tehnologiilor medicale:

a) realizează evaluarea eficacităţii, a siguranţei relative şi a rezultatelor raportate de pacienţi, analizānd totodată şi calitatea metodologică a documentaţiei depuse, şi acordă punctajele corespunzătoare; analiza calităţii metodologice se face prin utilizarea instrumentelor de evaluare a calităţii dovezilor, adaptate după materialele produse de colaborarea EVIDEM, prevăzute īn anexa nr. 3 la ordin; punctajul acordat de către comisia de specialitate īn evaluarea criteriilor de eficacitate şi siguranţă relative, precum şi a rezultatelor raportate de pacienţi are o pondere de 50% īn evaluarea totală a acestor criterii;

b) evaluează relevanţa comparatorului ales din studiile incluse īn dosarul de solicitare de către deţinătorul de APP; īn cazul īn care comisiile de specialitate consideră, pe baza evidenţelor ştiinţifice disponibile la momentul depunerii dosarului, că nu este relevant comparatorul propus, se solicită deţinătorului de APP depunerea de studii avānd drept comparator pe cel propus de comisiile de specialitate;

c) elaborează şi propun modificarea protocoalelor terapeutice, īn termen de 30 de zile de la publicarea hotărārii Guvernului ce actualizează Lista; protocoalele terapeutice se elaborează īn conformitate cu ghid urile internaţionale de realizare a protocoalelor şi ghidurilor, menţionānd u-se calitatea metodologică a studiilor utilizate (nivelul evidenţelor) şi tăria/intensitatea recomandărilor comisiei de specialitate.

2.2.2. UETM are următoarele atribuţii īn procesul de evaluare a tehnologiilor medicale:

a) analizează rapoartele de evaluare a tehnologiilor medicale din Franţa şi Marea Britanie;

b) analizează statutul compensării tehnologiilor īn statele UE prevăzute īn tabelul nr. 1;

c) realizează evaluarea eficacităţii şi siguranţei relative şi a rezultatelor raportate de pacienţi, analizānd totodată şi calitatea metodologică a documentaţiei depuse, şi acordă punctajele

corespunzătoare; analiza calităţii metodologice se face prin utilizarea instrumentelor de evaluare a calităţii dovezilor, adaptate după materialele produse de colaborarea EVIDEM, prevăzute īn anexa nr. 3 la ordin; punctajul acordat de către UETM īn evaluarea criteriilor de eficacitate şi siguranţă relative, precum şi a rezultatelor raportate de pacienţi are o pondere de 50% īn evaluarea totală a acestor criterii;

d)_ realizează cercetarea documentară şi evaluarea critică a literaturii de specialitate existentă īn patologia şi pentru medicamentul care solicită compensarea;

e) analizează critic şi avizează protocoalele terapeutice elaborate şi/sau modificate de comisiile de specialitate;

f) evaluează impactul bugetar prezentat de deţinătorul de APP, analizānd acurateţea şi tipul costurilor utilizate, şi prezintă un punct de vedere asupra acestuia reprezentanţilor Comisiei Naţionale cu atribuţii de evaluare a tehnologiilor medicale;

g) analizează şi evaluează studiile de cost-minimizare pentru combinaţiile cu doză fixă, īn care se regăsesc componente deja compensate īn sistemul de asigurări sociale de sănătate din Romānia;

h) elaborează raportul de sinteză a punctelor de vedere ale UETM şi comisiilor de specialitate īn urma evaluării dosarelor depuse de deţinătorii de APP.

2.2.3. Reprezentanţii Comisiei Naţionale desemnaţi īn anexa nr. 5 au următoarele atribuţii īn procesul de evaluare a tehnologiilor medicale:

a) primesc de la UETM raportul de sinteză prevăzut la subpct. 2.2.2 lit. h);

b) primesc de la UETM punctul de vedere asupra impactului bugetar;

c) elaborează sinteza documentelor primite, utilizānd instrumentul de sinteză a dovezilor prevăzut īn anexa nr. 4 la ordin; această sinteză este publicată pe site-ul Ministerului Sănătăţii;

d) propun includerea īn Listă a DCI-urilor sau combinaţiilor noi ori modificarea compensării DCI-urilor sau combinaţiilor cunoscute, indicānd totodată şi sublista din cadrul Listei īn care acestea vor fi incluse, şi solicită comisiilor de specialitate elaborarea de protocoale de prescriere;

e) īnaintează lista de propuneri de includere a DCI-urilor sau combinaţiilor noi ori modificarea compensării DCI-urilor sau combinaţiilor cunoscute ministrului sănătăţii.

2.3. Transparenţa procesului de evaluare

Din momentul depunerii dosarelor se publică periodic pe site-ul Ministerului Sănătăţii un tabel cu următoarele date:

- DCI/DC corespunzătoare medicamentului de evaluat;

- indicaţia pentru care se solicită compensarea sau modificarea compensării;

- data depunerii dosarului;

- data previzională pentru finalizarea evaluării, incluzānd şi evaluarea realizată de reprezentanţii Comisiei Naţionale.

Raportul de sinteză al UETM prevăzut la subpct. 2.2.2 lit. h), precum şi sinteza reprezentanţilor Comisiei Naţionale sunt publicate pe site-ui Ministerului Sănătăţii, īnaintea publicării proiectului de hotărāre a Guvernului īn transparenţă decizională.

2.4. Consideraţii metodologice

2.4.1. Criteriile de eficacitate şi de siguranţă relativă

2.4.1.1. Tipul de studii prezentate

Se prezintă studiile clinice cele mai recente şi cu cel mai īnalt nivel de evidenţă la data solicitării de compensare a medicamentului considerat.

Studiile clinice menţionate īn articolele din dosarul solicitantului se depun īn integralitate.

Se depun minimum două studii identificate ca avānd cel mai īnalt nivel de evidenţă. Comparaţia directă se efectuează conform tabelelor de la pct. 7 al anexei nr. 2a la anexa nr. 2. Dacă deţinătorul de APP, īn urma cercetării bazelor de date, nu identifică decāt un studiu cu cel mai īnalt nivel de evidenţă, se va depune numai acesta, fără a se mai efectua metaanalizele prevăzute la pct. 7 al anexei nr. 2a la anexa nr. 2. Dacă există una sau mai multe revizii sistematice, nu se mai prezintă studii clinice izolate.

Este de preferat prezentarea studiilor care compară īn mod direct eficacitatea, siguranţa şi rezultatele raportate de pacienţi ale medicamentului de referinţă şi ale comparatorului; dacă, din motive bine justificate şi demonstrate de către deţinătorul de APP, aceste studii directe nu există, se acceptă prezentarea de studii care compară medicamentul şi comparatorul prin intermediul unuia sau mai multor altor medicamente (comparaţii indirecte). Īn cazul comparaţiilor indirecte, se depun obligatoriu minimum două studii. Comparaţiile indirecte se realizează conform tabelelor prevăzute la pct. 8 al anexei nr. 2a la anexa nr. 2.

Pentru comparaţiile directe şi indirecte, se poate utiliza instrumentul Agenţiei Canadiene de Evaluare a Tehnologiilor Medicale (CADTH), disponibil la adresa http://www.cadth.ca/en/resources/about-this-guide/download-software, care este gratuit; la aceeaşi adresă se găseşte şi ghidul de utilizare a software-ului. Alt instrument care poate fi utilizat pentru aceste comparaţii este Review Manager, elaborat de către Collaboration, disponibil gratuit la adresa http://ims.cochrane.org/revman/download.

Este preferabil să se prezinte studiile care compară eficacitatea medicamentului de referinţă şi a comparatorului īn condiţii de utilizare uzuală (efectivitate) (relative effectiveness); dacă, din motive bine justificate şi demonstrate de deţinătorul de APP, nu există acest tip de studii, se vor prezenta studii care evaluează eficacitatea „īn condiţii ideale” (efficacy).

2.4.1.2. Alegerea comparatorului

īn alegerea comparatorului, deţinătorul de APP trebuie să respecte obligatoriu criteriile de mai jos [criteriile prevăzute la lit. a) şi b) pentru cazul īn care există un comparator activ şi criteriul prevăzut la lit. c) pentru cazul īn care nu există comparator activ]:

a) să fie un medicament cu APP obţinută prin procedură descentralizată īn Romānia sau prin procedură centralizată la nivelul Agenţiei Europene a Medicamentelor;

b) să fie un medicament compensat īn Romānia, pe indicaţiile şi la categoriile de pacienţi la care noul medicament solicită introducerea īn Listă sau extinderea indicaţiilor;

c) īn cazul medicamentelor orfane sau al celor care nu au īncă un comparator compensat īn cadrul sistemului de asigurări sociale din Romānia, comparaţia se va face cu placebo, cu terapia paliativă sau cu lipsa tratamentului.

Alte criterii care pot fi utilizate pentru selecţia comparatorului, cu respectarea criteriilor obligatorii de mai sus, sunt:

d) medicament recunoscut ca standard de aur īn ghidurile internaţionale sau naţionale cu un īnalt nivel ştiinţific, pentru indicaţiile pentru care se solicită compensarea;

e) medicamentul cel mai frecvent utilizat īn sistemul de sănătate din Romānia pentru indicaţiile pentru care se solicită compensarea;

Aceste criterii au titlu indicativ şi nu pot fi substituite īn alegerea comparatorului criteriilor obligatorii.

Deţinătorii de APP pot prezenta studii īn care medicamentul pentru care se solicită compensarea este evaluat faţă de unul sau mai mulţi comparatori.

Īn cazul īn care se prezintă un studiu cu comparatori diferiţi, dacă nu există o metaanaliză realizată īn acest studiu, este obligatorie efectuarea unei metaanalize de către deţinătorul de APP, atāt pentru eficacitate, cāt si pentru siguranţă.

2.4.1.3. Eficacitatea şi siguranţa

Eficacitatea se va evalua īn funcţie de măsurarea rezultatului primar sau secundar şi de compararea acestor rezultate īntre medicamentul de referinţă şi comparator.

Este de dorit ca efectul primar care obiectivează rezultatul primar din studiile prezentate să fie unul clinic si final pentru patologia respectivă (de exemplu, mortalitate globală sau determinată de o anumită cauză), şi nu unul de tip intermediar sau surogat (care măsoară mărimi fiziologice ce se presupune a fi corelate cu evoluţia bolii). Numai īn cazul īn care studiile cu cel mai īnalt nivel de evidenţă nu prezintă acest tip de efect primar, se acceptă studii cu efecte primare surogat sau intermediare.

Compararea siguranţei şi a efectelor adverse se face prin compararea ratei de producere a reacţiilor adverse majore. Reacţiile adverse majore sunt acele reacţii care provoacă fie decesul pacientului, fie pun īn pericol viaţa pacientului, fie induc apariţia de complicaţii ce necesită spitalizarea.

2.4.1.4. Evaluarea calităţii metodologice a studiilor depuse

Evaluarea se realizează īn paralel de către reprezentanţii comisiei de specialitate desemnaţi de aceasta ca avānd competenţe īn analiza critică a literaturii de specialitate şi de reprezentanţii UETM, utilizānd instrumentele de evaluare a calităţii dovezilor din anexa nr. 3.

Deţinătorii de APP depun la secretariatul tehnic al UETM o autoevaluare a calităţii dovezilor, realizată pe baza aceluiaşi instrument prevăzut īn anexa nr. 3.

La depunerea dosarului, se depune şi autoevaluarea calităţii metodologice efectuată de către deţinătorul de APP.

2.4.2. Evaluarea rezultatelor raportate de pacienţi

Se măsoară prin indicatori generici (de exemplu, anii de viaţa ajustaţi la calitatea vieţii - QALY, anii de viaţă cāştigaţi - LYG, anii de viaţă cu dizabilităţi - DALY) sau prin indicatori specifici pentru patologia respectivă, cu menţionarea instrumentului de evaluare utilizat.

2.4.3. Evaluarea impactului bugetar

Evaluarea impactului bugetar se face din perspectiva plătitorului, īn cazul Romāniei, fondurile publice (Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi alocările de la bugetul de stat pentru programele naţionale de sănătate).

Impactul bugetar se calculează pe o perioadă de 3 ani, īn cazul de faţă, pentru 2013, 2014 şi 2015.

Datele utilizate pentru calcularea impactului bugetar sunt următoarele:

- prevalenta patologiei pentru care se utilizează medicamentul şi comparatorul;

- incidenţa patologiei pentru care se utilizează medicamentul şi comparatorul;

- numărul pacienţilor eligibili pentru tratament, atāt pentru comparator, cāt şi pentru DCI-ul nou sau cunoscut;

- costul anual al tratamentului, atāt pentru comparator, cāt şi pentru DCI-ul nou sau cunoscut; īn costul tratamentului se includ atāt costurile legate de medicaţia propriu-zisă, cāt şi costurile directe legate de administrarea medicaţiei (investigaţii de laborator şi imagistice, vizite la medicul de familie, tariful spitalizării de zi īn cazul īn care aceasta este necesară pentru administrarea medicaţiei etc.)

