MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 341/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 341         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 11 iunie 2013

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 110 din 5 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice

 

Decizia nr. 154 din 12 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

307. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Beriu şi Veţel, judeţul Hunedoara

 

325. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Naţionale „Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia” – S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

641. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 52/2012 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare prevăzute la titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

22. - Hotărâre privind aprobarea Listei cuprinzând auditorii financiari care au fost autorizaţi în alte state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori Confederaţiei Elveţiene şi care au dobândit calitatea şi dreptul de exercitare a profesiei de auditor financiar în România în urma testului de aptitudini organizat în data de 9 aprilie 2013

 

Lista cuprinzând asociaţiile şi fundaţiile române cu personalitate juridică din municipiul Brăila care primesc subvenţii de la bugetul local în anul 2013, în conformitate cu prevederile Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 110

din 5 martie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, excepţie ridicată de Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret în Dosarul nr. 63.352/3/2010 a! Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.491 D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 4 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 63.352/3/2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, excepţie ridicată de Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret cu prilejul judecării unei cauze privind soluţionarea recursului formulat împotriva unei sentinţe civile prin care contestaţia privind o decizie a Curţii de Conturi a fost respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţia legală criticată este neconstituţională în privinţa sintagmei „înfiinţarea de activităţi finanţate integral din venituri proprii pe lângă unele instituţii publice”, în condiţiile în care art. 116 şi 117 din Constituţie prevăd că entităţile din subordinea Guvernului sunt ministerele şi alte organe de specialitate, iar Guvernul şi ministerele, cu avizul Curţii de Conturi, pot înfiinţa organe de specialitate în subordinea lor. În acest context, se susţine că Legea fundamentală nu face vorbire despre „înfiinţarea de activităţi”, şi se presupune că această nouă expresie juridică se circumscrie celei de „organe de specialitate”. În această situaţie, art. 67 din Legea nr. 500/2002 ar trebui să conţină şi condiţia înfiinţării „cu avizul Curţii de Conturi”, astfel cum impune Constituţia.

Pe de altă parte, în lipsa unei definiţii juridice explicite a conceptului de „activitate”, autorul excepţiei apreciază că acesta este utilizat în sens instituţional, însă tot acesta arată că „activitatea” respectivă nu poate fi calificată ca fiind un organ de specialitate, întrucât nu există un aviz al Curţii de Conturi, astfel încât „activitatea” la care face referire textul de lege în cauză nu pot reprezenta altceva decât componente sau părţi ale acestora în lumina art. 40 şi 56 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, sau, improbabil, „unităţi economice de stat” reglementate de Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale.

Se mai susţine că Legea fundamentală este suficient de restrictivă în utilizarea unor termeni ce ar putea produce confuzii, folosind cu caracter general termenul de „instituţie publică”. Acest termen este strict reglementat în art. 137 din Constituţie care face referire la sistemul financiar public şi care acoperă întreaga arie de organe sau entităţi organizatorice ale statului.

Noţiunea de „instituţie publică” este lămurită, atât în sens general, cât şi în ceea ce priveşte aplicaţiile particulare, printr-o serie de acte normative. În schimb noţiunea de „activitate” nu este dezvoltată nicăieri.

De asemenea, se mai susţine că textul de lege criticat instituie obligativitatea obţinerii aprobării Guvernului pentru „înfiinţarea de activităţi pe lângă unele instituţii publice”, aprobare care nu poate fi justificată atât timp cât noţiunea de „instituţie publică” este termenul comun tuturor puterilor şi autorităţilor statului, inclusiv acelora care nu se află în sfera de competenţă a Guvernului.

Autorul excepţiei mai arată că, dacă „activitatea” este o aplicaţie sau un dezmembrământ al instituţiei publice, ea ar trebui reglementată în mod clarificator chiar de norma primară care o introduce şi să se regăsească în sfera de acoperire a Constituţiei. Astfel, susţine că noţiunile juridice utilizate şi asimilate celei de „activitate” din norma legală criticată ar putea fi: compartimente, servicii, birouri, direcţii etc. sau servicii publice, unităţi subordonate, agenţii etc.

