MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 374/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 374         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 25 iunie 2013

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 279 din 23 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

62. - Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2012 privind stabilirea unor măsuri pentru eliberarea benzilor de frecvente radio 830-862 MHz, 1747,5-1785 MHz, 1842,5-1880 MHz şi 2500- 2690 MHz, precum şi pentru aprobarea unor măsuri în domeniul financiar-bugetar

 

380. - Hotărâre privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 39/2012 pentru aprobarea strategiei de privatizare a Societăţii Naţionale „Nuclearelectrica” - S.A. Bucureşti

 

410. - Hotărâre pentru declararea zilei de 26 iunie 2013 zi de doliu naţional pe teritoriul României

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

501. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru abrogarea Ordinului directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 31/2013 pentru aprobarea Actului adiţional nr. 3 la Protocolul de colaborare nr. 429.312/1.404/2010 încheiat între Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România privind modul de efectuare a operaţiunilor de publicitate imobiliară, în aplicarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 309/2010

 

512. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis „Implementarea strategiilor de dezvoltare locală şi a proiectelor de cooperare”

 

ACTE ALE UNIUNII NAŢIONALE A EXECUTORILOR JUDECĂTOREŞTI

 

1. - Hotărâre pentru modificarea Statutului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea Congresului Extraordinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 19/2010

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 279

din 23 mai 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, excepţie ridicată de Anda Valeria Nedelea în Dosarul nr. 14.353/302/2012 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 33D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 76D/2013, nr. 77D/2013 şi nr. 160D/2013, având un obiect identic, excepţie ridicată de Stela Voicilă, Gheorghe Negrescu şi Carmen Petra Popescu în dosarele nr. 14.348/302/2012, nr. 14.367/302/2012 şi nr. 14.359/302/2012 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având în vedere identitatea de obiect a excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 76D/2013, nr. 77D/2013 şi nr. 160D/2013 la Dosarul nr. 33D/2013.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.

Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 76D/2013, nr. 77D/2013 şi nr. 160D/2013 la Dosarul nr. 33D/2013, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. 10.023 din 14 decembrie 2012, Sentinţa civilă nr. 9.220 din 20 noiembrie 2012, Sentinţa civilă nr. 9.222 din 20 noiembrie 2012 şi Sentinţa civilă nr. 619 din 24 ianuarie 2013, pronunţate în dosarele nr. 14.353/302/2012, nr. 14.348/302/2012, nr. 14.367/302/2012 şi nr. 14.359/302/2012, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, excepţie ridicată de Anda Valeria Nedelea, Stela Voicilă, Gheorghe Negrescu şi Carmen Petra Popescu în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii la executare şi, în subsidiar, a cererii de suspendare a executării silite.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât prevăd scutirea instituţiilor şi autorităţilor publice de la plata sumelor stabilite cu titlu de cauţiune. Textul de lege creează un regim discriminatoriu care favorizează debitorii instituţii publice şi conferă o protecţie sporită proprietăţii private a acestora, în dauna altor subiecte de drept titulare de creanţe certe, lichide şi exigibile. Cauţiunea reprezintă atât o garanţie în vederea evitării abuzului de drept, cât şi o garanţie pentru prejudiciile cauzate creditorului.

În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prin noţiunea de „cetăţeni”, folosită în cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituţie, s-au avut în vedere toate subiectele de drept, adică toate persoanele care se adresează justiţiei, fie că este vorba de persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv instituţiile şi autorităţile publice. Ca atare, nu este justificat ca unele subiecte să beneficieze de mai multe drepturi decât celelalte, cum este cazul instituţiilor şi autorităţilor publice care sunt privilegiate în mod vădit prin scutirea de la plata cauţiunii cu ocazia soluţionării cererii de suspendare a executării silite în cadrul contestaţiei la executare.

Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât scopul instituirii cauţiunii nu îşi regăseşte raţiunea în cazul instituţiilor şi autorităţilor publice, acestea neputându-se afla în încetare de plăţi şi neexistând astfel riscul ca partea adversă să nu poată obţine repararea daunelor din cauza insolvabilităţii beneficiarului suspendării executării silite. Totodată arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale principiile egalităţii şi nediscriminării presupun ca, la situaţii egale, tratamentul juridic să fie egal, după cum la situaţii care se deosebesc în mod obiectiv şi rezonabil, tratamentul juridic corespunzător să fie diferit.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul şi-a exprimat punctul de vedere în dosarele nr. 76D/2013, nr. 77D/2013 şi nr. 160D/2013 şi, menţionând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Principiul egalităţii în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituţie, nu poate primi, prin extensie, semnificaţia unei egalităţi între cetăţeni şi autorităţile publice, deoarece cetăţenii se bucură de drepturile prevăzute de Constituţie şi de legi, fiind egali în faţa acestora şi a autorităţilor publice, în timp ce autorităţile publice exercită atribuţiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenţei lor, în realizarea funcţiilor pentru care sunt create. În ipoteza prevăzută de textul de lege criticat, persoanele juridice, ca subiect de drept colectiv, se află evident într-o situaţie diferită, astfel că diferenţa de tratament juridic are o justificare obiectivă şi rezonabilă, Ca atare, scutirea creditorilor bugetari de la consemnarea vreunei cauţiuni pentru cererile, acţiunile şi orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanţelor fiscale nu echivalează cu instituirea unui regim discriminatoriu. Autorităţile respective sunt finanţate de la bugetul de stat pentru a putea funcţiona, iar taxele respective se fac venit la bugetul de stat, astfel că ar fi absurd ca autorităţile în cauză să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiaşi buget.

Avocatul Poporului şi-a exprimat punctul de vedere în Dosarul nr. 160D/2013 şi apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.

Încălcarea principiului egalităţii are loc atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă. În ipoteza textului de faţă criticat, persoanele juridice, ca subiecte de drept colectiv, se află într-o situaţie diferită de cea a persoanelor fizice, în sensul că cetăţenii beneficiază de drepturile prevăzute în Legea fundamentală şi în alte acte normative, în timp ce autorităţile publice exercită atribuţiile legale, potrivit competenţei lor, în realizarea funcţiilor pentru care au fost create. În plus, este o prerogativă constituţională a legiuitorului de a stabili nu numai impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat, ci şi orice excepţii de la aceste obligaţii, cum este cea prevăzută de dispoziţiile criticate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002, aprobată cu completări prin Legea nr. 288/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 23 mai 2002, astfel cum au fost modificate prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 92/2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului şi pentru executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice stabilite prin titluri executorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 8 iunie 2011. Textul de lege criticat are următorul cuprins: „Cererile, indiferent de natura lor, formulate de instituţiile şi autorităţile publice în cadrul procedurii de executare silită a creanţelor stabilite prin titluri executorii în sarcina acestora sunt scutite de plata taxelor de timbru, timbru judiciar şi a sumelor stabilite cu titlu de cauţiune.

În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că soluţii legislative criticate similare cu conţinutul normativ al art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale invocate şi în prezenta cauză.

În acest sens, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 1.259 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 12 ianuarie 2012, că, aşa cum rezultă din dispoziţiile constituţionale ale art. 16, cetăţenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituţie şi în legi, fiind egali în faţa acestora şi a autorităţilor publice, în timp ce autorităţile publice exercită atribuţiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenţei lor, în realizarea funcţiilor pentru care sunt create. Principiul egalităţii în drepturi prevăzut de Constituţie pentru cetăţeni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificaţia unei egalităţi între cetăţeni şi autorităţile publice. Aşa fiind, nu se poate vorbi despre încălcarea principiului egalităţii decât atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă, or, în ipoteza prevăzută de textul de lege criticat, persoanele juridice, ca subiecte colective de drept, se află evident într-o situaţie diferită.