Pentru impactul bugetar din anii 2013, 2014 şi 2015 se ia ca an de referinţă 2012 pentru toate datele legate de epidemiologie şi de costuri.

Impactul bugetar reprezintă diferenţa dintre costurile noii terapii şi cele ale comparatorului. Datele pentru comparator şi pentru DCI-ul nou sau cunoscut se prezintă īn următorul format:

 

 

2012

2013

2014

2015

1) Populaţia eligibilă pentru tratament (nr. pacienţi)

 

 

 

 

2) Preţul pe UT compensat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

 

 

 

 

3) Doza medie zilnică

 

 

 

 

4) Durata tratamentului

 

 

 

 

5) Alte costuri directe asociate administrării medicamentului

 

 

 

 

- investigaţii de laborator

 

 

 

 

- consultaţii medic de familie-medic specialist

 

 

 

 

- tarif spitalizare de zi etc.

 

 

 

 

TOTAL (1x2x3x4 + 5)

 

 

 

 

 

Pentru anii 2013, 2014 şi 2015 populaţia eligibilă se estimează īn raport cu datele de incidenţă şi prevalentă din anul 2012. Īn cazul īn care nu există date epidemiologice relevante pentru Romānia, estimarea se face ţinānd seama de datele epidemiologice generale disponibile la nivel internaţional, cu menţionarea sursei datelor.

 Sursele datelor utilizate sunt:

- pentru datele epidemiologice, Institutul Naţional de Sănătate Publică - Centrul Naţional pentru Statistică şi Informatică īn Sănătatea Publică;

- pentru datele legate de costuri, CANAMED şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (datele din actele normative care reglementează contractul-cadru şi actele normative care reglementează modalitatea de realizare a programelor naţionale de sănătate).

Impactul bugetar are caracter informativ şi UETM prezintă un punct de vedere Comisiei Naţionale asupra acestuia, pentru a furniza informaţiile obiective ce decid modalitatea de compensare a tehnologiei evaluate.

2.4.4. Modalităţile de soluţionare a litigiilor

Īn cazul solicitărilor de includere īn listă care nu sunt avizate favorabil de reprezentanţii Comisiei Naţionale cu atribuţii īn domeniul evaluării tehnologiilor medicale, nefiind incluse īn proiectul de hotărāre a Guvernului publicat pe site-ul Ministerului Sănătăţii, deţinătorul de APP poate depune o contestaţie īn termen de 7 zile lucrătoare de la publicarea sintezei Comisiei Naţionale pe site-ul Ministerului Sănătăţii, la Secretariatul general al Ministerului Sănătăţii.

Pentru soluţionarea contestaţiilor se constituie, īn termen de 5 zile lucrătoare de la īnregistrarea cererii la Secretariatul general, o comisie īn a cărei componenţă se regăsesc minimum1, reprezentanţii Comisiei Naţionale cu atribuţii īn soluţionarea litigiilor, un reprezentant al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cāte un reprezentant al asociaţiilor reprezentative la nivel naţional ale producătorilor de medicamente şi al asociaţiilor de pacienţi. Reprezentanţii asociaţiilor reprezentative la nivel naţional ale producătorilor de medicamente şi ai asociaţiilor de pacienţi au statut de observator, fără drept de vot.

Deciziile comisiei de soluţionare a litigiilor se iau prin vot deschis, cu majoritate simplă, īn cadrul unei şedinţe !a care participă reprezentanţii deţinătorului de APP şi ai Ministerului Sănătăţii cu rol īn evaluarea tehnologiilor medicale, īn maximum 10 zile lucrătoare de la constituirea comisiei de soluţionare a litigiilor.

Procesul-verbal al şedinţei şi deciziile comisiei de soluţionare a litigiilor sunt publicate pe site-ul Ministerului Sănătăţii.

Dacă deţinătorul de APP nu este satisfăcut de rezoluţia dată contestaţiei, acesta se poate adresa īn continuare instanţelor de contencios administrativ.

2.4.5. Glosar de temeni utilizaţi īn cuprinsul prezentului ordin

Īn īnţelesul prezentului ordin, termenii utilizaţi au următoarele semnificaţii:

a) APP- autorizaţie de punere pe piaţă;

b) AWSMG - All Wales Strategy Medicines Group - instituţia care efectuează evaluarea tehnologiilor medicale īn vederea compensării medicamentelor īn Wales;

c) BT - beneficiul terapeutic (fr. service medical rendu); criteriu utilizat de către instituţia ce realizează evaluarea tehnologiilor medicale īn Franţa (Haute Autorite de Sānte - HAS), īn scopul includerii/excluderii medicamentelor īn/din lista şi al stabilirii gradului de rambursare; există 5 clase de BT: BT 1 - major; BT 2 - important; BT 3 - moderat; BT 4- slab sau minor; BT 5 - insuficient pentru a justifica rambursarea;

d) bias - eroare sistematică sau deviere sistematică de la standard; īn studiile epidemiologice, principalele tipuri de bias sunt determinate de diferenţele sistematice īntre grupurile care sunt comparate (bias de selecţie), serviciile care sunt furnizate, expunerea la alţi factori decāt cei studiaţi (bias de interpretare), retragerea sau excluderea persoanelor incluse iniţial īntr-un studiu sau evaluarea rezultatelor (bias de detecţie): reviziile sistematice, ca şi celelalte tipuri de studii mai pot fi afectate de biasul de raportare, īn care doar anumite date sunt furnizate;

e) biosimilar - produs similar unui alt produs biologic, deja autorizat, numit produs biologic de referinţă şi īnregistrat īn baza procedurilor specifice;

f) Cochrane Collaboration - organizaţie internaţională creată cu scopul de a oferi informaţii tuturor celor care studiază serviciile de sănătate prin elaborarea, mentenanţa şi creşterea accesibilităţii reviziilor sistematice despre efectele unor intervenţii asupra stării de sănătate;

g) comparaţie directă - reprezintă combinaţia mai multor studii care evaluează īn mod direct medicamentul de referinţă şi comparatorul pentru a genera o estimare sintetică a eficacităţii relative a celor două medicamente;

h) comparaţie indirectă - reprezintă estimarea eficacităţii relative a două sau mai multe medicamente īn absenţa unor studii directe;

i) comparaţie de tratamente multiple - reprezintă estimarea eficacităţii relative a 3 sau mai multe medicamente;

j) comparaţie mixtă - reprezintă estimarea simultană a eficacităţii relative a 3 sau mai multe medicamente utilizānd o combinaţie de evidenţe directe şi indirecte;

k) DC - denumire comercială;

l) DCI - denumire comună internaţională;

m) DCI nou - DCI care nu este introdus īn lista cu DCI ale medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală;

n) DCI cunoscut cu extindere de indicaţie - DCI care se află pe lista cu DCI ale medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, şi pentru care se solicită extinderea indicaţiei;

o) DDD - doza zilnică recomandată (daily defined dose);

p) efect clinic-este o măsură directă a modului īn care se simte, funcţionează sau supravieţuieşte un pacient (Biomakers Definitions Working Group 2001);

q) efect compus - combină două sau mai multe efecte primare īntr-un singur rezultat (outcome) pentru a demonstra efectul global al tratamentului; la pacienţii la care s-a constatat apariţia unuia sau altuia dintre efectele considerate ca şi componente se consideră că a apărut efectul compus;

r) efect intermediar - este un efect clinic care măsoară o funcţie sau un simptom (de exemplu, supravieţuirea fără semnele şi simptomele bolii, frecvenţa anginei, toleranţa la efort), dar nu reprezintă efectul final prin care se evaluează răspunsul la o intervenţie (de exemplu, supravieţuire, rata de apariţie a evenimentelor ireversibile etc.);

s) efect surogat - un efect care intenţionează să īnlocuiască un efect clinic care nu poate fi observat şi măsurat īntr-un studiu; este o variabilă care furnizează o măsură indirectă a efectului terapeutic īn situaţiile īn care măsura directă a efectului clinic nu este fezabilă sau măsurarea ei nu este practică;

t) eficacitate relativă (comparativă) - există două tipuri: īn condiţii ideale (relative efficacy) reprezintă gradul/măsura īn care o intervenţie are mai degrabă un efect benefic decāt negativ, īn condiţii ideale, faţă de una sau mai multe intervenţii alternative; „īn condiţii uzuale de utilizare”, afectivitate (relative effectiveness) reprezintă gradul/măsura īn care o intervenţie are mai degrabă un efect benefic decāt negativ, faţă de una sau mai multe intervenţii alternative, pentru atingerea scopului propus, īn condiţiile utilizării uzuale īn sistemul de sănătate;

u) HAS - Haute Autorité de Santé, instituţia care realizează evaluarea tehnologiilor medicale īn Franţa;

v) heterogeneitatea studiilor - utilizat ca termen general pentru a descrie variaţia sau diversitatea participanţilor, intervenţiilor şi măsurarea rezultatelor īntr-un set de studii clinice ori variaţii ale validităţii interne a acestora; heterogeneitatea statistică descrie gradul de variaţie īn estimarea efectelor mai multor studii;

w) literatura „gri”- documentaţii sau publicaţii elaborate de către instituţii guvernamentale, mediul academic, mediul industrial ori de afaceri şi care nu apare īn reviste uşor accesibile sau īn bazele de căutare uzuale;

x) marker biologic - este o caracteristică care poate fi măsurată obiectiv şi evaluată ca indicator al unor procese biologice, procese patogenice sau răspunsuri farmacologice normale care apar ca o consecinţă a unei intervenţii (Biomarkers Definition Working Group 2001);

y) mascare (blinding) - procesul de īmpiedicare a persoanelor implicate īntr-un studiu (participanţi, investigatori, evaluatori şi alţii) de a cunoaşte alocarea specifică a participanţilor īn grupurile care primesc sau nu intervenţia studiată;

z) metaanaliza - utilizarea metodelor statistice pentru a integra rezultatele mai multor studii clinice;

ab) modelul efectelor aleatorii - este utilizat īn metaanaliza atunci cānd se ia īn considerare şi varianta dintre studii (eroarea de estimare a unor studii īn raport cu celelalte); presupune că fiecare studiu descrie un efect diferit de celelalte, dar īmpreună descriu un efect global comun;

ac) NICE - National Institute of Clinical Excellence, instituţia care realizează evaluarea tehnologiilor medicale īn Anglia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor;

ad) RCP - rezumatul caracteristicilor produsului;

ae) reţea de evidenţe - totalitatea studiilor disponibile pentru analiza eficacităţii şi siguranţei relative a medicamentului de referinţă şi a comparatorului(ilor);

af) revizie sistematică - o revizie a unei ipoteze de cercetare clar formulate, ce utilizează o metodologie sistematică şi explicită pentru identificarea, selectarea şi analiza critică a studiilor relevante, precum şi pentru colectarea şi analizarea datelor din studiile incluse. Metodele statistice (metaanaliza) pot fi utilizate pentru analiza şi īnsumarea rezultatelor studiilor incluse;

ac) Scottish Medicines Consortium (SMC) - instituţia care realizează evaluarea tehnologiilor medicale īn Scoţia;

ah) SCR - studii clinice randomizate (traducere a expresiei anglo-saxone randomized controlled trial), studii īn care două sau mai multe intervenţii (incluzānd medicamente, proceduri medicale, servicii de sănătate) sunt comparate prin alocarea aleatorie a acestora grupurilor de participanţi. Studiile clinice randomizate pot include o intervenţie de comparaţie sau comparaţia se poate face cu situaţia īn care nu se aplică nicio intervenţie;

ai) serii de cazuri-studiu care raportează observaţii asupra unei serii de persoane, de obicei toate supuse aceleiaşi intervenţii, fără a exista un grup de control;

aj) studiu caz-control - studiu care compară persoane cu o boală sau cu un rezultat (cazuri) cu persoane din aceeaşi populaţie fără acea boală sau rezultat (control) şi care īşi propune să determine asocierile īntre rezultat şi expunerea prealabilă la un factor de risc specific; acest tip de studiu este foarte util cānd rezultatul sau boala este rar/rară şi expunerea prealabilă poate fi măsurată cu acurateţe; o mare parte a studiilor caz-control sunt retrospective, dar nu īntotdeauna;

ak) studiu de cohortă - studiu observaţional īn care caracteristicile unui grup de subiecţi expuşi la un factor de risc sunt comparate cu cele ale unui grup fără expunere la factori de risc;

al) studiu observaţional - studiu īn care investigatorii nu intervin, ci doar observă desfăşurarea evenimentelor, schimbările sau diferenţele observate Ia o caracteristică [de exemplu, dacă participanţii au primit ori nu terapia/serviciul studiat(ă)] sunt observate īn corelaţie cu schimbările sau diferenţele altor caracteristici (de exemplu, dacă pacienţii au murit), fără ca investigatorul să intervină;

am) validitatea internă a unui studiu - măsura īn care designul şi desfăşurarea unui studiu previn posibilitatea de bias;

an) validitatea externă a unui studiu - generalizabilitatea rezultatelor unui studiu;

ao) variabila continuă - se pot găsi valori intermediare ale acesteia īntre oricare două valori (de exemplu, timp, temperatură, glicemie, tensiune arterială etc.);

ap) variabila dihotomică - poate lua o singură valoare dintre două valori posibile măsurate sau observate (de exemplu, sănătos/bolnav, viu/mort, cu infarct miocardic/fără miocardic etc.);

