MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 283/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 283         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 20 mai 2013

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

159. - Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor

 

472. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 109 din 5 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865

 

Decizia nr. 119 din 5 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 319 alin. 2 teza finală din Codul de procedură civilă din 1865

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

144. - Hotărâre pentru aprobarea Memorandumului de înţelegere dintre Consiliul de Management al Apărării Cibernetice al NATO şi Serviciul Român de Informaţii privind cooperarea în domeniul apărării cibernetice, semnat la Bruxelles la 18 octombrie 2011

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

219. - Decizie privind numirea doamnei Vasilica Ştefania Duminică în funcţia de secretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale

 

220. - Decizie pentru eliberarea domnului Ovidiu Constantin Dăescu din funcţia de comisar general, cu rang de secretar de stat, al Gărzii Naţionale de Mediu

 

221. - Decizie pentru numirea domnului Florin Diaconu în funcţia de comisar general, cu rang de secretar de stat, al Gărzii Naţionale de Mediu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.596. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pentru modificarea anexei la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nr. 4.189/2012 privind aprobarea modalităţii de desfăşurare a Programului de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici pentru anul 2012, seriile a II-a şi a III-a de admitere

 

ACTE ALE CORPULUI EXPERŢILOR CONTABILI ŞI CONTABILILOR AUTORIZAŢI DIN ROMÂNIA

 

13/293. - Hotărâre privind aprobarea Tabloului Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.144 din 19 decembrie 2005, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - (1) Scopul prezentei legi este promovarea măsurilor pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor, ţinându-se cont de condiţiile climatice exterioare şi de amplasament, de cerinţele de confort interior, de nivel optim, din punct de vedere al costurilor, al cerinţelor de performanţă energetică, precum şi pentru ameliorarea aspectului urbanistic al localităţilor.

(2) Creşterea performanţei energetice a clădirilor prin proiectarea noilor clădiri cu consumuri reduse de energie şi prin reabilitarea termică a clădirilor existente, precum şi informarea corectă a proprietarilor/administratorilor clădirilor prin certificatul de performanţă energetică, reprezintă acţiuni de interes public major şi general în contextul economisirii energiei în clădiri, al îmbunătăţirii cadrului urban construit si al protecţiei mediului.”

2. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - Prezenta lege stabileşte condiţii cu privire la:

a) cadrul general al metodologiei de calcul privind performanţa energetică a clădirilor şi a unităţilor acestora;

b) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile noi şi la noile unităţi ale acestora;

c) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la Clădirile existente, unităţile de clădire şi elementele care alcătuiesc anvelopa clădirii supuse unor lucrări de renovare majoră, precum şi în cazul instalării/înlocuirii/modernizării sistemelor tehnice ale clădirilor;

d) certificarea energetică a clădirilor şi a unităţilor acestora;

e) inspecţia sistemelor de încălzire şi a sistemelor de climatizare din clădiri;

f) sistemul de control al certificatelor de performanţă energetică, al rapoartelor de audit energetic, precum şi al rapoartelor de inspecţie a sistemelor tehnice ale clădirilor.”

3. La articolul 3, punctele 1, 3-5 şi 7-10 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„1. clădire - ansamblu de spaţii cu funcţiuni precizate, delimitat de elementele de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalaţiile aferente acesteia, în care energia este utilizată pentru asigurarea confortului interior;

3. certificat de performanţă energetică a clădirii - document elaborat conform metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor, prin care este indicată performanţa energetică a unei clădiri sau a unei unităţi de clădire şi care cuprinde date cu privire la consumurile de energie în clădiri şi care, după caz, poate fi însoţit de recomandări de reducere a acestora;

4. cogenerare - producerea simultană, în acelaşi proces, a energiei termice şi a energiei electrice sau a energiei mecanice;

5. sistem de climatizare - combinaţie a tuturor componentelor necesare asigurării unei forme de tratare a aerului interior, prin care temperatura este controlată sau poate fi coborâtă, după caz, în combinaţie cu controlul ventilării, umidităţii şi purităţii aerului;

7. putere termică nominală - puterea termică maximă a unui echipament, exprimată în kW, specificată şi garantată de producător, care poate fi furnizată în timpul exploatării continue, respectându-se randamentele nominale specificate de producător;

8. pompă de căldură - mecanism, dispozitiv sau instalaţie care transferă căldura din mediul natural - aer, apă sau sol - către clădire sau către instalaţii industriale, inversând fluxul natural al căldurii, astfel încât să circule de la o temperatură mai scăzută spre una mai ridicată. În cazul pompelor de căldură reversibile, acestea pot transfera căldura din clădire către mediul natural;

9. renovare majoră - lucrări efectuate la anvelopa clădirii şi/sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale căror costuri depăşesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii, exclusiv valoarea terenului pe care este situata clădirea;

10. trigenerare - producere simultană, în acelaşi proces, a energiei termice, energiei electrice şi frigului.”

4. La articolul 3, după punctul 10 se introduc cincisprezece noi puncte, punctele 11-25, cu următorul cuprins:

„11. unitate a clădirii - o zonă/o parte a unei clădiri, un etaj sau un apartament dintr-o clădire, care este concepută/conceput sau modificată/modificat pentru a fi utilizată/utilizat separat;

12. sistem tehnic al clădirii - totalitate a echipamentelor tehnice ale unei clădiri sau ale unei unităţi de clădire destinate pentru încălzire, răcire, ventilare, apă caldă de consum, iluminat, sau pentru o combinaţie a acestora;

13. anvelopa clădirii - totalitate a elementelor de construcţie perimetrale care delimitează spaţiul interior al unei clădiri de mediul exterior;

14. element al clădirii - element al anvelopei clădirii sau un sistem tehnic al acesteia;

15. clădire cu consum de energie aproape egal cu zero - clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit, în cea mai mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere;

16. încălzire centralizată sau răcire centralizată - distribuţie a energiei termice, sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite, de la o sursă de producere centralizată – centrală electrică de termoficare, centrală termică de zonă/cvartal sau punct termic - prin intermediul unei reţele, către mai multe clădiri sau locaţii, în vederea utilizării sale pentru încălzire sau răcire în clădiri;

17. energie primară - energie rezultată din sursele de energie regenerabile şi neregenerabile, care nu a fost supusă niciunui proces de conversie sau transformare;

18. energie din surse regenerabile - energie obţinută din surse regenerabile nefosile, precum: energia eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală şi energia oceanelor, energia hidraulică, biomasa, gazul de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit, şi gazul de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz;

19. clădire existentă - clădire la care s-a efectuat recepţia la terminarea lucrărilor, inclusiv clădirea aflată în exploatare înainte de data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare;