În concluzie arată că pentru încadrarea juridică corectă a expresiei criticate legiuitorul ar fi trebuit să folosească termeni consacraţi sau, dacă este o noţiune nouă, trebuia să o dezvolte în mod clarificator şi suficient chiar prin articolul care a introdus-o, întrucât numai astfel persoana interesată putea cunoaşte integral obiectul normei juridice şi o putea pune în aplicare sau o putea contesta. Totodată este nerealizabilă cerinţa normei criticate de a se „stabili domeniul de activitate” al „activităţii”.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal consideră că norma legală criticată este constituţionala prin raportare la prevederile Legii fundamentale pretins a fi încălcate, având în vedere că din motivarea excepţiei rezultă că autorul acesteia doreşte o clarificare a sensului şi înţelesului noţiunii de „activităţi” prevăzute de art. 67 din Legea nr. 500/2002.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul considera că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât critica autorului excepţiei de neconstituţionalitate vizează, în fapt, nedefinirea în cuprinsul Legii nr. 500/2002 a noţiunii de „activitate finanţată integral din venituri proprii”.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 67 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 13 septembrie 2002, care au următorul cuprins:

Art. 67: „Regimul de finanţare a unor activităţi sau instituţii publice

Guvernul poate aproba înfiinţarea de activităţi finanţate integral din venituri proprii pe lângă unele instituţii publice sau schimbarea sistemului de finanţare a unor instituţii publice, din finanţate potrivit prevederilor art. 62 alin. (1) lit. a) şi lit. b) în finanţate în conformitate cu prevederile art. 62 alin. (1) lit. b) şi c), după caz, stabilind totodată domeniul de activitate, sistemul de organizare şi funcţionare a acestor activităţi, categoriile de venituri şi natura cheltuielilor.”

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, art. 116 privind structura administraţiei publice centrale de specialitate, art. 117 privind înfiinţarea ministerelor, altor organe centrale de specialitate şi a autorităţilor administrativ autonome, art. 120 alin. (1) privind principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice, art. 121 alin. (1) şi (2) privind autorităţile comunale şi orăşeneşti, art. 122 alin. (1) privind consiliul judeţean, precum şi ale art. 137 privind sistemul financiar.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate. Curtea constată următoarele:

Articolul 67 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice permite organizarea unor activităţi finanţate integral din venituri proprii pe lângă instituţiile publice, de regulă pe lângă cele finanţate integral de la buget, şi sunt tratate similar instituţiilor finanţate din venituri proprii, deoarece pentru ele se întocmeşte un buget distinct, se deschide cont de disponibil la Trezorerie, unde se evidenţiază doar veniturile şi cheltuielile aferente activităţii, potrivit art. 70 din lege.

Potrivit art. 69 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, în cazul în care, la înfiinţare, în subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor instituţii publice sau a unor activităţi finanţate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente, în baza documentaţiilor temeinic fundamentate, ordonatorii principali de credite pot acorda împrumuturi fără dobândă din bugetul propriu, pe bază de convenţie. Aceste împrumuturi vor fi rambursate integral în termen de 6 luni de la data acordării.

Organizarea unor astfel de activităţi este aprobată de Guvern în baza unui act normativ, de regulă o hotărâre.

Astfel, Curtea reţine, cu titlu exemplificativ, că, în temeiul art. 67 din Legea nr. 500/2002, au fost înfiinţate mai multe astfel de activităţi finanţate integral din venituri proprii, după cum urmează:

- în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.515/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 28 decembrie 2002, pe lângă Ministerul Finanţelor Publice s-a înfiinţat activitatea de tipărire şi difuzare a publicaţiei Revista Finanţe Publice şi Contabilitate;

- în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 6 februarie 2003, în subordinea Academiei Române au fost înfiinţate activităţi privind administrarea bunurilor mobile si imobile care au aparţinut Academiei Române şi au fost dobândite cu titlu de proprietate; de alimentaţie publică, cazare, protocol; de activităţi ştiinţifice pe bază de contracte de cercetare-dezvoltare, granturi interne şi externe, expertize, analize, avize şi studii ştiinţifice, activităţi de proiectare şi transfer tehnologic, consultanţă şi asistenţă de specialitate, servicii medicale, prestări editoriale etc, efectuate în afara programelor de cercetare aprobate şi finanţate de la bugetul de stat prin bugetul Academiei Române; activităţi specifice de microproducţie; activităţi specifice Bibliotecii Academiei Române şi Editurii Academiei Române; organizarea şi desfăşurarea doctoratului fără frecvenţă şi a studiilor avansate academic;