 

ANEXA Nr. 2

 

CONŢINUTUL DOSARULUI

pe care deţinătorii de APP trebuie să-l depună īn vederea susţinerii propunerii de includere/extindere a indicaţiilor unui medicament īn Lista cu denumiri comune internaţionale a medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, pe bază de prescripţie medicală, cu sau fără contribuţie personală

 

Īn vederea includerii īn listă a unui medicament sau extinderii indicaţiilor pentru compensare, solicitantul trebuie să depună la secretariatul Unităţii de Evaluare a Tehnologiilor Medicale din cadrul Ministerului Sănătăţii dosarul īn al cărui titlu vor fi precizate:

- DCI-ul;

- indicaţia pentru care se doreşte includerea īn Lista cu denumiri comune internaţionale (DCI), denumită īn continuare Listă (dacă un DCI are mai multe indicaţii, se vor depune dosare separate pentru fiecare indicaţie);

- populaţia de pacienţi căreia i se adresează medicamentul (se precizează dacă este o populaţie cu caracteristici genetice, de vārstă sau cu factori de risc specifici);

- comparatorul/comparatorii activ(i) utilizaţi īn studiile prezentate ca suport pentru cererea de includere īn Listă/extinderea indicaţiilor.

Conţinutul dosarului este următorul:

1. cererea de includere/extindere a indicaţiei īn Listă, al cărei model este furnizat īn anexa nr. 2a; īn cazul medicamentelor biosimilare cererea se completează pānă la pct. 6 din anexa nr. 2a inclusiv, la care se adaugă declaraţia veridicităţii datelor incluse īn cerere, semnătura deţinătorului de APP şi data depunerii dosarului;

2. linkul de internet pentru cele mai recente rapoarte de evaluare a tehnologiilor medicale din Franţa şi Marea Britanie;

3. dovada statutului de compensare din cele 26 de state membre ale Uniunii Europene;

4. dovada statutului de compensare īn statele membre ale Uniunii Europene unde medicamentele biosimilare sunt comercializate - acest document se depune pentru medicamentele biosimilare;

5. articolele cu studiile avānd cel mai īnalt nivel de evidenţă, prezentate ca suport decizional īn favoarea cererii (se includ studiile īn totalitate şi īn limba de publicare, cu precizarea bazei de date accesate şi a datei de accesare);

6. evaluarea impactului bugetar;

7. autoevaluarea calităţii metodologice a documentelor depuse;

8. pentru combinaţiile cu doză fixă se depune studiul de cost-minimizare prevăzut īn anexa nr. 1 la ordin; īn cazul combinaţiilor cu doză fixă cererea se completează pānă la pct. 6 din anexa nr. 2a inclusiv, la care se adaugă declaraţia veridicităţii datelor incluse īn cerere, semnătura deţinătorului de APP şi data depunerii dosarului;

9. checklist cu prezentarea tuturor elementelor menţionate anterior. Dosarul se depune īn format electronic (pe CD sau DVD), īn 4 exemplare.

Cererea de la anexa nr. 2a se depune şi īn format hārtie, īn 4 exemplare, cu semnătura īn original a reprezentantului deţinătorului de APP.

 

ANEXA Nr. 2a

 

CERERE

pentru includerea/extinderea indicaţiilor unui medicament pe Lista cu DCI ale medicamentelor de care beneficiază asiguraţii īn sistemul de asigurări de sănătate, pe bază de prescripţie medicală, cu sau fără contribuţie personală

 

1. Date de identificare a medicamentului

……………………………………………….

 

Denumire comercială

 

Denumire comuna internaţională

 

Cod ATC

 

Data eliberării APP

 

 

2. Forma farmaceutică, concentraţia, calea de administrare şi mărimea ambalajului

 

Forma farmaceutică

 

Concentraţia

 

Calea de administrare

 

Mărimea ambalajului

 

 

3.Date despre preţul medicamentului

 

Preţul cu amănuntul pe ambalaj

 

Preţul cu amănuntul pe unitatea terapeutică

 

 

4. Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă

 

Numele companiei

 

Persoana de contact

 

Adresa

 

Oraşul

 

Ţara

 

Telefon

 

E-mail

 

 

5. Tipul medicamentului LI DCI nou;

|_| DCI cunoscut;

|_| Asocieri de două sau mai multe DCI-uri;

|_| DC corespunzător medicamentelor biosimilare.

 

6. Indicaţia terapeutică

 

Indicaţie terapeutică

Doza zilnică minimă

Doza zilnică maximă

Doza zilnică medie (DDD)

Durata medie a tratamentului conform RCP

 

 

 

 

 

 

7. Prezentarea comparaţiilor directe ale studiilor clinice randomizate

a) Identificarea studiilor clinice randomizate directe prin căutarea īn bazele de date

 

 

MEDLINE

EMBASE

Baze de date de studii clinice

(trial registries)

Alte baze de date

Numărul de citări de studii identificate prin căutare

 

 

 

 

Cuvintele-cheie utilizate

 

 

 

 

 

b) Identificarea studiilor incluse īn cererea de includere/extindere a indicaţiilor

 

Nr. crt.

Titlul studiului

Autor(i) studiu

Revista de publicare, numărul acesteia şi nr. paginii/paginilor

Autor

Data publicării

Baza de date accesată şi data accesării

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

c) Rezumatul comparativ al caracteristicilor studiilor clinice randomizate

 

Nr. crt.

Design

Caracteristicile tehnologiilor comparate

(nr. de participanţi/tehnologie, doze, frecvenţa de administrare, perioada de derulare a studiului etc.)

Rezultatele (outcomes) principale

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

d) Rezumatul comparativ al rezultatelor studiilor clinice randomizate directe

 

Nr. crt.

Rezultatul primar

(primary outcome)

cu CI* 95%

Rezultatul secundar

(secondary outcome)

cu CI 95%

Efecte adverse majore pentru tehnologia evaluată

Rezultatele raportate de pacienţi

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

*CI - interval de īncredere (confidence interval).

 

e) Rezumatul măsurilor luate pentru a scădea riscul de bias īn studiile clinice randomizate directe

 

Nr. crt.

Secretizarea (concealment) alocării randomizate

Mascarea randomizării (blinding)

Tipul de analiză

 

 

Participanţi (da/nu)

Investigatori (da/nu)

Evaluatori (da/nu)

 

 

A/B/C/nicio secretizare

 

 

 

D/E/F/G

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A = randomizarea este făcută prin alegerea aleatorie din cartea de telefon/baza de date a unei companii de telefonie.

B = randomizarea este făcută de o terţa parte (farmacist, companie producătoare de medicamente etc.).

C = randomizarea se face prin distribuţia aleatoare de plicuri sigilate, opace.

D = analiza intenţiei de tratament (intention-to-treat analysis).

E = analiza se face pentru toţi participanţii.

F = analiza per protocol.

G = alt tip de analiză.

Pentru tipul de analiză se va specifica cum au fost analizate datele lipsă (datorate fie abandonului studiului de către o parte din participanţi, fie altor cauze).

 

f) Circuitul pacienţilor īn studiile clinice randomizate directe

 

Nr. crt.

Numărul iniţial al pacienţilor randomizaţi

Numărul pacienţilor care nu au primit tratamentul

(se exprima ca valoare absolută şi procent)

Numărul pacienţilor care nu au mai fost

monitorizaţi ulterior

(lost to follow-up)

(se exprimă ca valoare absolută şi procent)

Numărul pacienţilor care au abandonat

(discantinued)

(se exprimă ca valoare absolută şi procent)

Numărul pacienţilor analizaţi

(se exprimă ca valoare absolută şi procent)

Studiul nr. 1

 

 

 

 

 

Tratamentul de evaluat

 

 

 

 

 

- tratamentul de evaluat (doza de iniţiere)

 

 

 

 

 

- tratamentul de evaluat (doza de menţinere) - dacă este cazul

 

 

 

 

 

Comparator

 

 

 

 

 

Studiul nr. 2

 

 

 

 

 

 

g) Criteriile de eligibilitate ale pacienţilor īn studiile clinice randomizate directe

 

Nr. crt.

Criterii de includere

Criterii de excludere

Studiul nr. 1

 

 

Studiul nr. 2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

h) Caracteristicile participanţilor care variază īntre grupurile randomizate din studiile clinice randomizate directe

 

Nr. crt.

Primul grup randomizat

Al doilea grup randomizat

Al treilea grup randomizat

Etc.

Studiul nr. 1

 

 

 

 

Studiul nr. 2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

i) Intervenţiile/Tehnologiile/Medicamentele comparate īn cadrul studiilor clinice randomizate directe

 

Nr. crt.

Tehnologie/Intervenţie/Tratament

Doze

Perioada studiului (valoarea medie

şi intervalul de valori)

Perioada de monitorizare ulterioară (follow-up)

(valoarea medie şi intervalul de valori)

Studiul nr. 1

Tehnologia de evaluat

 

 

 

 

Comparator

 

 

 

Studiul nr. 2

Tehnologia de evaluat

 

 

 

 

Comparator

 

 

 

 

j) Rezultatele primare ale studiilor clinice randomizate directe şi metoda statistică de analiză a acestora

 

Nr. crt.

Definirea rezultatului primar (primary outcome)

Metoda de analiză statistică

Studiul nr. 1

 

 

 

 

 

Studiul nr. 2

 

 

etc.

 

 

 

k) Rezultatele secundare ale studiilor clinice randomizate şi metoda de analiză statistică a acestora

 

Nr. crt.

Definirea rezultatului secundar

(secondary outcome)

Metoda de analiză statistică

Studiul nr. 1

 

 

Studiul nr. 2

 

 

etc.

 

 

 

l) Metaanaliza rezultatelor (outcomes) relevante (disponibile ca date dihotomice) īn studiile clinice randomizate (exprimat ca risc relativ)

N.B. Este vorba de metaanaliza pentru rezultatele primare/secundare, cu rezultatele exprimate sub formă de risc relativ; se vor face tabele separate pentru rezultatele primare şi secundare.

 

Nr. crt.

Tehnologia de evaluat*

Comparator

Grafic

(forest plot)

(se introduce separat faţă de tabel)

Riscul relativ - cu CI 95%

Studiul nr. 1

 

 

 

 

Studiul nr. 2

 

 

 

 

Rezultatele cumulate - numai dacă s-a aplicat modelul efectelor aleatorii (random effects model)

 

 

 

 

Testul chi pătrat pentru heterogeneitate;

p =

 

 

 

 

 

* Rezultatul se exprimă ca fracţie (numărul celor care au obţinut rezultatul primar şi/sau secundar - primary sau secondary outcome/numărul total al persoanelor din grup) şi ca procent.

 

m) Metaanaliza rezultatelor (outcomes) relevante (disponibile ca date dihotomice) īn studiile clinice randomizate (exprimat ca diferenţă de risc)

N.B. Este vorba de metaanaliza pentru rezultatele primare şi/sau secundare, cu rezultatele exprimate sub formă de diferenţă de risc (risc absolut); se vor face tabele separate pentru rezultatele primare şi secundare.

 

Nr. crt.

Tehnologia de evaluat*

Comparator

Grafic

(forest plot)

(se introduce separat faţă de tabel)

Diferenţa de risc -

cu CI 95%

Studiul nr. 1

 

 

 

 

Studiul nr. 2

 

 

 

 

Rezultatele cumulate - numai dacă s-a aplicat modelul efectelor aleatorii (random effects model)

 

 

 

 

Testul chi pătrat pentru heterogeneitate; P =

 

 

 

 

 

* Rezultatul se exprimă ca fracţie (numărul celor care au obţinut rezultatul primar şi/sau secundar - primary sau secondary outcome/numărul total al persoanelor din grup) şi ca procent.

