MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 257/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 257         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 9 mai 2013

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

149. - Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi a Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi şi pentru modificarea altor acte normative

 

450. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi a Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi şi pentru modificarea altor acte normative

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

195. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Vâlcelele, judeţul Călăraşi

 

196. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Mărişelu şi Şanţ, judeţul Bistriţa-Năsăud

 

197. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Istria, judeţul Constanţa

 

198. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Negraşi, judeţul Argeş

 

199. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Hăşmaş, Petriş şi Socodor, judeţul Arad

 

200. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Alma, Apoldu de Jos, Bârghiş, Hoghilag, Jina, Ludoş, Micăsasa, Porumbacu de Jos, Sadu, Tilişca şi Turnu Roşu, judeţul Sibiu

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi a Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi şi pentru modificarea altor acte normative

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 23 din 23 august 2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi a Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, adoptată în temeiul art. 1 pct. I.6 din Legea nr. 127/2012 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 din 30 august 2012, cu următoarele modificări:

1. La articolul I punctul 4, partea introductivă a articolului 27 va avea următorul cuprins:

„Camera, cu avizul Consiliului pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile, emite o hotărâre care să prevadă că onorariile negociate pentru auditurile statutare:.

2. La articolul I punctul 9, alineatele (1), (4) şi (5) ale articolului 68 vor avea următorul cuprins:

„(1) Membrii Consiliului superior al Consiliului sunt reprezentanţii desemnaţi de următoarele instituţii: Ministerul Finanţelor Publice, Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Ministerul Justiţiei, Camera de Comerţ şi Industrie a României, precum şi de Cameră şi Corp.

(4) Consiliul superior este format din 7 membri şi are următoarea componenţă:

(i) un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice,

desemnat de ministrul finanţelor publice;

(ii) un reprezentant al Ministerului Justiţiei, desemnat de ministrul justiţiei;

(iii) un reprezentant al Băncii Naţionale a României, desemnat de guvernator;

(iv) un reprezentant al Autorităţii de Supraveghere Financiară, desemnat de preşedintele acesteia;

(v) preşedintele Camerei sau un reprezentant al Camerei, desemnat de Consiliul Camerei;

(vi) preşedintele Corpului sau un reprezentant al Corpului, desemnat de Consiliul superior al Corpului;

(vii) preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României sau un reprezentant desemnat de acesta,

(5) Cu excepţia reprezentantului Camerei şi a reprezentantului Corpului, toţi membrii Consiliului superior trebuie să fie nepracticieni.”

3. La articolul I punctul 11, alineatul (4) al articolului 73 va avea următorul cuprins:

„(4) Comisia de disciplină este compusă din 5 membri cu pregătire juridică sau economică, astfel:

(i) un reprezentant desemnat de Ministerul Justiţiei; (ii) un reprezentant desemnat de Ministerul Finanţelor Publice; (iii) un reprezentant desemnat de Autoritatea de Supraveghere Financiară; (iv) un reprezentant al Camerei, desemnat de Consiliul Camerei; (v) un reprezentant al Corpului, desemnat de Consiliul superior al Corpului.”

4. La articolul I punctul 16, alineatul (5) al articolului 811 va avea următorul cuprins:

„(5) Comisia de disciplină a organismului de supraveghere în interes public investighează abaterile disciplinare săvârşite de membrii organelor de conducere ale Corpului, ale filialelor acestuia, precum şi de membrii Comisiei superioare de disciplină a Corpului şi aplică, dacă este cazul, sancţiunile prevăzute ia art. 17 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Deciziile Comisiei de disciplină se publică pe site-ul Corpului.”

5. La articolul III punctul 3, articolul 7 va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de expert contabil pot efectua activităţile de audit financiar, consultanţă fiscală şi evaluare numai după dobândirea, în condiţiile legii, a calităţii de auditor financiar, consultant fiscal sau evaluator autorizat, după caz, şi înscrierea ca membri în organizaţiile care coordonează profesiile liberale respective.”

