MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 392/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 392         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Sâmbătă, 29 iunie 2013

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

43. - Hotărâre cu privire la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind producerea şi punerea la dispoziţie pe piaţă a materialului de reproducere a plantelor (legea privind materialul de reproducere a plantelor) - COM (2013) 262 final

 

44. - Hotărâre cu privire la documentul european de consultare - Cartea verde privind asigurarea împotriva dezastrelor naturale si a celor provocate de om -COM (2013) 213 final

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

80 - Ordonanţă de urgenţă privind taxele judiciare de timbru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

842/303/573/845. - Ordin al ministrului transporturilor, al ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, al ministrului fondurilor europene şi al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcţi finanţaţi din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

cu privire la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind producerea şi punerea la dispoziţie pe piaţă a materialului de reproducere a plantelor (legea privind materialul de reproducere a plantelor) - COM (2013) 262 final

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale Protocolului (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere raportul comun al Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/440 din 19 iunie 2013 şi al Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală nr. XXIII/238 din 18 iunie 2013,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul constată că propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind producerea şi punerea la dispoziţie pe piaţă a materialului de reproducere a plantelor (legea privind materialul de reproducere a plantelor) - COM (2013) 262 final respectă principiul subsidiarităţii şi principiul proporţionalităţii definite de art. 5 din TUE. În urma analizării fondului propunerii şi în perspectiva negocierilor care se vor desfăşura, Senatul subliniază câteva aspecte şi aduce câteva amendamente, susţinând următoarea poziţie preliminară:

a) România susţine simplificarea legislaţiei curente în acest domeniu sub forma unui regulament pentru garantarea aplicării armonizate în toate statele membre şi asigurarea unor condiţii de concurenţă echitabile pentru toţi operatorii economici.

b) România sprijină reducerea costurilor şi a sarcinilor administrative inutile şi creşterea flexibilităţii pentru operatori, dar cu menţinerea garantării unui material de reproducere a plantelor de înaltă calitate, sănătate, identitate şi trasabilitate, precum şi asigurarea securităţii alimentelor şi a hranei pentru animale.

c) România subliniază importanţa menţinerii în continuare a serviciilor publice, astfel încât IMM-urile şi microîntreprinderile să poată beneficia de examinări tehnice şi inspecţii efectuate de către autoritatea competentă.

d) în ceea ce priveşte speciile nelistate, România salută această iniţiativă, care nu va implica sarcini administrative în plus autorităţii competente, având în vedere faptul că aplicăm încă din 2002 norme naţionale pentru speciile nelistate de legislaţia UE, cu efecte pozitive asupra calităţii materialului de reproducere a plantelor plasat pe piaţă.

e) în ceea ce priveşte art. 89 - Derogări de la plata taxelor de înregistrare:

„2. Solicitanţii cu mai puţin de 10 angajaţi şi a căror cifră anuală de afaceri sau total al bilanţului anual nu depăşeşte două milioane EUR sunt scutiţi de la plata taxelor prevăzute la articolele 87 şi 88.:

Având în vedere faptul că în România majoritatea IMM-urilor şi microîntreprinderilor din acest domeniu se încadrează în aceste prevederi (mai puţin de 10 angajaţi şi cu o cifră anuală de afaceri sau total al bilanţului anual care nu depăşeşte două milioane EUR), considerăm că activitatea autorităţii competente pentru testarea şi înregistrarea soiurilor (ISTIS) ar fi afectată considerabil şi, implicit, bugetul statului, în cazul în care nu se elimină această prevedere.

f) România consideră că cerinţele mai puţin stricte pentru soiurile vechi sunt proporţionale şi adecvate şi conduc la reducerea sarcinilor şi barierelor administrative, atât la nivelul autorităţii competente, cât şi la nivelul pieţei.

g) în ceea ce priveşte art. 5 - Registrele operatorilor profesionişti:

Salutăm iniţiativa Parlamentului European şi a Consiliului de a spori trasabilitatea materialului de reproducere a plantelor prin obligativitatea înregistrării operatorilor economici, cerinţă p_e care România o consideră ca fiind necesară şi proporţională. În legislaţia naţională este prevăzută ca obligativitate înregistrarea operatorilor care efectuează operaţiuni de producere în vederea plasării pe piaţă, prelucrarea, ambalarea, transportul şi plasarea pe piaţă a materialului, în registre proprii ale autorităţii competente din domeniu, Propunerea de regulament prevede înregistrarea acestora în registrele prevăzute de către regulamentul privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor. În acest caz, se impune întrebarea: este necesar ca toate aceste registre naţionale, existente deja în România de o lungă perioadă de timp. să fie suprimate Considerăm oportun ca propunerea de regulament să includă posibilitatea existenţei ambelor tipuri de registre, dacă acestea erau implementate înaintea publicării regulamentului.

h) în ceea ce priveşte art. 21 - Conţinutul etichetei oficiale şi al etichetei operatorului:

„2. Eticheta oficială şi eticheta operatorului sunt redactate în una dintre limbile oficiale ale Uniunii.”

România consideră necesară modificarea acestui articol, prin includerea obligativităţii redactării în două limbi oficiale ale Uniunii, dintre care una să fie de circulaţie internaţională, având în vedere faptul că în unele cazuri este dificilă înţelegerea informaţiilor înscrise pe etichetele oficiale.

i) în ceea ce priveşte art. 23 - Autorizarea operatorilor profesionişti să efectueze certificarea şi să producă etichete oficiale:

România consideră necesară adăugarea unei condiţii pentru autorizarea operatorilor profesionişti pentru certificare, respectiv: operatorii profesionişti să aibă stabilit şi implementat sistemul de management al calităţii (ISO 9001).

j) în ceea ce priveşte art. 36 - Derogări de la cerinţele de înregistrare în cazul materialului de reproducere a plantelor pentru piaţa de nişă:

„1. Articolul 14 alineatul (1) nu se aplică în cazul materialului de reproducere a plantelor care îndeplineşte toate condiţiile de mai jos:

(a) este pus la dispoziţie pe piaţă în cantităţi mici, de alte persoane decât operatorii profesionişti sau de către operatori profesionişti care au cel mult 10 angajaţi şi a căror cifră anuală de afaceri sau total al bilanţului nu depăşeşte două milioane EUR;”.

România este de acord cu propunerea Comisiei de a acorda derogări de la cerinţele de înregistrare a soiurilor în cazul materialului de reproducere a plantelor pentru piaţa de nişă, cu menţiunea că este necesară eliminarea textului prevăzut la alin. 1 lit. (a): „sau de către operatori profesionişti care au cel mult 10 angajaţi şi a căror cifră anuală de afaceri sau total al bilanţului nu depăşeşte două milioane EUR”, întrucât această derogare poate conduce la folosirea ei abuzivă şi poate fi folosită în mod regulat de către o gamă largă de operatori profesionişti (cea 90% dintre operatorii implicaţi în acest domeniu se încadrează în această definiţie), creând astfel premisele unei pieţe paralele (piaţă neagră). În cazul în care se menţine această derogare, solicităm definirea clară a noţiunii de „cantităţi mici”.

Art. 2. - Opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite către instituţiile europene şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 25 iunie 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

CRISTIAN-SORIN DUMITRESCU

 

Bucureşti, 25 iunie 2013.

Nr. 43.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

cu privire la documentul european de consultare - Cartea verde privind asigurarea împotriva dezastrelor naturale şi a celor provocate de om - COM (2013) 213 final

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi Protocolului (nr. 1) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere Raportul comun al Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/437 din 17 iunie 2013 şi al Comisiei economice, industrii si servicii nr. XXII/223 din 4 mai 2013,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Comisia pentru afaceri europene şi Comisia economică, industrii şi servicii au analizat Cartea verde privind asigurarea împotriva dezastrelor naturale şi a celor provocate de om - COM (2013) 213 final şi au hotărât adoptarea prezentului punct de vedere comun.

Plecând de la specificul dezastrelor naturale, evenimente care produc pierderi majore simultan şi reprezintă o provocare pentru sistemele de asigurări configurate să răspundă riscurilor individuale, subliniem că:

1. Este necesară instituirea unui sistem funcţional european care să asigure schimbul de bune practici în domeniu şi care să cuprindă modalităţi de reducere a riscurilor extinse dincolo de piaţa asigurărilor.

2. Dezvoltarea rezistenţei în faţa dezastrelor şi reducerea efectelor grave trebuie să stea în centrul politicilor statelor membre şi a celor europene; pe lângă funcţia pe termen lung, aceste politici pot îndeplini un important rol economic pe termen scurt, generând creştere economică şi dezvoltare durabilă.

3. Rolul autorităţilor publice este esenţial, atât în elaborarea şi aplicarea reglementărilor destinate limitării efectelor generate de dezastre, cât şi în procesul de reducere a riscurilor sistemului de asigurări.

4. Măsurile de informare şi protejare a consumatorilor pe acest segment de piaţă pot constitui obiectul unei reglementări unitare, la nivel european.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 26 iunie 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

CRISTIAN-SORIN DUMITRESCU

 

Bucureşti, 26 iunie 2013.