 

n) Metaanaliza rezultatelor (outcomes) relevante disponibile ca date continui exprimate ca efect (end point) īn studiile clinice randomizate directe

 

Nr. crt.

Tehnologia de evaluat

Comparator

Grafic

(forest plot) -

se introduce separat faţă de tabel

Diferenţa medie

(este diferenţa īntre coloana 3 şi coloana 5)

cu un CI 95%

Numărul de pacienţi la care apare outcome-ul/nr. total de pacienţi

din grup

(%)

Valoarea medie a outcome-ului la finalul studiului

(end point mean)

(+ deviaţia standard - DS)

Numărul de pacienţi la care apare outcome-ul/nr. total de pacienţi din grup

(%)

Valoarea medie a outcome-ului

la finalul studiului

(end point mean)

(+ deviaţia standard - DS)

Studiul nr. 1

 

 

 

 

 

 

Studiul nr. 2

 

 

 

 

 

 

Rezultatele cumulate - numai dacă s-a aplicat modelul efectelor aleatorii (random effects model)

 

 

 

 

 

 

Testul chi pătrat pentru heterogeneitate;

p =

 

 

 

 

 

 

 

o) Metaanaliza rezultatelor (outcomes) relevante, disponibile ca date continue, exprimate ca modificare faţă de starea bazală īn studiile clinice randomizate directe

 

Nr. crt.

 

 

Tehnologia de evaluat

Comparator

Grafic

(forest plot)

Diferenţa medie

(este diferenţa īntre coloana 4

şi 6) cu un CI 95%

Valoarea bazală (+DS)

Valoarea la finalul studiului

(end point mean)

(+DS)

Modificare (+DS) – este diferenţa dintre coloana 3 şi coloana 2

Valoarea bazală (+DS)

Valoarea la finalul studiului

(end point mean)

(+DS)

Modificare (+DS) – este diferenţa dintre coloana 6 şi coloana 5

 

 

Studiul nr. 1

 

 

 

 

 

 

 

 

Studiul nr. 2

 

 

 

 

 

 

 

 

Rezultatele cumulate - numai dacă s-a aplicat modelul efectelor aleatorii (random effects model)

 

 

 

 

 

 

 

 

Testul chi pătrat pentru heterogeneitate;

p =

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DS = deviaţie standard.

 

p) Metaanaliza rezultatelor (outcomes) relevante disponibile ca date de tip timp pānă la producerea evenimentului - time-to-event data īn studiile clinice randomizate directe

 

Nr. crt.

Rata hazardului

(hazard ratio) - 95% CI

Log p

Studiul nr. 1

 

 

Studiul nr. 2

 

 

etc.

 

 

 

8. Prezentarea comparaţiilor indirecte ale studiilor clinice randomizate

Comparaţiile indirecte se prezintă atunci cānd nu există studii ce compară direct tehnologia A (tehnologia de evaluat) cu B (comparatorul ales), dar există studii ce compară, de exemplu A cu C (comparatorul de referinţă) şi B cu C.

Aceste studii pot fi introduse īntr-o comparaţie indirectă numai dacă măsoară acelaşi tip de rezultat (outcome) şi au afecte primare/secundare (primary/secondary end point) similare.

a) Prezentarea rezultatelor căutării studiilor clinice de inclus īn comparaţia indirectă

 

 

MEDLINE

EMBASE

Baze de date de studii clinice (trial registries)

Alte baze de date

Numărul de studii identificate prin căutare

 

 

 

 

Cuvintete-cheie utilizate

 

 

 

 

 

b) Prezentarea studiilor clinice incluse īn dosarul solicitantului şi īn comparaţia indirectă

 

Nr. crt.

Titlul studiului

Autor(i) studiu

Revista de publicare, anul şi numărul acesteia şi nr. paginilor

Baza de date accesată şi data accesării

Tehnologia de evaluai

Comparator

Studiile sunt Comparabile?

(da/nu)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

c) Rezumatul studiilor clinice randomizate incluse īn comparaţia indirectă

 

Nr. crt.

Tehnologia de evaluat (doza)

Tehnologii de referinţă (comparatori intermediari)

Comparatorul ales pentru evaluare

(doza)

 

 

Placebo

Tratament A (doza)

Tratament B (doza)

Tratament C (doza)

 

Studiul nr. 1

 

 

 

 

 

 

Studiul nr. 2

 

 

 

 

 

 

Studiul nr. 3

 

 

 

 

 

 

etc.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

d) Rezumatul rezultatelor comparaţiei indirecte

 

Nr. crt.

Studiile clinice pentru tehnologia de evaluat

 

Studiile clinice pentru comparatorul ales pentru evaluare

Riscul relativ indirect

cu CI 95%c

 

Efectul tratamentului exprimat prin riscul relativ - CI 95%a

Proporţia pacienţilor la care s-a atins

outcome-ul sau endpoint-ul/totalul pacienţilor din grup

(pentru tehnologia de evaluat)

- % -

Proporţia pacienţilor la care s-a atins outcome-ul sau endpoint-ul/totalul

pacienţilor din grup

(pentru comparatorul de referinţă)

- % -

Proporţia pacienţilor la care s-a atins outcome-ul sau endpoint-ul/totalul pacienţilor din grup

(pentru comparatorul de referinţa)

Proporţia pacienţilor la care s-a atins outcome-ul sau endpoint-ul/ totalul pacienţilor din grup

(pentru comparatorul ales pentru evaluare)

Efectul tratamentului exprimat prin riscul relativ - CI 95%b

 

Studiul

 

 

 

 

 

 

 

Studiul

 

 

 

 

 

 

 

etc.

 

 

 

 

 

 

 

Rezultate cumulate

(pooled results)d

 

 

 

 

 

 

 

 

a Reprezintă riscul relativ al tehnologiei de evaluat faţă de comparatorul de referinţă.

b Reprezintă riscul relativ al comparatorului ales pentru evaluare faţă de comparatorul de referinţă.

c Reprezintă riscul relativ al tehnologiei de evaluat faţă de comparatorul ales pentru evaluare.

d Rezultatele cumulative se obţin aplicānd modelul efectelor aleatorii īn metaanaliză.

 

Comparatorul de referinţă este comparatorul intermediar, faţă de care se compară atāt tehnologia de evaluat, cāt şi comparatorul ales pentru evaluare.

9. Prezentarea datelor provenite din studii clinice nerandomizate

a) Prezentarea rezultatelor căutărilor īn bazele de date

 

 

MEDLINE

EMBASE

Baze de date de studii clinice (trial registries)

Alte baze de date

Numărul de studii identificate prin căutare

 

 

 

 

Cuvintele-cheie utilizate

 

 

 

 

 

b) Prezentarea studiilor nerandomizate incluse īn dosarul solicitantului

 

Nr. crt.

Titlul studiului

Autor(i) studiu

Revista de publicare, anul. numărul acesteia şi nr. paginilor

Baza de date accesată şi data accesării

Tipul studiului

Scurtă descriere a studiului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

10. Prezentarea reviziilor sistematice

 

Titlul reviziei sistematice

 

Numele autorilor

 

Anul studiului

 

Sursa reviziei sistematice (baza de date, data accesării, revista unde a fost publicată)

 

Obiectivele reviziei sistematice conform algoritmului PICO [Populaţia studiată/Intervenţia studiată (medicamentul de evaluat ]/Comparatorul utilizat/Outcome (rezultatul care este anticipat)]

 

REZULTATE - se prezintă utilizānd ca model tabelele de la pct. 7 sau 8, īn funcţie de tipul de comparaţii din revizia sistematică; metaanalizele se prezintă utilizānd modelul de la pct. 7 sau 8, īn funcţie de tipul datelor din revizia sistematică (continue sau dihotomice etc.)

 

Prezentaţi interpretarea rezultatelor reviziei sistematice

 

LIMITĂRI

 

Prezentaţi limitările reviziei sistematice şi riscurile de bias.

 

Prezentaţi măsurile luate pentru a reduce impactul limitărilor şi/sau al posibilelor bias-uri.

 

 

11. Date privind evaluarea tehnologiilor medicale (se va completa numai pentru rapoartele din Franţa şi Marea Britanie). Care sunt cete mai importante şi relevante studii de evaluare a tehnologiilor medicale efectuate īn legătură cu medicamentul propus? Se furnizează linkul raportului de evaluare a tehnologiilor medicale din Franţa şi Marea Britanie.

12. Datele privind rambursarea īn statele membre ale Uniunii Europene (se iau īn considerare cele 24 state membre ale Uniunii Europene prevăzute īn anexa nr. 1 la ordin sau 26 pentru medicamentele biosimilare).

 

Nr. crt.

Ţara

Compensare

(da/nu)

Restricţii de prescriere

(da/nu); se precizează tipul de restricţii*

Protocol de prescriere (da/nu)

Scheme de acces facilitat al pacienţilor la tratamente costisitoare sau scheme

de partajare a riscului (da/nu); se precizează tipul schemei**

 

 

 

 

 

 

 

*Termenul de restricţii are următoarele semnificaţii īn contextul prezentului ordin:

- restricţii referitoare la sexul, vārsta, prezenţa unor factori de risc, prezenţa unor factori genetici specifici la nivelul populaţiei care beneficiază de tratament;

- restricţii referitoare la durata tratamentului;

- restricţii referitoare la modalitatea de prescriere: de exemplu, medicamente prescrise numai īn spital;

- restricţii referitoare la tipul de compensare: de exemplu, compensare pe termen limitat, cu condiţia unor studii sau evidenţe suplimentare ce trebuie oferite autorităţilor pentru continuarea compensării.

**Termenii de scheme de partajare a riscului şi de scheme de acces facilitat al pacienţilor la tratamente costisitoare au următoarele semnificaţii īn contextul prezentului ordin:

- contracte de tip cost-volum sau cost-volum-rezultat;

- contracte sau protocoale de tip preţ limitat (price caps);

- contracte sau protocoale prin care se oferă un anumit număr de cicluri de tratament gratuit, īn condiţii bine determinate şi cu o monitorizare adecvată a răspunsului la tratament.

Se vor preciza numai acele scheme care sunt făcute publice īn ţările respective,

 

Declar că informaţiile furnizate īn prezenta cerere sunt corecte şi complete īn fiecare detaliu şi īnţeleg că Ministerul Sănătăţii are dreptul de a solicita īn scopul verificării şi confirmării declaraţiilor orice documente doveditoare de care dispun.

Īnţeleg că īn cazul īn care această cerere nu este conformă cu realitatea sunt pasibil de īncălcarea prevederilor legislaţiei penale privind falsul īn declaraţii.

13. Semnătura solicitantului, ştampila şi data

 

Semnătura solicitantului şi ştampila

Data

 

ANEXA Nr. 3

 

Siglă

EVIDEM

INSTRUMENTE

de evaluare a calităţii dovezilor

 

 

Aceste grile au fost elaborate de EVIDEM Collaboration, iar Ministerul Sănătăţii a obţinut īn mod gratuit din partea acesteia dreptul de a le adapta şi utiliza.

Prezentul document reprezintă traducerea din limba engleză īn limba romānă a grilei de evaluare. Aceste grile se completează pentru fiecare studiu clinic īn parte.

 

Date epidemiologice

Integralitatea şi consistenţa raportării

Boala:

Intervenţia:

Contextul:

Studiul:

Tipul da dovezi

Īntrebare

Prezentare critica de ansamblu

Nivelul calităţii

Date epidemiologice

Sunt raportate toate aspectele studiului?

Este raportarea completă şi transparentă?

(da/nu)

Sunt informaţiile concordante īn toate secţiunile raportului de studii/publicaţiei (rezumat, metode, rezultate, discuţii)?

(da/nu)

A se consulta aspectele de mai jos.

 

1  Scăzut

2  Mediu

3  Īnalt

4  Excelent

 

Criteriu

Īntrebare

DA/NU

OBSERVAŢII

1

Populaţia studiată

Sunt raportate caracteristicile populaţiei (vārstă, sex, stadiul bolii, comorbidităţi, criteriile de includere/criteriile de excludere etc.)? Este raportat fluxul participanţilor?

 

 

2

Situaţia/contextul şi perioada de colectare a datelor

Este contextul descris īn mod clar, incluzānd locul (locurile) şi perioadele de colectare a datelor?

 

 

3

Măsurarea rezultatelor

Sunt definite măsurile pentru toate rezultatele principale şi secundare?

Sunt raportate instrumentele/metodele/unităţile/sursele folosite pentru măsurarea rezultatelor?

Sunt raportate ipotezele pentru selectarea rezultatelor?