Art. II. - Ordonanţa Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 2 septembrie 2011, aprobată cu modificări prin Legea nr. 99/2013, se modifică după cum urmează:

- La articolul 30, litera d) va avea următorul cuprins: „d) expertiză contabilă, audit financiar, reorganizare judiciară şi lichidare, precum şi consultanţă fiscală. Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de evaluator pot efectua activităţile de expertiză contabilă, audit financiar, reorganizare judiciară şi lichidare, precum şi consultanţă fiscală, numai după dobândirea, în condiţiile legii, a calităţii de expert contabil, auditor financiar, practician în insolvenţă sau consultant fiscal, după caz, şi înscrierea ca membri în organizaţiile care coordonează profesiile liberale respective.”

Art. III. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 22 august 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- La articolul 3 alineatul (3), litera d) va avea următorul cuprins:

,,d) expertiză contabilă, evaluare, reorganizare judiciară şi lichidare, precum şi consultanţă fiscală. Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de auditor financiar pot efectua activităţile de expertiză contabilă, evaluare, reorganizare judiciară şi lichidare, precum şi consultanţă fiscală, numai după dobândirea, în condiţiile legii, a calităţii de expert contabil, evaluator, practician în insolvenţă sau consultant fiscal, după caz, şi înscrierea ca membri în organizaţiile care coordonează profesiile liberale respective.”

Art. IV. - Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- Articolul 17 va avea următorul cuprins:

„Art. 17. - Consultanţii fiscali şi societăţile de consultanţă fiscală pot desfăşura, pe lângă activitatea de consultanţă fiscală, şi activităţi de:

a) expertiză contabilă şi audit financiar. Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de consultant fiscal pot efectua activităţile de expertiză contabilă şi audit financiar numai după dobândirea, în condiţiile legii, a calităţii de expert contabil sau auditor financiar, după caz, şi înscrierea ca membri în organizaţiile care coordonează profesiile liberale respective;

b) instruire şi perfecţionare în domeniul fiscal.”

Art. V. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 13 octombrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- La articolul 26 alineatul (2), litera b) va avea următorul cuprins:

,,b) calitatea de avocat, expert contabil, evaluator, auditor financiar, arbitru, mediator ori expert tehnic judiciar, care lucrează în interiorul profesiei. Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de practician în insolvenţă pot efectua activităţile de expertiză contabilă, evaluare şi audit financiar numai după dobândirea, în condiţiile legii, a calităţii de expert contabil, evaluator sau auditor financiar, după caz, şi înscrierea ca membri în organizaţiile care coordonează profesiile liberale respective.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

VIOREL HREBENCIUC

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 30 aprilie 2013.

Nr. 149.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi a Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi şi pentru modificarea altor acte normative

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi a Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi şi pentru modificarea altor acte normative şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 29 aprilie 2013.

Nr. 450.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Vâlcelele, judeţul Călăraşi

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Vâlcelele, judeţul Călăraşi, prevăzută în anexa nr. 1*).

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 23 aprilie 2013.

Nr. 195.


* Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1

 

STEMA

comunei Vâlcelele, judeţul Călăraşi

 

ANEXA Nr.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Vâlcelele, judeţul Călăraşi

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Vâlcelele se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.

În partea superioară, în câmp albastru, se află o cruce treflată de argint.

În partea superioară, în câmp roşu, se află un cap de bovină de aur.

În vârful scutului, în câmp roşu, se află două spice de grâu de aur poziţionate în pal.

În vârful scutului, în câmp albastru, se află 2 ştiuleţi de aur, aşezaţi în pal.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Crucea aminteşte de vechea denumire a localităţii, Crucea Giurchii.

Capul de bovină, spicele de grâu şi ştiuleţii de porumb reprezintă principalele ocupaţii ale locuitorilor, zootehnia şi agricultura.

Numărul spicelor şi cel al ştiuleţilor simbolizează numărul satelor componente ale localităţii.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Mărişelu şi Şanţ, judeţul Bistriţa-Năsăud

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Mărişelu şi Şanţ, judeţul Bistriţa-Năsăud, prevăzute în anexele nr. 1.1 şi 1.2.*)

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1 şi 2.2.

(3) Anexele nr. 1.1,1.2, 2.1 şi 2.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 23 aprilie 2013.

Nr. 196.