De asemenea, prin Decizia nr. 10 din 17 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 25 februarie 2013, Curtea a reţinut că scutirea instituţiilor sau autorităţilor publice de !a consemnarea vreunei cauţiuni pentru cererile, acţiunile şi orice a!te măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanţelor fiscale are o justificare obiectivă şi raţională, autorităţile respective fiind finanţate de la bugetul de stat pentru a putea funcţiona, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că ar fi absurd ca autorităţile în cauză să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiaşi buget.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Anda Valeria Nedelea, Stela Voicilă, Gheorghe Negrescu şi Carmen Petra Popescu în dosarele nr. 14.353/302/2012, nr. 14.348/302/2012, nr. 14.367/302/2012 şi nr. 14.359/302/2012 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii sunt

constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 23 mai 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2012 privind stabilirea unor măsuri pentru eliberarea benzilor de frecvenţe radio 830-862 MHz, 1747,5-1785 MHz, 1842,5-1880 MHz şi 2500-2690 MHz, precum şi pentru aprobarea unor măsuri în domeniul financiar-bugetar

 

Având în vedere că realizarea capabilităţii operaţionale aeriene cuprinse în Faza 1 a Etapei de tranziţie iniţială a Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului „Avion multirol al Forţelor Aeriene” constituie O prioritate pentru asigurarea continuităţii apărării întregului spaţiu aerian naţional începând cu anul 2017, iar durata minimă de operaţionalizare a avioanelor ce se intenţionează a se achiziţiona este de 4 ani de la data semnării contractului,

luând în considerare făptui că în prezent nu sunt prevăzute în bugetul Ministerului Apărării Naţionale sumele necesare pentru semnarea în acest an a contractelor necesare pentru realizarea capabilităţii operaţionale aeriene cuprinse în Faza 1,

având în vedere că Ministerul Apărării Naţionale urmează să încaseze în cursul acestui an fonduri destinate achiziţiei de echipamente şi servicii de comunicaţii electronice impuse de schimbarea destinaţiei şi reorganizarea utilizării benzilor de frecvenţe radio,

ţinând seama că aceste fonduri nu vor putea fi utilizate în acest an, întrucât procedurile de atribuire iniţiate pentru achiziţia echipamentelor şi serviciilor de comunicaţii electronice presupun accesul la informaţii clasificate secret de stat, potrivit termenelor prevăzute de legislaţia în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, iar durata de realizare a echipamentelor depăşeşte 12 luni, datorită complexităţii acestora,

având în vedere că, în urma desfăşurării activităţii de negociere preliminară cu reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale din Republica Portugheză şi cu cei ai autorităţilor guvernamentale ale SUA, a rezultat că pentru realizarea operaţionalizării capabilităţii aeriene sunt necesari 4 ani, deoarece aceasta presupune parcurgerea programului standard de pregătire a personalului navigant şi tehnico-ingineresc, ciclului de fabricaţie al componentelor pentru modernizarea avioanelor, precum şi al celor necesare modernizării infrastructurii de aerodrom,

luând în considerare faptul că realizarea capabilităţii operaţionale aeriene în anul 2017 este condiţionată de semnarea contractului de achiziţie cu Guvernul Republicii Portugheze în luna iunie 2013 şi a contractului de tip LOA în luna septembrie 2013, orice amânare determinând pierderea suveranităţii spaţiului aerian naţional,

ţinând seama că amânarea semnării contractelor din lipsa finanţării la termenele precizate determină amânarea realizării capabilităţii operaţionale aeriene cu un an,

luând în considerare faptul că aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2012 privind stabilirea unor măsuri pentru eliberarea benzilor de frecvenţe radio 830-862 MHz, 1747,5-1785 MHz, 1842,5- 1880 MHz şi 2500-2690 MHz, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012, aprobată prin Legea nr. 165/2012, se modifica şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) echivalentul în lei al sumei de 59,4 milioane de euro, din cuantumul taxei de licenţă achitate de fiecare dintre câştigătorii procedurilor de selecţie organizate pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio în benzile de frecvenţe radio eliberate de MApN.”

2. La articolul 3, după alineatul (5) se introduc cinci noi alineate, alineatele (51)-(55), cu următorul cuprins:

„(51) Din suma încasată potrivit alin. (4), ANCOM virează echivalentul în lei al sumei de 97 milioane euro la o poziţie distinctă de venituri ale bugetului de stat şi comunică MApN.

(52) După virarea sumei prevăzute la alin. (51) se autorizează Ministerul Finanţelor Publice, la propunerea MApN, să majoreze veniturile bugetului de stat la o poziţie distinctă, precum şi cheltuielile bugetului de stat şi cheltuielile curente şi de capital prevăzute în bugetul MApN.

(53) Sumele cuprinse în bugetul MApN potrivit alin. (52) se utilizează exclusiv pentru realizarea Fazei 1 a Etapei de tranziţie iniţială a Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului «Avion multirol al Forţelor Aeriene».

(54) Sumele rămase neutilizate la sfârşitul anului bugetar, determinate ca diferenţă între veniturile încasate potrivit alin. (52) şi plăţile efectuate, se virează de către unitatea Trezoreriei Statului, la solicitarea MApN, din contul de venituri ale bugetului de stat în care au fost încasate într-un cont de disponibil deschis pe numele MApN la Trezoreria Statului.

(55) Sumele virate în contul prevăzut la alin. (54) se transferă în primele 5 zile lucrătoare ale anului următor de către MApN în contul de venituri ale bugetului de stat urmând procedura de la alin. (52) şi se utilizează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.”

3. La articolul 3, alineatele (6) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(6) Diferenţa dintre sumele efectiv încasate cu titlu de taxă de licenţă conform alin. (4) şi sumele prevăzute la alin. (1) lit. b) şi alin. (51) se virează la bugetul de stat.

(7) Prin derogare de la prevederile art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, ANCOM va vira sumele prevăzute la alin. (1) lit. b), alin. (51) şi (6) în termen de 5 zile lucrătoare de la data încasării lor potrivit alin. (4), în următoarea ordine:

a) suma prevăzută la alin. (51);

b) suma prevăzută la alin. (1) lit. b);

c) suma prevăzută la alin. (6).”

4. La articolul 4, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Obligaţia ANCOM de a efectua viramentul sumelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), alin. (51) şi (6) se execută la nivelul sumelor în lei încasate potrivit art. 3 alin. (4).”

Art. II. - (1) Sumele obţinute de Ministerul Apărării Naţionale potrivit dispoziţiilor art. 50 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale din valorificarea activelor fixe corporale de natura terenurilor, amenajărilor de terenuri şi clădiri se utilizează exclusiv pentru realizarea Fazei 1 a Etapei de tranziţie iniţială a Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului „Avion multirol al Forţelor Aeriene”.

(2) Sumele obţinute de Ministerul Apărării Naţionale din valorificarea bunurilor prevăzute la alin. (1) se virează la o poziţie distinctă de venituri ale bugetului de stat.

(3) După virarea sumelor conform alin. (2) se autorizează Ministerul Finanţelor Publice, la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, să majoreze veniturile bugetului de stat la o poziţie distinctă, precum şi cheltuielile bugetului de stat şi cheltuielile curente şi de capital prevăzute în bugetul Ministerului Apărării Naţionale.