 

 

4

Designul studiului

Este designul raportat detaliat? (estimările dimensiunii eşantionului, metoda de alocare a pacienţilor, mascarea (blinding), controlul factorilor de confuzie

 

 

5

Analiza statistică

Sunt analizele principale şi secundare descrise īn mod clar?

 

 

6

Rezultate

Sunt rezultatele raportate īn mod clar? Sunt raportate toate rezultatele? Sunt raportate rezultatele tuturor analizelor? Sunt acestea concordante īn toate secţiunile raportului de

studiu/publicaţiei (rezumat, rezultate, discuţii)?

 

 


Date epidemiologie

Relevanţă şi validitate

Boala:

Intervenţia:

Contextul:

Studiul:

Tipul de dovezi

Īntrebare

Prezentare critica de ansamblu

Nivel de calitate

Data epidemiologice

Este problematica studiului relevantă (context, orizont de timp, populaţia studiată şi rezultate)?

Este designul corespunzător (context şi design, mărimea eşantionului, alocarea pacienţilor, analiza statistică, statistici)?

Ase consulta aspectele de mai jos

 

1  Scăzut

2  Mediu

3  Īnalt

4  Excelent

 

Aspect

Īntrebare

DA/NU

OBSERVAŢII

1

Populaţia studiată

Este relevantă populaţia studiată (vārstă, sex, stadiul bolii, comorbidităţi, criteriile de includere/criteriile de excludere etc.)? Corespunde populaţiei reale pentru care se intenţionează utilizarea intervenţiei?

 

 

2

Situaţia/contextul şi perioada de colectare a datelor

Sunt relevante şi valide contextul şi perioada de colectare a datelor?

 

 

3

Rezultatele măsurate

Sunt relevante rezultatele măsurate selectate (prevalenta, incidenţa)? Sunt valide justificările pentru selectarea rezultatelor? Sunt valide instrumentele/metodele/unităţile/sursele folosite pentru rezultatele măsurate?

 

 

4

Designul studiului

A fost adecvată mărimea eşantionului? Este adecvat designul, inclusiv metodele adecvate de selectare a participanţilor şi controlul factorilor de confuzie?

 

 

5

Analiza statistică

Este analiza statistică adecvată şi completă? Sunt utilizate metode statistice solide şi relevante (de exemplu, date lipsă; controlul factorilor de confuzie; analiza pe subgrupuri)?

 

 

6

Rezultate

Reflectă rezultatele observate epidemiologia populaţiei din care a fost selectat eşantionul studiului?

 

 

 

DATE CLINICE, DATE PRIVIND EFICACITATEA ŞI DATE PRIVIND REZULTATELE RAPORTATE DE PACIENŢI

 

Date clinice, date privind efectivitatea şi date privind rezultatele raportate de pacienţi

Integralitatea şi consistenţa raportării

Boala:

Intervenţia:

Contextul:

Studiul:

Tipul de dovezi

Īntrebare

Prezentare critică de ansamblu

Nivel de calitate

Date privind eficacitatea/siguranţa

Sunt raportate toate aspectele studiului? Este raportarea completă şi transparentă? Sunt informaţiile concordante īn toate secţiunile raportului de studiu/publicaţiei (rezumat, metode, rezultate, discuţii)?

A se consulta aspectele de mai jos

 

1  Scăzut

2  Mediu

3  Īnalt

4  Excelent

 

Aspect

Īntrebare

DA/NU

OBSERVAŢII

1

Populaţia-ţintă

Sunt raportate caracteristicile populaţiei (vārstă, sex, stadiul bolii, comorbidităţi, criteriile de includere/criteriile de excludere, contextul etc.)? Este raportat fluxul pacienţilor?

 

 

2

Intervenţii şi comparatori

Sunt descrise īn īntregime intervenţiile şi comparatorii intervenţiilor? Este menţionată justificarea pentru selectarea comparatorilor?

 

 

3

Orizont de timp

Este raportată durata recrutării, intervenţiei şi a urmăririi pacienţilor?

 

 

4

Rezultatele măsurate

Sunt raportate toate rezultatele principale şi secundare măsurate (eficacitatea, siguranţa şi RRP)? Sunt raportate instrumentele/ metodele/unităţile/sursele folosite pentru rezultatele măsurate? Sunt raportate ipotezele pentru selectarea rezultatelor raportate?

 

 

5

Designul studiului

Este designul raportat īn detaliu (estimările dimensiunii eşantionului, metoda de alocare/randomizare a pacienţilor, controlul factorilor de confuzie etc.)?

 

 

6

Analiza statistica

Sunt descrise īn mod clar analiza principală şi analizele secundare?

 

 

7

Evenimente adverse

Sunt raportate metodele utilizate pentru monitorizarea producerii de evenimente adverse? Este descrisă justificarea pentru raportarea evenimentelor adverse? Sunt evenimentele adverse raportate pentru intervenţie şi comparatori?

 

 

8

Rezultate

Sunt rezultatele raportate īn mod clar? Sunt raportate toate rezultatele? Sunt raportate rezultatele tuturor analizelor? Sunt acestea concordante īn toate secţiunile raportului de

studiu/publicaţiei (rezumat, rezultate, discuţii)?

 

 


Date clinice, date privind eficacitatea reală şi date privind rezultatele raportate de pacienţi

Relevanţă şi validitate

Boala:

Intervenţia:

Contextul:

Studiul:

Tipul de dovezi

Īntrebare

Prezentare critică de ansamblu

Nivel de calitate

Date privind eficacitatea/siguranţa

Este problematica studiului relevantă (alegere a comparatorilor, orizont de timp, populaţia studiată şi rezultate)? Este designul corespunzător (context şi

design, mărimea eşantionului, alocarea pacienţilor, analiza statistică, statistici)? Ase consulta aspectele de mai jos

 

1  Scăzut

2 D Mediu

3  Īnalt

4  Excelent

 

Aspect

Īntrebare

DA/NU

OBSERVAŢII

1

Populaţia-ţintă

Este relevantă populaţia-ţintă (vārstă, sex, stadiul bolii, comorbidităţi. criteriile de includere/criteriile de excludere, context etc.)? Corespunde populaţiei reale pentru care se intenţionează utilizarea intervenţiei?

 

 

2

Intervenţii şi comparatori

Este intervenţia īn concordanţă cu utilizarea preconizată? Reflectă alegerea comparatorilor practica standard?

 

 

3

Rezultatele măsurate

Sunt relevante măsurile de exprimare a rezultatelor selectate (eficacitate, siguranţă şi RPP)? Sunt valide justificările pentru selectarea rezultatelor? Sunt valide instrumentele/ metodele/unităţile/sursele folosite pentru rezultatele măsurate (eficacitate, rezultate raportate de pacienţi*)?

 

 

4

Designul studiului

A fost adecvată mărimea eşantionului? Este adecvat designul? īn cazul SCR (RCTs) acestea includ: randomizare; alocare ascunsă a pacienţilor; alegerea procedurii adecvate de mascare (blinding); urmărirea completă a pacienţilor; evitarea efectelor remanente.

 

 

5

Evenimente adverse

Sunt relevante şi valide metodele pentru monitorizarea incidenţei evenimentelor adverse şi ipotezele privind legătura dintre evenimentele adverse şi intervenţiile din studiu, avānd īn vedere experienţa anterioară cu intervenţii/populaţii similare? Sunt raportate toate cazurile relevante de evenimente adverse (decese, evenimente grave, comune, īntreruperile), atāt evenimentele cauzate de tratament, cāt şt cele cu diferite cauze?

 

 

6

Orizont de timp

Este orizontul de timp suficient de lung pentru a surprinde toate diferenţele relevante īn ceea ce priveşte rezultatele-cheie īntre intervenţie şi comparatori? (De exemplu, a fost studiul oprit īn mod prematur din cauza efectelor negative sau benefice observate?)

 

 

7

Analiza statistică

Este analiza statistică adecvată şi completă şi utilizează statistici solide şi relevante (de exemplu, intenţia de a trata; date lipsă; controlul variabilelor de tip confounder; analiza pe subgrupuri)?

 

 

8

Rezultate (precizia şi

puterea efectului)

Sunt diferenţele observate relevante (din punct de vedere clinic sau statistic)? Există dovada unei relaţii doză-efect?

 

 

 

REZUMAT AL EVALUĂRII CALITĂŢII PENTRU O SERIE DE STUDII

 

SUMAR

Integralitatea şi consistenţa raportării

Boala:

Intervenţia:

Contextul:

 

Seria de studii

- Enumeraţi studiile individuale incluse; folosind instrumentele de mai sus, prezentaţi o evaluare detaliată pentru fiecare studiu īnaintea sintezei pentru seria de studii pentru un anumit tip de dovezi.

Tipul de dovezi

Īntrebare (īntrebări)

Prezentare critică de ansamblu

Nivel de calitate

Date privind eficacitatea/siguranţa

sau

Cāt este de completă şi transparentă raportarea seriei de studii īn ceea ce priveşte tipul de dovezi?

Sunt studiile clinice individuale relevante si valide?

 

1  Scăzut

2  Mediu

3  Īnalt

4  Excelent

Date epidemiologice sau economice

COMPLETAŢI INSTRUMENTELE DE MAI SUS PENTRU FIECARE STUDIU INDIVIDUAL.

Notă: Consistenţa se referă, īn acest caz, la consecvenţa raportării īn toate secţiunile studiilor individuale (de exemplu, rezumat, metode, rezultate, discuţii). Consistenţa īntre studii se referă la validitatea unui corpus

(ansamblu) de date şi este explorată īn instrumentul „SUMAR - Relevanţă şi validitate” de mai jos.

 

SUMAR

Relevanţă şi validitate

Boala:

Intervenţia:

Contextul:

 

Seria de studii

- Enumeraţi studiile individuale incluse; folosind instrumentele de mai sus, prezentaţi o evaluare detaliată pentru fiecare studiu īnaintea sintetizării pentru seria de studii pentru un anumit tip de dovezi

Tipul de dovezi

Īntrebare (īntrebări)

Prezentare critică de ansamblu

 

Indicator al calităţii

 

Date privind eficacitatea/siguranţa

sau

Cāt este de relevant programul de cercetare īn ceea ce priveşte tipul de dovezi? Sunt concluziile valide pentru paleta de studii (concluziile īntre studii sunt concordante sau contradictorii)?

 

1  Scăzut

2  Mediu

3  Īnalt

4  Excelent

Date epidemiologice sau economice

Sunt studiile clinice individuale relevante şi valide?

COMPLETAŢI INSTRUMENTELE DE MAI SUS PENTRU FIECARE STUDIU ĪN PARTE.

 

ANEXA Nr. 4

 

Siglă

EVIDEM

INSTRUMENT

pentru sinteza dovezilor

 

Aceste grile au fost elaborate de EVIDEM Collaboration, iar Ministerul Sănătăţii a obţinut īn mod gratuit din partea acesteia dreptul de a le adapta şi utiliza.

Prezentul document reprezintă traducerea din limba engleză īn limba romānă a grilei.

 

Surse

 

Sursă

Date căutate

PubMed/Medline

 

Embase

 

Centrul de Analiză şi Diseminare (CRD) al Universităţii din York (UK)

 

Registre ale trialurilor (CLINICALTRIALS.GOV)

 

Site-uri web ale asociaţiilor pentru diferite boli

 

Analize Cochrane

 

Rapoarte de evaluare ale AHRQ, NICE, CADTH etc.

 

Altele (specificaţi)

 

 

Cuvinte cheie

 

Concept 1

Concept 2

Concept 3

Concept 4

Boală

Boală

Mortalitate, morbiditate, calitatea vieţii etc.

 

Epidemiologie

Prevalentă, incidenţă etc.

 

Povara

Povara, calitatea vieţii, RRP, povara economică etc.

 

Tratament şi comparatori

Intervenţie

 

 

Comparatori

 

 

Ghiduri, recomandări

Practica clinică, scheme/tipare terapeutice, practica curentă, prescriere etc.

 

Rezultate clinice

Eficacitate teoretică şi practică, siguranţă

 

Evaluare economică

Utilitate, cost*, evaluare economică*, productivitate, cost-eficacitate, cost-beneficiu etc.

 

Context

Etică

Echitate, utilitate, eficienţă, contextul de priorităţi

 

Context general

Capacitatea sistemului, utilizare inadecvată, bariere de implementare, presiuni, context politic/istoric etc.