20. nivel optim din punct de vedere a! costurilor - nivel de performanţă energetică ce determină cel mai redus cost pe durata normată de funcţionare rămasă, unde costul cel mai redus este determinat ţinându-se seama de costurile de investiţie legate de creşterea performanţei energetice a clădirii, de costurile de întreţinere şi exploatare, de categoria clădirii, după caz, iar durata normată de funcţionare rămasă a clădirii se referă la durata de viaţă estimată rămasă a unei clădiri sau a unui element al acesteia şi pentru care cerinţele de performanţă energetică sunt stabilite fie pentru clădirea în ansamblu, fie pentru elementele clădirii. Nivelul optim din punct de vedere al costurilor se situează în intervalul nivelurilor de performanţă în care analiza cost-beneficiu calculată pe durata normată de funcţionare este pozitivă. Calculul nivelului optim din punct de vedere al costurilor se efectuează pe baza cadrului metodologic comparativ, aplicat în funcţie de condiţiile generale, exprimate în parametri, prevăzute de reglementările tehnice specifice clădirilor;

21. audit energetic al clădirii - totalitate a activităţilor specifice prin care se obţin date corespunzătoare despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri/unităţi de clădire şi, după caz, de identificare şi de cuantificare a oportunităţilor rentabile de economisire a energiei prin identificarea soluţiilor de creştere a performanţei energetice, de cuantificare a economiilor de energie şi de evaluare a eficienţei economice a soluţiilor propuse cu estimarea costurilor şi a duratei de recuperare a investiţiei, precum şi de elaborare a raportului de audit energetic;

22. raport de audit energetic - document elaborat în urma desfăşurării activităţii de audit energetic al clădirii, care conţine descrierea modului în care a fost efectuat auditul energetic, a principalelor caracteristici termice şi energetice ale clădirii/unităţii de clădire şi, acolo unde este cazul, a măsurilor propuse pentru creşterea performanţei energetice a clădirii/unităţii de clădire şi instalaţiilor interioare aferente acesteia, precum şi a principalelor concluzii referitoare la eficienţa economică a aplicării măsurilor propuse şi durata de recuperare a investiţiei;

23. auditor energetic pentru clădiri - persoană fizică atestată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, care are dreptul să realizeze auditul energetic pentru clădiri/unităţi de clădire şi să întocmească certificatul de performanţă energetică şi raportul de audit energetic. Auditorul energetic pentru clădiri este specialistul care îşi desfăşoară activitatea ca persoană fizică autorizată sau ca angajat al unor persoane juridice, conform prevederilor legale în vigoare;

24. expert tehnic atestat - persoana fizică atestată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice potrivit prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, pentru specialitatea instalaţii de încălzire-climatizare, în conformitate cu reglementarea tehnică „îndrumător pentru atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii”, aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 777/2003, cu modificările şi completările ulterioare. Expertul tehnic atestat este specialistul care are dreptul să realizeze inspecţii, din punct de vedere energetic, ale sistemelor de încălzire şi/sau de climatizare şi să întocmească rapoarte de inspecţie pentru acestea. Expertul tehnic atestat îşi desfăşoară activitatea ca persoană fizică autorizată sau ca angajat al unor persoane juridice, conform prevederilor legale în vigoare;

25. clădiri de interes şi utilitate publică - clădiri existente, ce cuprind spaţii în care se desfăşoară activităţi în domenii de interes public general şi/sau comunitar şi social şi care implică prezenţa publicului, temporar sau permanent, în aria totală expusă.”

5. La articolul 4 alineatul (2), literele c), d) şi h) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„c) instalaţia de climatizare/condiţionare a aerului; d) instalaţia de ventilare mecanică;

h) ventilarea naturală;”.

6. La articolul 4 alineatul (2), după litera i) se introduce o nouă literă, litera j), cu următorul cuprins:

„j) aporturile interne de căldură.”

7. La articolul 4, alineatul {3), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) utilizarea luminii naturale.”

8. La articolul 4, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:

(4) în aplicarea cadrului metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punct de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică pentru clădiri, elaborat de către Comisia Europeană, prin metodologie se stabilesc condiţiile generale, exprimate în parametrii naţionali.

(5) Datele şi ipotezele utilizate pentru calculul nivelurilor optime, din punct de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică, precum şi rezultatele acestora, se includ în planurile naţionale de eficienţă energetică şi se transmit Comisiei Europene de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, la intervale care nu depăşesc 5 ani. Primul raport se transmite până la 30 iunie 2014.”

9. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - Performanţa energetică a clădirii/unităţii de clădire este exprimată, în principal, prin următorii indicatori de performanţă:

a) clasa energetică;

b) consumul total specific de energie;

c) indicele de emisii echivalent CO2.”

10. Articolul 6 se abrogă.

11. La articolul 7 alineatul (1), litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,g) construcţii destinate activităţilor sportive;”.

12. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 10. - (1) Pentru clădirile noi/ansamblurile de clădiri prevăzute la art. 123 alin. (2), prin certificatul de urbanism emis de autorităţile administraţiei publice locale/judeţene competente, în vederea obţinerii, în condiţiile legii, a autorizaţiei de construire pentru clădiri, pe lângă obligativitatea respectării cerinţelor minime de performanţă energetică, se va solicita întocmirea unui studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată, în funcţie de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului înconjurător.

(2) Aceste sisteme alternative pot fi:

a) descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie;

b) de cogenerare/trigenerare;

c) centralizate de încălzire sau de răcire sau de bloc;

d) pompe de căldură;

e) schimbătoare de căldură sol-aer;

f) recuperatoare de căldură.

(3) Studiul prevăzut la alin. (1) se elaborează de proiectant şi este parte componentă a studiului de fezabilitate.

(4) Studiul cu privire la posibilitatea utilizării sistemelor alternative prevăzute la alin. (2) poate fi efectuat pentru o clădire sau pentru grupuri de clădiri similare din aceeaşi localitate. Pentru sistemele centralizate de încălzire şi răcire, studiul poate fi efectuat pentru toate clădirile racordate la acelaşi sistem.”

13. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - (1) La clădirile existente la care se execută lucrări de renovare majoră, performanţa energetică a acestora sau a unităţilor de clădire ce fac obiectul renovării trebuie îmbunătăţită, pentru a satisface cerinţele stabilite în metodologie, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic.

(2) Documentaţia tehnică elaborată pentru autorizarea lucrărilor de intervenţie pentru renovarea majoră dezvoltă măsurile prevăzute în raportul de audit energetic.

(3) în cazul renovării majore a clădirilor, proprietarii/ administratorii acestora pot monta sisteme alternative de producere a energiei prevăzute la art. 10 alin. (2), în măsura în care prin auditul energetic a! clădirii se stabileşte că acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic.”

14. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - Cerinţele se aplică clădirii sau unităţii de clădire renovate, în scopul creşterii performanţei energetice globale a clădirii.”

15. După articolul 12 se introduc trei noi capitole, capitolul V11, cuprinzând articolele 121 şi 122, capitolul VI2, cuprinzând articolele 123 şi 124, şi capitolul VI3, cuprinzând articolele 125 şi 126, cu următorul cuprins:

„CAPITOLUL VI1

Sistemele tehnice ale clădirilor

Art. 121. - (1) în cazul clădirilor noi, precum şi în cazul renovării majore a clădirilor existente, se respectă cerinţele referitoare la sistemele tehnice ale clădirilor prevăzute în reglementările tehnice specifice, în vigoare la data întocmirii proiectelor, cu privire la instalarea corectă, dimensionarea, reglarea şi controlul sistemelor tehnice şi vizează cel puţin următoarele:

a) sistemele de încălzire;

b) sistemele de preparare a apei calde de consum;

c) sistemele de climatizare/condiţionare a aerului;

d) sistemele de ventilare de mari dimensiuni;

e) o combinaţie a acestor sisteme.

(2) Cerinţele se aplică în măsura în care, prin proiect, se stabileşte că acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic.

Art. 122. - În cazul clădirilor noi, precum şi în cazul renovării majore a clădirilor existente, proprietarii/administratorii clădirilor pot solicita, în condiţiile legii, montarea unor sisteme inteligente de contorizare, sau, după caz, instalarea unor sisteme de control active, precum sistemele de automatizare, control şi/sau monitorizare, care vizează economia de energie.

 

CAPITOLUL VI2

Clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero

 

Art. 123. - (1) Clădirile noi, pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), clădirile noi din proprietatea/administrarea autorităţilor administraţiei publice care urmează să fie recepţionate după 31 decembrie 2018 vor fi clădiri al căror consum de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero.

(3) Nivelul necesarului de energie pentru clădirile al căror consum de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabilesc prin reglementări tehnice, diferenţiat pe zone cu potenţial de energie din surse regenerabile şi se actualizează periodic, în funcţie de progresul tehnic.

(4) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de autoritate în domeniul creşterii performanţei energetice a clădirilor, iniţiază planuri naţionale de creştere a numărului de clădiri al căror consum de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero, în care pot fi incluse obiective diferenţiate în funcţie de categoriile clădirilor prevăzute !a art. 7 alin (1).

(5) Planurile naţionale prevăzute la alin. (4) se iniţiază pe baza planurilor locale de măsuri prioritare, elaborate de către autorităţile administraţiei publice locale şi transmise anual Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Art. 124. - Prevederile art. 123 se aplică în măsura în care investiţiile respective se justifică din punct de vedere tehnico-economic, în baza analizei de rentabilitate pe durata normală de funcţionare a clădirii.

 

CAPITOLUL VI3

Stimulente financiare

 

Art. 125. - În scopul creşterii performanţei energetice a clădirilor şi al tranziţiei către clădiri al căror consum de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitatea acestuia de autoritate competentă a administraţiei publice centrale, iniţiază acte normative prin care promovează măsuri care au în vedere, în principal:

a) utilizarea adecvată a fondurilor structurale în vederea creşterii eficienţei energetice a clădirilor, în special a locuinţelor;

b) utilizarea eficientă a fondurilor atrase de la instituţii financiare publice;

c) coordonarea utilizării fondurilor de la Uniunea Europeană cu cele naţionale, precum şi alte forme de sprijin, în vederea stimulării investiţiilor în eficienţa energetică, în scopul realizării obiectivelor naţionale;

d) gestionarea resurselor financiare alocate din fonduri publice pentru finanţarea, în condiţiile legii, a elaborării documentaţiilor tehnico-economice, certificatelor de performanţă energetică, rapoartelor de expertiză tehnică şi audit energetic, precum şi pentru executarea lucrărilor de renovare majoră a clădirilor incluse în programe pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor.

Art. 126. - Autorităţile administraţiei publice locale pot finanţa, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale, elaborarea documentaţiilor tehnico-economice, precum şi executarea lucrărilor de renovare majoră la clădiri de locuit şi la clădiri de interes şi utilitate publică, incluse în programe pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor.”

16. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - (1) Certificatul de performanţă energetică, denumit în continuare certificat, se elaborează pentru:

a) categoriile de clădiri prevăzute la art. 7 alin. (1) şi unităţile acestora, care se construiesc, se vând, se închiriază sau sunt supuse renovărilor majore;

b) clădirile aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice.

(2) Certificatul se elaborează şi se eliberează de către auditorul energetic pentru clădiri, la solicitarea investitorului/ proprietarului/administratorului clădirii/unităţii de clădire şi este valabil 10 ani de la data eliberării înscrisă în certificat, cu excepţia situaţiei în care, pentru clădirea/unitatea de clădire la care există certificat în valabilitate, se efectuează lucrări de renovare majoră care modifică consumurile energetice ale acesteia.

(3) Certificatele pentru categoriile de clădiri prevăzute la art. 7 alin. (1), inclusiv pentru unităţile de clădire şi spaţiile cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, din clădirile de locuit colective, se elaborează pe baza metodologiei.

(4) Nu se elaborează certificat pentru clădirile prevăzute la art. 8.

(5) Certificatul cuprinde valori calculate, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare, cu privire la consumurile de energie şi emisiile de CO2, care permit investitorului/ proprietarului/administratorului clădirii/unităţii de clădire să compare şi să evalueze performanţa energetică a clădirii/unităţii de clădire.

(6) Certificatul cuprinde, anexat, recomandări de reducere a consumurilor de energie ale clădirii, cu excepţia cazurilor în care nu există potenţial de reducere semnificativă al acestora comparativ cu cerinţele minime de performanţă energetică în vigoare la data elaborării certificatului, precum şi estimarea economiei de energie prin realizarea lucrărilor de creştere a performanţei energetice a clădirii.

(7) Forma şi conţinutul-cadru ale certificatului de performanţă energetică se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.”

17. După articolul 13 se introduc trei noi articole, articolele 131-133, cu următorul cuprins:

„Art. 131. - (1) Pentru clădirile sau unităţile de clădire care se vând sau se închiriază, investitorul/proprietarul/ administratorul este obligat să pună la dispoziţia potenţialului cumpărător sau chiriaş, după caz, anterior perfectării contractului, o copie de pe certificat, astfel încât acesta să ia cunoştinţă despre performanţa energetică a clădirii/unităţii de clădire pe care urmează să o cumpere/închirieze, după caz.