*) Anexele nr. 1.1 şi 1.2 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.1

 

STEMA

comunei Mărişelu, judeţul Bistriţa-Năsăud

 

 

ANFXANr.2.1

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Mărişelu, judeţul Bistriţa-Năsăud

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Mărişelu se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat, având partea superioară despicată.

În partea superioară, în câmp albastru, se află un măr cu două frunze, de aur.

În partea superioară, în câmp roşu, se află o crenguţă de stejar cu o frunză şi două ghinde de aur.

În vârful scutului, în câmp verde, se află o oaie de argint, păscând spre dreapta.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Mărul şi crenguţa de stejar simbolizează bogăţia pomicolă şi silvică a zonei.

Oaia reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, zootehnia.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.2

 

STEMA

comunei Şanţ, judeţul Bistriţa-Năsăud

 

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Şanţ,  judeţul Bistriţa-Năsăud

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Şanţ se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, scartelat de o cruce de aur.

În partea superioară se află un brad dezrădăcinat cu trunchiul verde şi rădăcinile de argint.

În partea superioară se află un cerb de aur, alergând spre dreapta.

În vârful scutului se află un brâu undat de argint.

În vârful scutului se află un berbec de aur, orientat spre dreapta.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Crucea de aur simbolizează forma de cruce a localităţii.

Bradul şi cerbul reprezintă bogăţia silvică şi cinegetică a zonei.

Brâul undat reprezintă râul Someşul Mare, care izvorăşte din această localitate.

Berbecul simbolizează una din ocupaţiile de bază ale locuitorilor, zootehnia.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Istria, judeţul Constanţa

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Istria, judeţul Constanţa, prevăzută în anexa nr. 1*).

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre,

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 23 aprilie 2013.

Nr. 197.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1

 

STEMA

comunei Istria, judeţul Constanţa

 

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Istria, judeţul Constanţa

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Istria se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat în şef de un zid de cetate crenelat, de argint.

Partea inferioară, tăiată în bandă de argint, are, în partea dreaptă, un delfin de argint, înotând spre dreapta, iar în partea stângă, un clopot cu cruce de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Zidul crenelat reprezintă cetatea Histria.

Clopotul cu cruce simbolizează biserica ortodoxă „Sf. Treime - Sf. Nicolae” din localitate, monument istoric.

Delfinul este simbol din efigia cetăţii Histria.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Negraşi, judeţul Argeş

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Negraşi, judeţul Argeş, prevăzută în anexa nr. 1*).

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 23 aprilie 2013.

Nr. 198.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1

 

STEMA

comunei Negraşi, judeţul Argeş

  

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Negraşi, judeţul Argeş

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Negraşi se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.

În interiorul scutului, în partea superioară, se află o cruce treflată flancată de două narcise, care se întretaie în partea inferioară, toate de aur.

În vârful scutului se află un mănunchi cu 4 spice de grâu de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Crucea treflată reprezintă biserica Cuvioasa Parascheva, declarată monument istoric.

Narcisele simbolizează obiectivul turistic „Poiana Narciselor”.

Brâul undat reprezintă râul Dâmbovnic, care străbate localitatea.

Spicele de grâu fac referire la ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Hăşmaş, Petriş şi Socodor, judeţul Arad

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţârii şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Hăşmaş, Petriş şi Socodor, judeţul Arad, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.3*).

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.3.

(3) Anexele nr. 1.1-1.3 şi 2.1-2.3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 23 aprilie 2013.

Nr. 199.


*) Anexele nr. 1.1-1.3 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.1

 

STEMA

comunei Hăşmaş, judeţul Arad

 

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Hăşmaş, judeţul Arad

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Hăşmaş se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.

În partea superioară, în câmp albastru, se află o ladă de zestre de aur, decorată cu motive geometrice.

În vârful scutului, în câmp auriu, se află un stejar dezrădăcinat, în culori naturale.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Lada de zestre aminteşte de una din îndeletnicirile de odinioară ale locuitorilor.

Stejarul simbolizează bogăţia silvică a zonei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.2

 

STEMA

comunei Petriş, judeţul Arad

 

 ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Petriş, judeţul Arad

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Petriş se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.

În partea superioară, în câmp auriu, se află două crenguţe de salcâm roşii cu câte 3 frunze.