- în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 152/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 18 februarie 2003, în subordinea Ministerului Afacerilor Externe, în cadrul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, au fost înfiinţate activităţi privind prestaţii de servicii consulare în regim de urgenţă;

- în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.411/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 9 septembrie 2004, pe lângă Serviciul Român de Informaţii au fost înfiinţate activităţi privind cercetarea, proiectarea şi realizarea de sisteme şi echipamente pentru înregistrarea, stocarea, transmisia şi protecţia informaţiilor, efectuarea de expertize tehnice, consultanţă şi pregătire a specialiştilor, pentru apărare, ordine publică şi securitate naţională, evaluarea şi certificarea sistemelor criptografice şi a aparatelor de criptare a comunicaţiilor, precum şi activităţile de cercetare, proiectare în cadrul unor granturi interne şi externe privind proiecte tehnice din domeniul securităţii naţionale; organizarea şi susţinerea logistică a examenelor de admitere, a unor cursuri postuniversitare, eliberarea de documente la cererea cursanţilor, activităţi specifice editurilor şi bibliotecilor cu privire la specificul Serviciului, precum şi activităţile de cercetare, proiectare în cadrul unor granturi interne şi externe privind proiecte din cadrul securităţii naţionale;

- în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 183/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 18 martie 2005, în subordinea Consiliului Superior al Magistraturii au fost înfiinţate activităţi privind organizarea concursurilor şi examenelor de admitere.

Astfel, susţinerea potrivit căreia activităţile finanţate din venituri proprii, potrivit art. 67 din Legea nr. 500/2002, ar reprezenta sau ar trebui calificate ca fiind, de fapt, organe de specialitate în subordinea Guvernului sau a ministerelor, nu este întemeiată, întrucât un asemenea lucru nu rezultă în niciun fel din dispoziţiile Legii fundamentale sau ale Legii finanţelor publice.

Mai mult, lipsa unei consacrări exprese în Constituţie a unei reglementări referitoare la activităţile finanţate integral din venituri proprii nu echivalează cu o încălcare a prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.

Însă, analizând criticile de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul excepţiei este, de fapt, nemulţumit de definirea expresă a noţiunii de „înfiinţarea de activităţi finanţate integral din venituri proprii pe lângă unele instituţii publice”.

Astfel, Curtea constată că argumentele pe care se întemeiază excepţia vizează înţelesul dispoziţiilor criticate, care se doreşte a fi definit prin efectuarea controlului de constituţionalitate. Însă o atare operaţie excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. Circumscrisă rolului său de „cvasi legiuitor negativ”,

Curtea Constituţională nu poate emite noi norme juridice, fie ele şi numai cu rol complinitor, şi nici să le modifice pe cele existente într-un sistem normativ; ea poate doar să constate incompatibilitatea care, eventual, ar exista între o normă de reglementare primară şi Legea fundamentală. De altfel, critica are ca obiect şi o problemă ce priveşte modul de interpretare şi aplicare a unor texte legale, aspecte ce intră în competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, excepţie ridicată de Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret în Dosarul nr. 63.352/3/2010 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa din data de 5 martie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 154