(4) Sumele rămase neutilizate la sfârşitul anului bugetar, determinate ca diferenţă între veniturile încasate potrivit alin. (2) şi plăţile efectuate, se virează de către unitatea Trezoreriei Statului, la solicitarea Ministerului Apărării Naţionale, din contul de venituri ale bugetului de stat în care au fost încasate Intr-un cont de disponibil deschis pe numele Ministerului Apărării Naţionale la Trezoreria Statului.

(5) Sumele virate în contul prevăzut la alin. (4) se transferă în primele 5 zile lucrătoare ale anului următor de către Ministerul Apărării Naţionale în contul de venituri ale bugetului de stat urmând procedura de la alin. (3) şi se utilizează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.

Art. III. - Fondurile destinate derulării Fazei 1 a Etapei de tranziţie iniţială a Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului „Avion multirol al Forţelor Aeriene” se asigură potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2012 privind stabilirea unor măsuri pentru eliberarea benzilor de frecvenţe radio 830-862 MHz, 1747.5-1785 MHz, 1842,5-1880 MHz şi 2500-2690 MHz, aprobată prin Legea nr. 165/2012, precum şi ale art. II şi în completare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul apărării naţionale,

Mircea Duşa

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

Viceprim-ministru,

Gabriel Oprea

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 19 iunie 2013.

Nr. 62.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 39/2012 pentru aprobarea strategiei de privatizare a Societăţii Naţionale „Nuclearelectrica” - S.A. Bucureşti

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 39/2012 pentru aprobarea strategiei de privatizare a Societăţii Naţionale „Nuclearelectrica” - S.A. Bucureşti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 25 ianuarie 2012, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) acordarea dreptului de preferinţă de subscriere la preţul de vânzare al acţiunilor nou-emise în cadrul ofertei publice primare de acţiuni acţionarilor privaţi existenţi ai Societăţii Naţionale «Nuclearelectrica» - S.A. Bucureşti asupra unui pachet de acţiuni nou-emise, reprezentând 1,077% din capitalul social existent, proporţional cu cota deţinută anterior majorării capitalului social. Acţiunile nesubscrise ca urmare a neexercitării dreptului de preferinţă vor fi anulate, prin derogare de la prevederile art. 192 alin. (2) lit. b) din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru exercitarea dreptului de preferinţă de către acţionarii existenţi la achiziţionarea de acţiuni nou-emise nu se va întocmi un prospect de ofertă publică potrivit prevederilor specifice pieţei de capital. Acţionarii privaţi existenţi îşi vor putea exercita dreptul de preferinţă la achiziţionarea de acţiuni nou-emise în intervalul perioadei de ofertă;”.

2. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - (1) în virtutea dreptului de preferinţă prevăzut de lege, acţionarilor privaţi existenţi ai Societăţii Naţionale «Nuclearelectrica» - S.A. Bucureşti li se alocă un număr de acţiuni reprezentând 1,077% din capitalul social al societăţii.

(2) Oferta publică primară cu privire la un număr de acţiuni reprezentând 10% din capitalul social al Societăţii Naţionale «Nuclearelectrica» - S.A. Bucureşti va fi structurată în 3 tranşe după cum urmează:

a) tranşa investitorilor instituţionali este acea tranşă în care sunt acceptate exclusiv subscrieri ale investitorilor instituţionali şi căreia îi sunt alocate un număr de acţiuni reprezentând 85% din numărul total al acţiunilor care fac obiectul ofertei publice primare. Categoria investitorilor instituţionali include: instituţii de credit, firme de investiţii, organisme de plasament colectiv - fonduri de investiţii, societăţi de investiţii şi/sau societăţi de administrare a investiţiilor; societăţi de asigurare, fonduri de pensii şi societăţi de administrare a respectivelor fonduri de pensii; traderi şi companii fiduciare;

b) tranşa subscrierilor mari este acea tranşă în care sunt acceptate subscrieri mai mari de 15.001 acţiuni ale investitorilor care nu sunt investitori instituţionali în condiţiile stabilite la lit. a) şi căreia îi sunt alocate un număr de acţiuni reprezentând 5% din numărul total al acţiunilor care fac obiectul ofertei publice primare;

c) tranşa subscrierilor mici este acea tranşă în care sunt acceptate subscrieri mai mici sau egale cu 15.000 de acţiuni şi mai mari de 100 de acţiuni ale investitorilor care nu sunt investitori instituţionali în condiţiile stabilite la lit. a) şi căreia îi sunt alocate un număr de acţiuni reprezentând 10% din numărul total al acţiunilor care fac obiectul ofertei publice primare.

(3) Dacă este cazul, ofertantul decide, împreună cu comisia pentru coordonarea procesului de privatizare, constituită potrivit art. 6 alin. (1), şi la recomandarea intermediarilor ofertei, realocarea acţiunilor între cele 3 tranşe, astfel cum sunt prevăzute la alin. (2), potrivit prevederilor prospectului de ofertă aprobat de Autoritatea de Supraveghere Financiară.”

3. După articolul 5 se introduc cinci noi articole, articolele 51-55, cu următorul cuprins:

„Art. 51. - (1) în tranşa investitorilor instituţionali, subscrierile pot fi efectuate de către investitorii instituţionali la orice preţ cuprins în intervalul având limita inferioară de 11,20 lei/acţiune şi limita superioară de 15,00 lei/acţiune, inclusiv capetele intervalului.

(2) Preţul de vânzare al acţiunilor în cadrul tranşei investitorilor instituţionali este stabilit după cum urmează:

a) în cazul în care numărul total de acţiuni subscrise în tranşa investitorilor instituţionali va reprezenta mai puţin de 150 % din numărul de acţiuni alocat acestei tranşe conform art. 5 alin. (2) lit. a), preţul de vânzare este stabilit la nivelul celui mai mic preţ de subscriere înregistrat în tranşa investitorilor instituţionali şi rezultat prin eliminarea extremelor;

b) în cazul în care numărul total de acţiuni subscrise în tranşa investitorilor instituţionali va reprezenta 150 % sau mai mult din numărul de acţiuni alocat pentru această tranşă potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) lit. a), preţul de vânzare este egal cu preţul la care tranşa investitorilor instituţionali este subscrisă 150 % sau, dacă un astfel de preţ nu există, preţul de vânzare este egal cu preţul la care tranşa investitorilor instituţionali este subscrisă la nivelul de subscriere imediat superior celui de 150%.

(3) Preţul stabilit potrivit prevederilor alin. (2) se aplică tuturor investitorilor instituţionali care dobândesc acţiuni în cadrul tranşei investitorilor instituţionali, potrivit prevederilor prospectului de ofertă.

(4) Alocarea acţiunilor în cadrul tranşei investitorilor instituţionali se realizează de către comisia pentru coordonarea procesului de privatizare, cu luarea în considerare a criteriilor calitative menţionate în prospectul de ofertă, la recomandarea şi împreună cu intermediarii ofertei, selectaţi cu respectarea prevederilor art. 4.

Art. 52. - (1) Pentru tranşa subscrierilor mari toate subscrierile se realizează la preţul de 15,00 lei/acţiune, reprezentând limita superioară a intervalului de preţ prevăzut la art. 51 alin. (1).

(2) Preţul de vânzare al acţiunilor în cadrul tranşei subscrierilor mari este egal cu preţul la care se vând acţiunile în cadrul tranşei investitorilor instituţionali determinat potrivit prevederilor art. 51 alin. (2).

(3) Alocarea acţiunilor în cadrul tranşei subscrierilor mari se realizează prin metoda de alocare pro-rata potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile prospectului de ofertă.

Art. 53. - (1) Pentru tranşa subscrierilor mici toate subscrierile se realizează la preţul de 15,00 lei/acţiune, reprezentând limita superioară a intervalului de preţ prevăzut la art. 51 alin. (1).