 

 

1. SINTEZA DOVEZILOR

1.1. Criteriile modelului de bază MCDA

Instrucţiuni pentru realizarea sintezei dovezilor privind intervenţia:

- Analizaţi, extrageţi şi sintetizaţi datele relevante īntr-un format concis ş transparent ( se vedea: instrucţiuni detaliate cu exemple mai jos - alte exemple pe pagina web a Collaborative Registry)

- Datele sintetizate trebuie revizuite de experţi īn sinteza datelor şi validate de experţi din domeniile relevante (clinic, economic)

 

Sinteza dovezilor pentru modelul de bază MCDA

Patologia:

Intervenţia:

Context:

Clasa terapeutică/Tipul intervenţiei: unde este cazul.

Indicaţie: inseraţi informaţiile privind indicaţia aprobată (surse: de exemplu, monografia produsului, fişa tehnică, rezumatul caracteristicilor produsului).

Administrare/Descriere: inseraţi informaţia relevantă (de exemplu, doză si mod de administrare pentru un medicament, descrierea testului de screening) (Sursa: de exemplu, rezumatul caracteristicilor produsului).

Durata intervenţiei: unde este cazul (sursa: monografia produsului, fişa tehnică, studii clinice, studii ale modelelor de practică, opinia experţilor etc, după disponibilitate).

Comparator(i): listaţi comparatorii luaţi īn considerare (cu o scurtă justificare a alegerii comparatorilor) şi includeţi indicaţia pentru comparatori.

Povara economică a bolii: inseraţi informaţii privind analiza literaturii despre povara economică a bolii (costuri totale, costuri medicale şi nonmedicale, determinanţi de cost principali).


Criterii Intrinseci

Sintetizară dovezi

Exemple - a se vedea site-ul web EVIDEM pentru mai multe exemple din cadrul Collaborative Registry

(referinţele au fost scoase pentru simplificare - afirmaţiile trebuie să aibă referinţe cu acces la sursa ale textului integral)

Impactul bolii

 

 

D1 - Gravitatea bolii

Posibile subcriterii:

- Impactul bolii asupra calităţii vieţii asociate cu sănătatea (health-related quality of life)

- Impactul bolii asupra dizabilităţii

- Impactul bolii asupra speranţei de viaţă

Surse:

* Analiza literaturii (de exemplu, articole de peer-review, recenzii recente īn reviste prestigioase, manuale de tip

Repere de conţinut: Furnizaţi informaţiile esenţiale necesare pentru īnţelegerea bolii şi a consecinţelor ei, precum şi pentru clarificarea conceptelor/rezultatelor privind datele

Īn stadiile timpurii ale cancerului de col uterin, cānd tumora este limitată la nivelul colului, boala nu este observată. Simptomele apar atunci cānd cancerul se extinde la nivelul vaginului, vezicii urinare sau rectului şi includ: sāngerări vaginale

anormale, picături de sānge post-coitale, secreţii vaginale şi dureri pelviene sau lombare care iradiază spre extremităţile inferioare. Īn stadiile avansate, pacientele pot avea dureri de spate severe, anemie severă, scădere ponderală şi incontinenţă urinară şi fecală prin vagin.

Vă recomandăm:

- descrieţi boala (de exemplu, definiţia bolii, simptome, etiologic, prezentare clinica, comorbidităţi şi riscuri asociate) şi istoria naturală;

- arătaţi impactul bolii asupra mortalităţii, morbidităţii, calităţii vieţii;

- unde se aplică, descrieţi stadiile şi subtipurile de boală care diferenţiază intervenţiile, evoluţia şi populaţiile-ţintă.

Vă recomandăm să evitaţi:

- să includeţi informaţii de epidemiologie;

- să includeţi descrieri ale practicilor curente de tratament.

Fără tratament adecvat, 50% dintre paciente vor supravieţui mai puţin de 18 luni de la apariţia simptomelor şi numai 3,1% vor supravieţui mai mult de 5 ani. Cu tratament adecvat, supravieţuirea la 5 ani depinde de stadiul bolii la diagnostic, variind de la aproape 100% pentru stadiul IA(carcinom microinvaziv), īntre 30-50% pentru stadiul III (afectarea planşeului pelvin sau a treimii inferioare a vaginului) pānă la 5-15 % pentru stadiul IV (afectarea vezicii sau a rectului; metastaze la distanţă).

D2 - Mărimea populaţiei

Posibile subcriterii:

- Mărimea populaţiei pe subgrupuri (de exemplu, īn funcţie de vārstă şi/sau sex)

- Prevalenta

- Incidenţa

Surse:

- Analiza literaturii (de exemplu, studii examinate prin peer-review, statistici naţionale, asociaţii ale bolnavilor, recenzii recente)

- Acordaţi prioritate studiilor epidemiologie evaluate prin peer-review şi a recenziilor/analizelor recente care se bazează pe acestea; īn cazul īn care nu sunt disponibile, consultaţi statistici naţionale, anchete şi alte surse neexaminate prin peer-review (de exemplu, baze de date). Repere de conţinut: Identificaţi mărimea populaţiei afectate de boală īn rāndul unei populaţii nespecificate la un moment dat şi clarificaţi cine este, de obicei, afectat (de exemplu, vārstă, sex şi etnie).

Vă recomandăm:

- raportaţi prevalenta/incidenţa locală; numărul anual de cazuri (dacă nu este disponibil, folosiţi date ale unei ţări/populaţii comparabile);

- descrieţi pe scurt construcţia studiului (de exemplu, locul/sectorul de desfăşurare, numărul indivizilor studiaţi).

Vă recomandăm să evitaţi:

- să includeţi informaţii asupra procentului de pacienţi care au beneficiat de diferite intervenţii.

Pe baza datelor cumulate ale studiilor citogenetice din Canada, Japonia, Rusia, Danemarca şi Scoţia care au inclus un total de 48.744 nou-născuţi de sex feminin, s-a estimat că 50 din 100.000 de femei se nasc cu sindromul Turner (1 din 200 nou-născuţi de sex feminin).


Criterii Intrinseci

Sintetizară dovezi

Exemple - a se vedea site-ul web EVIDEM pentru mai multe exemple din cadrul Collaborative Registry

(referinţele au fost scoase pentru simplificare - afirmaţiile trebuie să aibă referinţe cu acces la sursa ale textului integral)

Contextul Intervenţiei

 

 

C1 - Ghiduri clinice privind intervenţia

Surse:

- Analiza literaturii (de exemplu, articole recenzate prin peer-review, organizaţiile profesionale ale specialiştilor, asociaţii ale bolnavilor, agenţii de ETM)

Repere de conţinut: Adunaţi informaţii din ghidurile pentru practica clinică (GPC), ca de exemplu, linia terapeutică şi nivelul recomandării, pentru a poziţiona intervenţia sau tipuri similare de intervenţie īn contextul managementului afecţiunii vizate.

Ghidurile Societăţii Canadiene a Durerii:

Durerea cronică necanceroasă: uşoară pānă la moderată: nu este menţionat tramadolul; ne-opiaceu de primă linie, opiaceu pentru a 2-a linie (pentru durere moderată şi severă: treceţi pe opiacee mai devreme)

Durerea cronică neuropatică: 1 linie antidepresive triciclice, gabapentin sau pregabalin: a 2-a linie venlafaxine sau duloxetine; a 3-a linie tramadol sau opioid convenţional.

recomandăm:

- să raportaţi poziţia ghidurilor clinice curente (naţionale ori internaţionale) privind intervenţia sau tipuri de intervenţie similare (recomandare puternică, recomandare de a 2-a intenţie etc.);

- să indicaţi organizaţia care a elaborat ghidurile, metodologia, cadrul, participanţii, finanţarea;

- īn cazul īn care nu sunt găsite ghiduri, identificaţi un articol recent/raport recent de ETM pentru a furniza suportul de justificare.

Vă recomandăm să evitaţi:

- includerea de informaţii privind deciziile de finanţare a intervenţiei propuse de alte foruri decizionale (a se vedea

contextul politic/istoric)

Informaţiile limitate despre utilizarea tramadolului īn ghidurile canadiene au fost suplimentate prin ghiduri ale altor ţări care recomandă tramadol pentru:

Durerea lombară cronică, a 2-a linie, SUA şi Europa

Osteoartrita: a 2-a linie, SUA

Fibromialgia: a 2-a linie, SUA

Inseraţi tabelul pentru a facilita comparaţia

C2- Limitările Intervenţiilor comparative

Posibile subcriterii:

- Nevoi nesatisfăcute de eficacitate

- Nevoi nesatisfăcute de siguranţă

- Nevoi nesatisfăcute la nivelul rezultatelor raportate de pacienţi

- Cererea pacienţilor

Surse:

- Analiza literaturii (de exemplu, articole de peer-review, GPC recenzii recente īn reviste prestigioase, analize Cochrane)

- Acordaţi prioritate analizelor/recenziilor recente efectuate de cercetători de prestigiu şi ghidurilor clinice bazate pe dovezi.

Īn prezent, screeningul pentru cancerul de col este efectuat prin utilizarea citologiei convenţionale (frotiul Pap).

Repere de conţinut: Oferiţi informaţii asupra limitărilor de eficacitate, siguranţă şi RRP ale  intervenţiilor comparative.

Limitările citologiei convenţionale prin testare cu frotiul Pap includ:

- Sensibilitate relativ scăzută (74%): aceasta īnseamnă că 26% dintre probele pozitive sunt clasificate greşit ca fiind negative.

- Specificitate (87%): 13% dintre probele negative sunt clasificate greşit ca fiind pozitive (cu o afectare potenţială a calităţii vieţii pacientelor).

- Circa 3% din probe sunt nesatisfăcătoare (nu pot fi examinate cu acurateţe), ceea ce impune rechemarea pacientei pentru repetarea testului de screening.

- Participare scăzută a populaţiei (adoptare redusă a programelor de screening): īn Africa de Sud, frotiurile pap au fost prelevate la 4,1 % din populaţia feminină cu vārsta īntre 15 şi 65 ani īn 2002.

Vă recomandăm:

- să listaţi limitările principale ale intervenţiilor deja īn uz la nivelul ţării privind eficacitatea, siguranţa, RRP şi confortul utilizării, acceptabilitatea pentru pacienţi etc.

- Acolo unde este disponibil, raportaţi procentul de indivizi eligibili trataţi īn mod curent.

Vă recomandăm să evitaţi:

- să raportaţi limitările legate de cost (acoperite de E1);

- să comentaţi dacă intervenţia propusă se poate adresa limitărilor sau să comparaţi intervenţia propusă cu intervenţiile curente īn uz (acoperite de 13,14, şi 15).


Rezultatele intervenţiei

 

 

I1 - Īmbunătăţirea eficacităţii/efectivităţii

Posibile subcriterii:

- Magnitudinea beneficiilor de sănătate dobāndite

- Procentul din populaţia-ţintă la care se aşteaptă beneficiul de sănătate scontat

- Apariţia şi durata īmbunătăţirii stării de sănătate

Surse:

- Analiza literaturii [de exemplu, studii evaluate prin peer-review, studii clinice randomizate, revizii sistematice, metaanalize. studii observaţionale, registre]

- Date nepublicate [de exemplu: ale producătorului], literatura gri

- Acordaţi prioritate trialurilor comparative publicate

DATE DE EFICACITATE

Metaanaliza a două studii-pivot (studii controlate randomizate prospective; pacienţi netrataţi anterior; 24 de luni, analiza intenţiei de tratament [Intention to treat analysls (TIT)]

Repere de conţinut:

Raportaţi datele de eficacitate teoretică şi practică (efectivitate) pentru rezultatele de interes. Oferiţi informaţiile-cheie asupra designului trialului pentru a asigura īnţelegerea acestuia şi asupra rezultatelor īn cauză pentru a arăta diferenţele īntre intervenţii

. Studiul 1: Tratament Y vs comparator 1 vs placebo

- Studiul 2: Comparator 1 vs comparator 2

 

Criterii de includere: vārsta > 50 ani: toate tipurile de pacienţi pentru tratamentul Y, comparator 1 şi placebo; numai pacienţi cu subtipul specific X de afecţiune oculară pentru comparatorul 2 (indicaţia pentru comparatorul 2)

Criterii de excludere: tratament anterior/intervenţie anterioară pentru afecţiunea oculară X; boală hepatică; chirurgie ocular īn ultimele două luni

 

Rezultat primar la 24 de luni: Modificarea medie a acuităţii vizuale, număr de

litere (măsura standard de rezultat pentru afecţiunea oculară X, o pierdere de

45 litere fiind definiţia legală a cecităţii).