În vârful scutului, în câmp albastru, se află un stup de argint, flancat simetric, dreapta-stânga, de câte o albină de aur, aflată în zbor.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Frunzele crenguţelor de salcâm reprezintă numărul satelor componente ale localităţii.

Albinele şi stupul simbolizează una din ocupaţiile de bază ale locuitorilor, apicultura.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 13

 

STEMA

comunei Socodor, judeţul Arad

 

 

ANEXA Nr. 2.3

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Socodor, judeţul Arad

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei Socodor se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.

În partea superioară, în câmp albastru, se află un cerb lopătar de argint.

În partea superioară, în câmp roşu, se află o crenguţă cu floare de soc şi 5 frunze, totul de aur.

în partea inferioară, în câmp roşu, se află o varză de aur.

În partea inferioară, în câmp albastru, se află un caduceu de argint flancat de două spice de grâu de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Cerbul lopătar reprezintă bogăţia cinegetică a zonei.

Floarea de soc dă denumirea localităţii.

Varza şi spicele de grâu simbolizează principalele ocupaţii de bază ale locuitorilor, legumicultura şi agricultura.

Caduceul semnifică faptul că este o localitate de frontieră, aflându-se la 12 km de graniţa cu Ungaria.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Alma, Apoldu de Jos, Bârghiş, Hoghilag, Jina, Ludoş, Micăsasa, Porumbacu de Jos, Sadu, Tilişca şi Turnu Roşu, judeţul Sibiu

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Alma, Apoldu de Jos, Bârghiş, Hoghilag, Jina, Ludoş, Micăsasa, Porumbacu de Jos, Sadu, Tilişca şi Turnu Roşu, judeţul Sibiu, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.11*).

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.11.

(3) Anexele nr. 1.1-1.11 şi 2.1-2.11 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 23 aprilie 2013.

Nr. 200.


*) Anexele nr. 1.1-1.11 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.1

 

STEMA

comunei Alma, judeţul Sibiu

 

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Alma, judeţul Sibiu

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Alma se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu de argint.

În partea superioară, în mijloc, în câmp roşu, se află un turn de biserică ortodoxă de argint, cu acoperiş în două ape.

În partea superioară, în câmp albastru, se află câte o frunză de stejar verde cu două ghinde de aur.

În partea inferioară, în câmp albastru, se află o privighetoare.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Turnul de biserică sugerează vechea şi constanta credinţă ortodoxă a locuitorilor.

Frunzele de stejar reprezintă bogăţia silvică a zonei, iar priveghetoarea simbolizează o mare varietate de specii de păsări de pădure.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.2

 

STEMA

comunei Apoldu de Jos, judeţul Sibiu

 

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Apoldu de Jos, judeţul Sibiu

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Apoldu de Jos se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat.

În partea superioară, în câmp albastru, se află o cruce de argint cu braţele egale.

În partea superioară, în câmp roşu, se află un fir de viţă de vie de aur, cu 3 frunze şi 2 ciorchini.

În vârful scutului se află un zid de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Crucea sugerează credinţa ortodoxă a locuitorilor.

Viţa de vie semnifică una din preocupările tradiţionale ale locuitorilor.

Zidul simbolizează istoria veche de secole pe aceste meleaguri.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.3

 

STEMA

comunei Bârghiş, judeţul Sibiu

 

 

ANEXA Nr. 2.3

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Bârghiş, judeţul Sibiu

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei Bârghiş se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.

În interiorul scutului se află un triunghi răsturnat de culoare roşie, încărcat de o arteziană de gaz de argint, ce izbucneşte din vârful triunghiular de aur.

În partea dreaptă şi în partea stângă, în câmp albastru, se află câte o floare de carpen de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Carpenul şi arteziana semnifică bogăţia silvică, precum şi bogăţia subsolului zonei în gaz metan.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.4

 

STEMA

comunei Hoghilag, judeţul Sibiu

 

 

ANFXA Nr. 2.4

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Hoghilag, judeţul Sibiu

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.4, stema comunei Hoghilag se compune dintr-un scut triunghiular roşu cu marginile rotunjite.

În interiorul scutului se află un turn de apărare de aur, broşând un brâu undat de argint şi două flori de tuberoză de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Turnul sugerează istoria veche a zonei.