(2) Preţul de vânzare al acţiunilor în cadrul tranşei subscrierilor mici este stabilit după cum urmează:

a) pentru oricare investitori, inclusiv salariaţi, care au subscris în primele 3 zile lucrătoare din cadrul perioadei de ofertă, preţul de vânzare reprezintă 92% din preţul stabilit potrivit prevederilor art. 51 alin. (2);

b) pentru oricare investitori, inclusiv salariaţi, care au subscris începând cu cea de-a patra zi lucrătoare din cadrul perioadei de ofertă, preţul de vânzare reprezintă 97% din preţul stabilit potrivit prevederilor art. 51 alin. (2).

(3) Preţul de vânzare al acţiunilor în cadrul tranşei subscrierilor mici determinat potrivit prevederilor alin. (2) poate fi mai mic decât limita inferioară a intervalului de preţ stabilit potrivit prevederilor art. 51 alin. (1)şi cu respectarea prevederilor art. 3 alin. (4).

(4) Alocarea acţiunilor în cadrul tranşei subscrierilor mici se realizează prin metoda de alocare pro-rata potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi prevederilor prospectului de ofertă.

Art. 54. - (1) Preţul de vânzare în cazul acţionarilor privaţi existenţi este egal cu preţul la care se vând acţiunile în cadrul transei investitorilor instituţionali, determinat potrivit prevederilor art. 51 alin. (2).

(2) Subscrierea acţionarilor privaţi existenţi este realizată la preţul prevăzut la alin. (1), în termen de 3 zile lucrătoare de la data închiderii perioadei de derulare a ofertei publice primare.

Art. 5S. - (1) Durata ofertei publice primare este stabilită, prin derogare de la prevederile art. 17 din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2002, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit prevederilor legale în vigoare în domeniul pieţei de capital şi reglementărilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare/Autorităţii de Supraveghere Financiară, şi va fi înscrisă în prospectul de ofertă.

(2) Derularea ofertei publice primare se realizează potrivit termenilor şi condiţiilor stabilite în prospectul de ofertă aprobat de Autoritatea de Supraveghere Financiară.”

4. La articolul 6 alineatul (4), după litera g) se introduc două noi litere, literele h) şi i), cu următorul cuprins:

„h) decide, dacă este cazul, împreună cu ofertantul şi la recomandarea intermediarilor ofertei, realocarea acţiunilor între tranşele prevăzute la art. 5 alin. (2), potrivit prevederilor prospectului de ofertă aprobat de Autoritatea de Supraveghere Financiară;

i) realizează, la recomandarea şi împreună cu intermediarii ofertei, alocarea acţiunilor în cadrul tranşei investitorilor instituţionali, potrivit prevederilor prospectului de ofertă aprobat de Autoritatea de Supraveghere Financiară.”

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul economiei,

Varujan Vosganian

Ministrul delegat pentru energie,

Constantin Niţă

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 19 iunie 2013.

Nr. 380.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru declararea zilei de 26 iunie 2013 zi de doliu naţional pe teritoriul României

 

În memoria victimelor gravului accident rutier din Muntenegru,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 6 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se declară ziua de 26 iunie 2013 zi de doliu naţional pe teritoriul României.

Art. 2. - (1) în ziua de 26 iunie 2013 toate instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale au obligaţia arborării drapelului României în berna.

(2) Drapelul României în bernă se mai arborează:

a) la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituţiilor de învăţământ de orice grad, instituţiilor de cultură şi misiunilor diplomatice ale României;

b) la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi în aeroporturi, porturi, gări şi autogări;

c) ca pavilion pe navele de orice fel şi pe alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc.

(3) Aceeaşi obligaţie revine şi persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reşedinţă.

Art. 3. - În ziua de 26 iunie 2013 posturile naţionale de radio şi televiziune, precum şi instituţiile de cultură îşi vor adapta programul în mod corespunzător.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

p. Ministrul afacerilor externe,

Radu Podgorean,

secretar de stat

 

Bucureşti, 25 iunie 2013.

Nr. 410.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

GUVERNUL ROMÂNIEI

AGENŢIA NAŢIONALA DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

pentru abrogarea Ordinului directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 31/2013 pentru aprobarea Actului adiţional nr. 3 la Protocolul de colaborare nr. 429.312/1.404/2010 încheiat între Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România privind modul de efectuare a operaţiunilor de publicitate imobiliară, în aplicarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 309/2010

 

Având în vedere prevederile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 12 lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, Hotărârea Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 5 din 25 aprilie 2013, prin care s-a luat act de notificarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România cu privire la rezilierea Actului adiţional nr. 3 la Protocolul de colaborare nr. 429.312/1.404/2010 încheiat între Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România privind modul de efectuare a operaţiunilor de publicitate imobiliară, în aplicarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România nr. 32 din 25 aprilie 2013,

în temeiul art. 3 alin. (8) din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se abrogă Ordinul directorului genera! al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 31/2013 pentru aprobarea Actului adiţional nr. 3 la Protocolul de colaborare nr. 429.312/1.404/2010 încheiat între Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România privind modul de efectuare a operaţiunilor de publicitate imobiliară, în aplicarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 309/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 22 ianuarie 2013.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Marius Arthur Ursu

 

Bucureşti, 6 iunie 2013.

Nr. 501.

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis „Implementarea strategiilor de dezvoltare locală şi a proiectelor de cooperare”

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 63.137 din 23 aprilie 2013, întocmit de Direcţia generală dezvoltare rurală - Autoritatea de management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi ale anexei nr. II la Regulamentul (CE) nr. 1.974/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR),

ţinând cont de prevederile măsurilor 41 „Implementarea strategiilor de dezvoltare locală” şi 421 „Implementarea proiectelor de cooperare” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR), aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. CE (2008) 3.831 din 16 iulie 2008, cu modificările şi completările ulterioare,

luând în considerare prevederile art. 1, 22 şi 23 din Hotărârea Guvernului nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 3 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 137/2007,

în baza prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.998/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 şi 88 din tratat ajutoarelor de minimis,

în temeiul art. 7 alin. (5) şi (6) din Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Schema de ajutor de minimis, aferentă măsurilor 41 şi 421 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR), cu titlul „Implementarea strategiilor de dezvoltare locală şi a proiectelor de cooperare”, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Dumitru Daniel Botănoiu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 18 iunie 2013.

Nr. 512.

 

ANEXĂ

 

SCHEMA DE AJUTOR DE MINIMIS

„Implementarea strategiilor de dezvoltare locală şi a proiectelor de cooperare”

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prin prezenta schemă se acordă un ajutor de minimis transparent beneficiarilor eligibili conform fişelor tehnice ale măsurilor 41 „Implementarea strategiilor de dezvoltare locală” şi 421 „Implementarea proiectelor de cooperare” din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), cu respectarea prevederilor art. 64 din Regulamentul (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Art. 2. - (1) în cadrul prezentei scheme, acordarea de alocări financiare nerambursabile destinate beneficiarilor se face cu respectarea criteriilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1.998/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratatul ajutoarelor de minimis, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 379 din 28 decembrie 2006, denumit în continuare Regulament

(2) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prin Autoritatea de management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (AM-PNDR), este autoritatea responsabilă pentru această schemă, iar implementarea prezentei scheme se asigură prin Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) şi grupurile de acţiune locală (GAL).