Vă recomandăm:

- să utilizaţi tabelul generic pentru dovezi de la finalul acestui document pentru a organiza datele trialurilor clinice īnainte de a le rezuma;

- să rezumaţi datele studiilor-pivot; dacă sunt multe studii clinice selectaţi-le pe cele mai mari, de comparare directă īntre tehnologia de evaluat şi comparatori (head-to-head), folosind comparatorii cei mai relevanţi pentru context;

- să includeţi o scurtă descriere a studiilor clinice (tipul studiului, intervenţie, durata tratamentului, număr de

pacienţi, criterii de includere/excludere, tipul de analiză, repartizarea pacienţilor);

- să raportaţi cele mai sintetice şi mai relevante date de eficacitate (respectiv valoarea rezultatelor celor mai

semnificative/standard; analiza principială) īntr-un format care este cel mai uşor de parcurs (de exemplu, utilizaţi procente īn loc de fracţii, īn tabele păstraţi semnele procentelor lāngă cifre, rotunjiţi cifrele păstrānd numai zecimalele semnificative); raportaţi date absolute mai degrabă decāt relative dacă valoarea de referinţă pre-test (baseline)este comparabilă; indicaţi semnificaţia statistică;

- atunci cānd există publicări multiple referitoare la aceeaşi populaţie de pacienţi, să raportaţi datele după cohortă, şi nu după publicare (evitaţi dubla raportare a rezultatelor la aceeaşi populaţie);

- dacă sunt disponibile, să raportaţi pe scurt rezultatele-cheie ale reviziilor sistematice, metaanalizelor şi ale

studiilor de efectivitate şi observaţionale;

- dacă nu sunt disponibile decāt studii clinice controlate faţă de placebo, să furnizaţi rezumate ale studiilor-pivot ale comparatorilor;

- unde este cazul, să indicaţi diferenţele de eligibilitate a populaţiei īntre intervenţia propusă şi comparatori.

Vă recomandăm să evitaţi:

- includerea studiilor de modelare/simulare.

 

Tratament Y

Comp. 1

Comp. 2

Placebo

 

Ţoale tipurile de afecţiune X

-7*(n = 200)

-6*(n=300)

NA

-15(n = 200)

Numai subtipul

-6†

-6†

-8†

-16

 

(na 100)

(n = 200)

(n = 100)

(n = 100)

Diferenţe semnificative faţă de placebo: *P<.01, †P<.05

 

- Caracteristicile pacienţilor sunt comparabile īntre grupuri: vārsta medie 62 ani, 45% femei, 56% cu comorbiditate, 38% fumători, 59% la pensie.

- Analiza subgrupurilor a arătat că beneficiile scad cu vārsta pentru toate tratamentele; nu s-au observat diferenţe īntre bărbaţi şi femei.

- Repartizarea pacienţilor: aproximativ 90% dintre pacienţii randomizaţi au completat studiile.

 

Populaţia de pacienţi eligibilă pentru tratament

Tratamentul Y şi comparatorul 1 sunt eficace pentru toate tipurile bolii oculare X;

comparatorul 2 este eficace numai īntr-un subtip al afecţiunii oculare X.

 

DATE DE EFICACITATE PRACTICĂ (EFECTIVA)

Nu sunt disponibile.


I2 – Īmbunătăţirea siguranţei şi tolerabilităţii

Posibile subcriterii:

- siguranţa pe termen scurt

- siguranţa pe termen lung

- efecte adverse greve «tolerabilitatea

Surse:

- Analiza literaturii (studii evaluate prin peer-review, studii clinice randomizate, studii observaţionale, cazuri clinice)

- Monografii ale produsului, fişe tehnice, date de supraveghere (farmacovigilenţa) şi clinice (de exemplu, din

partea autorităţilor de reglementare)

Repere de conţinut; Includeţi toate riscurile/daune potenţiale (efecte adverse, avertizări) legate de utilizarea intervenţiei şi a comparatorilor.

DATE DE SIGURANŢĂ

Bazate pe metaanaliza studiilor clinice cele mai relevante (vezi detalii referitoare la studiile clinice īn 13)

Incidenţa evenimentelor adverse (EAs): urmărire la 24 de luni

Vă recomandam:

- să raportaţi evenimentele adverse (EA) īn format tabelar (toate cauzele, precum şi cele legate de tratament) pentru intervenţie şi principalii comparatori īn populaţia-ţintă; specificaţi expunerea, durata urmăririi şi dimensiunea populaţiei;

- dacă lista EA e foarte lungă, să raportaţi numai acele EA cu rate mai mari de o valoare de prag specifică (specificaţi pragul folosit);

- să raportaţi toate EA severe şi decesele;

- să raportaţi īntreruperea datorată EA;

- să raportaţi avertismentele pentru intervenţie şi comparatori

 

Tratament Y

N = 200

Comp. 1

N = 300

Comp. 2

N = 100

Placebo

N = 200

EA comune, % din pacienţii cu EA toate cauzele (legate de tratament).

 

Durere oculară

15(1)

34(9)

22(4)

9(0)

Inflamaţie oculară

6(0.5)

17(4)

NA

4(0.1)

Opacităţi īn vitros

8(0)

22(3)

NA

7(0)

Fotosensibilitate

4(0)

2(0)

11(2.5)

3(0)

EA la locul injecţiei

NA

NA

12(9)

NA

EA severe legate de tratament, % pacienţi

 

Endoftalmită

0

1

NA

NA

Hemoragie vitroasă

0

2

NA

NA

Cataractă traumatică

0

1

NA

NA

Īntrerupere tratament datorată EA % pacienţi

 

 

1

1

4

0

AVERTISMENTE (din monografia produsului)

 

13 - īmbunătăţirea rezultatelor raportate de pacienţi

Posibile subcriterii:

- īmbunătăţirea calităţii vieţii

- QALYs

- DALYs

- Confort

- Autonomie

- Demnitate

Surse:

- Analiza literaturii (studii evaluate prin peer-review, registre)

- Date nepublicate (feedback al pacienţilor)

REZULTATE RAPORTATE DE PACIENŢI

Rezultate la de 24 luni; schimbări faţă de nivelul măsurat iniţial pentru calitatea percepută a vieţii utilizānd un instrument generic de punctaj pentru calitatea vieţii īntre 1 (probleme majore) şi 5 (sănătate perfectă)

Repere de conţinut:

Furnizaţi toate datele legate de RRP īn raport cu utilizarea intervenţiei şi a comparatorilor săi.

 

Tratament Y

N = 200

Comp. 1

N = 300

Comp. 2

N = 100

Placebo

N = 200

Scoruri la nivelul măsurat iniţial

3.2

3.3

3.4

3.1

Vă recomandăm:

- să raportaţi datele de RRP ale intervenţiei şi comparatorilor īn format tabular (populaţie, instrument utilizat, rezultatele raportate, durata tratamentului);

- să specificaţi dacă instrumentul utilizat a fost validat pentru populaţia īn cauză;

- să raportaţi datele de la pacienţi privind caracterul convenabil şi aderenţa la intervenţie şi comparatori;

- să indicaţi inputul pacienţilor sintetizat (după cum este disponibil).

Vă recomandăm să evitaţi:

- Nu includeţi date de convenabilitate/comoditate pentru furnizorul de servicii sau aderenţa acestuia la ghiduri (această secţiune acoperă numai perspectiva pacientului).

Schimbări faţă de nivelul iniţial la 24 de luni

-0.2

-0.4

-0.6

 

-1.2

CONFORT:

- Tratament Y: picături autoadministrate zilnic

- Comparator 1: injecţie intravitroasă (īn globul ocular) la fiecare6 săptămāni de către un specialist instruit

- Comparator 2: perfuzie i-v a medicamentului A (peste 10 minute) urmată, după 15 minute, de administrarea unui fascicul laser de către un specialist instruit; evitarea expunerii pielii sau ochilor īn lumină solară directori iluminat interior pentru două zile ; pacientul trebuie reevaluat la fiecare 3 luni.

aderenţă: Nu sunt disponibile date despre aderenţă - măsuri de aproximare indirectă:

- Comparator 1:90% dintre pacienţii fiecărui braţ de tratament au finalizat cele 24 de luni.

- Comparator 2: 85% au finalizat examinarea la 24 de luni.


Criterii Intrinseci

Dovezi sintetizate

Exemplu

(referinţele au fost scoase pentru simplitate - afirmaţiile trebuie să albi referinţe cu acces la surse ale textului Integral)

Tipul beneficiului

 

T1 - Interes pentru sănătatea publică

Surse:

- Analiza literaturii (studii evaluate prin peer-review); a se vedea şi I1

De cānd au fost introduse, programele de screening pentru cancerul de col uterin au scăzut īn mod,semnificativ morbiditatea şi mortalitatea prin cancer de col īn ţările dezvoltate, īn Africa de Sud, laboratoarele pentru screeningul cancerului de col au fost introduse pentru prima dată la sfārşitul anilor ’50. Pentru albi, RSM a scăzut continuu cu aproape 50% īntre 1960 şi 1990; pentru asiatici mortalitatea a scăzut din 1970 cu aproximativ 40%. Īn acelaşi timp, mortalitatea a continuat să crească īn rāndul sud-africanilor de rasă neagră. Există un interes considerabil de sănătate publică pentru ameliorarea īn continuare a metodelor şi programelor de screening şi creşterea acoperirii populaţiei.

Repere de conţinut:

Raportaţi natura beneficiului intervenţiei la nivel populaţional.

Vă recomandăm:

- să raportaţi ratele de reducere a riscului prin intervenţia preventivă;

- să furnizaţi informaţia necesară identificării naturii beneficiului pe care intervenţia propusă īl poate aduce sănătăţii publice, adică la nivel de populaţie (de exemplu, reducerea mortalităţii, reducerea transmiterii bolii).

Vă recomandăm să evitaţi:

- să comparaţi intervenţia propusă cu comparatori.

T2 - Tipul beneficiului clinic

Surse:

- Analiza literaturii (de exemplu, studii evaluate prin peer-review)

Scopul final al tratamentului cu hormon de creştere (HC) este să favorizeze creşterea şi să amelioreze starea psihosocială a pacienţilor cu hipostatură prin sindrom Turner. Datele de eficacitate demonstrează ca tratamentul timp de 5-7 ani cu HC la pacienţi cu sindrom Turner duce la o creştere īn īnălţime cu aproximativ 7 cm mai mare faţă de cei netrataţi (a se vedea I3).

- Datele RRP sunt limitate şi neconcludente (a se vedea I5).

Repere de conţinut:

Raportaţi natura beneficiului intervenţiei la nivel de pacient.

Vă recomandăm:

- să furnizaţi informaţiile pentru identificarea naturii beneficiului pe care intervenţia propusă īl poate oferi pacienţilor individuali (de exemplu, vindecare, prelungirea vieţii ameliorarea simptomelor).

Vă recomandăm să evitaţi:

- să comparaţi intervenţia propusă cu comparatori.

Surse:

- Analiza literaturii (de exemplu, studii evaluate prin peer-review, registre)

- Date nepublicate (de exemplu, ale asigurătorilor)

- Estimări simple bazate pe date epidemiologice

Impactul net al rambursării intervenţiei asupra bugetului sistemului de asigurări (include numai cheltuielile de intervenţie - pentru alte cheltuieli a se vedea E3); datele bazate pe modelul/modelele de impact bugetar pentru schemele provincial/teritoriale de acoperire a medicamentelor īn Canada

- Preţul intervenţiei, frecvenţa şi/sau durata administrării

Vă recomandăm:

- să prezentaţi sub formă de tabel datele privind costul pe pacient al implementării intervenţiei şi comparatorilor (preţul intervenţiei, frecvenţa/durata tratamentului, estimarea anuala, costurile asociate cu echipamentele etc.);

- să indicaţi tipul de date utilizate (de exemplu, epidemiologice), costurile incluse (costurile administram tratamentului etc.) şi cele mai semnificative ipoteze de lucru;

- să prezentaţi sub formă de tabel impactul bugetar (număr de pacienţi, costul noii intervenţii, impactul incremental asupra bugetului (dacă intervenţia evaluată va īnlocui intervenţia existentă).

- să furnizaţi datele relevante care pot afecta īn mod semnificativ estimările (de exemplu, generice dacă nu sunt incluse īn model)

 

Hormon de creştere (HC)

Absenţa tratamentului

Preţ mediu al HC pe mg

$42.36*

NA

Doza si frecventa recomandate

0.3 mg/kg/wk†

NA

Greutatea medie a pacienţilor

43.17 kg‡

NA

Nr. mediu de tratamente anuale

52

NA

Costul mediu anual per pacient

$28,525

0

 

* Preţul mediu de angrosist pentru toate preparatele de HC aprobate pentru sindromul Turner pe piaţa canadiană

† Din studiile clinice.

‡ Bazat pe media populaţiei fetelor cu vārsta īntre 10 şi 15 ani.