Nr.44.

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind taxele judiciare de timbru

 

Având în vedere modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil,

ţinând seama de faptul că evoluţia în plan legislativ menţionată nu s-a reflectat într-un mod adecvat şi la nivelul cadrului normativ privind taxele judiciare de timbru, care au rămas în principal la nivelul stabilit în anul 1997, actualizat în anul 2010 prin aplicarea indicelui de inflaţie,

pentru ca sistemul de taxare să reflecte noua structură şi dinamică a procesului civil, noile garanţii procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui proces echitabil, precum şi acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii şi pentru asigurarea logisticii necesare punerii în aplicare a noilor prevederi legale,

ţinând cont, astfel, de necesitatea asigurării, pe de o parte, a unui echilibru corespunzător între eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public calitativ şi obligaţia cetăţeanului care foloseşte acest serviciu de a contribui la susţinerea costurilor, dar şi, pe de altă parte, a transparenţei aplicării normelor în materie implicând o evidenţă clară asupra tuturor operaţiunilor pe care le implică sistemul de taxare,

luând în considerare faptul că neadoptarea în regim de urgenţă a prezentului act normativ ar conduce la conservarea unui sistem de taxare neadecvat faţă de liniile trasate prin regândirea sistemului juridic românesc odată cu adoptarea noului Cod civil şi a noului Cod de procedură civilă, cu consecinţe negative pe planul situaţiei justiţiabililor şi al nevoilor acute ale sistemului judiciar, dar şi al transparenţei şi disciplinei financiare impuse de exerciţiul colectării la buget a sumelor derivând din plata taxelor judiciare de timbru,

având în vedere că aspectele mai sus menţionate vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. 1. - (1) Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.

(2) Taxele judiciare de timbru sunt datorate, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, de către toate persoanele fizice şi juridice şi reprezintă plata serviciilor prestate de către instanţele judecătoreşti, precum şi de către Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(3) în cazurile anume prevăzute de lege, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru.

Art. 2. - Taxele judiciare de timbru se stabilesc în mod diferenţiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepţiile prevăzute de lege.

Art. 3. - (1) Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel;

a) până la valoarea de 500 lei - 8%. dar nu mai puţin de 20 lei;

b) între 501 lei şi 5.000 lei -40 lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 lei;

c) între 5.001 lei şi 25.000 lei - 355 lei + 5% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;

d) între 25.001 lei şi 50.000 lei - 1.355 lei + 3% pentru ce depăşeşte 25.000 lei;

e) între 50.001 lei şi 250.000 lei - 2.105 lei +2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;

f) peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei.

(2) Se taxează potrivit alin. (1) şi următoarele categorii de acţiuni:

a) în constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial; cererea privind repunerea părţilor în situaţia anterioară este scutită de taxă de timbru dacă este accesorie acestor cereri;

b) privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonial;

c) prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile sau de constituire a unor drepturi reale asupra acestora.

Art. 4. - (1) în cazul acţiunilor posesorii taxa judiciară de timbru se calculează la o valoare care se stabileşte la 20% din valoarea bunului a cărui posesie se solicită.

(2) Taxa judiciară de timbru pentru acţiunile care au ca obiect un dezmembrământ al dreptului de proprietate se calculează la o valoare stabilită la 20% din valoarea bunului asupra căruia poartă desmembrământul. În cazul cererilor care au ca obiect servituţi taxa judiciară de timbru se calculează prin raportare la 20% din valoarea imobilului asupra căruia se solicită constituirea servituţii.

Art. 5. - (1) Cererile în materia partajului judiciar se taxează astfel:

a) stabilirea bunurilor supuse împărţelii - 3% din valoarea acestora;

b) stabilirea calităţii de coproprietar şi stabilirea cotei-părţi ce se cuvine fiecărui coproprietar - 50 lei pentru fiecare coproprietar;

c) creanţe pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii, născute din starea de proprietate comună - 3% din valoarea creanţelor a căror recunoaştere se solicită;

d) cererea de raport - 3% din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;

e) cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive - 3% din valoarea părţii de rezervă supusă reîntregirii prin reducţiunea liberalităţilor;

f) cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia - 3% din valoarea masei partajabile.

(2) Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute de alin. (1) se formulează în cadrul aceleiaşi acţiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile.

Art. 6. - (1) Cererile de valoare redusă, soluţionate potrivit procedurii speciale prevăzute de titlul X al cărţii a VI-a din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Cod de procedură civilă, se taxează cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 2.000 lei, şi cu 200 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 2.000 lei.

(2) Cererile privind ordonanţa de plată, prevăzută de titlul IX al cărţii a VI-a din Codul de procedură civilă, se taxează cu 200 lei.

(3) Cererile de evacuare din imobilele folosite sau ocupate fără drept, soluţionate potrivit procedurii speciale prevăzute de titlul XI al cărţii a VI-a din Codul de procedură civilă, se taxează cu 100 lei.

(4) Cererile formulate pe cale de ordonanţă preşedinţială, când sunt neevaluabile în bani, se taxează cu 20 lei. Când cererea formulată pe cale de ordonanţă preşedinţială este evaluabilă în bani, aceasta se taxează cu 50 lei, dacă valoarea acesteia nu depăşeşte 2.000 lei, şi cu 200 lei, dacă valoarea ei depăşeşte 2.000 lei.

Art. 7. - Acţiunile privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice se taxează cu 100 lei.

Art. 8. - (1) Se taxează cu 100 lei următoarele acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti:

a) cereri pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept nepatrimonial;

b) cereri în anularea sau în constatarea nulităţii unui act juridic nepatrimonial;

c) cereri care privesc dreptul de folosinţă a bunului închiriat sau arendat, dacă acestea nu privesc şi plata anumitor sume de bani;

d) acţiunile în grăniţuire; în ipoteza în care prin aceeaşi cerere se revendică şi o porţiune de teren, la taxa judiciară de timbru stabilită pentru acţiunea în grăniţuire se adaugă şi taxa corespunzătoare valorii suprafeţei revendicate.

(2) Cererea privind repunerea părţilor în situaţia anterioară, când nu este accesorie acţiunii în constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial se taxează cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 5.000 lei, şi cu 300 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 5.000 lei.

Art. 9. - Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel:

a) cereri de recuzare în materie civilă - pentru fiecare participant la proces - pentru care se solicită recuzarea - 100 lei;

b) cereri de strămutare în materie civilă - 100 lei;

c) cereri de repunere în termen - 20 lei;

d) cereri de perimare - 20 lei;

e) cereri de reexaminare împotriva încheierii prin care au fost stabilite amenzile judiciare şi despăgubirile potrivit art. 190 din Codul de procedură civilă - 20 lei;

f) cereri de reexaminare împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată, formulate potrivit art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă - 20 lei;

g) cereri pentru repunerea pe rol, când suspendarea judecării se datorează părţilor - 50% din taxa judiciară de timbru pentru cererea sau acţiunea a cărei judecare a fost suspendată;

h) cereri pentru refacerea înscrisurilor şi a hotărârilor dispărute - 50 lei;

i) cereri pentru eliberarea de copii simple de pe înscrisurile aflate la dosar, atunci când sunt efectuate de către instanţă - 0,20 lei/pagină;

j) cereri pentru legalizarea de copii de pe înscrisurile aflate la dosar, pentru fiecare exemplar de copie - 1 leu/pagină;

k) cereri pentru eliberarea oricăror altor certificate prin care se atestă fapte sau situaţii rezultate din evidenţele instanţelor de judecată ori cu privire la dosarele aflate în arhiva acestora - 1 leu/pagină;

l) cereri pentru eliberarea de către instanţele judecătoreşti de copii de pe hotărârile judecătoreşti, cu menţiunea că sunt definitive, se taxează cu 5 lei pentru fiecare exemplar de copie.

Art. 10. - (1) în materia executării silite, următoarele cereri se taxează astfel:

a) cereri pentru încuviinţarea executării silite, pentru fiecare titlu executoriu - 20 lei;

b) cereri de suspendare a executării silite, inclusiv a executării provizorii - 50 lei.

(2) în cazul contestaţiei la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau !a valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestaţii nu poate depăşi suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestaţia la executare se taxează cu 100 lei.

(3) în cazul în care prin contestaţia la executare silită se invocă, în condiţiile art. 712 alin. (2) din Codul de procedură civilă, şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului, taxa de timbru se stabileşte potrivit art. 3 alin. (1).

(4) Cererile de întoarcere a executării silite se taxează, în toate cazurile, cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 5.000 lei, şi cu 300 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 5.000 lei.