Art. 3. - în sensul prezentei scheme, următorii termeni se definesc astfel:

a) întreprindere - entitate implicată într-o activitate economică, indiferent de forma juridică a acesteia şi de modul de finanţare, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 364/2004 al Comisiei din 25 februarie 2004 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001 privind extinderea sferei de aplicare a acestuia la ajutoarele pentru cercetare şi dezvoltare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 63 din 28 februarie 2004;

b) întreprinderi în dificultate, în sensul prevederilor Comunicării Comisiei „Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor în aflate dificultate”1, reprezintă:

(i) societatea cu răspundere limitată, când se constată pierderea a mai mult de jumătate din capitalul social şi a mai mult de un sfert din capital în ultimele 12 luni;

(ii) societatea în care cel puţin o parte din asociaţi răspunde nelimitat de datoriile întreprinderii, atunci când s-a pierdut mai mult de jumătate din capitalul propriu, aşa cum reiese din evidenţele contabile ale societăţii, şi când mai mult de un sfert din acest capital s-a pierdut în decursul ultimelor 12 luni;

(iii) orice întreprindere, indiferent de forma juridică, care întruneşte condiţiile pentru a fi supusă unei proceduri prevăzute de legislaţia privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului.

Chiar în cazul în care niciuna dintre condiţiile prevăzute la pct. (i), (ii) sau (iii) nu este îndeplinită, o firmă este considerată în dificultate când prezintă simultan următoarele simptome: cifra de afaceri este în scădere, înregistrează pierderi, acumulează datorii, scade fluxul de numerar;

c) Programul Naţional de Dezvoltare Rurală - documentul programatic în baza căruia, potrivit Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005, vor fi accesate sumele alocate pentru România pentru perioada de programare 2007-2013, denumit în continuare PNDR;

d) Ghidul solicitantului - set de instrucţiuni cu privire la evaluarea, selectarea, contractarea şi plata proiectelor, elaborat pentru fiecare măsură din PNDR, disponibil la nivel local şi central şi pe site-ul APDRP şi MADR;

e) grup de acţiune locală - GAL - parteneriat local constituit din diverşi reprezentanţi ai sectorului public, privat şi ai societăţii civile, selectat;

f) fişa tehnică a măsurii - mijlocul prin care se implementează o prioritate, asigurând cadrul cofinanţării proiectelor atât din FEADR, cât şi din bugetul naţional;

g) produsele agricole - produsele enumerate în anexa I la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, cu excepţia produselor pescăreşti şi de acvacultura, reglementate de Regulamentul (CE) nr. 104/2000 al Consiliului din 17 decembrie 1999 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor pescăreşti şi de acvacultura, a produselor clasificate la codurile NC 4502, 4503 şi 4504 (articole din plută) şi a produselor care imită sau înlocuiesc laptele şi produsele lactate, menţionate în Regulamentul CE nr. 1.234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP*);

h) transformarea produselor agricole - reprezintă orice operaţiune efectuată asupra unui produs agricol, care are drept rezultat un produs care este, de asemenea, un produs agricol, cu excepţia activităţilor realizate în exploataţii agricole, necesare pentru pregătirea unui produs animal sau vegetal pentru prima vânzare;

i) comercializarea produselor agricole - deţinerea sau expunerea unui produs agricol în vederea vânzării, a punerii în vânzare, a livrării sau a oricărei altei forme de introducere pe piaţă, cu excepţia primei vânzări de către un producător primar către revânzători sau operatori şi a oricărei altei activităţi de pregătire a produsului pentru această primă vânzare; o vânzare efectuată de un producător primar către consumatorii finali este considerată comercializare în cazul în care aceasta are loc în locaţii distincte, rezervate în acest scop.


1 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 244 din 1 octombrie 2004, p. 2.

 

CAPITOLUL II

Obiectivul schemei de ajutor de minimis

 

Art. 4. - Obiectivul general al prezentei scheme este cel din Planul naţional strategic pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi vizează implementarea strategiilor şi proiectelor integrate de dezvoltare locală în vederea creşterii competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier, îmbunătăţirii mediului şi a spaţiului rural, creşterii calităţii vieţii şi diversificării activităţilor economice din spaţiul rural, precum şi participarea GAL la proiecte de cooperare.

 

CAPITOLUL III

Necesitatea implementării schemei

 

Art. 5. - Prin promovarea acestei scheme se are în vedere îndeplinirea obiectivelor celor 3 axe ale PNDR prin intermediul strategiilor integrate de dezvoltare, elaborate de actorii locali, organizaţi în GAL, precum şi implementarea proiectelor de cooperare transnaţională între România şi alte state membre sau/şi interteritorială între GAL-uri şi alte grupuri/parteneriate, care funcţionează după principiul LEADER, sau oricare alte grupuri rurale organizate după metoda LEADER şi recunoscute de statul membru.

 

CAPITOLUL IV

Domeniul de aplicare

 

Art. 6. - (1) Prezenta schemă se aplică pentru implementarea proiectelor prevăzute în strategia de dezvoltare locală, proprie fiecărui GAL autorizat, în baza cărora au fost selectate de AM-PNDR, precum şi pentru implementarea proiectelor iniţiate de GAL ce vizează acţiuni de cooperare şi care nu au fost cuprinse în strategia de dezvoltare locală.

(2) Prin această schemă se pot acorda ajutoare de minimis întreprinderilor care activează în toate sectoarele economiei, cu excepţia:

a) ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele pescuitului şi acvaculturii, reglementate de Regulamentul (CE) nr. 104/2000;

b) ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în producţia primară de produse agricole, astfel cum sunt enumerate în anexa I la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;

c) ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în procesarea şi comercializarea produselor agricole, astfel cum sunt enumerate în anexa I la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în următoarele cazuri:

(i) atunci când valoarea ajutorului este stabilită pe baza preţului sau a cantităţii produselor în cauză, achiziţionate de la producătorii primari sau introduse pe piaţă de întreprinderile în cauză;

(ii) atunci când ajutorul este condiţionat de transferarea lui parţială sau integrală către producătorii primari;

d) ajutoarelor destinate activităţilor legate de export către ţări terţe sau către state membre, respectiv ajutoarelor legate direct de cantităţile exportate, ajutoarelor destinate înfiinţării şi funcţionării unei reţele de distribuţie sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export;

e) ajutoarelor subordonate folosirii mărfurilor naţionale în locul celor importate;

f) ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul cărbunelui, în sensul Regulamentului (CE) nr. 1.407/2002 al Consiliului din 23 iulie 2002 privind ajutorul de stat pentru industria cărbunelui;

g) ajutoarelor pentru achiziţia de vehicule de transport rutier de mărfuri, acordate întreprinderilor care efectuează transport rutier de mărfuri în numele terţilor.

 

CAPITOLUL V

Criterii de eligibilitate privind beneficiarii

 

Art. 7. - Beneficiarii ajutorului de minimis acordat prin prezenta schemă respectă următoarele condiţii;

a) nu sunt „întreprinderi în dificultate” conform Comunicării

Comisiei „Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate”;

b) nu au fost obiectul unei decizii a Comisiei Europene de recuperare a unui ajutor de stat sau, în cazul în care au făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta a fost deja executată şi creanţa integral recuperată;

c) valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate beneficiarilor pe o perioadă de 3 ani consecutivi (2 ani fiscali precedenţi şi anul fiscal în curs), cumulată cu valoarea alocării financiare acordate în conformitate cu prevederile prezentei scheme, nu depăşeşte echivalentul în lei a 200.000 euro. În cazul în care valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi pe o perioadă de 3 ani consecutivi (calculată conform precizărilor anterioare), cumulată cu valoarea alocării financiare ce poate fi acordată în conformitate cu prevederile prezentei scheme, depăşeşte pragul de minimis menţionat mai sus, solicitantul nu poate beneficia de prevederile schemei nici chiar pentru acea fracţiune din ajutor care nu depăşeşte acest plafon. Ajutorul de minimis nu se cumulează cu ajutorul de stat acordat în legătură cu aceleaşi costuri eligibile, în cazul în care o asemenea cumulare ar avea drept rezultat o intensitate a ajutorului care depăşeşte intensitatea ajutorului stabilită pentru condiţiile speciale ale fiecărui caz de un regulament de scutire pe categorii sau de o decizie adoptată de Comisia Europeană;

d) îndeplinesc condiţiile specifice prevăzute în fişele măsuri 41 şi 421 din cadrul axei LEADER a PNDR, precum şi cele din Ghidul solicitantului pentru accesarea măsurii 41 „Implementarea strategiilor de dezvoltare locală” şi ale Ghidului solicitantului pentru accesarea măsurii 421 „Implementarea proiectelor de cooperare”.