(2) La încheierea contractului de vânzare-cumpărare, proprietarul are obligaţia de a transmite certificatul, în original, noului proprietar.

(3) La data înregistrării contractului de vânzare-cumpărare, respectiv de închiriere, proprietarul are obligaţia de a depune la organul fiscal competent o copie de pe certificat, iar originalul va rămâne în posesia proprietarului.

(4) Contractele de vânzare-cumpărare încheiate fără respectarea prevederilor alin. (1) sunt supuse nulităţii relative, potrivit prevederilor Codului civil.

Art. 132. - (1) Pentru clădirile care se construiesc, certificatul se elaborează prin grija investitorului/proprietarului/ administratorului, este prezentat de către acesta, în original, comisiei întrunite în vederea recepţiei la terminarea lucrărilor, se anexează, în copie, la procesul-verbal de recepţie şi constituie parte componentă a cărţii tehnice a construcţiei.

(2) Procesul-verbal încheiat cu ocazia recepţiei la terminarea lucrărilor şi neînsoţit de copia de pe certificat este nul de drept.

(3) Prin excepţie de la prevederile art. 13 şi 131, în cazul clădirilor care se vând înainte de efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor, investitorul/proprietarul/administratorul pune la dispoziţia cumpărătorului date/informaţii în vederea evaluării performanţei energetice a clădirii/unităţii de clădire, cuprinse în documentaţia tehnică a acesteia, urmând ca la recepţia la terminarea lucrărilor să se aplice prevederile alin. (1).

Art. 133. - În scopul informării potenţialilor cumpărători sau chiriaşi, investitorul/proprietarul/administratorul clădirii/unităţii de clădire prevăzute la art. 7 alin. (1) va preciza în anunţurile de vânzare sau închiriere a acestora informaţii din certificat cu privire la indicatorii de performanţă prevăzuţi la art. 5.”

18. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 14. - (1) în cazul clădirilor cu o suprafaţă utilă de peste 500 m2, aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice, precum şi în cazul clădirilor în care funcţionează instituţii care prestează servicii publice, prin grija proprietarului/ administratorului clădirii, după caz, certificatul, în valabilitate, se afişează într-un loc accesibil şi vizibil publicului.

(2) începând cu 9 iulie 2015, prevederile alin. (1) se aplică clădirilor cu o suprafaţă utilă totală de peste 250 m2, aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice sau în care funcţionează instituţii care prestează servicii publice.

(3) în aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2), conducătorii instituţiilor publice, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi conducătorii instituţiilor publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, proprietarii sau administratorii clădirilor de interes şi utilitate publică vor acţiona pentru elaborarea şi afişarea certificatului.

(4) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi de către ceilalţi proprietari sau administratori ai clădirilor definite ca fiind de interes sau de utilitate publică în sensul prezentei legi.”

19. Titlul capitolului VIII va avea următorul cuprins:

 

„CAPITOLUL VIII

Inspecţia sistemelor de încălzire”

 

20. Articolele 15 şi 16 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 15. - (1) în scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon, se efectuează:

a) inspecţie periodică la intervale de 5 ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil lichid sau solid neregenerabil cu puterea nominală de 20-100 kW; inspecţia se efectuează şi pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează alte tipuri de combustibil;

b) inspecţie periodică la intervale de 2 ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane având puterea nominală mai mare de 100 kW; pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil gazos, inspecţia periodică se efectuează la intervale de 4 ani;

c) inspecţie a sistemelor de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai mare de 20 kW şi o vechime mai mare de 15 ani.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. a) şi b), nu se efectuează inspecţii, în cazul în care:

a) nu se aduc modificări sistemului de încălzire al clădirii/unităţii de clădire;

b) nu se modifică cerinţele pentru încălzire;

c) există un sistem de monitorizare şi control al funcţionării sistemelor de încălzire.

Art. 16. - (1) Inspecţia din punct de vedere energetic a sistemelor de încălzire ale clădirilor/unităţilor de clădire se efectuează, conform reglementărilor tehnice în vigoare la data efectuării acestora, de către experţi tehnici atestaţi.

(2) Raportul de inspecţie se înmânează proprietarului/ administratorului clădirii, după caz, şi se păstrează de către acesta la cartea tehnica a construcţiei.

(3) Raportul elaborat ca urmare a inspecţiei prevăzute la alin. (1) cuprinde rezultatul inspecţiei, precum şi recomandări pentru creşterea performanţei energetice a sistemului inspectat.”

21. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 18. - (1) Inspecţia din punct de vedere energetic a sistemelor de climatizare ale clădirilor/unităţilor de clădire se efectuează, conform reglementărilor tehnice în vigoare la data efectuării acestora, de către experţi tehnici atestaţi.

(2) Raportul de inspecţie se înmânează proprietarului/ administratorului clădirii, după caz, şi se păstrează de către acesta la cartea tehnica a construcţiei.

(3) Raportul de inspecţie elaborat ca urmare a inspecţiei prevăzute la alin. (1) cuprinde rezultatul inspecţiei, precum şi recomandări pentru creşterea performanţei energetice a sistemului inspectat.”

22. Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 19. - (1) Certificarea şi auditarea energetică a clădirilor se realizează de către auditorii energetici pentru clădiri, atestaţi pe grade profesionale de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de autoritate competentă în domeniul construcţiilor.

(2) Auditorii energetici pentru clădiri, prevăzuţi la alin. (1),în funcţie de gradul profesional pentru care au fost atestaţi:

a) întocmesc şi eliberează certificatul pentru clădirile/unităţi ale clădirilor prevăzute la art. 7 alin. (1);

b) întocmesc raportul de audit energetic, pentru clădirile/unităţi ale clădirilor prevăzute la art. 7 alin. (1), în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare la data efectuării acestora.

(3) Regulamentul privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri, prin care se stabilesc şi competenţele şi obligaţiile acestora, pe grade profesionale, se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.”

23. După articolul 19 se introduce un nou articol, articolul 191, cu următorul cuprins:

„Art. 191. - (1) Auditorii energetici pentru clădiri şi experţii tehnici atestaţi au obligaţia înscrierii datelor de identificare a documentelor întocmite, respectiv a certificatelor şi rapoartelor de audit energetic, precum şi a rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire/climatizare, după caz, în registrul propriu de evidenţă a activităţii.

(2) Certificatele şi sintezele rapoartelor de audit energetic şi ale rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire şi climatizare, se transmit, în format electronic, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în termen de maximum 30 de zile de la data întocmirii acestora.

(3) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice constituie bănci de date specifice, scop în care poate contracta, în condiţiile legii, proiectarea, realizarea şi gestionarea băncilor de date specifice.