Art. 11. - (1) Alte categorii de cereri se taxează după cum urmează:

a) cereri prin care părţile solicită instanţei pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească înţelegerea părţilor, inclusiv când este rezultată din acordul de mediere - 20 lei; în cazurile în care înţelegerea sau acordul de mediere priveşte transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia ori mai multor bunuri imobile, la această sumă se adaugă 50% din valoarea taxei care s-ar datora pentru acţiunea în revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac obiectul dreptului real transferat. În cazul în care înţelegerea sau acordul de mediere are ca obiect partajul, la taxa fixă se adaugă 50% din valoarea taxei calculate potrivit art. 5;

b) cereri în legătură cu măsurile asigurătorii - 100 lei; când cererile au ca obiect instituirea de măsuri asigurătorii asupra navelor şi aeronavelor se taxează cu 1.000 lei;

c) contestaţia privind tergiversarea procesului şi plângerea împotriva încheierii de soluţionare a contestaţiei - 20 iei.

Art. 12. - Cererile pentru dobândirea personalităţii juridice, pentru autorizarea funcţionării şi pentru înregistrarea unor persoane juridice se taxează după cum urmează:

a) cereri privind înregistrarea partidelor politice sau pentru modificarea statutului acestora - 300 lei;

b) cereri pentru dobândirea personalităţii juridice de către organizaţiile prevăzute în Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi pentru modificarea actelor constitutive ale acestora - 200 lei;

c) cereri pentru dobândirea personalităţii juridice de către asociaţiile fără scop lucrativ, fundaţii, uniuni şi federaţii de persoane juridice fără scop lucrativ, precum şi pentru modificarea actelor constitutive ale acestora -100 lei.

Art. 13. - Acţiunile formulate în domeniul dreptului de proprietate intelectuală se taxează după cum urmează:

a) pentru recunoaşterea dreptului de autor şi a drepturilor conexe, pentru constatarea încălcării acestora şi repararea prejudiciilor, inclusiv plata drepturilor de autor şi a sumelor cuvenite pentru opere de artă, precum şi pentru luarea oricăror măsuri în scopul prevenirii producerii unor pagube iminente, pentru asigurarea reparării acestora ori pentru restabilirea dreptului atins - 100 lei;

b) pentru recunoaşterea calităţii de inventator, de titular de brevet, a drepturilor născute din brevetul de invenţie, din contractele de cesiune şi licenţă, inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului -100 lei;

c) cererile neevaluabile în bani privitoare la drepturile conferite de marcă, desene şi modele industriale - 300 lei.

Art. 14. - (1) Acţiunile, cererile, obiecţiunile, contestaţiile introduse la instanţele judecătoreşti în temeiul Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, al Ordonanţei Guvernului nr. 10/2004 privind falimentul instituţiilor de credit, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 287/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Legii nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea şi lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, cu modificările şi completările ulterioare, se taxează cu 200 lei.

(2) Cererile de competenţa instanţelor judecătoreşti având ca obiect înregistrări în registrul comerţului se taxează cu 100 lei.

Art. 15. - Taxele judiciare de timbru pentru unele acţiuni şi cereri referitoare la raporturile de familie sunt următoarele:

a) pentru cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. a) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Codul civil - 200 lei;

b) pentru cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. b) şi c) din Codul civil - 100 lei;

c) pentru cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. d) din Codul civil - 50 lei;

d) cererea privind acordarea despăgubirilor sau pentru stabilirea prestaţiei compensatorii - 50 lei;

e) pentru cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divorţ şi care au ca obiect stabilirea locuinţei copilului, exercitarea autorităţii părinteşti, stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare a copiilor, dreptul părintelui sau al altor persoane decât părinţii de a avea legături personale cu copilul, locuinţa familiei - 20 lei fiecare cerere;

f) orice altă cerere neevaluabilă în bani - 20 lei, dacă nu sunt scutite, potrivit legii, de taxă de timbru.

Art. 16. - În materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămaţi în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează:

a) cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoaşterea dreptului pretins, precum şi pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverinţe sau a oricărui altui înscris - 50 lei;

b) cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicită şi repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ -10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei.

Art. 17. - Cererile formulate potrivit Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, se taxează după cum urmează:

a) contestaţia împotriva deciziei Colegiului director al Camerei Notarilor Publici sau, după caz, a Biroului executiv al Consiliului Uniunii Notarilor Publici prin care au fost soluţionate conflictele de competenţă dintre notarii publici -100 lei;

b) plângerile împotriva încheierii de respingere a cererii de îndeplinire a unui act notarial - 20 lei.

Art. 18. - Se taxează cu 20 lei următoarele cereri formulate potrivit Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările ulterioare:

a) cereri pentru soluţionarea conflictelor de competenţă între birourile executorilor judecătoreşti;

b) plângeri împotriva refuzului executorului judecătoresc de a-şi îndeplini atribuţiile prevăzute de lege;

c) cereri pentru supralegalizarea semnăturii şi a ştampilei executorului judecătoresc.

Art. 19. - În materie contravenţională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează cu 20 lei.

Art. 20. - Acţiunile şi cererile în materie de carte funciară, când nu pun în discuţie fondul dreptului, se taxează cu 50 lei.

Art. 21. - Cererea privind înregistrarea asociaţiilor de proprietari, de locatari sau mixte şi apelul împotriva încheierii judecătorului-delegat se taxează cu 20 lei.

Art. 22. - Cererile adresate Ministerului Justiţiei se taxează după cum urmează:

a) cereri pentru supralegalizarea înscrisurilor sau copiilor de pe înscrisuri, destinate a fi utilizate în străinătate-10 lei pentru fiecare înscris ori copie;

b) cereri pentru autorizarea traducătorilor şi interpreţilor - 300 iei;

c) cereri în vederea atestării titlului oficial de calificare român de consilier juridic şi a experienţei dobândite în România, în vederea admiterii şi practicării acesteia în celelalte state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European; pentru atestarea calificării de traducător şi interpret autorizat, în vederea exercitării acesteia în statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană; pentru atestarea calificării de expert tehnic judiciar în vederea exercitării acesteia în statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană - 100 lei;

d) cereri adresate Ministerului Justiţiei în vederea recunoaşterii calificării profesionale de traducător şi interpret autorizat sau expert tehnic judiciar, în condiţiile Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare - 100 lei.

Art. 23. - (1) Cererile pentru exercitarea apelului împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 50% din:

a) taxa datorată pentru cererea sau acţiunea neevaluabilă în bani, soluţionată de prima instanţă, dar nu mai puţin de 20 lei;

b) taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor şi acţiunilor evaluabile în bani, dar nu mai puţin de 20 lei.

(2) Apelul incident şi apelul provocat se taxează potrivit regulilor prevăzute la alin. (1).

Art. 24. - (1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 lei dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din Codul de procedură civilă.

(2) în cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 lei; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 lei.

(3) Recursul incident şi recursul provocat se taxează după regulile prevăzute la alin. (1) şi (2).

Art. 25. - (1) Se taxează cu 20 lei cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, a recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti:

a) încheierea prin care s-a dispus vânzarea bunurilor în acţiunea de partaj;

b) încheierea de suspendare a judecării cauzei;

c) hotărârile de anulare a cererii ca netimbrată, nesemnată sau pentru lipsa calităţii de reprezentant.

(2) Se taxează cu 50 lei cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti:

a) hotărârile prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat;

b) hotărârea prin care s-a luat act de renunţarea la dreptul pretins;

c) hotărârea prin care s-a luat act de renunţarea la judecată;

d) hotărârea prin care se încuviinţează învoiala părţilor.

(3) Cererea pentru exercitarea căii de atac care vizează numai considerentele hotărârii se timbrează, în toate situaţiile, cu 100 lei.

Art. 26. - (1) Pentru formularea contestaţiei în anulare se datorează taxa de 100 lei.

(2) Cererea de revizuire se taxează cu 100 lei pentru fiecare motiv de revizuire invocat.

Art. 27. - Orice alte acţiuni sau cereri neevaluabile în bani, cu excepţia celor scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit legii, se taxează cu 20 lei.

Art. 28. - Dacă legea nu prevede altfel, este scutită de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei căi de atac, ordinare şi extraordinare, împotriva hotărârii judecătoreşti prin care a fost soluţionată o acţiune sau cerere scutită, potrivit legii, de taxă judiciară de timbru.

Art. 29. - (1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la:

a) stabilirea şi plata pensiilor, precum şi alte drepturi prevăzute prin sistemele de asigurări sociale;

b) stabilirea şi plata ajutorului de şomaj, a ajutorului de integrare profesională şi a alocaţiei de sprijin, a ajutorului social, a alocaţiei de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi a altor forme de protecţie socială prevăzute de lege;

c) obligaţiile legale şi contractuale de întreţinere, inclusiv acţiunile în constatarea nulităţii, în anularea, rezoluţiunea sau rezilierea contractului de întreţinere;

d) stabilirea şi acordarea despăgubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept:

e) adopţie, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, interdicţie judecătorească, asistenţa persoanelor cu tulburări psihice, precum şi la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuţiilor ce îi revin;

f) protecţia drepturilor consumatorilor, atunci când persoanele fizice şi asociaţiile pentru protecţia consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor;

g) valorificarea drepturilor Societăţii Naţionale de Cruce Roşie;

h) exercitarea drepturilor electorale; i) cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din acestea;

j) stabilirea şi acordarea despăgubirilor civile pentru pretinse încălcări ale drepturilor prevăzute la art. 2 şi 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, cu modificările ulterioare;

k) drepturile şi interesele legitime pretinse de foştii deţinuţi şi persecutaţi pentru motive politice în perioada regimului comunist din România;

l) orice alte acţiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru.