 

CAPITOLUL VI

Bugetul schemei şi tipul de ajutor

 

Art. 8. - (1) Schema de ajutor de minimis se aplică de la data aprobării acesteia până la 30 iunie 2014.

(2) Plata ajutorului de minimis se efectuează până la 31 decembrie 2015, în limita bugetului alocat pentru aceasta.

(3) Bugetul maxim estimat al schemei de ajutor de minimis este de:

a) 182,888.790 euro sprijinul public nerambursabil aferent componentei 413 „Calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale” de la măsura 41 „Implementarea strategiilor de dezvoltare locală*;

b) 8.879.074 euro sprijinul public nerambursabil aferent măsurii 421 „Implementarea proiectelor de cooperare”.

(4) Numărul maxim estimat al beneficiarilor de sprijin financiar în cadrul acestei scheme este de 2.600 aferent măsurii 41 şi de 302 aferent măsurii 421.

(5) în cazul în care legislaţia Uniunii Europene în domeniul acordării ajutoarelor de minimis se modifică, prevederile prezentei scheme de ajutor de minimis vor fi modificate corespunzător.

Art. 9. - Sprijinul nerambursabil este acordat pentru implementarea strategiilor de dezvoltare locală şi proiectelor de cooperare. Proiectele ce vor fi implementate prin axa LEADER, respectiv prin măsura 41 şi măsura 421 sunt proiecte mici care vor trebui să respecte urî plafon de maximum 200.000 euro cofinanţare publică, iar valoarea totală a investiţiei nu va depăşi 400.000 euro.

 

CAPITOLUL VII

Procedura de implementare a schemei

 

Art. 10. - (1) Pentru a beneficia de ajutorul acordat prin prezenta schemă, solicitantul depune la GAL o cerere de finanţare, în condiţiile şi însoţită de documentele solicitate în ghidurile solicitantului aferente”măsurii 41 şi/sau măsurii 421 din PNDR, iar acordarea sprijinului financiar prevăzut în cadrul acestei scheme se face în baza unui contract de finanţare încheiat între APDRP şi beneficiar.

(2) Pentru contractele aflate în derulare, APDRP va demara procedura de încheiere a actelor adiţionale prin care beneficiarii îşi asumă obligaţia respectării prevederilor prezentei scheme de ajutor de minimis.

Art. 11. - (1) Cererea de finanţare este însoţită de o declaraţie pe propria răspundere prin care beneficiarul certifică faptul că nu este îndeplinită nicio condiţie pentru a fi considerat „firmă în dificultate”, conform Comunicării Comisiei „Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate”, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1.

(2) APDRP verifică respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (1), potrivit datelor privind situaţia financiară prezentată de beneficiar.

(3) Solicitantul depune, de asemenea, o declaraţie pe propria răspundere referitoare la ajutoarele de minimis primite conform Regulamentului şi alte ajutoare de stat primite pentru aceleaşi cheltuieli eligibile, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2. APDRP are obligaţia de a verifica respectarea regulii de minimis.

(4) GAL şi APDRP au obligaţia de a verifica îndeplinirea tuturor condiţiilor de eligibilitate, atât cele referitoare Sa solicitant, cât şi cele referitoare Sa proiectul finanţat

(5) Ajutorul de minimis se acordă dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în prezenta schemă.

(6) APDRP îşi rezervă dreptul de a nu achita ajutorul de minimis sau de a solicita recuperarea ajutorului de minimis deja acordat, în cazul în care documentele şi informaţiile furnizate de către beneficiar în documentele depuse se dovedesc a fi incorecte şi/sau false.

Art. 12. - Detalierea modalităţii de derulare a măsurii din prezenta schemă se regăseşte în ghidurile solicitantului aferente măsurii 41 şi/sau măsurii 421 din PNDR, acestea fiind publicate pe site-urile www.madr.ro şi www.apdrp.ro

 

CAPITOLUL VIII

Reguli privind raportarea, monitorizarea şi păstrarea evidenţelor ajutoarelor

 

Art. 13. - MADR, prin APDRP, în calitate de furnizor al ajutorului de minimis, va informa în scris beneficiarii cu privire la pragul maxim al ajutorului şi caracterul de minimis al acestuia.

Art. 14. - Monitorizarea, raportarea şi păstrarea evidenţelor ajutoarelor acordate în baza prezentei scheme se fac în conformitate cu legislaţia comunitară şi cu prevederile Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/20072.

 

2 Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007, a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 28 iunie 2007.

 

Art. 15. - (1) APDRP păstrează evidenţa detaliată a ajutoarelor acordate în baza prezentei scheme pe o durată de 10 ani de la data la care ultima alocare specifică a fost acordată în baza prezentei scheme. Această evidenţă trebuie să conţină informaţii necesare pentru a demonstra respectarea condiţiilor impuse de legislaţia comunitară în domeniul ajutorului de stat, cum sunt: datele de identificare a beneficiarului, valoarea, momentul şi modalitatea acordării ajutorului, originea acestuia, durata, metoda de calcul al ajutoarelor acordate.

(2) APDRP transmite în timp util la MADR toate informaţiile necesare raportării ajutoarelor de stat către Consiliul Concurenţei/Comisia Europeană.

Art. 16. - (1) MADR şi APDRP au obligaţia de a supraveghea permanent ajutoarele de minimis acordate, aflate în derulare, şi de a dispune măsurile care se impun în cazul nerespectării” condiţiilor impuse prin prezenta schemă sau prin legislaţia naţionala ori europeană aplicabilă la momentul respectiv.

(2) MADR, pe baza datelor şi informaţiilor primite de la APDRP, are obligaţia de a transmite Consiliului Concurenţei, în formatul şi în termenul prevăzute de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007, toate datele şi informaţiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de stat la nivel naţional.

(3) în cazul în care MADR nu are date definitive privind valoarea ajutorului de stat, acesta va transmite valori estimative.

(4) MADR va transmite spre informare Consiliului Concurenţei prezenta schemă în termen de 15 zile de la data adoptării acesteia, conform art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 137/2007.

Art. 17. - Beneficiarul are obligaţia de a pune la dispoziţia APDRP/MADR, în formatul şi în termenul solicitate de către acesta, toate datele şi informaţiile necesare în vederea îndeplinirii procedurilor de raportare şi monitorizare ce revin ca responsabilitate APDRP/MADR.

 

 

 

 

CAPITOLUL IX

Dispoziţii finale

 

Art. 18. - Textul prezentei scheme de ajutor de minimis este publicat integral pe pagina web a Direcţiei generale dezvoltare rurală - Autoritatea de management pentru PNDR din cadrul MADR, la adresa: http://www.madr.ro/ro/proiecte-de-acte-normative.html

Art. 19. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta schemă.