(4) Finanţarea cheltuielilor pentru proiectarea, realizarea şi gestionarea băncilor de date specifice eficienţei energetice a clădirilor se realizează de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie şi/sau din alte surse legal constituite, cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010.

(5) Documentele prevăzute la alin. (2) puse la dispoziţia Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice sunt documente confidenţiale, datele şi informaţiile tehnice cuprinse în acestea utilizându-se în scopul constituirii băncilor de date specifice performanţei energetice a clădirilor, iar rezultatele fiind informaţii de interes public.

(6) Conţinutul-cadru al documentelor prevăzute la alin. (2) şi procedura de transmitere în format electronic a acestora, precum şi procedura de constituire şi gestionare a băncilor de date specifice, se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.”

24. La articolul 20 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Lista auditorilor energetici pentru clădiri atestaţi se afişează pe pagina de internet a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.”

25. După articolul 20 se introduc două noi capitole, capitolul X1, cuprinzând articolele 201 şi 202, şi capitolul X2, cuprinzând articolele 203 şi 204, cu următorul cuprins:

„CAPITOLUL X1

Sistemul de control

Art. 201. - (1) Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. exercită controlul statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale privind performanţa energetică a clădirilor şi inspecţia sistemelor de încălzire/climatizare, în baza unei proceduri elaborate de către Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. şi aprobate prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, în scopul realizării şi menţinerii cerinţei esenţiale de «economie de energie şi izolare termică», precum şi a celorlalte cerinţe esenţiale prevăzute de Legea nr. 10/1995, cu modificările ulterioare.

(2) Controlul vizează:

a) verificarea afişării certificatului la clădirile aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor administraţiei publice, precum şi la clădirile instituţiilor care prestează servicii publice, conform prevederilor art. 14;

b) verificarea, prin sondaj, a certificatelor şi a rapoartelor de audit energetic, precum şi a rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire şi climatizare.

(3) Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. prezintă anual Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, precum şi la solicitarea acestuia, rapoarte cu privire la activitatea de control desfăşurată şi măsurile dispuse.

Art. 202. - La solicitarea Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C. specialiştii desemnaţi din cadrul asociaţiilor profesionale de profil reprezentative, respectiv a(e inginerilor constructori şi ale inginerilor de instalaţii pentru construcţii, ale auditorilor energetici pentru clădiri, ale arhitecţilor, precum şi ale producătorilor de materiale de construcţii, atestaţi ca auditori energetici pentru clădiri şi/sau experţi tehnici atestaţi pentru specialitatea încălzire-climatizare, participă la controalele prevăzute la art. 20”! alin. (2).

 

CAPITOLUL X2

Sancţiuni

 

Art. 203. - (1) Constituie contravenţii următoarele fapte:

a) nerespectarea obligaţiei auditorului energetic pentru clădiri şi a expertului tehnic atestat de a înscrie în registrul propriu de evidenţă a activităţii documentele prevăzute la art. 191 alin. (1);

b) nerespectarea obligaţiei auditorului energetic pentru clădiri şi a expertului tehnic atestat de a transmite, în format electronic, la termenul stabilit prin lege, conţinutul documentelor prevăzute la art. 191 alin. (2) sau transmiterea incompletă a acestora;

c) nerespectarea obligaţiei de afişare a certificatului de către proprietarii/administratorii clădirilor prevăzute la art. 14;

d) neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. la controlul anterior;

e) întocmirea şi eliberarea de certificate şi/sau rapoarte de audit energetic, precum şi rapoarte de inspecţie, pentru care auditorul energetic pentru clădiri şi, respectiv, expertul tehnic atestat, nu au competenţe de elaborare, semnare şi ştampilare, conform prevederilor legale în vigoare.

(2) Emiterea certificatului de urbanism de către autorităţile administraţiei publice locale/judeţene competente, în vederea emiterii autorizaţiei de construire, cu încălcarea prevederilor art. 10 alin. (1), se consideră certificat de urbanism incomplet, constituie contravenţie şi se sancţionează conform prevederilor art. 26 alin. {1} lit. h) şi alin. (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, cele prevăzute la lit. a), c) şi d);

b) cu amendă de la 250 lei la 500 lei, cele prevăzute la lit. b);

c) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la lit. e).

(4) Actualizarea limitelor amenzilor contravenţionale se face prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de rata inflaţiei.

Art. 204. - (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 203 se fac de către personalul cu atribuţii de control şi inspecţie din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C.

(2) Contravenţiilor prevăzute la art. 203 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.”

26. Articolul 21 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 21. - (1) Pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor/unităţilor de clădire în scopul reducerii consumurilor energetice, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitatea sa de autoritate de reglementare în domeniul construcţiilor, va acţiona pentru:

a) iniţierea programelor de informare şi educare a proprietarilor/administratorilor clădirilor, precum şi a altor activităţi de diseminare a informaţiilor prin toate mijloacele de informare, în legătură cu diferitele metode şi practici care permit creşterea performanţei energetice, introducerea sistemelor alternative de energie, precum şi de informare în legătură cu instrumentele financiare disponibile în acest sens, inclusiv pentru utilizarea fondurilor obţinute prin iniţierea şi dezvoltarea schemelor de investiţii verzi, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 432/2010 privind iniţierea şi dezvoltarea schemelor de investiţii verzi, cu modificările ulterioare;

b) iniţierea şi promovarea politicilor şi programelor pentru creşterea, în perioada 2014-2020, a numărului de clădiri cu consum de energie din surse convenţionale aproape egal cu zero;

c) iniţierea şi promovarea programelor pentru montarea şi exploatarea sistemelor alternative de producere a energiei în clădiri.

(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. a) se finanţează, în condiţiile legii, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie şi/sau din alte surse legal constituite, şi se aproba prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 69/2010.”

27. După articolul 21 se introduce un nou articol, articolul 2V, cu următorul cuprins:

,Art. 211. - Metodologia prevăzută la art. 4 alin. (1), inclusiv cerinţele minime de performanţă energetică a clădirilor/unităţilor de clădire stabilite prin metodologie, precum şi reglementările tehnice specifice privind inspecţia sistemelor tehnice ale clădirilor şi unităţilor de clădire se revizuiesc ori de câte ori se justifică din punct de vedere tehnic, dar cel puţin la 5 ani, pentru a reflecta progresul tehnic, şi se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.”

28. Articolul 22 se abrogă.

29. Menţiunea privind transpunerea normelor comunitare va avea următorul cuprins:

„Prezenta lege transpune integral în legislaţia naţională prevederile Directivei nr. 2010731/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 153 din 18 iunie 2010.”