 

 

 

Vă recomandăm să evitaţi:

- să includeţi impactul asupra altor cheltuieli (a se vedea E3)

 

Impactul bugetar total anual proiectat pentru planurile provinciale/teritoriale canadiene de rambursare a medicamentelor bazat pe primul an după rambursarea integrală a intervenţiei (pe baza modelului epidemiologie)

Nr. de pacienţi trataţi

prin intervenţie*

Cost pe pacient tratat prin intervenţiei*†

Costul intervenţiei pentru sistemul de asigurare

Impactul bugetar incremental al intervenţiei asupra planului/schemei de asigurare

396

$28,525

$11.3 milioane

$11.3 milioane

* Presupunānd ca:

- prevalenta sindromului Turnee īn Canada este de 1 la 2.500 de femei (40/100.000);

- toate felele īntre 0 ş 15 ani cj sindrom Turner sunt tratate īncepānd cu anul 1 de la rambursare;

- taste patente e sun: an: per ;e de sistemul public de rambursare a medicamentelor.

 

† Nu include taxe de eliberare a reţetelor şi adaosurile.

 

- Pe baza studiilor canadiene şi daneze, numai 40% pānă la 60% din fetele cu sindrom Turner sunt aşteptate să primească tratament cu HC; aceasta va reduce impactul bugetar anual la 4.5-$6.9 milioane $.

- Conform estimărilor Institutului Canadian de Economie a Sănătăţii, 52% dintre medicamentele prescrise īn Canada sunt plătite de sectorul privat; aceasta va reduce suplimentar impactul rambursării HC asupra plătitorilor publici.

- Un biosimilar nou (produs de biotehnologie) pentru HC a fost recent aprobat pentru punere pe piaţă īn SUA şi Europa (Omnitrope, Sandoz). Introducerea pe piaţa canadiană a HC ar putea reduce nivelurile preţurilor cu 5%-30%. Aceasta ar reduce impactul HC asupra bugetului la 7.9-10./ milioane $.

 

a Costul de achiziţie al unui bun este egal cu preţul de cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru utilizarea sau intrarea īn gestiune a bunului respectiv.

 

1.2. Criterii ale instrumentului contextual

Instrucţiuni pentru realizarea sintezei dovezilor privind intervenţia:

- Culegeţi datele din literatură, opiniile experţilor etc. pentru a furniza un suport īn vederea discutării şi examinării acestor criterii.

- Datele sintetizate trebuie revizuite şi validate de experţi din domeniile relevante.

 

Sinteza dovezilor pentru instrumentul contextual

Criterii extrinseci

Instrucţiuni

Matricea etică*

 

ET1 - utilitatea - scopurile asistenţei medicale*

 

Posibile subcriterii:

- Alinierea faţă de obiectivele/strategia sistemului de sănătate/sistemului de asigurări

- Caracterul benefic

Obiectivul acestui criteriu este de a asigura considerarea faptului dacă intervenţia produce un bine care este un beneficiu īn termeni de sănătate şi care face parte din strategia/obiectivele sistemului de sănătate/sistemului de asigurări (ceea ce adesea este implicit). Īn termeni generali scopul asistenţei medicale este de a menţine funcţionalitatea normală. O astfel de consideraţie este īn consens cu principiul utilităţii, adică actul de a produce cel mai mare bine sau „cele mai mari beneficii pentru cāt mai mulţi”.

Surse de date

Furnizaţi orice informaţie care poate susţine discuţia privind alinierea intervenţiei propuse fată de obiectivele sistemului de sănătate şi dacă īntr-adevăr produce o utilitate reală īn termeni de sănătate.

Aceasta poate include:

- literatura, paginile web ale asociaţiilor pentru diferite boli, care discută astfel de aspecte privind intervenţia sau intervenţiile legate de aceasta (de exemplu, trebuie sau nu să acopere sistemul de sănătate intervenţiile adresate stilului de viaţă; aceasta intervenţie se adresează unor probleme medicale sau sociale);

- informaţii provenind din sistemul/planul de sănătate īnsuşi privind scopuri explicit definite aşa cum sunt ele indicate īn regulamente, legi, reglementări (de exemplu, sistemul de asigurări de sănătate ar putea considera că intervenţiile adresate stilului de viaţă nu fac parte din mandatul său);

- alte informaţii specifice din partea sistemului de asigurări.

ET3 - Eficienţă-costuri de oportunitate şi sustenabilitate/suportabilitate financiară*

 

Posibile subcriterii:

- Eficienţă

- Costurile de oportunitate pentru pacient (resurse la care se renunţă)

- Costurile de oportunitate pentru populaţie (resurse la care se renunţă)

- Suportabilitate financiară

Obiectivul acestui criteriu este de a asigura considerarea lucrurilor care ar putea sa nu mai fie disponibile dacă se utilizează/rambursează intervenţia (identificarea investiţiilor la care se renunţă īn contextul unui buget limitat) şi dacă, procedānd astfel, resursele disponibile sunt actualmente maximizate (la nivel de pacient şi de societate). Acest criteriu acoperă şi criteriul suportabilităţii financiare. Ambele considerente - suportabilitatea şi costul de oportunitate - presupun o simulare financiară.

Surse de date

- La nivel de pacient: Literatura, paginile web ale asociaţiilor pentru diferite boli etc. care discută rolul şi costul intervenţiei luānd īn considerare alte tipuri de intervenţii pentru managementul/tratamentul afecţiunii/condiţiei (de exemplu, suport psihologic pentru hipostatură īn loc de tratament cu HC)

- La nivelul sistemului de asigurări: obţineţi informaţii de la asigurător asupra investiţiilor la careva trebui să se renunţe dacă intervenţia evaluată este adoptată/rambursată; suportabilitate financiară

- Alte informaţii specifice din partea sistemului de asigurări.

ET2 - Echitate-prioritate şi acces pentru anumite populaţii

 

Posibile subcriterii:

- pentru persoane cu handicap

-- Statut socio-economic scăzut

- Copii 0-5 ani

- Vārstnici (65 ani şi peste)

- Femeile de vārstă fertilă

- Populaţie activă

- Populaţii speciale (de exemplu, etnii)

- Boli rare

- Comunităţi izolate

- Arii terapeutice specifice

- Facilitează accesul la īngrijiri medicale

- Priorităţile strategice actuale ale sistemului de sănătate

Obiectivul acestui criteriu este de a asigura luarea īn considerare a sistemului de sănătate/decidentul individual, Astfel de priorităţi ar putea să nu fie clar definite, dar acest criteriu are ca scop să stimuleze

reflecţia asupra priorităţilor si dacă intervenţia vizează un grup de pacienţi care aparţine unei populaţii prioritizate. Priorităţile privind grupuri specifice de pacienţi sunt definite de societate/decidenţi şi reflectă valorile lor morale. Astfel de consideraţii sunt aliniate cu principiul echităţii, care prevede tratarea cazurilor similare īn mod similar, a cazurilor diferite īn mod diferit şi adesea acordă prioritate celor care se află īn cea mai rea situaţie (teoria justiţiei), Surse de date

- Literatura care discută priorităţile īn contexte relevante (de exemplu, prioritatea pentru populaţii vulnerabile, boli rare, populaţii izolate, arii terapeutice prioritizate etc.)

- Literatura care prezintă date asupra existenţei unui grup prioritar de pacienţi; dacă pacienţii afectaţi de o anumită boală/problemă de sănătate sunt consideraţi a fi īn cea mai” rea situaţie şi dacă, īn consecinţa, ar trebui prioritizaţi pe baza „teoriei justiţiei”; daca intervenţia are legătură cu probleme de acces la asistenţa medicală; brice discuţie care dezbate dacă intervenţia deschide subiecte privind conceptul care prevede „tratarea cazurilor similare īn mod similar”

- Legi şi reglementări ale sistemului de asigurări/sistemului de sănătate care arată priorităţile, dacă există

- Alte informaţii specifice din partea sistemului de asigurări

Criterii de context general

 

01 - Capacitatea sistemului şi utilizarea adecvată a Intervenţiei

Posibile subcriterii:

- Cerinţele organizaţionale (de exemplu, procese de īngrijire, spaţii, echipamente)

- Cerinţe de competenţe şi abilităţi

- Cerinţe legislative

Obiectivul acestui criteriu este de a asigura luarea īn considerare a capacităţii sistemului de sănătate de a implementa intervenţia şi a asigura utilizarea sa adecvată; aceasta depinde de infrastructura acestuia, de organizare, competenţe, legislaţie, bariere şi riscuri de utilizare inadecvată. Astfel de consideraţii au īn vedere cartografierea sistemelor actuale şi anticiparea necesitaţilor de capacităţi suplimentare īn utilizarea intervenţiei evaluate (Notă: dacă sunt disponibile date economice privind aceste aspecte, ele ar putea fi incluse īn cadrul criteriilor economice ale modelului MCDA.).


Criterii de context general

- Cerinţe de monitorizare/supraveghere

- Riscul de utilizare necorespunzătoare

- Bariere instituţionale/personale de adoptam a intervenţiei

- Capacitatea de a atinge/acoperi īntreaga regiune/populaţie-ţintă

Surse de date

- Literatura privind riscul de utilizare inadecvată a intervenţiei şi consecinţele acesteia

- Literatura asupra problemelor de implementare (infrastructură, organizare, competenţe, legislaţie, bariere incluzānd bariere de ordin uman)

- Informaţii specifice din partea planului de asigurări

02 - Presiuni/Bariere din partea actori lor-cheie

Posibile subcriterii

- Presiunile părţilor interesate pe categorii (colegi, grupuri de advocacy, industria de profil etc.)

- Barierele din partea actorilor-cheie

- Conflictul de interese

Obiectivul acestui criteriu este de a asigura luarea īn considerare a presiunilor/barierelor din partea unor grupuri de actori-cheie, care sunt adesea parte din contextul din jurul intervenţiilor medicale. Astfel de consideraţii includ conştientizarea presiunilor şi intereselor aflate īn joc şi modul īn care acestea pot afecta decizia.

Surse de date

- Literatura/Site-uri ale asociaţiilor de pacienţi care discută presiunile societale, presiunile din partea unor grupuri specifice de actori-cheie (medici, pacienţi, industria de profil etc.), mediile populare de informare

- Alte informaţii specifice din partea sistemului de asigurări

03 - Contextul politic/Istoric

Posibile subcriterii

- Priorităţile şi contextul politic

- Acceptabilitatea culturală

- Precedenţa (congruenţa cu deciziile anterioare şi viitoare)

- Impactul asupra inovării şi cercetării

- Impactul asupra parteneriatului şi cooperării īntre părţile interesate/actorii-cheie din asistenţa medicală

Obiectivul acestui criteriu este de a asigura luarea īn considerare a contextului politic/istoric specific care poate influenţa decizia prin considerarea priorităţilor şi situaţiilor politice (de exemplu, prioritate pentru inovare); precum şi obiceiurile, tradiţiile şi existenţa precedentelor. Surse de date

- Literatura/Pagini web ale asociaţiilor bolnavilor, media de largă informare, care descrie un astfel de precedent şi tradiţii asociate cu intervenţia sau cu intervenţiile asociate

- Informaţii asupra deciziilor de finanţare pentru intervenţia propusă de către alte organisme decidente

- Priorităţi guvernamentale explicite (de exemplu, inovarea īn sănătate, constrāngeri bugetare īn condiţii de recesiune economică) care excedează priorităţilor de asistenţă medicală (acoperite de ET3) - Alte informaţii specifice din partea planului de asigurări

* Matricea etica are la bază 3 principii: atunci cānd acestea se contrazic, identificaţi cu claritate compromisurile şi legitimaţi decizia prin implicarea unei plaje largi de părţi interesate (actori-cheie) şi explicaţi decizia; legitimarea deciziei este de importanţă critică pentru a conferi responsabilitatea raţiunilor asumate.

 

ANEXA Nr. 5

 

REPREZENTANŢII

Comisiei naţionale pentru coordonarea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii cu atribuţii īn evaluarea tehnologiilor medicale

 

Prof. dr. Adrian Streinu Cercel

Prof. dr. Alexandru Irimie

Prof. dr. Gheorghe Peltecu

Prof. dr. Ioanei Sinescu

Prof. dr. Mihai Voiculescu

Prof. dr. Maria Dorobanţu

Prof. dr. Constantin Popa

Prof. dr. Daniela Bartoş

 

ANEXA Nr. 6

 

REPREZENTANŢII

Comisiei naţionale pentru coordonarea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii cu atribuţii īn comisia de soluţionare a litigiilor

 

Prof. dr. Vasile Astărăstoaie

Prof. dr. Monica Pop

Prof. dr. Mircea Beuran

Prof. dr. Irinel Popescu

Prof. dr. Radu Deac