 

ANEXA Nr. 1

la schemă

 

- Model –

 

Declaraţie pe propria răspundere cu privire la neîncadrarea în categoria „firme în dificultate”

(Se completează toate rubricile din formularul-tip în limba română, prin tehnoredactare.)

 

DECLARAŢIE

 

1. Date de identificare a solicitantului

Numele sau denumirea întreprinderii.......................................................

Adresa (domiciliul sau sediul social)........................................., cod poştal..............

Telefon.........................Fax......................

E-mail.........................................................

Data înregistrării întreprinderii...................

Nr. de înmatriculare la oficiul registrului comerţului..............................

Codul de identificare fiscală.....................................................................

Codul IBAN în care se solicită transferarea alocaţiei specifice individuale (lei)............................................, deschis la Trezoreria.............................

Forma juridică...........................

Capitalul social.........................lei, deţinut de:

- persoane fizice:.......%;

- IMM1:........%.

Obiectul principal de activitate................................................

Cod CAEN.......................

Obiectul secundar de activitate2...........................................

Cod CAEN.......................

Numărul mediu scriptic anual de personal (în anul fiscal anterior).................................

Cifra de afaceri (conform ultimului bilanţ contabil anual aprobat)...........................lei

Valoare active totale (conform ultimei situaţii financiare aprobate)3.........................lei

2. O întreprindere este considerată în dificultate dacă se încadrează în unul din cazurile de mai jos (în toate cazurile prezentate, N reprezintă anul anterior depunerii cererii de finanţare, cu exerciţiu financiar complet.).

A) 1. Pentru societăţile cu răspundere limitată şi societăţile pe acţiuni: capitalul social (CS) scade în anul N faţă de anul N-2 cu mai mult de 50% (CS N-2- CSN >50% x CS N-2) din tabel şi în anul N fată de anul N-1 cu mai mult de 25% (CS N-1- CSN > 25% * CS N-1) - pct. 1 din tabel.

2. Pentru societăţile cu răspundere nelimitată (societate în nume colectiv, societate în comandită simplă etc.): total capitaluri (TC) scade m anul N faţă de anul N-2 cu mai mult de 50% (TCN-2 - TCN >50% x TC N-2) din tabel şi în anul N faţă de anul N-1 cu mai mult de 25% (TCN-1 – TCN >25%*TC N-1) - pct. 2 din tabel.

3. Pentru toate tipurile de întreprinderi, în cazul în care acestea se află în procedură de insolvenţă. B) Chiar dacă niciuna din condiţiile de mai sus nu se îndeplineşte, o firmă este considerată în dificultate dacă sunt îndeplinite simultan condiţiile de mai jos:

1. Cifra de afaceri (CA) scade în anul N faţă de anul N-2 cu mai mul de 50% (CA N-2- CAN > 50% x CA N-2) - pct.3 din tabel.

2. Datoriile (D) cresc în anul N faţă de anul N-2 cu mai mult de 50% (DN - D N-2 > 50% x D N-2) - pct. 4 din tabel.

3. Rezultatul net (pierderea netă) creşte în anul N faţă de anul N-2 cu mai mult de 50% (PN - P N-2> 50% x P N-2) - pct. 5 din tabel.

Date economico-financiare ale solicitantului


1 IMM sunt definite ca societăţi comerciale cu numărul mediu scriptic de personal până la 249 (inclusiv), raportat în anul anterior, şi care realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei situaţii financiare aprobate. Prin active totale se înţelege active imobilizate plus active circulante plus cheltuieli în avans.

2 Se completează dacă finanţarea se solicită pentru unul dintre obiectivele secundare de activitate.

3 Prin active totale se înţelege active imobilizate plus active circulante plus cheltuieli în avans.

 

Indicator

31 dec. N-2

(lei)

31 dec. N-1

(lei)

31 dec. N

(lei)

Indicator 1

Indicator 2

Indicator

Indicator

Indicator final

 

A

B

C

D=A-C

E = B-C

F = 50% x A

G = 25% x B

D > F?

E > G?

1. Capital social subscris şi vărsat

(simultan D > F si E>G)

Rând 20, col. 1 din bilanţ

Rând 20, col. 2 din bilanţ

Rând 20 col. 2 din bilanţ

 

 

 

 

Da/Nu

Da/Nu

2. Total capitaluri

Rând 34, col. 1 din bilanţ

Rând 34, col. 2 din bilanţ

Rând 34, col. 2 din bilanţ

 

 

 

 

Da/Nu

Da/Nu

3. Cifra de afaceri

Rând 01, col. 1 din CPP

Rând 01 col. 2 din CPP

Rând 01, col. 2 din CPP

 

 

 

X

Da/Nu

 

 

 

 

 

D = C- A

E = C-B

F = 50%xA

G = 25% x B

 

 

4. Total datorii

Rând 11 + Rând 14, col. 1 din bilanţ

Rând 11 + Rând 14, col. 2 din bilanţ

Rând 11 + Rând 14, col. 2 din bilanţ

 

 

 

X

Da/Nu

 

5. Rezultatul (pierderea) net/ă

Rând 65, col. 1 din CPP pt. pierdere

Rând 65, col. 2 din CPP pt. pierdere

Rând 65, col. 2 din CPP pt. pierdere

 

 

 

X

Da/Nu

 

 

Explicaţii:

a) <Bilanţ> reprezintă formularul de bilanţ prescurtat - Formularul 10 din Situaţiile financiare anuale.

b) <CPP> reprezintă contul de profit şi pierdere - Formularul 20 din Situaţiile financiare anuale.

c) Dacă pentru indicatorii prevăzuţi la pct. 3, 4 şi 5 din tabel răspunsurile la întrebările din coloanele „Indicator final” sunt afirmative, atunci întreprinderea este în dificultate; pentru indicatorii prevăzuţi la poziţiile 1 şi 2 răspunsurile din col. D > F şi E > G trebuie să fie afirmative simultan pentru a considera că întreprinderea este în dificultate.

d) Pentru societăţile care raportează pe bilanţ detaliat, pentru indicatorul Total capitaluri se va avea în vedere rândul 85 col. 1 (2) din bilanţ, pentru indicatorul Total datorii vor avea în vedere rândurile 45 + 56 col. 1(2) din bilanţ.

În cazul societăţilor care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi start-up şi totodată nu au 3 exerciţii financiare încheiate, se completează tabelul de mai jos:

 

Indicator

31 dec. N-1 (lei)

31 dec. N

(lei)

Indicator 2

Indicator

Indicator

Indicator final

 

B

C

E = B-G

F = 50% x B

G = 25% x B

E > F?

E > G?

1. Capital social subscris si vărsat (E>G)

Rând 20, col. 2 din bilanţ

 

 

X

 

X

Da/Nu

2. Total capitaluri

Rând 34, col. 2 din bilanţ

Rând 34, col. 2 din bilanţ

 

X

 

X

Da/Nu

3. Cifra de afaceri

Rând 01, col. 2 din CPP

Rând 01, col. 2 din CPP

 

 

X

Da/Nu

 

 

 

 

E = C-B

F=50% x B

-

 

 

4. Total datorii

Rând 11 + Rând 14, col. 2 din bilanţ

Rând 11 + Rând 14, col. 2 din bilanţ

 

 

X

Da/Nu

 

5. Rezultatul (pierderea) net/ă

Rând 65, col. 2 din CPP pt. pierdere

 

 

 

X

Da/Nu

 

 

Explicaţii:

Pentru indicatorii prevăzuţi la poziţiile 1 şi 2 răspunsurile din col. E > G trebuie să fie afirmative pentru a considera că întreprinderea este în dificultate; dacă pentru indicatorii prevăzuţi la pct. 3, 4 şi 5 din tabel răspunsurile la întrebările din coloana „Indicator final” (E > F) sunt simultan afirmative, atunci întreprinderea este în dificultate.