Art. II. - (1) Lista măsurilor prevăzute la art. 125 din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, cu modificările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată şi completată prin prezenta lege, se actualizează la fiecare 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi se includ în planurile naţionale de acţiune privind eficienţa energetică.

(2) Procedura prevăzută la art. 201 alin. (1) din Legea nr. 372/2005, cu modificările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată şi completată prin prezenta lege, se elaborează în maximum 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. III. - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice colaborează cu Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, cu alte instituţii publice, cu autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cu universităţi tehnice, institute de cercetare-dezvoltare şi asociaţii profesionale implicate în performanţa şi eficienţa energetică în domeniul construcţiilor şi instalaţiilor pentru construcţii, în scopul promovării politicilor publice privind creşterea eficienţei energetice în domeniul performanţei energetice a clădirilor, respectiv pentru fundamentarea strategiilor, elaborarea planurilor naţionale de acţiuni, precum şi pentru constituirea bazelor de date specifice în vederea integrării şi utilizării acestora ca informaţii de interes public, în infrastructura naţională de date.

Art. IV. - În cuprinsul Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, cu modificările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată şi completată prin prezenta lege, sintagmele „Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului” si „Ministerul Economiei si Comerţului” se înlocuiesc cu sintagmele „Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice” şi, respectiv, „Ministerul Economiei”.

Art. V. - Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. VI. - (1) Pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei legi, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice poate emite instrucţiuni care se aprobă prin ordine ale ministrului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor, al ministrului economiei şi finanţelor şi al ministrului internelor şi reformei administrative nr. 691/1.459/288/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind performanţa energetică a clădirilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 12 octombrie 2007, se abrogă.

Art. VII. - La data intrării în vigoare a prezentei legi, art. 14 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 29 august 2008, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. VIII. - Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.114 din 19 decembrie 2005, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege va fi republicată, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

MIRON TUDOR MITREA

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 15 mai 2013.

Nr. 159.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor

În temeiul prevederilor art. 11 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 14 mai 2013.

Nr. 472.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 109

din 5 martie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Aurel Bojan şi Maria Bojan în Dosarul nr. 14.930/211/2009 al Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.484D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosar autorii excepţiei de neconstituţionalitate au depus înscrisuri în susţinerea acesteia prin care sunt invocate chestiuni ce ţin de fondul cauzei.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Arată că şi Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în art. 154 alin. (1), prevede că toate actele de procedură se comunică din oficiu prin agenţi procedurali.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 17 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 14.930/211/2009, Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Aurei Bojan şi Maria Bojan într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei sentinţe civile pronunţate în materie de succesiune.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţia legală criticată este neconstituţională, atât timp cât prin aceasta se conferă putere probantă faptelor constatate şi consemnate personal în procesul-verbal de comunicare a actelor de procedură întocmit de agentul procedural sau de orice salariat al instanţei; or, puterea probantă a procesului-verbal poate fi combătută doar printr-o altă procedură, respectiv a înscrierii în fals a procesului-verbal.

Autorii excepţiei mai susţin că un act încheiat de „orice alt salariat” al instanţei nu poate să se bucure de o prezumţie de legalitate a unui act ce ar emana de la o autoritate publică, cât timp salariatul nu este învestit cu puterea unei autorităţi publice. În susţinerea acesteia invocă prevederile art. 86 din Codul de procedură civilă din 1865 potrivit cărora „Comunicarea cererilor şi a tuturor actelor de procedură se va face, din oficiu, prin agenţii procedurali ai instanţei sau prin orice alt salariat al acesteia [...]”, iar potrivit art. 92 din Codul de procedură civilă din 1865, agentul va încheia un proces-verbal despre situaţiile prevăzute în acest articol în legătură cu înmânarea citaţiei şi a oricăror acte de procedură. Coroborând aceste prevederi legale, ar rezulta că numai procesul-verbal încheiat de agenţii procedurali ar avea forţă probantă.

Se mai arată că prevederea legală criticată încalcă art. 1 alin. (3) din Constituţie, deoarece statul de drept, democratic şi social se bazează pe legi şi valori care nu dau putere excesivă unei autorităţi sau unor angajaţi ai statului şi nu dau dreptul la îndeplinirea unor atribuţii prin exces de putere, respectiv prin încheierea unor acte care au putere probantă superioară oricăror altor dovezi contrare.

Prin prevederea legală criticată se mai încalcă şi principiul egalităţii consacrat de art. 16 din Constituţie prin aceea că nu se respectă egalitatea în faţa legii civile dintre cetăţean şi autoritatea publică. De asemenea, forţa probantă conferită procesului-verbal încheiat potrivit art. 94 din Codul de procedură civilă din 1865 încalcă şi principiul accesului liber la justiţie consacrat de art. 21 din Constituţie prin aceea că se limitează la o singură dovadă contrarie, a înscrierii în fals.

Autorii mai arată că art. 100 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865 încalcă şi dreptul la un proces echitabil, deoarece instanţa de apel sau recurs învestită cu verificarea legalităţii şi temeiniciei unei hotărâri judecătoreşti nu poate să verifice [egalitatea şi temeinicia unui act procedural decât dacă acesta este fals. Astfel, dreptul la un proces echitabil, dar şi dreptul la apărare sunt înfrânte prin imposibilitatea de a face proba cu orice mijloc de probă prevăzut de legea procedurală.

Se mai apreciază că prevederea legală criticată contravine şi art. 53 din Constituţie. Prin urmare, nu este necesar a se da putere doveditoare mai mare unui act încheiat de un agent sau salariat al unei instanţe decât hotărârii judecătorului sau dovezilor prevăzute de lege şi de care beneficiază şi uzează justiţiabilul.

Se mai susţine că dispoziţiile art. 100 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865 limitează folosirea căilor de atac prevăzute de art. 129 din Constituţie prin aceea că un proces-verbal fals, din cadrul procedurii comunicării unei hotărâri judecătoreşti, încheiat de un agent sau alt salariat al instanţei împiedică exercitarea eficientă a acestui drept, până la dovada înscrierii în fals.

Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile art. 100 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865 nu contravin niciunei dispoziţii constituţionale invocate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, dispoziţiile criticate reprezintă norme de procedură care ţin de opţiunea legiuitorului, exercitată în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituţie.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, înscrisurile depuse la dosar, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 100 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins: „Procesul-verbal face dovadă până la înscrierea în fals cu privire Ia faptele constatate personal de cel care l-a încheiat.

În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 129 privind folosirea căilor de atac.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

Dispoziţiile art. 100 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865 conferă procesului-verbal încheiat de cel însărcinat cu încheierea actului de procedură caracter de act autentic.