din 12 martie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Pred eseu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Tom a - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Marian Dumitru, Florica Gabriela Vintilă (fostă Dumitru), Cristina Şerban, Rodica Vornicu, Emilia Atofanei, Sofica Alina Ghiur, Mihaela Carmen Marcu, Laurenţiu Stancu, Carmen Florentina Bardas, Andreea Dumitriu, Irina Fieraru, Paula Dobrilă (fostă Boboc), Alina Maria Olteanu, Gabriela Iosifescu, Elena Buca, Maria Duţă, Maria Magdalena Constantin, Costina Pană, Camelia Cioacă, Eugenia Gheorghe, Ramona Anghel, Cristina Speteanu, Adriana Stoian (fostă Gavrilă) şi Alina Vasiliu în Dosarul nr. 21.847/3/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.359D/2012 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.443D/2012, nr. 1.450D/2012 şi nr. 1.468D/2012, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Eleonora Căpăţână, Lucia Saulea, Antoneta Marilena Bucur, Carmen Manta, Cecilia Adela Alexandru, Ion Bunghez şi Roxana Gabriela Bugeac în Dosarul nr. 2.512/105/2012* al Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal, de Sindicatul Poliţiştilor şi Personalului Contractual din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani în Dosarul nr. 10.379/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi de Sindicatul Liber „Educaţia” din Galaţi în Dosarul nr. 1.379/121/2012 al Curţii de Apei Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.443D/2012, nr. 1.450D/2012 şi nr. 1.468D/2012 la Dosarul nr. 1.359D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierea din 5 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 21.847/3/2012, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Marian Dumitru, Florica Gabriela Vintilă (fostă Dumitru), Cristina Şerban, Rodica Vornicu, Emilia Atofanei, Sofica Alina Ghiur, Mihaela Carmen Marcu, Laurenţiu Stancu, Carmen Florentina Bardas, Andreea Dumitriu, Irina Fieraru, Paula Dobrilă (fostă Boboc), Alina Maria Olteanu, Gabriela Iosifescu, Elena Buca, Maria Duţă, Maria Magdalena Constantin, Costina Pană, Camelia Cioacă, Eugenia Gheorghe, Ramona Anghel, Cristina Speteanu, Adriana Stoian (fostă Gavrilă) şi Alina Vasiliu într-o cauză ce are ca obiect drepturi băneşti.

Prin încheierea din 21 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 2.512/105/2012*, Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Eleonora Căpăţână, Lucia Saulea, Antoneta Marilena Bucur, Carmen Manta, Cecilia Adela Alexandru, Ion Bunghez şi Roxana Gabriela Bugeac într-o cauză ce are ca obiect litigiu privind funcţionarii publici.

Prin Sentinţa nr. 3.255 din 12 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 10.379/40/2011, Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şt fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Sindicatul Poliţiştilor şi Personalului Contractual din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani într-o cauză ce are ca obiect acordarea premiului anual pentru anul 2010.

Prin încheierea din 25 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 1.379/121/2012, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicata de Sindicatul Liber „Educaţia” din Galaţi într-un recurs împotriva sentinţei pronunţate într-o cauză ce priveşte acordarea premiului anual pe anul 2010.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dreptul de a beneficia de premiul anual este un drept câştigat, atâta vreme cât dispoziţiile legale ce îl prevedeau erau în vigoare la data de 31 decembrie 2012, numai plata sumelor băneşti fiind amânată pentru luna ianuarie a anului următor celui pentru care se acordă premiul.

Arată că, potrivit practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului, drepturile salariale, inclusiv premiile, reprezintă concepte asimilate bunurilor mobile, aceasta statuând în numeroase rânduri că dreptul de creanţă reprezintă un „bun” în sensul prevăzut de art. 1 al Primului Protocol adiţional la

Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dacă este suficient de bine stabilit pentru a fi exigibil sau dacă reclamantul poate pretinde că a avut cel puţin o „speranţă legitimă” de a-l vedea concretizat.

Autorii mai susţin că, prin adoptarea Legii nr. 285/2010, legiuitorul a urmărit majorarea cu 15% a cuantumului brut al salariilor de bază, soldelor funcţiei de bază şi a indemnizaţiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, legea urmând a produce efecte pentru viitor asupra drepturilor salariale ale personalului bugetar. Arată că, prin reglementarea art. 8 din lege, legiuitorul a decis suprimarea unui drept în vigoare la data adoptării acesteia, respectiv dreptul la un premiu anual convenit pentru anul 2010, stabilit prin Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, fapt ce contravine prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care arată că dispoziţiile de lege criticate nu vizează efectele juridice stinse ale unui raport juridic născut sub imperiul legii vechi, precum şi că legiuitorul român a recunoscut beneficiul premiului anual pe anul 2010, modificând numai modalitatea de acordare a acestuia, fapt ce se încadrează în „marja de apreciere” recunoscută statelor membre.

Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care arată că este la latitudinea statului să stabilească cuantumul drepturilor salariale, precum şi că măsura prevăzută în cuprinsul normei criticate răspunde unei situaţii de criză economică şi socială majoră a ţării, iar fondurile aferente premiului se redistribuie în vederea acordării majorării salariale de 15% prevăzută pentru întreg personalul bugetar în anul 2011.

Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 257/2012.

Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv deciziile nr. 1.615/2011 şi nr. 115/2012. De asemenea, arată că autorul excepţiei pune în discuţie chestiuni de interpretare şi de aplicare a legii, care atrag competenţa instanţelor de judecată, iar nu pe cea a Curţii Constituţionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv deciziile nr. 115/2012, nr. 257/2012, nr. 549/2012, nr. 670/2012 şi nr. 686/2012.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, legiuitorul nefăcând altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare. Totodată, apreciază că premiul anual reprezintă un drept salarial suplimentar care poate fi dimensionat în funcţie de resursele bugetare existente.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, cu următorul conţinut: „Sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariate ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 referitor la muncă şi protecţia socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi art. 125 privind statutul judecătorilor.

De asemenea, invocă şi încălcarea art. 17 cu privire la dreptul de proprietate, art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 15 din Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 180 din 19 iulie 2000, şi art. 17 din Directiva Consiliului 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament, în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de munca. publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 303 din 2 decembrie 2000, ambele texte invocate privind sancţiunile ce pot fi suportate de statele membre ca urmare a nerespectării celor două directive, precum şi cele statuate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene prin Hotărârea din 7 iulie 2011, pronunţată în Cauza C-310/10 (Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti împotriva lui Ştefan Agafiţei şi alţii).

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că Legea nr. 285/2010 are aplicabilitate limitată doar la anul 2011. În legătură cu problematica examinării unor texte de lege care nu mai sunt în vigoare, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, a statuat că „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare”.

Aşadar, deşi dispoziţiile de lege supuse examinării nu se mai încadrează în fondul activ al legislaţiei, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii acestora, având în vedere că raportul juridic născut între angajat şi angajator nu s-a stins în privinţa acordării premiului anual pe 2010 odată cu plata lunară a salariului în cursul anului 2011, tocmai datorită faptului că angajatul contestă, potrivit legii, o eventuală neexecutare de către angajator a obligaţiei sale privind premiul anual pe 2010.

Cu privire la criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 115 din 9 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 5 aprilie 2012, a respins ca neîntemeiată o excepţie de neconstituţionalitate ce viza în esenţă aceleaşi aspecte ridicate ca şi în prezenta cauză.

Cu acel prilej, Curtea a statuat că dispoziţiile de lege criticate se aplică în egală măsură întregului personal din sectorul bugetar şi că nu se poate vorbi despre drepturi fundamentale atunci când se reclamă încetarea acordării unui astfel de stimulent sau drept salarial suplimentar cum este premiul anual, aşa încât nu este incident art. 41 din Constituţie, care garantează salariaţilor dreptul la salariu. Totodată, prin aceeaşi decizie, s-a arătat că legiuitorul, prin art. 8 din Legea nr. 285/2010, a prevăzut ca sumele aferente premiului anual pentru anul 2010 să fie avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, prin includerea acestora în salariul/solda/indemnizaţia de bază a angajatului, potrivit reglementărilor din aceeaşi lege. Premiul anual pe anul 2010, având în vedere faptul că Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, a prevăzut un atare drept legal pentru anul 2010, iar legiuitorul nu l-a eliminat în cursul anului 2010, reprezintă o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, pe care angajatul o are asupra angajatorului public şi constituie un „bun” în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, dar dispoziţiile de lege criticate prevăd în acelaşi timp doar modalitatea prin care statul urmează să îşi execute întru totul această obligaţie financiară, în forma arătată mai sus, fără a fi afectate în niciun fel cuantumul sau întinderea acestei creanţe. Aşadar, Curtea a concluzionat că nu se poate reţine încălcarea prevederilor constituţionale şi convenţionale referitoare la dreptul de proprietate privată.