(2) Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile, acţiunile şi căile de atac formulate de către prefect sau primar pentru anularea actelor juridice făcute ori emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile pentru dizolvarea societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a grupurilor de interes economic, formulate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

(4) Acţiunile şi cererile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici şi ale funcţionarilor publici cu statut special sunt asimilate, sub aspectul taxei judiciare de timbru, conflictelor de muncă.

(5) Pentru eliberarea de copii simple de pe înscrisurile aflate la dosar, dacă realizarea serviciilor de copiere nu se realizează de către instanţă, ci de către prestatori privaţi care funcţionează în sediul instanţei, nu se percepe taxă judiciară de timbru.

Art. 30. - (1) Sunt scutite de taxa judiciară de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia României, Guvernul României, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.

(2) în înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, în categoria venituri publice se includ: veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, inclusiv ale bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate, bugetului Trezoreriei Statului, veniturile din rambursări de credite externe şi din dobânzi şi comisioane derulate prin Trezoreria Statului, precum şi veniturile bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, veniturile bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate ori garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, precum şi veniturile bugetului fondurilor externe nerambursabile.

Art. 31. - (1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti se face de către instanţa de judecată.

(2) în cazul taxelor calculate în funcţie de valoarea obiectului cererii, valoarea (a care se calculează taxele judiciare de timbru este cea prevăzută în acţiune sau în cerere. Dacă valoarea este contestată sau apreciată de instanţă ca vădit derizorie, evaluarea se face în condiţiile art. 98 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

(3) în cererile având ca obiect dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui imobil, taxa de timbru se calculează în funcţie de valoarea impozabilă a bunului imobil. Dacă valoarea impozabilă este contestată sau apreciată de instanţă ca vădit derizorie, taxarea cererilor se va face prin raportare la grilele notariale cuprinzând valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare.

(4) Când prin cerere se solicită acordarea unor prestaţii succesive, dacă durata existenţei dreptului este nedeterminată, taxa de timbru se calculează la valoare, corespunzător valorii prestaţiei anuale.

Art. 32. - Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 33. - (1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege.

(2) Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă, obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei. Prin aceeaşi comunicare instanţa îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula. În condiţiile legii, cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanţa însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, decât după soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru.

Art. 34. - (1) Când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel.

(2) Dacă Sa momentul înregistrării cererii au fost timbrate doar o parte din capetele de cerere, acţiunea va fi anulată în parte. numai pentru acele capete de cerere pentru care nu a fost achitată taxa judiciară de timbru.

(3) Cererile reconvenţionale, cererile de intervenţie principală, precum cererile de chemare în garanţie se taxează după regulile aplicabile obiectului cererii, dacă aceasta ar fi fost exercitata pe cale principală

Art. 35. - (1) în cazul cererilor sau al acţiunilor introduse în comun de mai multe persoane, dacă obiectul procesului este un drept ori o obligaţie comună sau dacă drepturile ori obligaţiile lor au aceeaşi cauză sau dacă între ele există o strânsă legătură, taxa judiciară de timbru se datorează în solidar.

(2) Dacă legea nu prevede altfel, cererile depuse în cursul judecăţii şi care nu modifică valoarea taxabilă a cererii sau caracterul cererii iniţiale nu se taxează.

Art. 36. - (1) Dacă în momentul înregistrării sale acţiunea sau cererea a fost taxată corespunzător obiectului său iniţial, dar în cursul procesului apar elemente care determină o valoare mai mare a obiectului cererii, instanţa va pune în vedere reclamantului să achite suma datorată suplimentar până la termenul stabilit de instanţă.

(2) Dacă până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanţă reclamantul nu îndeplineşte obligaţia de plată a taxei, acţiunea ori cererea nu va putea fi anulată integral, ci va trebui soluţionată în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.

Art. 37. - În cazul în care se micşorează valoarea pretenţiilor formulate în acţiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea iniţială, fără a se ţine seama de reducerea ulterioară.

Art. 38. - În situaţia în care instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune obligarea părţii la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu.

Art. 39. - (1) împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

(2) Cererea se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanţa va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, numai după soluţionarea cererii de reexaminare.

(3) în cazul admiterii integrale sau parţiale a cererii de reexaminare, instanţa va dispune restituirea taxei de timbru total ori, după caz, proporţional cu reducerea sumei contestate.

(4) în cazul taxelor datorate pentru cereri adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, soluţionarea cererii de reexaminare este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Art. 40. - (1) Taxele judiciare de timbru se plătesc de debitorul taxei în numerar, prin virament sau în sistem on-line, într-un cont distinct de venituri al bugetului local „Taxe judiciare de timbru şi alte taxe de timbru”, al unităţii administrativ teritoriale în care persoana fizică are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, în care persoana juridică are sediul social. Costurile operaţiunilor de transfer al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt în sarcina debitorului taxei.

(2) Dacă persoana care datorează taxa judiciară de timbru nu are nici domiciliul, nici reşedinţa ori, după caz, sediul în România, taxa judiciară de timbru se plăteşte în contul bugetului local al unităţii administrativ teritoriale în care se află sediul instanţei la care se introduce acţiunea sau cererea.

(3) La finele fiecărei zile lucrătoare, unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului virează o cotă de 30% din suma colectată în contul de venituri al bugetului local prevăzut la alin. (1) în ziua respectivă în contul distinct de venituri al bugetului de stat „Taxe judiciare de timbru şi alte taxe de timbru”, deschis la unităţile Trezoreriei Statului. Ministerul Finanţelor Publice comunică lunar Ministerului Justiţiei informaţiile privind sumele virate în acest cont.

Art. 41. - (1) Executarea creanţelor având ca obiect taxa judiciară de timbru se efectuează prin organele de executare ale unităţilor administrativ-teritoriale prevăzute la art. 40 alin. (1), potrivit dispoziţiilor legale privind executarea creanţelor fiscale şi procedurii prevăzute de aceste dispoziţii.

(2) în cazul persoanelor fizice sau juridice care nu au domiciliul sau reşedinţa ori, după caz sediul în România, executarea creanţelor având ca obiect taxa judiciară de timbru se efectuează prin organele de executare ale unităţilor administrativ-teritoriale prevăzute la art. 40 alin. (2).

(3) în vederea executării creanţelor având ca obiect taxa judiciară de timbru, instanţele judecătoreşti vor comunica de îndată hotărârea, care constituie titlu executoriu pentru plata taxei judiciare de timbru, către organele prevăzute la alin. (1) şi (2).

Art. 42. - (1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Instanţa acordă persoanelor juridice, la cerere, facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, în următoarele situaţii:

a) cuantumul taxei reprezintă mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate;

b) plata integrală a taxei nu este posibilă deoarece persoana juridică se află în curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, în condiţiile legii, indisponibilizate.

(3) în mod excepţional, instanţa poate acorda persoanelor juridice reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în alte cazuri în care apreciază, faţă de datele referitoare la situaţia economico-financiară a persoanei juridice, că plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice.

(4) Reducerea taxei de timbru poate fi acordată separat sau, după caz, împreună cu eşalonarea sau amânarea plăţii.

Art. 43. - (1) Cererea pentru acordarea facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru se poate formula prin cererea de chemare în judecată sau în condiţiile art. 33 alin. (2) ori art. 36.

(2) Pentru soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, instanţa poate solicita orice lămuriri şi dovezi părţii sau informaţii scrise autorităţilor competente.

(3) Asupra cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei de timbru instanţa se pronunţă fără citare, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu. Încheierea se comunică solicitantului şi părţii adverse, dacă este cazul

(4) împotriva încheierii, părţile interesate pot formula cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii. Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

(5) Cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă.

Art. 44. - (1) în cazul încuviinţării cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, prin încheiere se vor stabili, după caz, cota de reducere sau cuantumul redus al taxei, termenul ori termenele de plată şi cuantumul ratelor.

(2) Eşalonarea plăţii taxelor judiciare de timbru se poate face pe parcursul a cel mult 24 de luni şi pentru maximum 12 termene.

(3) în cazul eşalonării sau amânării, instanţa transmite hotărârea de încuviinţare, care constituie titlu executoriu, organelor competente, potrivit art. 41, pentru urmărirea executării obligaţiei de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părţii din taxa datorată, la termenele stabilite.

(4) în cazul în care reclamantul a beneficiat de reducerea taxei judiciare de timbru, instanţa de judecată va obliga pe pârâtul care pierde procesul la plata sumei pentru care s-a acordat reducerea. Dispozitivul hotărârii constituie titlu executoriu. Prevederile art. 41 sunt aplicabile.