Curtea reţine că art. 1171 din Codul civil din 1864, dispoziţie legală în vigoare până la intrarea în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civilă, republicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, reglementează noţiunea de act autentic. Astfel, potrivit acestor dispoziţii, actul autentic este acela care s-a făcut cu solemnităţile cerute de lege, de un funcţionar public, care are drept de a funcţiona în locul unde s-a făcut actul. Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă face referire despre înscrisul autentic sub aspectul noţiunii, la art. 269, iar sub aspectul puterii doveditoare la art. 270.

La art. 269 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă se prevede că înscrisul autentic întocmit sau, după caz, primit şi autentificat de o autoritate publică, de notarul public sau de către o altă persoană învestită de stat cu autoritate publică, în forma şi condiţiile stabilite de lege. Autenticitatea înscrisului se referă la stabilirea identităţii părţilor, exprimarea consimţământului acestora cu privire la conţinut, semnătura acestora şi data înscrisului. Este, de asemenea, autentic orice alt înscris emis de către o autoritate publică şi căruia legea îi conferă acest caracter. În ceea ce priveşte puterea doveditoare, Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă prevede că înscrisul autentic face deplină dovadă, faţă de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condiţiile legii.

Potrivit art. 100 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865, procesul-verbal încheiat de cel însărcinat cu înmânarea actului de procedură dobândeşte forţă probantă şi face dovadă până la înscrierea în fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a încheiat. Actul este încheiat de cel însărcinat cu înmânarea actului de procedură în exercitarea competenţelor sale prevăzute de lege, în numele autorităţii publice.

Instituirea forţei probante nu este de natură a aduce atingere principiilor constituţionale ale accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil ori dreptului la apărare, iar Curtea observă că dispoziţiile cuprinse în art. 100 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865 reprezintă norme procedurale care ţin de opţiunea legiuitorului, exercitată în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”.

În ceea ce priveşte critica autorilor excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la faptul că prin conferirea unui caracter probator superior unui act încheiat de un agent al statului se încalcă art. 1 alin. (3) din Constituţie, Curtea reţine că agenţii procedurali care îndeplinesc procedura de comunicare a citaţiei sau a altor acte de procedură nu înfăptuiesc justiţia, ci urmăresc respectarea şi îndeplinirea formelor de procedură prevăzute de lege, activitate conexă acesteia. Astfel, exigenţa unui proces echitabil implică, între altele, şi efectuarea actelor de procedură într-un mod care să facă posibilă desfăşurarea normală a procesului, fără întreruperi şi amânări de natură să întârzie în mod păgubitor stabilirea pe cale judiciară a situaţiei drepturilor subiective disputate de părţi.

Mai mult, Curtea constată că art. 86 din Codul de procedură civilă din 1865 califică pentru comunicarea actelor de procedură, ca regulă generală, doar agenţii procedurali sau alţi salariaţi ai instanţei emitente ori celei în circumscripţia căreia se află cel căruia i se comunică actul. În concluzie, numai persoane aflate în raport de muncă cu instanţa pot îndeplini procedura de comunicare, aceştia acţionând în numele autorităţii publice respective. Excepţia de la această regulă este prevăzută de alin. 3 al art. 86 din Codul de procedură civilă din 1865, care prevede modalitatea comunicării prin poştă cu scrisoare recomandată atunci când nu este posibilă comunicarea actelor prin înmânarea lor către destinatar sau prin alte mijloace; şi în acest caz se acţionează

În numele şi pe seama autorităţii publice.

În ceea ce priveşte susţinerea autorilor excepţiei referitoare la încălcarea principiului egalităţii în faţa legii civile dintre cetăţean şi autoritatea publică, Curtea constată că dispoziţiile procedurale criticate nu instituie un tratament juridic diferit pentru persoane care se află în situaţii similare. De altfel, art. 16 din Constituţie nu se aplică în relaţiile dintre autorităţile publice şi cetăţeni.

Totodată, critica referitoare la încălcarea art. 53 din Constituţie nu poate fi reţinută, de vreme ce prevederile ce formează obiect al excepţiei nu aduc atingere drepturilor fundamentale invocate de autorii excepţiei.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Aurel Bojan şi Maria Bojan în Dosarul nr. 14.930/211/2009 al Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa din data de 5 martie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 119

din 5 martie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 319 alin. 2 teza finală din Codul de procedură civilă din 1865

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 319 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Teodora Fasole în Dosarul nr. 20.441/281/2011 al Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.607D/2012.

La apelul nominal se prezintă pentru partea Teodora Fasole, doamna avocat Felicia Alecu din Baroul Prahova, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că părţile Alina Panaite, Georgiana Savu şi Ştefania Luciana Savu au depus o cerere prin care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente, care, expunând situaţia de fapt din dosar, arată că o contestaţie în anulare ar fi singura posibilitate juridică de a beneficia de forţa de constrângere a statului în condiţiile în care există hotărâri judecătoreşti potrivnice ce au fost emise în cadrul unor procese la care autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu a fost citată.

Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate,

CURTEA.

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin încheierea din 19 noiembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 20.441/281/2011, Judecătoria Ploieşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 319 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865.

Excepţia a fost invocată de Teodora Fasole într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei cereri în anulare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale prin care se impune respectarea unui termen pentru intentarea acţiunii judecătoreşti sunt neconstituţionale, întrucât se pot ivi situaţii în care persoana vizată de acest articol nu a avut posibilitatea să ia la cunoştinţă de o hotărâre judecătorească, iar contestaţia în anulare este singura modalitate juridică de a desfiinţa o hotărâre definitivă şi irevocabilă nedreaptă.

Judecătoria Ploieşti - Secţia civilă apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul, menţionând în sprijinul argumentelor sale jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv deciziile nr. 765 din 12 mai 2009, nr. 808 din 3 iunie 2010, nr. 1.539 din 6 decembrie 2011 şi nr. 700 din 28 iunie 2012, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 319 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865. În realitate, se constată că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 319 alin. 2 teza finală din Codul de procedură civilă din 1865, dispoziţii ce au următoarea redactare; „[,..] împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc ia îndeplinire pe cale de executare silită, contestaţia poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.”

Se observă că la data de 15 februarie 2013 au intrat în vigoare majoritatea dispoziţiilor din noul Cod de procedură civilă. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar şi dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale criticate din vechiul Cod de procedură civilă.

În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 privind liberul acces la justiţie şi art. 24 privind dreptul la apărare.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine Că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituţionale.