Tuberozele semnifică una din preocupările tradiţionale ale locuitorilor, cultivarea florilor.

Brâul undat reprezintă râul Târnava Mare.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.5

 

STEMA

comunei Jina, judeţul Sibiu

 

 

ANEXA Nr. 2.5

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Jina, judeţul Sibiu

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.5, stema comunei Jina se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.

În partea superioară, în câmp auriu, se află un brad verde.

În partea superioară, în câmp albastru, se află două frunze de stejar cu o ghindă, de aur.

În vârful scutului, în câmp roşu, se află un cap de berbec de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Bradul şi frunzele de stejar simbolizează bogăţia silvică a zonei.

Capul de berbec reprezintă una din preocupările tradiţionale ale locuitorilor, creşterea ovinelor.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.6

 

STEMA

comunei Ludoş, judeţul Sibiu

 

 

ANEXA Nr. 2.6

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Ludoş, judeţul Sibiu

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.6, stema comunei Ludoş se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, încărcat cu un cap de bovideu de argint, încadrat între două spice de grâu de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Spicele de grâu şi capul de bovideu simbolizează ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura şi creşterea animalelor.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.7

 

STEMA

comunei Micăsasa, judeţul Sibiu

 

ANEXA Nr. 2.7

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Micăsasa, judeţul Sibiu

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.7, stema comunei Micăsasa se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.

În interiorul scutului în câmp roşu se află o cruce latină de aur, un brâu undat de argint şi un ciorchine de strugure de aur.

În câmp albastru se află un castron de terra sigillata roşu, încărcat de două spice de grâu de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Crucea sugerează credinţa creştină a locuitorilor.

Brâul undat reprezintă râul Târnava Mare.

Spicele de grâu şi ciorchinele semnifică ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura şi viticultura.

Castronul simbolizează tradiţia în ceramică a locuitorilor, specifică evului mediu.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.8

 

STEMA

comunei Porumbacu de Jos, judeţul Sibiu

 

 

ANEXA Nr. 2.8

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Porumbacu de Jos, judeţul Sibiu

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.8, stema comunei Porumbacu de Jos se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.

În partea superioară, în câmp albastru, se află câte o coroană cu fleuroane de aur.

În partea superioară, în stânga şi în partea inferioară, în dreapta, în câmp auriu, se află câte un brad verde.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Coroana de aur face referire la calitatea „Ţării Făgăraşului” de „ducat”, feud conferit domnului Ţării Româneşti, în evul mediu.

Bradul simbolizează bogăţia silvică a zonei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.9

 

STEMA

comunei Sadu, judeţul Sibiu

 

 

ANEXA Nr. 2.9

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Sadu, judeţul Sibiu

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.9, stema comunei Sadu se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în şef.

În partea superioară, în câmp albastru, se află 6 săgeţi de argint care pleacă din acelaşi punct.

În partea inferioară, în câmp de argint, se află 3 stele albastre, dispuse 2:1.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Cele 6 săgeţi reprezintă prima centrală mixtă hidro-termoelectrică construită în localitate.

Cele 3 stele simbolizează personalităţile marcante din istoria localităţii Micu Klein, Samuil Klein şi Piuariu Molnar.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.10

 

STEMA

comunei Tilişca, judeţul Sibiu

 

 

ANEXA Nr.2.10

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Tilişca, judeţul Sibiu

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.10, stema comunei Tilişca se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, cu şef zidit de argint şi câmp albastru cu berbec de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţia elementelor însumate

Zidul de argint sugerează existenţa, în hotarul localităţii, atât a unei cetăţi dacice pe dealul Căţânaş, cât şi a uneia din Evul Mediu (sec. XII-XIV) pe dealul Cetate.

Berbecul simbolizează ocupaţia principală a locuitorilor, creşterea ovinelor.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.11

STEMA

comunei Turnu Roşu, judeţul Sibiu

 

 

ANEXA Nr. 2.11

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Turnu Roşu, judeţul Sibiu

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.11, stema comunei Turnu Roşu se compune dintr-un scut triunghiular argintiu cu marginile rotunjite, încărcat de un turn din zid roşu.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Turnul roşu face referire la denumirea localităţii.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.