Art. 45. - (1) Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integrai, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, în următoarele situaţii:

a) când taxa plătită nu era datorată;

b) când s-a plătit mai mult decât cuantumul legal;

c) când acţiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziţii legale;

d) când acţiunea corect timbrată a fost anulată în condiţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă sau când reclamantul a renunţat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât;

e) când, în procesul de divorţ, părţile au renunţat la judecată ori s-au împăcat;

f) când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă;

g) în cazul în care instanţa de judecată se declară necompetentă, trimiţând cauza la un alt organ cu activitate jurisdicţională, precum şi în cazul respingerii cererii, ca nefiind de competenţa instanţelor române;

h) când probele au fost administrate de către avocaţi sau consilieri juridici;

i) în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abţine sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost admisă;

j) în alte cauze expres prevăzute de lege.

(2) în cazul prevăzut la alin. (1) lit. d), e) şi i) se restituie jumătate din taxa plătită, iar în cazul prevăzut la alin. M) lit. f) taxa se restituie proporţional cu admiterea contestaţiei. În cazul prevăzut la alin. (1) lit. h) se restituie jumătate din taxa plătită, indiferent de modalitatea în care a fost soluţionat procesul, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

(3) Dreptul de a solicita restituirea poate fi exercitat în termen de un an de la data naşterii sale.

(4) Cererea de restituire se adresează instanţei judecătoreşti la care s-a introdus acţiunea sau cererea. În cazul taxelor plătite pentru cereri formulate Ministerului Justiţiei sau Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cererea de restituire se adresează acestuia.

(5 ) Cererea de restituire soluţionată de instanţa de judecată va fi depusă în vederea restituirii la unitatea administrativ-teritorială la care a fost achitată taxa.

(6) Dacă legea nu prevede altfel, taxele judiciare de timbru plătite pentru cereri şi acţiuni anulate ca insuficient timbrate nu se restituie.

(7) Procedura de restituire a sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se aprobă prin ordin comun al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, şi al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

Art. 46. - Sumele realizate din cheltuielile judiciare avansate de stat din bugetele aprobate Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public pentru desfăşurarea proceselor penale, care sunt suportate de părţi sau de alţi participanţi la proces, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi din amenzile judiciare se constituie venit la bugetul de stat şi se virează într-un cont distinct de venituri al acestuia. Ministerul Finanţelor Publice comunică lunar Ministerului Justiţiei informaţiile privind sumele virate în acest cont. Executarea silită a hotărârii se va efectua prin organele de executare din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în a căror rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul, potrivit legislaţiei privind executarea silită a creanţelor fiscale.

Art. 47. - Impozitul pe veniturile realizate din activităţi desfăşurate de avocaţi, notari publici şi executori judecătoreşti se constituie venit la bugetul de stat şi se virează într-un cont distinct de venituri al acestuia. Ministerul Finanţelor Publice comunică lunar Ministerului Justiţiei informaţiile privind sumele virate în acest cont.

Art. 48. - (1) Avansarea remuneraţiei curatorului special numit de instanţă în condiţiile art. 58 şi 167 din Codul de procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului.

(2) Instanţa poate stabili, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ca avansarea remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului.

(3) Sumele avansate cu titlu de remuneraţie a curatorului special se includ în cheltuielile de judecată şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul.

Art. 49. - (1) În mod excepţional, în cazuri urgente, care nu suferă amânare şi dacă nici nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a proceda potrivit alin. (2), instanţa va încuviinţa avansarea remuneraţiei cuvenite curatorului special din bugetul statului. Sumele avansate din bugetul statului cu titlu de remuneraţie pentru curatorul special constituie cheltuieli judiciare şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul.

(2) Obligaţia de plată a cheltuielilor judiciare către stat constituie creanţă fiscală. Dispozitivul hotărârii, cuprinzând obligaţia de plată către stat a sumelor avansate din bugetul statului, constituie titlu executoriu şi se comunică de îndată organelor competente. Articolul 46 este aplicabil.

(3) Dacă partea ocrotită prin numirea curatorului a pierdut procesul şi este lipsită de venituri sau face parte dintr-o categorie pentru care legea prevede acordarea asistenţei juridice gratuite, sumele avansate din bugetul statului rămân în sarcina acestuia.

Art. 50. - (1) Nivelul taxelor judiciare de timbru prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se actualizează anual cu indicele ratei inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice şi a Ministerului Justiţiei.

(2) în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţa, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor Publice pot elabora norme metodologice.

Art. 51. - Instanţele de judecată vor folosi sistemul informatic de management al dosarului în instanţă pentru înregistrarea şi gestionarea informaţiilor referitoare la taxele de timbru, pe tipuri de acţiuni şi cereri, corelate cu temeiul legal specific fiecărui tip. Înregistrările rezultate cu privire la taxele judiciare de timbru se vor efectua şi se vor putea utiliza centralizat. Prin regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se va stabili modalitatea de completare a câmpurilor în sistemul informatic.

Art. 52. - Articolul 592 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 592. - Cererea adresată instanţei privind pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească înţelegerea părţilor rezultată din acordul de mediere se taxează potrivit legii.”

Art. 53. - Articolul 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002. cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 36. - Pentru plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, pentru recursul formulat împotriva hotărârii judecătoreşti prin care s-a soluţionat plângerea, precum şi pentru orice alte cereri incidente se percep taxele judiciare de timbru prevăzute de lege.”

Art. 54. - În cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, toate trimiterile făcute la Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră a fi făcute la prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. 55. - Pentru cererile şi acţiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc şi se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor.

Art. 56. - Începând cu data de 1 ianuarie 2014, din sumele încasate în contul bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, cota care se virează la bugetul de stat potrivit art. 40 alin. (3) este de 45%.

Art. 57. - (1) în cazul cererilor prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri care ţine loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile, instanţa de judecată va solicita extras de carte funciară pentru bunurile imobile ce au carte funciară deschisă sau certificat de sarcini pentru imobilele care nu au carte funciară deschisă, certificat fiscal emis de compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale şi dovada debitelor la zi ale cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari.

(2) Dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

(3) în cazul acestor cereri, dacă instanţa de judecată va dispune efectuarea unei expertize tehnice judiciare, aceasta va fi avizată de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară.

Art. 58. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă:

a) Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din

30 august 1995, aprobată cu modificări prin Legea nr. 106/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

p. Ministrul delegat pentru buget,

Enache Jiru,

secretar de stat

Ministrul afacerilor interne,

Radu Stroe

Ministrul justiţiei,

Robert Marius Cazanciuc

 

Bucureşti, 26 iunie 2013.

Nr. 80.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Nr. 842 din 20 iunie 2013

 

DEPARTAMENTUL PENTRU PROIECTE DE INFRASTRUCTURA ŞI INVESTIŢII STRĂINE

Nr. 303 din 26 iunie 2013

 

MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE

Nr. 573 din 20 iunie 2013

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Nr. 845 din 25 iunie 2013

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcţi finanţaţi din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi

În temeiul:

- art. 18 alin. (2) şi al art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcţi finanţaţi din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi;

- art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor;

- art. 8 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 7/2013 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru proiecte de infrastructură şi investiţii străine;

- art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 8 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Fondurilor Europene;

- art. 15 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările ulterioare,

ministrul transporturilor, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, ministrul fondurilor europene şi viceprim-ministrul, ministrul finanţelor publice, emit următorul ordin:

 

CAPITOLUL I

Reglementarea unor măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturilor

 

Art. 1. - În vederea asigurării sumelor necesare finalizării proiectelor ex-ISPA prin bugetele ordonatorilor de credite din domeniul transporturilor, acestea trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) cheltuielile pentru asigurarea finalizării proiectelor ex-ISPA să fie rezultatul încheierii unor contracte de achiziţie publică legal încheiate şi/sau rezultatul încheierii unor acte adiţionale la aceste contracte în condiţiile legii;

b) costurile suplimentare generate de finalizarea proiectelor trebuie să fie rezultatul ordinelor de variaţie întocmite conform contractelor de execuţie lucrări şi/sau actelor adiţionale la contractele de execuţie lucrări încheiate în condiţiile legii şi să fie agreate de comun acord între Autoritatea de management/Autoritatea de implementare/Autoritatea contractantă;

c) să se încadreze în prevederile bugetare anuale aprobate la titlul 55 „Alte transferuri”, articolul 01 „Transferuri interne”, alineatul 28 „Cheltuieli neeligibile ISPA”;

d) să se încadreze în valoarea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi conform legii sau în valorile aferente planurilor financiare aprobate prin legile de ratificare a memorandumurilor de finanţare convenite între Guvernul României şi Comisia Europeană.