Curtea a mai reţinut că dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 285/2010, prin conţinutul lor normativ, nu vizează efectele juridice stinse ale unui raport juridic născut sub imperiul legii vechi, pentru a fi posibilă constatarea încălcării principiului neretroactivităţi legii.

Curtea a mai constatat că majorarea salarială din anul 2011, rezultată ca urmare a includerii premiului anual din 2010 în salariul/solda/indemnizaţia de bază, este acordată şi în continuare, dovadă că de fa 1 ianuarie 2012 a rămas în plată acelaşi nivel al retribuţiei, în condiţiile în care legiuitorul a ales să nu acorde niciun premiu anual pe anul 2011.

În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că, prin Decizia nr. 1.023 din 29 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 17 ianuarie 2013, a statuat că textul de lege criticat nu aduce atingere principiului egalităţii, „acesta aplicându-se în egală măsură întregului personal din sectorul bugetar, legiuitorul condiţionând implicit acordarea sumelor aferente premiului anual de continuarea raporturilor de muncă cu angajatorul”.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 124 şi 125 din Constituţie, cu trimitere la afectarea statutului profesional ca urmare a încetării acordării premiului anual corespunzător anului 2010, Curtea observă că aceste norme nu au incidenţă în cauză, de vreme ce autorii excepţiei fac parte din categoria socioprofesională a funcţionarilor publici, şi nu din cea a magistraţilor. Oricum, prevederile de lege criticate se aplică în egală măsură întregului personal din sectorul bugetar.

În fine, celelalte prevederi invocate din actele internaţionale nu au incidenţă în cauză; de altfel, autorii excepţiei nici nu motivează în vreun fel încălcarea acestora, ci fac o trimitere generală la textele acestor tratate internaţionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Marian Dumitru, Florica Gabriela Vintilă (fostă Dumitru), Cristina Şerban, Rodica Vornicu, Emilia Atofanei, Sofica Alina Ghiur, Mihaela Carmen Marcu, Laurenţiu Stancu, Carmen Florentina Bardas, Andreea Dumitriu, Irina Fieraru, Paula Dobrilă (fostă Boboc), Alina Maria Olteanu, Gabriela Iosifescu, Elena Buca, Maria Duţă, Maria Magdalena Constantin, Costina Pană, Camelia Cioacă, Eugenia Gheorghe, Ramona Anghel, Cristina Speteanu, Adriana Stoian (fostă Gavrilă) şi Alina Vasiliu în Dosarul nr. 21.847/3/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Eleonora Căpăţână, Lucia Saulea, Antoneta Marilena Bucur, Carmen Manta, Cecilia Adela Alexandru, Ion Bunghez şi Roxana Gabriela Bugeac în Dosarul nr. 2.512/105/2012* al Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal, de Sindicatul Poliţiştilor şi Personalului Contractual din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani în Dosarul nr. 10.379/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi de Sindicatul Liber .Educaţia” din Galaţi în Dosarul nr. 1.379/121/2012 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 martie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Toma

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Beriu şi Veţel, judeţul Hunedoara

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Beriu şi Veţel, judeţul Hunedoara, prevăzute în anexele nr. 1.1 şi 1.2.*)

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1 şi 2.2.

(3) Anexele nr. 1.1,1.2,2.1 şi 2.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 29 mai 2013.

Nr. 307.


*) Anexele nr. 1.1 şi 1.2 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.1

 

STEMA

comunei Beriu, judeţul Hunedoara

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Beriu, judeţul Hunedoara

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Beriu se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite.

În interiorul scutului se află un urs de aur, orientat spre dreapta.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Ursul simbolizează faptul că odinioară localitatea avea denumirea germană Berendorf,

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.2

 

STEMA

comunei Veţel, judeţul Hunedoara

 

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Veţel judeţul Hunedoara

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Veţel se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.

În partea superioară, în dreapta, şi în partea inferioară, în stânga, în câmp roşu, se află câte o cruce treflată de aur.