De asemenea, se declară pe propria răspundere următoarele:

3.1. Nu se află în procedură de executare silită, reorganizare judiciară, faliment, închidere operaţională, dizolvare, lichidare sau administrare specială, nu are activităţile suspendate sau alte situaţii similare reglementate de lege.

3.2. La data depunerii cererii de finanţare nu înregistrează debite la bugetul de stat, respectiv la bugetele locale sau provenind din neplata contribuţiilor de asigurări sociale, a contribuţiilor de asigurări pentru şomaj, a contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi a contribuţiilor pentru asigurările sociale de sănătate.

3.3. Nu a fost emis un ordin de recuperare a unui ajutor de stat ca urmare a unei decizii anterioare, iar acest ordin nu a fost deja executat.

Subsemnatul (a), .........................................., identificat (ă) cu B.I./C.I. seria ........ nr. ................. eliberat(ă) de .................. la data de ................. cu domiciliul în localitatea ............................. str. .............................. nr. ......... bl. ........ sc. ....., ap. ....... sectorul/judeţul ....................... funcţia ................................ în calitate de reprezentant legal al întreprinderii ............................. declar pe propria răspundere că toate informaţiile furnizate şi consemnate în prezenta cerere sunt corecte şi complete.

Înţeleg că orice omisiune sau incorectitudine în prezentarea informaţiilor în scopul de a obţine avantaje pecuniare este pedepsită conform legii.

Numele..............................

Funcţia...............................

Semnătura autorizată şi ştampila solicitantului4...........................

Data semnării.........................


4 Toate cererile depuse pentru această măsură vor fi semnate de aceeaşi persoană autorizată să reprezinte legal întreprinderea.

 

ANEXA Nr. 2

la schemă

 

- Model -

 

Declaraţie pe propria răspundere a solicitantului privind respectarea regulii de cumul al ajutoarelor de stat şi al ajutoarelor de minimis

(Se completează de solicitant, în limba română, prin tehnoredactare.)

 

DECLARAŢIE

 

1. Date de identificare a solicitantului

Numele sau denumirea întreprinderii.......................................................................................................................................

Adresa (domiciliul sau sediul social)...................................................................................., cod poştal..............................

Telefon.......................................Fax............

E-mail...........................................................

Data înregistrării întreprinderii............

Nr. de înmatriculare la oficiul registrului comerţului.................................................................................................................

Codul de identificare fiscală...................................................................................................................................................

Codul IBAN în care se solicită transferarea alocaţiei specifice individuale (lei)................deschis la Trezoreria................

Forma juridică..................................................................................................................................................................................

Capitalul social.........................................iei, deţinut de:

- persoane fizice:........................................................%;

- microîntreprindere:...............................................%.

Cod CAEN al activităţii finanţate prin proiect............................................................................................................................

Numărul mediu scriptic anual de personal (în anul fiscal anterior).........................................................................................

Cifra de afaceri (conform ultimei situaţii financiare anuale)...............................................................................................lei

Valoarea activelor totale (conform ultimei situaţii financiare anuale)1...............................................................................lei

 

2. Date privind ajutoarele de minimis

|_| 1. Nu am mai beneficiat de ajutor de minimis din surse locale, naţionale, comunitare sau din alte surse.


1 Active totale sunt elemente patrimoniale (bunurile întreprinderii) formate din: active imobilizate (fixe), active circulante şi financiare.

 

|_| 2. Am beneficiat de:

- alte ajutoare de minimis, primite în ultimii 3 ani (ultimii 2 ani fiscali şi anul fiscal curent):

 

Nr. crt.

Data contractării ajutorului de minimis

(an/lună/zi)

Costurile eligibile care au făcut obiectul ajutorului de minimis

Forma ajutorului de minimis*

Furnizorul ajutorului de minimis

Sursa şi actul normativ în baza căruia a beneficiat de finanţare

Suma acordată

- euro -

0

1

2

3

4

5

6

 

 

 

 

 

 

 


* Include şi facilităţile privind creditele primite (de exemplu, dobânzi subvenţionate, garanţii bancare etc.).

 

Beneficiarul declară că prin cumulul ajutoarelor de minimis prevăzute la pct. 2 cu cele acordate în cadrul Schemei de ajutor de minimis „Implementarea strategiilor de dezvoltare locală şi a proiectelor de cooperare”, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 512/2013, nu se depăşeşte suma de 200.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru activităţi din sectorul transportului rutier.

Beneficiarul declară că va notifica Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) dacă, în perioada de la depunerea proiectului până la publicarea pe site a Raportului de selecţie, a obţinut un ajutor de minimis, în vederea corectării sprijinului primit, în sensul încadrării acestuia în suma şi intensitatea maxime admise.

Beneficiarul declară că va notifica APDRP dacă, pentru realizarea investiţiei, pe întreaga perioadă de derulare a implementării proiectului va beneficia de alte ajutoare de stat (garanţii, dobânzi subvenţionate etc.) în vederea corectării sprijinului primit, în sensul încadrării acestuia în suma şi intensitatea maxime admise.

 

3. Date de identificare a reprezentantului legal

Subsemnatul (a),................................................identificat(ă) cu B.I./C.I, seria ...... nr. ............, eliberat(ă) de................... la data de ..............................., cu domiciliul în localitatea ........................... str. ......................... nr. ..., bl. .....sc. ..., ap. .... sectorul/judeţul .................................. funcţia ..................., în calitate de reprezentant legal al întreprinderii ................................... declar pe propria răspundere că toate informaţiile furnizate şi consemnate în prezenta cerere sunt corecte şi complete.

Înţeleg că orice omisiune sau incorectitudine în prezentarea informaţiilor în scopul de a obţine avantaje pecuniare este pedepsită conform legii.

 

Numele.........................................................

 

Funcţia........................................................

 

Semnătura autorizată şi ştampila solicitantului2

 

Data semnării............................................


2 Toate cererile depuse pentru această schemă vor fi semnate de aceeaşi persoană autorizată să reprezinte legal întreprinderea.

 

ACTE ALE UNIUNII NAŢIONALE A EXECUTORILOR JUDECĂTOREŞTI

 

UNIUNEA NAŢIONALA A EXECUTORILOR JUDECĂTOREŞTI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Statutului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea Congresului Extraordinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 19/2010

 

Având în vedere desfăşurarea lucrărilor Congresului XII al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din 17 mai 2013, care este legal constituit,

în conformitate cu prevederile art. 31 alin. (2) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările ulterioare, ale art. 95 alin. (5) din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 210/2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 18 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea Congresului Extraordinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 19/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea corelării Statutului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti cu prevederile Legii nr. 188/2000, republicată, cu modificările ulterioare, ale Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 210/2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu prevederile art. 669 alin. (3) pct. 7 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. - Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea Congresului Extraordinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 19/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 26 octombrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 19, alineatul (3) se abrogă.

2. La articolul 21, litera h) se abrogă.

3. La articolul 69, alineatul (1) se abrogă.

4 Anexa nr. 1 la statut se abrogă.

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare de la data publicării.

Art. III. - Compartimentele secretariat, juridic şi informatic ale Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, precum şi secretariatele camerelor executorilor judecătoreşti vor urmări ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri.

 

Preşedintele Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti,

Cristian Mihai Jurchescu

 

Bucureşti, 17 mai 2013.

Nr. 1.