Art. 2. - Categoriile de cheltuieli care pot fi finanţate din bugetul ordonatorilor de credite din sectorul transporturilor necesare finalizării investiţiei, în conformitate cu art. 18 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcţi finanţaţi din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi, sunt următoarele:

a) cheltuieli pentru ducerea la îndeplinire a angajamentelor legale ale autorităţilor contractante necesare continuării şi finalizării proiectelor ex-ISPA în condiţiile în care acestea se încadrează în obiectivele memorandumurilor de finanţare, cu încadrarea în valoarea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi conform legii şi care sunt rezultatul unor contracte de achiziţie publică/acte adiţionale la contractele de achiziţie publică/ordine de variaţie, în condiţiile legii;

b) cheltuieli pentru lucrările realizate în conformitate cu obiectivele contractuale şi potrivit legii, aferente sumelor datorate antreprenorilor în condiţiile în care lucrările executate sunt recunoscute, certificate, realizate în scopul proiectului şi incluse în rapoartele finale ale măsurilor ex-ISPA transmise către Comisia Europeană;

c) revendicări ale contractorilor în baza prevederilor contractuale, aprobate/acceptate în prealabil de autoritatea contractantă şi/sau stabilite de instanţele de arbitraj şi/sau de judecată;

d) revendicări ale contractorilor în baza prevederilor contractuale stabilite de comun acord între Autoritatea de management/Autoritatea de implementare şi Autoritatea contractantă;

e) costuri de asistenţă şi expertiză juridică şi tehnică, costuri de arbitraj şi/sau de judecată;

f) sume revendicate în instanţele de judecată de contractori pentru care există hotărâre definitivă şi irevocabilă conform legii;

g) alte cheltuieli legale, conforme şi necesare pentru continuarea şi finalizarea măsurilor ex-ISPA, justificate de autorităţile contractante, necesare continuării şi finalizării proiectelor ex-ISPA, care se încadrează în  obiectivele memorandumurilor de finanţare, stabilite de comun acord între Autoritatea de management ex-ISPA, Autoritatea de implementare şi Autoritatea contractantă, inclusiv cele cuprinse la capitolul de cheltuieli neeligibile din memorandumurile de finanţare, în cazul în care finanţarea nu este asigurată prin contractele de finanţare POS Transport.

Art. 3. - (1) Ordonatorii de credite cu atribuţii în sectorul transporturilor din bugetul cărora se asigură finanţarea contractelor de execuţie lucrări şi/sau supervizare necesare pentru finalizarea proiectelor ex-ISPA, conform memorandumurilor de finanţare, au obligaţia să ia toate măsurile legale pe care le consideră necesare pentru a asigura finanţarea cu prioritate a proiectelor.

(2) în sensul alin. (1), ordonatorii de credite cu atribuţii în sectorul transporturilor au următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a) stabilesc împreună cu executanţii de lucrări şi supervizorii, până la data de 31 iulie 2013, un program de lucrări pentru fiecare an calendaristic, astfel încât să se realizeze recepţia finală a proiectelor ex-ISPA, conform prevederilor legale, până la data de 31 decembrie 2017;

b) programul de lucrări menţionat la lit. a) trebuie astfel stabilit încât să genereze costuri care se încadrează în bugetul anual aprobat ordonatorului de credite, precum şi în estimările de fonduri pe termen mediu stabilite cu ocazia celei mai recente planificări bugetare pe termen mediu. Programul de lucrări poate fi revizuit periodic în vederea încadrării în fondurile bugetare aprobate cu această destinaţie;

c) se asigură că în contractele de execuţie lucrări sunt prevăzute mecanisme de actualizare a preţurilor conform prevederilor legale în vigoare, cu excepţia situaţiei în care preţurile contractelor de execuţie lucrări sunt ferme pe toată durata contractului şi nu pot fi modificate;

d) îndeplinesc orice alte atribuţii şi responsabilităţi pentru a asigura finalizarea şi implementarea proiectelor ex-ISPA până la data de 31 decembrie 2017.

Art. 4. - Pentru a asigura angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor aferente finalizării şi implementării proiectelor ex-ISPA, Autoritatea contractantă de la nivelul beneficiarului va avea următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a) asigură verificarea şi, după caz, aprobarea ordinelor de variaţie în condiţiile prevăzute în contractele de execuţie lucrări, cu încadrarea în indicatorii tehnico-economici aprobaţi în condiţiile legii sau în valorile aferente planurilor financiare aprobate prin legile de ratificare a memorandumurilor de finanţare convenite între Guvernul României şi Comisia Europeană, în termen de 15 zile de la înregistrarea documentelor. Ulterior aprobării ordinelor de variaţie, Autoritatea contractantă le înaintează Autorităţii de implementare şi Autorităţii de management, în vederea emiterii avizului prealabil;

b) asigură pe parcursul implementării proiectelor ex-ISPA verificarea şi, după caz, aprobarea certificatelor intermediare/finale de plată în termen de 15 zile de la înregistrarea documentelor. Ulterior aprobării acestora, Autoritatea contractantă le înaintează Autorităţii de implementare şi Autorităţii de management, în vederea emiterii avizului de oportunitate;

c) asigură realitatea şi legalitatea cheltuielilor care se solicită a fi decontate din bugetul de stat pentru finalizarea şi implementarea proiectelor ex-ISPA;

d) asigură respectarea prevederi lor contractuale în relaţia sa cu executanţii de lucrări/prestatorii de servicii/furnizorii de bunuri şi ia măsuri pentru plata datoriilor faţă de aceştia conform prevederilor contractuale şi fondurilor alocate”cu această destinaţie;

e) asigură respectarea prevederilor legale în domeniul achiziţiilor publice în situaţia în care este necesară încheierea unor acte adiţionale la contractele de achiziţie publică, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie cu avizul prealabil al Autorităţii de implementare şi al Autorităţii de management;

f) asigură respectarea prevederilor legale în domeniul plăţilor către furnizorii de bunuri/prestatorii de servicii/executanţii de lucrări;

g) plăţile efectuate către furnizori pentru proiectele ex-ISPA, precum şi actele adiţionale încheiate la contractele de achiziţie publică se notifică Autorităţii de management şi Autorităţii de implementare în termen de 5 zile de la data la care a intervenit una dintre situaţiile menţionate anterior;

h) ia măsurile care sunt necesare pentru închiderea proiectelor ex-ISPA în conformitate cu prevederile regulamentelor Comisiei Europene în vigoare;

i) îndeplineşte orice alte atribuţii pentru a asigura respectarea prevederilor contractuale încheiate cu furnizorii de bunuri/prestatorii de servicii/executanţii de lucrări, inclusiv, dacă este cazul, reprezentarea intereselor în instanţă şi/sau la comisiile de arbitraj constituite conform legii.

Art. 5. - Pentru a asigura angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor aferente proiectelor ex-ISPA, Autoritatea de implementare de la nivelul Ministerului Transporturilor îndeplineşte următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a) emite avizul prealabil, împreună cu Autoritatea de management, pentru procedurile de achiziţie publică care sunt necesare în vederea încheierii unor eventuale acte adiţionale la contractele de achiziţie publică, pentru finalizarea proiectelor ex-ISPA, chiar dacă sursa de finanţare se află în bugetul altui ordonator de credite;

b) emite avizul de oportunitate. Împreună cu Autoritatea de management, pentru plăţile care urmează a fi efectuate către furnizorii de bunuri/prestatorii de servicii/executanţii de lucrări, în baza facturii emise împreună cu documentele justificative aferente, în limita fondurilor aprobate cu această destinaţie, chiar dacă sursa de finanţare se află în bugetul altui ordonator de credite;

c) emite avizul prealabil, împreună cu Autoritatea de management, pentru ordinele de variaţie în condiţiile prevăzute la art. 4 lit. a);

d) asigură monitorizarea implementării şi finalizării proiectelor ex-ISPA, sens în care întocmeşte rapoarte de monitorizare care cuprind inclusiv situaţia plăţilor efectuate din fondurile alocate cu această destinaţie, precum şi a eventualelor acte adiţionale la contractele de achiziţie publică încheiate, pe care le transmite lunar Autorităţii de management ex-ISPA, până la data de 25 a lunii următoare pentru luna precedentă;

e) asigură emiterea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, pentru recuperarea în conturile măsurilor a debitelor stabilite în rapoartele finale la închiderea măsurilor ex-ISPA;

f) îndeplineşte orice alte atribuţii pentru a asigura monitorizarea tehnică şi financiară a proiectelor ex-ISPA în vederea finalizării şi implementării acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, şi în limita fondurilor anuale aprobate cu această destinaţie.

Art. 6. - (1) Pentru a asigura angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor care se finanţează din bugetul de stat pentru finalizarea şi implementarea proiectelor ex-ISPA, Autoritatea de management de la nivelul Ministerului Fondurilor Europene îndeplineşte următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a) emite avizul prealabil, împreună cu Autoritatea de implementare, pentru demararea procedurilor de achiziţie publică care sunt necesare în vederea încheierii unor eventuale acte adiţionale la contractele de achiziţie publică, care sunt necesare pentru finalizarea proiectelor ex-ISPA, chiar dacă sursa de finanţare se află în bugetul altui ordonator de credite;

b) emite avizul de oportunitate, împreună cu Autoritatea de implementare, pentru plăţile care urmează a fi efectuate către furnizorii de bunuri/prestatorii de servicii/executanţii de lucrări, în limita fondurilor aprobate cu această destinaţie, precum şi în baza facturii emise împreună cu documentele justificative aferente;

c) asigură în relaţia cu Comisia Europeană aplicarea măsurilor prevăzute de regulamentele Comisiei Europene pentru închiderea proiectelor ex-ISPA, iar în relaţia cu Autoritatea de implementare asigură aplicarea metodologiei de închidere a proiectelor ex-ISPA;

d) primeşte rapoarte lunare de monitorizare, precum şi rapoarte financiare lunare şi sesizează Autorităţii de implementare orice neregularităţi în procesul de finalizare şi implementare a proiectelor ex-ISPA a căror perioadă de eligibilitate şi graţie a expirat;

e) îndeplineşte orice alte atribuţii în limita competenţelor care îi revin în calitate de Autoritate de management pentru a asigura finalizarea şi implementarea proiectelor ex-ISPA.