În partea superioară, în stânga, şi în partea inferioară, în dreapta, în câmp albastru, se află câte un capitel de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Crucea treflată simbolizează tradiţiile ortodoxe, evidenţiate de lăcaşurile de cult declarate monumente istorice.

Capitelul reprezintă aşezarea romană aflată în vatra localităţii.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Naţionale „Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

Având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2013 nr. 5/2013,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 15 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Naţionale „Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, prevăzut în anexa care face parte integranta din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli reprezintă limite maxime şi nu poate fi depăşit decât în cazuri justificate, cu aprobarea Guvernului, la propunerea Ministerului Transporturilor, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi al Ministerului Finanţelor Publice.

(2) în cazul în care în execuţie se înregistrează nerealizări ale veniturilor totale aprobate, operatorul economic poate efectua cheltuieli proporţional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficienţă aprobaţi.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Relu Fenechiu

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

Mariana Câmpeanu

 

Bucureşti, 4 iunie 2013.

Nr. 325.

 

ANEXĂ*)

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Societatea Naţională „Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia” - S.A.

Ghiroda, Str. Aeroport nr. 2, judeţul Timiş

RO 11178217

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI PE ANUL 2013

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

Nr. rd.

Propuneri an curent 2013

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.3+Rd.4)

1

44.745,00

 

1

 

Venituri din exploatare

2

42.225,00

 

2

 

Venituri financiare

3

2.520,00

 

3

 

Venituri extraordinare

4

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.5=Rd.6+Rd.17+Rd.18)

5

44.056,98

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

6

43.371,98

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri si servicii

7

23.666,60

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe si vărsăminte asimilate

8

1.727,00

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

9

10.008,23

 

 

 

C1

ch. cu salariile

10

6.963,00

 

 

 

C2

bonusuri

11

758,29

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

12

30,00

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

13

0,00

 

 

 

C4

cheltuieli aferente contractului de mandat

14

313,40

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

15

1.943,54

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

16

7.970,15

 

2

 

Cheltuieli financiare

17

685,00

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

18

0,00

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

19

688,02

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

20

110,08

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEOUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

21

577,94

 

1

 

Rezerve legale

22

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

23

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

24

 

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

25

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

26

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 22, 23, 24, 25 şi 26.

27

577,94

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

28

57,79

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

29

491,25

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat sau local, după caz

30

393,00

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.22 -Rd.29 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

31

28,90

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

32

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

33

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

34

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

35

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

36

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama si publicitate

37

 

 

 

e)

alte cheltuieli

38

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

39

8.472,68

 

1

 

Alocaţii de la buget, din care :

40

0,00

 

 

 

 

Alocaţii bugetare aferente plaţii angajamentelor din

40 bis

0,00

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

41

8.472,63

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

42

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

43

260

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

44

258

 

3

 

Cheltuieli de natura salariala (a+b), din care:

45

7.721,29

 

 

a)

cheltuieli cu salariile

46

6963,00

 

 

b)

bonusuri

47

758,29

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoana) determinat pe baza fondului de salarii aferent personalului angajat pe baza de contract individual de munca (Rd.46/Rd.44 )/12*1000

48

2.249,03

 

5

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoana) influenţat de bonificaţiile si bonusurile în lei si sau natura (Rd.45/Rd.44)/12*1000

49

2,493,96

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu în preţuri curente (lei/persoană) (Rd.1/Rd.44)

50

173.430,23

 

7

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preţuri comparabile (lei/persoană) (Rd.1/Rd.44*ICP)

51

173.430,23

 

8

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (total pasageri/ persoana)

52

4,229,84

 

9

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.5/Rd.1)x1000

53

984,62

 

10

 

Plăţi restante, în preţuri curente

54

11.324,00

 

11

 

Creanţe restante, în preţuri curente

55

27.110,00

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

AGENŢIA NAŢIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA

 

ORDIN

privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 52/2012 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare prevăzute la titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

În temeiul prevederilor:

- art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 109/2009 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 5 alin. (4) şi art. 71-74 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. V din Legea nr. 168/2013 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale;

- art. 228 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. I. - În anexa nr. 1 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 52/2012 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare prevăzute la titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 30 ianuarie 2012, cu modificările ulterioare, formularul 221 „Declaraţie privind veniturile din activităţi agricole impuse pe norme de venit”, cod 14.13.01.13/9, se modifică şi se înlocuieşte cu formularul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Pentru anul 2013, formularul prevăzut la art. I se depune până la data de 25 iunie inclusiv a anului 2013, în condiţiile prevăzute la art. V din Legea nr. 168/2013 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Art. III. - Direcţia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Direcţia generală de tehnologia informaţiei, precum şi direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

Gelu-Ştefan Diaconu

 

Bucureşti, 4 iunie 2013.

Nr. 641.

 

ANEXĂ*)

 

DECLARAŢIE

privind veniturile din activităţi agricole impuse pe norme de venit

 


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Listei cuprinzând auditorii financiari care au fost autorizaţi în alte state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori Confederaţiei Elveţiene şi care au dobândit calitatea şi dreptul de exercitare a profesiei de auditor financiar în România în urma testului de aptitudini organizat în data de 9 aprilie 2013

 

Având în vedere prevederile:

- art. 6 alin. (3) şi art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 15 alin. (1) şi (3) şi art. 38 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Auditorilor Financiari din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 433/2011;

- Hotărârii Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 164/2010 pentru adoptarea Normelor privind aprobarea auditorilor financiari şi a firmelor de audit din alte state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori Confederaţiei Elveţiei şi din terţe ţâri, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 12 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi supravegherea în interes public a profesiei contabile, aprobată cu modificări prin Legea nr. 278/2008, cu modificările şi completările ulterioare;

ţinând cont de Procesul-verbal întocmit la data de 9 aprilie 2013 de comisia de examinare,

având în vedere Procesul-verbal nr. 7.841 din 23 mai 2013 privind consultarea electronică a membrilor Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România,

Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România hotărăşte:

Art. 1. - Se aprobă Lista cuprinzând auditorii financiari care au fost autorizaţi în alte state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori Confederaţiei Elveţiene şi care au dobândit calitatea şi dreptul de exercitare a profesiei de auditor financiar în România în urma testului de aptitudini organizat în data de 9 aprilie 2013, prevăzută în anexa care face parte integranta din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prezenta hotărâre va fi comunicată Consiliului pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile pentru aprobarea listei cuprinzând persoanele care au participat la testul de aptitudini în vederea aprobării ca auditori financiari.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România,

Horia Neamţu

 

Bucureşti, 23 mai 2013.

Nr. 22.

 

ANEXĂ

 

LISTĂ

cuprinzând auditorii financiari care au fost autorizaţi în alte state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori Confederaţiei Elveţiene şi care au dobândit calitatea şi dreptul de exercitare a profesiei de auditor financiar în România în urma testului de aptitudini organizat în data de 9 aprilie 2013

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Ţara de origine

Institutul străin la care este membru

1.

KASHERIS CHRISTODOULOS

Cipru

The Association of Chartered Certified Accountants

 

CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL BRĂILA

Direcţia de asistenţă socială

 

LISTA

cuprinzând asociaţiile şi fundaţiile române cu personalitate juridică din municipiul Brăila care primesc subvenţii de la bugetul local în anul 2013, în conformitate cu prevederile Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială

 

Nr. crt.

Asociaţia/Fundaţia

Unitatea de asistenţă socială

Cuantumul subvenţiei acordate

(lei)

1.

Asociaţia „Speranţa”

Centrul de zi „Teodor Speranţa”

13.520

2.

Asociaţia „Aura 2010”

Centrul de îngrijire şi asistenţă pentru persoane cu handicap „Sf. Elena”

43.200

3.

Asociaţia „Aura 2010”

Centrul de zi „Darius”

22.600

4.

Organizaţia „Trebuie”

Centrul de zi „Cati”

22.600

5.

Fundaţia „Surorile Clarise ale Sfântului Sacrament”

Centrul rezidenţial

25.920

6.

Fundaţia „Surorile Clarise ale Sfântului Sacrament”

Centrul de zi

9.644

7.

Fundaţia „Lumina”

Îngrijire la domiciliu

22.716

8.

Fundaţia „Lumina”

Centrul social „Lumina”

39.800