Astfel, prin Decizia nr. 184 din 8 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 5 iunie 2003, şi Decizia nr. 808 din 3 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 16 august 2010, Curtea a statuat ca în această materie, ca de altfel oriunde legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu s-a procedat în acest fel cu intenţia de a restrânge accesul liber la justiţie, de care, în mod evident, cel interesat a beneficiat în cadrul termenului legal instituit, ci exclusiv pentru a instaura un climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitării dreptului constituţional prevăzut de art. 21, prevenind astfel abuzurile şi asigurând protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale celorlalte părţi. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferită prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite.

Aşa fiind, termenele instituite prin textul de lege criticat au în vedere soluţionarea procesului cu celeritate, în absenţa lor, contestaţia în anulare putând fi formulată oricând, fapt ce ar fi de natură a genera o stare de perpetuă incertitudine cât priveşte raporturile juridice stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, afectând astfel grav stabilitatea şi securitatea care trebuie să le caracterizeze.

De altfel, art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, precum şi art. 129 care prevede că „împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac. În condiţiile legii, atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenţei şi procedurii de judecată, inclusiv a condiţiilor de exercitare a căilor de atac. Prin urmare, termenele procedurale instituite de textul de lege criticat reprezintă expresia aplicării dispoziţiilor constituţionale invocate mai sus.

Departe de a îngrădi drepturi consacrate constituţional, reglementarea prevăzută de art. 319 alin. 2 din Codul de procedură civilă constituie o garanţie a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părţilor, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluţionării unui proces.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de fată.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1} lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 319 alin. 2 teza finală din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Teodora Fasole în Dosarul nr. 20.441/281/2011 al Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 martie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Memorandumului de înţelegere dintre Consiliul de Management al Apărării Cibernetice al NATO şi Serviciul Român de Informaţii privind cooperarea în domeniul apărării cibernetice, semnat la Bruxelles la 18 octombrie 2011

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 şi al art. 24 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Memorandumul de înţelegere*) dintre Consiliul de Management al Apărării Cibernetice al NATO şi Serviciul Român de Informaţii privind cooperarea în domeniul apărării cibernetice, semnat la Bruxelles la 18 octombrie 2011, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - În cadrul activităţilor desfăşurate pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor memorandumului prevăzut la art. 1, autoritatea naţională desemnată potrivit legii în domeniul cyber-intelligence cooperează cu persoane juridice de drept public sau privat, sens în care poate încheia protocoale de colaborare cu acestea referitoare la aspecte de interes comun.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Directorul Serviciului Român de Informaţii,

George-Cristian Maior

Viceprim-ministru,

Gabriel Oprea

Ministrul afacerilor externe,

Titus Corlăţean

Ministrul apărării naţionale,

Mircea Duşa

 

Bucureşti, 3 aprilie 2013.

Nr. 144.


*) Memorandumul se comunica Serviciului Român de Informaţii.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea doamnei Vasilica Ştefania Duminică în funcţia de secretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Vasilica Ştefania Duminică se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 20 mai 2013.

Nr. 219.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru eliberarea domnului Ovidiu Constantin Dăescu din funcţia de comisar general, cu rang de secretar de stat, al Gărzii Naţionale de Mediu

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 8 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.005/2012 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu, cu modificările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Ovidiu Constantin Dăescu se eliberează din funcţia de comisar general, cu rang de secretar de stat, al Gărzii Naţionale de Mediu.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 20 mai 2013.

Nr. 220.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Florin Diaconu în funcţia de comisar general, cu rang de secretar de stat, al Gărzii Naţionale de Mediu

 

Având în vedere propunerea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 8 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.005/2012 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu, cu modificările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Florin Diaconu se numeşte în funcţia de comisar general, cu rang de secretar de stat, al Gărzii Naţionale de Mediu.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 20 mai 2013.

Nr.221.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

AGENŢIA NAŢIONALA A FUNCŢIONARILOR PUBLICI

 

ORDIN

pentru modificarea anexei la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nr. 4.189/2012 privind aprobarea modalităţii de desfăşurare a Programului de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici pentru anul 2012, seriile a II-a şi a III-a de admitere

 

Având în vedere:

- prevederile art. 6 alin. (1) lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 1.000/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- prevederile art. 26 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea programului de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 832/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 59/2012 privind aprobarea cifrei anuale de şcolarizare, a numărului comisiilor de concurs şi a comisiilor de soluţionare a contestaţiilor, a componenţei nominale a acestora, a tematicii pentru concurs, a calendarului de desfăşurare a concursului naţional de admitere la Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici pentru anul 2012, precum şi a modalităţilor privind plata taxei de participare la program, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 12 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.000/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici emite prezentul ordin.

Art. I. - Anexa la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nr. 4.189/2012 privind aprobarea modalităţii de desfăşurare a Programului de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici pentru anul 2012, seriile a II-a şi a III-a de admitere, publicat în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 712 din 18 octombrie 2012, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- Numerele curente 10 şi 11 vor avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Module

Durata

(zile/ore)

(3 zile/24 are)

Perioadele de desfăşurare

Seria 1

(3 grupe/joi-sâmbătă)

Seria a II-a

(2 grupe/joi-sâmbătă)

„10.

- Evaluarea finală

 

20-24.05.2013

11.

- Restanţe

 

30.05.2013”

 

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici,

Eugen Coifan

 

Bucureşti, 16 mai 2013.

Nr. 1.596.

 

ACTE ALE CORPULUI EXPERŢILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZAŢI DIN ROMÂNIA

 

CORPUL EXPERŢILOR CONTABILI ŞI CONTABILILOR AUTORIZAŢI DIN ROMÂNIA CONSILIUL SUPERIOR

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Tabloului Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România

În temeiul:

- art. 20 lit. b) şi c) şi al art. 21 alin. (1), (2) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- pct. 3,18, 25, 93 şi 147 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi a Contabililor Autorizaţi din România, aprobat prin Hotărârea Conferinţei naţionale a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România nr. 1/1995, republicat;

- art. 6 din Hotărârea Consiliului superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România nr. 12/262/2012 privind modificarea şi completarea structurii pe secţiuni a Tabloului Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România*),

Consiliul superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România adoptă următoarea hotărâre:

Art. 1. - Se aprobă Tabloul Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, cuprinzând experţii contabili, contabilii autorizaţi, precum şi persoanele juridice de profil, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă lista membrilor inactivi experţi contabili şi contabili autorizaţi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, fără drept de exercitare a profesiei, prevăzuţi în anexa nr. 2.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea L

Art. 4. - Organele alese şi executive vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentei hotărâri.

Art. 5. - Anexele nr. 1 şi 2**) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

Preşedintele interimar al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România,

Ecaterina Necşulescu

 

Bucureşti, 29 aprilie 2013.

Nr. 13/293.


*) Hotărârea Consiliului superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România nr. 12/262/2012 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

**) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.