(2) în exercitarea atribuţiilor menţionate la alin. (1), Autoritatea de management care funcţionează la nivelul Ministerului Fondurilor Europene emite instrucţiuni care sunt obligatorii pentru toţi beneficiarii care implementează proiecte ex-ISPA.

Art. 7. - (1) Avizul prealabil este actul administrativ emis de Autoritatea de management, împreună cu Autoritatea de implementare, în termen de 10 zile de la data la care documentaţia completă a fost depusă de către beneficiar, chiar dacă surea de finanţare este aprobată în bugetul altui ordonator de credite, în baza căruia beneficiarul poate iniţia procedura legală de încheiere a actelor adiţionale la contractele de achiziţie publică de lucrări/servicii ce urmează a fi realizate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite în cadrul memorandumurilor de finanţare.

(2) Pentru avizele prealabile emise în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative nu se aplică prevederile alin. (1), acestea păstrându-şi valabilitatea.

(3) Documentaţia depusă de beneficiar pentru obţinerea avizului prealabil va cuprinde în mod obligatoriu:

a) solicitare scrisă pentru obţinerea avizului prealabil;

b) memoriu justificativ elaborat de supervizor şi aprobat de beneficiar, care cuprinde lucrările ce urmează a se executa şi valoarea estimată a acestora;

c) notă justificativă pentru estimarea valorii lucrărilor care urmează a se executa, aprobată de beneficiar;

d) situaţiile de lucrări şi alte documente justificative pentru a fundamenta cantităţile de lucrări şi preţurile aferente acestora;

e) alte documente pe care beneficiarul le consideră necesare în justificarea solicitării sale.

(4) La depunerea solicitării de către beneficiar în vederea obţinerii avizului prealabil, Autoritatea de management şi Autoritatea de implementare verifică următoarele:

a) dacă lucrările care urmează a se executa sunt destinate finalizării proiectului, respectiv dacă acestea se încadrează în obiectivele memorandumurilor de finanţare;

b) în situaţia în care există o hotărâre a instanţelor de judecată/camerelor de arbitraj, verifică dacă sumele înscrise în solicitare sunt corelate cu sumele din hotărârile instanţelor de judecată/camerelor de arbitraj;

c) încadrarea în surse de finanţare aprobate cu această destinaţie;

d) încadrarea în categoriile de cheltuieli care urmează a se realiza, conform prevederilor art. 2.

(5) Beneficiarul răspunde de legalitatea desfăşurării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică şi, după caz, de respectarea prevederilor legale pentru încheierea actului adiţional la contractul de achiziţie publică.

Art. 8. - După încheierea procedurii de achiziţie publică, în baza avizului prealabil, câte un exemplar din dosarul achiziţiei publice se transmite Autorităţii de management şi Autorităţii de implementare, în termen de 5 zile, pentru a asigura condiţiile necesare acordării avizului de oportunitate prevăzut de prezentul ordin.

Art. 9. - (1) Avizul de oportunitate este actul administrativ emis de Autoritatea de management şi de Autoritatea de implementare, în termen de 10 zile de la data depunerii documentaţiei complete de către beneficiari, chiar dacă sursa de finanţare este aprobată în bugetul altui ordonator de credite, pentru plăţile care urmează a se efectua către prestatorii de servicii/furnizorii de bunuri/executanţii de lucrări.

(2) Pentru contractele de execuţie lucrări, avizul de oportunitate se acordă în baza următoarelor categorii de documente:

a) factură emisă în condiţiile legii;

b) contractul de achiziţie publică/actul adiţional/ordinul de variaţie valabil încheiat;

c) situaţii de lucrări, împreună cu extrase de materiale, manoperă, utilaje, transport şi alte categorii de documente aferente;

d) certificatul intermediar de plată aprobat de beneficiar;

e) proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, în cazul debitelor de recuperat în conturile măsurilor, după cum au fost stabilite în rapoartele finale la închiderea măsurilor ex-ISPA;

f) alte categorii de documente justificative pe care beneficiarii le consideră necesare.

(3) Pentru contractele de furnizări de bunuri, avizul de oportunitate se acordă în baza următoarelor categorii de documente:

a) factură emisă în condiţiile legii;

b) contractul de achiziţie publică/actul adiţional valabil încheiat;

c) procesul-verbal de recepţie a bunurilor încheiat conform legii;

d) proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, în cazul debitelor de recuperat în conturile măsurilor, după cum au fost stabilite în rapoartele finale la închiderea măsurilor ex-ISPA.

(4) Pentru contractele de prestări servicii, avizul de oportunitate se acordă în baza următoarelor categorii de documente:

a) factură emisă în condiţiile legii;

b) contractul de achiziţie publică/actul adiţional valabil încheiat;

c) procesul-verbal de recepţie a serviciilor încheiat conform legii;

d) proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, în cazul debitelor de recuperat în conturile măsurilor, după cum au fost stabilite în rapoartele finale la închiderea măsurilor ex-ISPA.

(5) La acordarea avizului de oportunitate pentru efectuarea plăţilor către furnizori, Autoritatea de management şi Autoritatea de implementare verifică dacă:

a) categoriile de cheltuieli care urmează a se deconta de către furnizor sunt necesare pentru finalizarea şi implementarea proiectului;

b) categoriile de cheltuieli care urmează a se deconta se încadrează în prevederile bugetului ordonatorului de credite cu atribuţii în domeniul transporturilor;

c) categoriile de cheltuieli care urmează a se deconta se încadrează în categoriile de cheltuieli prevăzute de prezentul ordin;

d) categoriile de cheltuieli care urmează a se deconta sunt în concordanţă din punctul de vedere al preţului şi cantităţilor cu oferta declarată câştigătoare de către beneficiar şi transmisă Autorităţii de management şi Autorităţii de implementare în condiţiile prezentului ordin;

e) efectuează alte categorii de verificări care sunt necesare pentru a se asigura că cheltuielile sunt necesare pentru finalizarea şi implementarea proiectelor ex-ISPA.

(6) Beneficiarii răspund de realitatea şi legalitatea cheltuielilor angajate şi a plăţilor efectuate din fondurile alocate cu această destinaţie prin bugetele ordonatorilor de credite cu atribuţii în domeniul transporturilor.

Art. 10. - Avizul prealabil/Avizul de oportunitate se aprobă de conducerea Autorităţii de management şi de cea a Autorităţii de implementare la propunerea structurilor de specialitate din cadrul autorităţii.

Art. 11. - Pentru revendicările contractorilor în baza prevederilor contractuale stabilite de comun acord între Autoritatea de management/Autoritatea de implementare/Autoritatea contractantă se va proceda astfel:

a) Autoritatea contractantă transmite Autorităţii de management şi Autorităţii de implementare solicitarea de revendicare a contractorilor, în termen de 10 zile de la depunerea acesteia, în baza următoarelor documente:

1. solicitare de revendicare scrisă, indicând temeiul în baza căruia are loc revendicarea conform prevederilor contractelor, semnată de reprezentatul legal al beneficiarului;

2. memoriu justificativ întocmit de contractori şi aprobat de beneficiar, din care să rezulte cauza care a condus la aceste revendicări;

3. documente justificative pe care se fundamentează valoarea revendicării;

4. declaraţia pe propria răspundere a reprezentatului legal al Autorităţii contractante, conform căreia revendicarea corespunde realităţii, este necesară pentru finalizarea proiectului şi este conformă cu prevederile contractului de execuţie lucrări;

b) Autoritatea de management şi Autoritatea de implementare analizează documentaţia de revendicare depusă de Autoritatea contractantă şi verifică dacă:

1. revendicarea este prevăzută în contract şi se încadrează în categoriile de cheltuieli prevăzute la art. 2;

2. există asigurată sursa de finanţare pentru finanţarea revendicării, în conformitate cu bugetul aprobat pentru ordonatorul de credite cu atribuţii în domeniul transporturilor;

3. documentaţia depusă de beneficiar este completă;

4. revendicarea este necesară pentru finalizarea şi implementarea proiectului ex-ISPA;

c) Autoritatea de management şi Autoritatea de implementare emit avizul prealabil pentru revendicarea contractorului, în termen de maximum 10 zile de la data depunerii documentaţiei complete, verificarea efectuându-se de către Autoritatea de implementare şi ulterior de Autoritatea de management, în termen de maximum 5 zile pentru fiecare instituţie avizatoare.

Art. 12. - Autoritatea de management/Autoritatea de implementare poate solicita revizuirea/completarea documentaţiei depuse în vederea emiterii avizului prealabil/avizului de oportunitate, în termen de maximum 5 zile de la data înregistrării documentaţiilor aferente.

Art. 13. - Revendicările contractorilor, reprezentând contravaloarea lucrărilor executate/serviciilor prestate, costurile privind extinderea de timp, actualizarea preţurilor, întârzieri generate de autorităţi, relocări de utilităţi etc, însuşite de Autoritatea contractantă, care au făcut obiectul unor hotărâri ale instanţelor de arbitraj şi/sau de judecată, în condiţiile legii, pot fi achitate de către aceasta, cu încadrarea în indicatorii tehnico-economici aprobaţi conform legii sau în valorile aferente planurilor financiare aprobate prin legile de ratificare a memorandumurilor de finanţare convenite între Guvernul României şi Comisia Europeană, numai după obţinerea avizului de oportunitate al Autorităţii de management/Autorităţii de implementare.

 

CAPITOLUL II

Reglementări în domeniul controlului capacităţii administrative la beneficiarii direcţi de fonduri externe nerambursabile

 

Art. 14. - Evaluarea şi controlul capacităţii administrative a beneficiarilor se referă la:

a) controlul modului de implementare a instrucţiunilor emise de Autoritatea de management POS Transport, în conformitate cu prevederile contractelor de finanţare şi ale regulamentelor Comisiei Europene;

b) controlul şi evaluarea modului de implementare a procedurilor interne aprobate de conducerea beneficiarului şi avizate de Autoritatea de management POS Transport privind derularea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile:

c) controlul modului de implementare a reglementărilor naţionale, indiferent de forma prin care acestea sunt aprobate, care privesc beneficiarii direcţi şi/sau proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile;

d) controlul modului de implementare a regulamentelor Comisiei Europene aplicabile beneficiarilor direcţi de fonduri externe nerambursabile;

e) evaluarea şi prevenirea riscului în implementarea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, precum şi a riscului de implementare a procedurilor de achiziţie publică care stau la baza implementării acestor proiecte;

f) controlul modului de implementare a instrucţiunilor/procedurilor care privesc asigurarea realităţii, legalităţii şi regularităţii cheltuielilor decontate din fondurile Uniunii Europene;

g) alte reglementări naţionale/europene care sunt în legătură cu implementarea proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.

Art. 15. - Obiectul evaluării şi controlului capacităţii administrative îl fac numai beneficiarii de fonduri externe nerambursabile, astfel cum aceştia sunt definiţi la art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul de convergenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 362/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 16. - Evaluarea şi controlul capacităţii administrative a beneficiarilor reprezintă un instrument de supervizare şi control la dispoziţia Autorităţii de management POS Transport prin care aceasta se asigură că autorizează cheltuieli incluse în cererile de rambursare numai în conformitate cu cerinţele de realitate, legalitate şi regularitate solicitate de regulamentele Comisiei Europene în vigoare.

Art. 17. - Evaluarea şi controlul capacităţii administrative se realizează de către structurile de control de la nivelul Autorităţii de management POS Transport altele decât cele care exercita controlul potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 18. - (1) Evaluarea şi controlul capacităţii administrative a beneficiarilor direcţi de fonduri externe nerambursabile se exercită de către personalul angajat în cadrul structurii de control din cadrul Autorităţii de management POS Transport.

(2) Ofiţerii de control şi evaluare au calitatea de împuterniciţi ai Autorităţii de management POS Transport pe bază de legitimaţii speciale emise în acest sens.

(3) Ofiţerii de control şi evaluare a capacităţii administrative încheie rapoarte de control, note de conformare şi procese-verbale de constatare şi aplicare a sancţiunilor contravenţionale în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 19. - (1) Modelul de proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor este cel stabilit de prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Modelul de raport de control se stabileşte prin ordin al ministrului transporturilor în termen de 5 zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, cu respectarea conţinutului prevăzut de lege.

(3) Modelul de notă de conformare se stabileşte prin ordin al ministrului transporturilor în termen de 5 zile de la intrarea în vigoarea prezentului ordin, cu respectarea conţinutului prevăzut de lege.

Art. 20. - În exercitarea atribuţiilor de evaluare şi control al capacităţii administrative a beneficiarilor, ofiţerii mandataţi în acest sens respectă principiile de integritate, independenţă şi corectitudine, sub sancţiunile prevăzute de legislaţia în vigoare privind funcţionarii publici.

Art. 21. - (1) Echipa de control pentru evaluarea şi controlul capacităţii administrative a beneficiarilor se numeşte prin decizie a conducerii Autorităţii de management POS Transport, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Echipa de control pentru verificarea modului de implementare a măsurilor dispuse prin raportul de control în vederea emiterii notei de conformare se numeşte, de asemenea, prin decizie a conducerii Autorităţii de management POS Transport,

Art. 22, - Echipa de evaluare şi control al capacităţii administrative a beneficiarilor, precum şi echipa de evaluare a modului de implementare a măsurilor stabilite prin raportul de control au următoarele atribuţii şi competenţe:

a) verifică modul de implementare a instrucţiunilor/ procedurilor/reglementărilor naţionale/reglementărilor europene privind derularea proiectelor la beneficiarii direcţi de fonduri externe nerambursabile;

b) verifică modul de respectare a cerinţelor de legalitate, realitate, regularitate a cheltuielilor care au fost autorizate de Autoritatea de management POS Transport pentru a fi cuprinse în cererile de rambursare;

c) stabilesc eventualele încălcări ale reglementărilor menţionate la lit. a);

d) stabilesc eventualele încălcări ale reglementărilor menţionate la lit. a) la nivel de proiect cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, sens în care au dreptul să solicite documente justificative de la beneficiarii direcţi;

e) stabilesc măsurile care urmează a fi luate de către beneficiari pentru înlăturarea deficienţelor constatate şi termenele de implementare a acestora, inclusiv persoanele responsabile;

f) constată încălcarea reglementărilor menţionate la lit. a) şi le consemnează în rapoartele de control/notele de conformare;

g) constată şi aplică contravenţiile cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind regimul juridic al contravenţiilor;

h) îndeplinesc orice alte atribuţii pentru evaluarea şi controlul capacităţii administrative a beneficiarilor, astfel cum acestea sunt stabilite prin mandatele de control aprobate de conducerea Autorităţii de management POS Transport.

Art. 23.-Termenele de elaborare, aprobare şi de exercitare a căilor de atac pe cale administrativă sunt cele prevăzute de legislaţia în vigoare privind reglementarea unor măsuri în domeniul instrumentelor structurale pentru care beneficiarii au calitatea de beneficiari direcţi de fonduri externe nerambursabile.

 

CAPITOLUL III

Reglementări în domeniul sistemului de management şi control al Programului operaţional sectorial Transport

 

Art. 24. - În perioada de programare 2007-2013 numai ordonatorul principal de credite cu rol de Autoritate de management în domeniul transporturilor poate exercita atribuţii şi competenţe referitoare la:

a) coordonarea şi/sau implementarea proiectelor a căror finanţare este asigurată din fonduri structurale în domeniul transporturilor pentru direcţiile/structurile de specialitate din cadrul Autorităţii de management POS Transport;

b) coordonarea activităţii beneficiarilor de fonduri externe nerambursabile de sub autoritatea sa pentru implementarea proiectelor a căror finanţare este asigurată din fonduri structurale în domeniul transporturilor, pe bază de acord de delegare de competenţe şi numai cu respectarea contractelor de finanţare, respectiv a regulamentelor Comisiei Europene;

c) monitorizarea activităţii beneficiarilor care implementează proiecte finanţate din fonduri structurale în domeniul transporturilor care nu sunt sub autoritatea sa, în conformitate cu prevederile contractului de finanţare.

Art. 25. - (1) Acordul de delegare de competenţe menţionat la art. 15 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2013 se referă numai la beneficiarii de sub autoritatea ordonatorului principal de credite cu rol de Autoritate de management şi numai dacă sunt îndeplinite următoarele cerinţe cumulative:

a) sunt înregistrate întârzieri semnificative în procesul de desfăşurare a procedurilor de achiziţie publică ce pun în pericol implementarea proiectelor şi generează riscuri de dezangajare automată a fondurilor structurale alocate în domeniul transporturilor;

b) sunt înregistrate întârzieri semnificative în procesul de implementare a proiectelor şi există riscul de neimplementare a acestora, concomitent cu riscul de dezangajare automată a fondurilor structurale alocate pentru domeniul transport;

c) există acordul de delegare din partea beneficiarului, aprobat de către organele de conducere ale acestuia;

d) există acordul de delegare aprobat prin ordin al ministrului transporturilor.

(2) Modelul de acord de delegare de competenţe se aprobă în termen de 5 zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, prin ordin al ministrului transporturilor.

 

p. Ministrul transporturilor,

Cristian Ghibu,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine,

Dan-Coman Şova

 

Ministrul fondurilor europene,

Eugen Orlando Teodorovici

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

p. Ministrul delegat pentru buget,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat