MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 288/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 288         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 22 mai 2013

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 124 din 7 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

248. - Hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Centrul social cu destinaţie multifuncţională «BUCURIA» Iaşi”, din cadrul Proiectului privind incluziunea socială

 

250. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 pentru Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Finanţelor Publice

 

251. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Companiei Naţionale „Imprimeria Naţională” - S.A., companie naţională aflată sub autoritatea Ministerului Finanţelor Publice

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

768. – Ordin al ministrului transporturilor pentru aprobarea Evaluării de securitate portuara a portului Brăila, a portului Galaţi şi a portului Tulcea, aparţinând Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Dunării Maritime” - S.A. Galaţi, inclusiv zonele libere adiacente

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Hotărârea din 17 iunie 2008 în Cauza Irimia împotriva României

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

11. - Circulară privind rata dobânzii penalizatoare pentru deficitele de rezerve minime obligatorii în monedă naţională începând cu perioada de aplicare 24 mai – 23 iunie 2013

 

12. - Circulară privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii constituite în lei şi în euro începând cu perioada de aplicare 24 aprilie - 23 mai 2013

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 124

din 7 martie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Sindicatul „Proautonomia” din Satu Mare în Dosarul nr. 2.142/83/CA/2011 al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează Obiectul Dosarului nr. 1220D/2012 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţa de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta solicită, în principal, respingerea, ca inadmisibila, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile legale criticate nu mai sunt în vigoare, nivelul salariilor revenind, potrivit noilor reglementări în materie, la nivelul celui anterior operării diminuării cu 25%. În ipoteza aplicării de către Curtea Constituţională a considerentelor de principiu reţinute în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, se arată că textele de lege criticate sunt constituţionale, astfel cum a constatat instanţa de contencios constituţional în jurisprudenţa sa, de pildă Decizia nr. 492 din 10 mai 2012, această jurisprudenţa fiind în acord cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului. În concluzie, solicită, în subsidiar, respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele;

Prin Decizia nr. 2.762/CA/2012-R din 21 iunie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 2.142/83/CA/2011, Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Sindicatul „Proautonomia” din Satu Mare într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei sentinţe pronunţate într-un litigiu de muncă privind funcţionarii publici.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că restrângerea drepturilor salariale, dispusă prin Legea nr. 118/2010, încalcă dreptul cetăţenilor la nediscriminare, consacrat de art. 16 din Constituţie. Arată, în acest sens, că restrângerea menţionată, având ca justificare criza economică şi apărarea securităţii naţionale, ar fi trebuit să se răsfrângă asupra tuturor salariaţilor, şi nu doar asupra celor încadraţi în sectorul bugetar. Articolul 53 din Constituţie, prin folosirea sintagmelor „naţional” şi „societate democratică”, se referă la toţi cetăţenii ţării, fără a face distincţie în funcţie de naţionalitate, religie, sex, categorie socială ori profesională, astfel că norma legală examinată contravine şi principiului proporţionalităţii, instituind doar în sarcina lucrătorilor din sectorul bugetar obligaţia stopării crizei economice şi a preîntâmpinării unor consecinţe grave asupra economiei şi securităţii statului român. Or, astfel cum este reglementată prin Legea nr. 118/2010, reducerea salariilor din sectorul bugetar cu 25% echivalează, ca efecte, cu o creştere a impozitului pa venit stabilită doar pentru o parte a populaţiei.

Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civili, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, pentru considerentele arătate de Curtea Constituţională în deciziile nr. 872 şi nr. 874 din 25 iunie 2010.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază, în acord cu opinia exprimata în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 827D/2012, soluţionat prin Decizia nr. 798 din 27 septembrie 2012, că dispoziţiile din legea criticată sunt constituţionale. Susţine, în acest sens, că dispoziţiile de lege criticate constituie o restrângere a exerciţiului dreptului constituţional de proprietate ce afectează dreptul la salariu, în sensul de „bun”, cu respectarea însă a prevederilor art. 53 din Constituţie. De asemenea, arată că reducerea salariilor a intervenit pentru o perioadă limitată de timp, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

În acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. În fine, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în sensul neîncălcării de către statul român a dispoziţiilor art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010. Din cuprinsul actelor aflate la dosar şi din criticile formulate, Curtea constată că, în realitate, autorul excepţiei vizează doar prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010, asupra cărora urmează să exercite controlul de constituţionalitate. Aceste prevederi au următorul conţinut:

„(1) Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale, precum şi alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.”

Normele constituţionale invocate în motivarea excepţiei sunt cele ale art. 16 privind egalitatea cetăţenilor şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine, în ceea ce priveşte admisibilitatea acesteia, că prevederile Legii nr. 118/2010 referitoare la diminuarea cuantumului salariului personalului bugetar au avut o aplicabilitate limitată în timp, până la 31 decembrie 2010, potrivit art. 16 din aceasta, Cu toate acestea, prevederile legale criticate continuă să îşi producă efectele juridice în prezenta cauză, astfel încât, în conformitate cu cele statuate prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza constituţionalitatea prevederilor legale criticate.

Totodată, Curtea observă că a mai examinat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010, din perspectiva unor critici similare şi prin raportare la aceleaşi texte constituţionale şi convenţionale.

Astfel, prin Decizia nr. 1.068 din 13 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 4 februarie 2013, Curtea, pronunţându-se asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010, a respins excepţia ca neîntemeiată, statuând, în esenţă, că nu poate reţine critica referitoare la pretinsa nesocotire a dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, întrucât angajaţii din sistemul public şi cei din mediul privat nu se află în aceeaşi situaţie juridică. Cei care sunt angajaţi în raporturi de muncă în mediul bugetar sunt legaţi, în mod esenţial, din punctul de vedere al sursei din care sunt alimentate salariile/indemnizaţiile sau soldele, de bugetul public naţional, de încasările şi de cheltuielile din acest buget, dezechilibrarea acestuia putând avea consecinţe în ceea ce priveşte diminuarea cheltuielilor din acest buget. Or, salariile/indemnizaţiile/soldele reprezintă astfel de cheltuieli - mai exact, cheltuieli de personal. În schimb, în mediul privat, raporturile de muncă sunt guvernate întotdeauna de contractul individual de muncă încheiat între un angajat şi un angajator.

Întrucât în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi, de natură să conducă la o reconsiderare a acestei jurisprudenţe, Curtea constată că îşi păstrează valabilitatea considerentele şi soluţia pronunţată prin decizia citată.

De asemenea, Curtea reţine că autorul excepţiei pretinde încălcarea principiului proporţionalităţii, invocând, în acest sens, prevederile art. 53 din Constituţie, însă motivele formulate în susţinerea acestei teze se referă, în realitate, la încălcarea principiului nediscriminării. Prin urmare, argumentele mai sus arătate, prin care se arată că măsurile legale criticate nu contravin prevederilor art. 16 din Constituţie, referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, sunt valabile, mutatis mutandis, şi în privinţa criticilor de neconstituţionalitate raportate la dispoziţiile art. 53 din Legea fundamentală.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Sindicatul „Proautonomia” din Satu Mare în Dosarul nr. 2.142/83/CA/2011 al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 martie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Centrul social cu destinaţie multifuncţională «BUCURIA» Iaşi”, din cadrul Proiectului privind incluziunea socială

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Centrul social cu destinaţie multifuncţională «BUCURIA» Iaşi”, din cadrul Proiectului privind incluziunea socială, cu caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finanţarea obiectivului de investiţii prevăzut la art. 1 se asigură din împrumutul acordat de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) potrivit Legii nr. 40/2007 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, destinat finanţării Proiectului privind incluziunea socială, semnat la Bucureşti la 4 iulie 2006, cu completările ulterioare, asigurat conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi de la bugetul local, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Georgeta Bratu,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul afacerilor interne,

Radu Stroe

 

Bucureşti, 15 mai 2013.

Nr. 248.

 

ANEXÂ

 

Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Centrul social cu destinaţie multifuncţională «BUCURIA» Iaşi”, din cadrul Proiectului privind incluziunea socială

 

Titular: Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Direcţia de Asistenţă Comunitară Iaşi

Beneficiar: Direcţia de Asistenţă Comunitară Iaşi

Amplasament: judeţul Iaşi, municipiul Iaşi. str. Prof. A. Sesan nr. f.n.

Indicatorii tehnico-economici

 

Valoarea totală a investiţiei (inclusiv T.V.A.)

 

mii lei

 

1.971*)

(în preţuri la data de 31.01.2012; 1 Euro = 4,3433 lei),

 

 

 

 

din care C+M =

 

mii lei

 

1.697

Eşalonarea investiţiei:

 

 

 

 

Anul I

INV

mii lei

 

1.500

 

C+M

mii lei

 

1.300

Anul II

INV

mii lei

 

471

 

C+M

mii lei

 

397

Capacităţi:

 

 

 

 

- aria construită

 

mp

 

152,45

- aria construită desfăşurată

 

mp

 

609,80

- regim de înălţime

 

 

P+3

 

- persoane asistate

 

nr.

 

26

Durata de realizare a Investiţiei

 

luni

 

14

 


*) Valoarea se va actualiza potrivit evoluţiei ulterioare a preţurilor.

 

Factori de risc

Obiectivul se va proteja antiseismic conform Normativului P 100-1/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Finanţarea investiţiei

Finanţarea obiectivului de investiţii se asigură din împrumutul acordat de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) potrivit Legii nr. 40/2007 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, destinat finanţării Proiectului privind incluziunea socială, semnat la Bucureşti la 4 iulie 2006, cu completările ulterioare, asigurat conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi de la bugetul local, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

 

GUVERNUL ROMANI El

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 pentru Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Finanţelor Publice

 

Având în vedere prevederile ari 15 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 53 alin. (1) din Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr. 5/2013 şi ale art. 6 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre

 

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 pentru Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Finanţelor Publice, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli, precum şi nivelul cheltuielilor în structură reprezintă limită maximă şi nu poate fi depăşit decât în cazuri justificate, cu aprobarea prealabilă a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, cu avizul Ministerului Muncii. Familiei. Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin promovarea unei hotărâri de rectificare a bugetului de venituri şi cheltuieli.

(2) în cazul în care în execuţie se înregistrează nerealizări ale veniturilor aprobate, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A. poate efectua cheltuieli totale proporţional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficienţă aprobaţi.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

p. Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Georgeta Bratu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 15 mai 2013.

Nr. 250.

 

ANEXĂ

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Operatorul economic: Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A.

Sediul/Adresa: strada Olteni nr. 2-4

Cod unic de înregistrare: 13328043

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI PE ANUL 2013

 

 

 

 

 

 

- mii lei -

 

 

 

 

INDICATORI

Nr. rd.

Propuneri an 2013

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.3+Rd.4)

1

2.859.983

 

1

 

Venituri din exploatare

2

2.787.883

 

2

 

Venituri financiare

3

72.100

 

3

 

Venituri extraordinare

4

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.5=Rd.6+Rd.17+Rd.18)

5

2.815.383

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

6

2.674.100

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri si servicii

7

2.118.720

 

 

B,

cheltuieli cu impozite, taxe si vărsăminte asimilate

8

24.460

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

9

172.104

 

 

 

C1

ch. cu salariile

10

118.625

 

 

 

C2

bonusuri

11

12.128

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care;

12

300

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

13

 

 

 

 

C4

cheltuieli aferente contractului de mandat si altor comitete, comisii etc.

14

2.795

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

15

38.256

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

16

358.815

 

2

 

Cheltuieli financiare

17

141.283

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

18

0

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

19

44.600

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

20

15.600

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RÂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

21

29.000

 

1

 

Rezerve legale

22

2.230

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

23

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

24

 

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

25

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

26

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 22, 23, 24, 25 şi 26.

27

26.770

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă *)

28

2.007

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care;

29

24.460

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat sau local, după caz

30

14.355

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.22 - Rd.29 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

31

2.310

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

32

368

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care

33

368

 

 

a)

cheltuieli materiale

34

17

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

35

285

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

36

55

 

 

d)

cheltuieli cu reclama si publicitate

37

 

 

 

e)

alte cheltuieli

38

11

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

39

615.947

 

1

 

Alocaţii de la buget

40

0

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

41

615.947

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

42

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

43

2.200

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

44

2.200

 

3

 

Cheltuieli de natura salariala (a+b), din care:

45

130.753

 

 

a)

cheltuieli cu salariile

46

118.625

 

 

b)

bonusuri

47

12.128

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza fondului de salarii aferent personalului angajat pe baza de contract individual de munca (Rd.46/Rd.44)/12*1000

48

4.493

 

5

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoana) influenţat de bonificaţiile si bonusurile în lei si sau natura (Rd.45/Rd.44)/12*1000

49

4.953

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu în preţuri curente (lei/persoană) (Rd.1/Rd.44)

50

1.300

 

7

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu în preţuri comparabile (lei/persoană) (Rd.1/Rd.44*ICP)

51

1.300

 

8

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (km echivalenţi de reţea / persoana)

52

42,20

 

8a

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitatea de energie livrată mii MWh)

52a

54.810

 

9

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.5/Rd.1)x1000

53

984,41

 

10

 

Plăţi restante, în preţuri curente

54

776

 

11

 

Creanţe restante, în preţuri curente

55

67.727


*) sumele aferente participării salariaţilor la profit sunt reflectate pentru evidenta statistica, acestea fiind incluse în cheltuielile de exploatare conform prevederilor legale

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Companiei Naţionale „Imprimeria Naţională” - S.A., companie naţională aflată sub autoritatea Ministerului Finanţelor Publice

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 15 alin. (1 ) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 6 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 5 lit. i) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Companiei Naţionale „Imprimeria Naţională” - S.A., companie naţională aflată sub autoritatea Ministerului Finanţelor Publice, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli pe structura aprobată pentru acestea reprezintă limită maximă şi nu poate fi depăşit decât în cazuri justificate, cu aprobarea prealabilă a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin promovarea unei hotărâri de rectificare a bugetului de venituri şi cheltuieli.

(2) în cazul în care în execuţie se înregistrează nerealizări ale veniturilor totale aprobate, Compania Naţională „Imprimeria Naţională” - S.A. poate efectua cheltuieli totale proporţional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficienţă aprobaţi.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

p. Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Georgeta Bratu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 15 mai 2013.

Nr. 251.

 

ANEXĂ

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Compania Naţională „Imprimeria Naţională” – S.A.

Bd. Al. I. Cuza nr. 56, sectorul 1, Bucureşti

Cod unic de înregistrare: 2779625

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI PE ANUL 2013

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

Nr. rd.

BVC 2013 Propunere

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd. 1 = Rd.2 + Rd.3 + R.4)

1

326.379,07

 

1

 

Venituri din exploatare

2

304.024,07

 

2

 

venituri financiare

3

22.355,00

 

3

 

Venituri extraordinare

4

0,00

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.5 = Rd.6 + Rd.17 + Rd.18)

5

277.431,12

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

6

241.253,02

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri si servicii

7

132 766,38

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe si vărsăminte asimilate

8

1.110,00

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

9

30.964,17

 

 

 

CI

cheltuieli cu salariile

10

20.576,44

 

 

 

C2

bonusuri

11

2.184,55

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care;

12

0,00

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

13

0,00

 

 

 

C4

cheltuieli aferente contractului de mandat

14

1.291,90

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările si protecţia socială, fonduri speciale si alte obligaţii legale

15

6.911,28

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

16

76.412,47

 

2

 

Cheltuieli financiare

17

36.178,10

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

18

0,00

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

19

48.947,95

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

20

7.831,67

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

21

41.116,28

 

1

 

Rezerve legale

22

0,00

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

23

0,00

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

24

0,00

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum si pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plătii dobânzilor, comisioanelor si altor costuri aferente acestor împrumuturi externe

25

0,00

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

26

0,00

 

6

 

Profit contabil rămas după deducerea sumelor de la rd.22, 23,24, 25 si 26

27

41.116,28

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de baza mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

28

(*) 1.100,00

 

8

 

Minim 50% dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/companiilor naţionale si societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

29

21.108,14

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat sau local, după caz.

30

21.108,14

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.22 - 29 se repartizează la alte rezerve si constituie sursă proprie de finanţare

31

20.008,14

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

32

0,00

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care

33

0,00

 

 

a)

cheltuieli cu materialele

34

0,00

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

35

0,00

 

 

c)

cheltuieli cu prestările de servicii

36

0,00

 

 

d)

cheltuieli cu reclama si publicitatea

37

0,00

 

 

e)

alte cheltuieli

38

0,00

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

39

189.370,03

 

1

 

Alocaţii de la buget

40

0,00

 

 

 

Alocaţii bugetare aferente plaţii angajamentelor din anii anteriori

40bis

0,00

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

41

187.481,70

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

42

 

 

1

 

Număr prognozat de personal la finele anului

43

482

 

2

 

Număr mediu de salariaţi total

44

482

 

3

 

Cheltuieli de natura salariată (a+b), din care:

45

22.760,99

 

 

a)

cheltuieli cu salariile

46

20.576,44

 

 

b)

bonusuri

47

2.184,55

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/ persoană) determinat pe baza fondului de salarii aferent personalului angajat pe baza de contract individual de munca (Rd.46/Rd.44)/ 12 x 1000

48

3.557,48

 

5

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/ persoană) influenţat de bonificaţiile si sau natura (Rd.4S/Rd.44) / 12 X 1000

49

3.935,16

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu în preturi curente (lei/persoană)(Rd.1/Rd.44)

50

677.13

 

7

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu În preturi comparabile (lei/persoană) (Rd,l/Rd.44x ICP) ICP 2013/2012

51

677,13

 

8

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu(unităţi fizice/persoană)

52

-

 

9

 

Cheltuieli totale la 1.000 lei venituri totale (Rd.5/Rd.1)xl000

53

850,03

 

10

 

Plăti restante, în preţuri curente

54

-

 

11

 

Creanţe restante, în preţuri curente

55

-

 

NOTA

(*) doar caracter informativ fiind constituit provizion pentru aceasta destinaţie

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Evaluării de securitate portuară a portului Brăila, a portului Galaţi şi a portului Tulcea, aparţinând Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Dunării Maritime” - S.A. Galaţi, inclusiv zonele libere adiacente

 

Având în vedere prevederile ari 6 alin. (4) din Ordinul ministrului transporturilor nr. 290/2007 pentru introducerea măsurilor de întărire a securităţii portuare şi ale Regulamentului (CE) nr. 725/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 martie 2004 privind consolidarea securităţii navelor şi a instalaţiilor portuare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Evaluarea de securitate portuară a portului Brăila, a portului Galaţi şi a portului Tulcea, aparţinând Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Dunării Maritime”- S.A. Galaţi, inclusiv zonele libere adiacente, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor,

Cristian Ghibu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 13 mai 2013.

Nr. 768.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI SECŢIA A TREIA

 

HOTĂRÂREA

din 17 Iunie 2008

în Cauza Irimia împotriva României

(Cererea nr. 12.334/03)

Strasbourg

 

Hotărârea devine definitivă în condiţiile prevăzute la art. 44 § 2 din Convenţie. Aceasta poate suferi modificări de formă.

În Cauza Irimia împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a treia), reunită într-o cameră compusă din Josep Casadevall, preşedinte, Elisabet Fura-Sandstrom, Comeliu Bîrsan, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Ann Power, judecători, şi Santiago Quesada, grefier de secţie,

după ce a deliberat în camera de consiliu la 27 mai 2008,

pronunţă prezenta hotărâre, adoptata la aceeaşi dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află Cererea nr. 12.334/03 îndreptată împotriva României, prin care un resortisant al acestui Stat, domnul Constantin Irimia (reclamantul), a sesizat Curtea la 4 aprilie 2003, în temeiul art. 34 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia).

2. Guvernul român (Guvernul) este reprezentat de agentul guvernamental, domnul Răzvan-Horaţiu Radu.

3. La 15 iunie 2007, Curtea a hotărât să comunice cererea Guvernului. În conformitate cu dispoziţiile art. 29 § 3 din Convenţie, aceasta a hotărât, de asemenea, că admisibilitatea şi fondul cauzei vor fi examinate împreună.

ÎN FAPT

I. Circumstanţele cauzei

4. Reclamantul s-a născut în 1936 şi locuieşte în Paşcani.

5. La 24 martie 1992, Judecătoria Paşcani a admis acţiunea reclamantului şi i-a recunoscut dreptul de proprietate, împreună cu fraţii săi. pentru un teren de 8,64 ha situat în comuna Stolniceni-Prăjescu. Hotărârea respectivă a rămas definitivă.

6. La 17 martie 1993, autoritatea administrativă judeţeană a recunoscut dreptul de proprietate al reclamantului şi a dispus autorităţilor locale sa îi permită să intre în posesia a 8,64 ha de teren agricol. Autorităţile locale nu şi-au îndeplinit sarcina şi, în consecinţă, reclamantul a introdus o acţiune în contencios administrativ.

7. La 18 noiembrie 1994, Curtea de Apel Iaşi, prin decizie definitivă, a dispus autorităţilor locale să dea în posesia reclamantului şi a fraţilor săi un teren de 8,64 ha în comuna Stolniceni-Prăjescu

8. La 10 noiembrie 1998, reclamantul şi cei 2 fraţi ai săi au primit în posesie 5 ha de teren în comuna Stolniceni-Prăjescu, şi anume 0,9 ha intra muros şi 4,1 ha extra muros. Cu toate acestea, la 4 iunie 2001, autorităţile locale au anulat punerile în posesie amintite, pe motiv că au fost ilegale şi că terenurile au fost deja atribuite unor terţe persoane.

9. La 27 octombrie 2000, autoritatea administrativă judeţeană a recunoscut din nou dreptul de proprietate al reclamantului.

10. La 5 februarie şi la 19 martie 2007, Consiliul local din Stolniceni-Prăjescu a informat atât autorităţile judeţene, cât şi pe cele centrale că trebuie să repartizeze terenuri mai multor persoane, inclusiv reclamantului. Întrucât terenul în cauză era în posesia unei companii locale, consiliul local a solicitat transferarea acestui teren pe numele său, în vederea alocării ulterioare către persoanele îndreptăţite.

11. Hotărârea din 18 noiembrie 1994 nu a fost pusă în executare.

II. Dreptul intern relevant

12. Dreptul intern relevant este descris în Hotărârea Sabin Popescu împotriva României (nr. 48.102/99, pct. 42-46, 2 martie 2004).

ÎN DREPT

I. Cu privire la pretinsele încălcări ale art. 6 § 1 din Convenţie şi ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie

13. Reclamantul s-a plâns că neexecutarea hotărârii pronunţate în favoarea sa i-a încălcat drepturile garantate la art. 6 § 1 din Convenţie şi la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, ale căror dispoziţii, în măsura în care sunt relevante, sunt redactate după cum urmează:

Art. 6 § 1

„Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil [...] a cauzei sale [...] de către o instanţă [...], care va hotărî [...] asupra [...] drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil [...].”

Art. 1 din Protocolul nr. 1

„Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.

Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor.”

A. Cu privire la admisibilitate

14. Curtea constată că prezenta cerere nu este în mod vădit nefondată în sensul art. 35 § 3 din Convenţie. În continuare, constată că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar să fie declarată admisibilă.

B. Cu privire la fond

15. Guvernul a susţinut că, întrucât terenul care a aparţinut tatălui reclamantului a fost atribuit unor terţe persoane, autorităţile locale au făcut un efort considerabil pentru a obţine alt teren din partea autorităţilor centrale, pentru a-l pune la dispoziţia solicitantului, în vederea executării hotărârii.

16. Reclamantul a contestat acest argument.

17. Curtea constată că, deşi autorităţile aveau obligaţia de a executa hotărârile judecătoreşti, de exemplu prin repunerea reclamantului şi a fraţilor săi în posesia terenului din prezenta cauză, Hotărârea din 18 noiembrie 1994 nu a fost executată până în prezent. Cu toate acestea, hotărârea respectivă este în continuare valabilă, întrucât nu a fost introdusă nicio acţiune, potrivit legislaţiei româneşti, pentru modificarea sau anularea sa, în faţa instanţelor interne. Instanţele pot pune capăt situaţiei continue de neexecutare în alt mod decât prin executare numai printr-o astfel de anulare sau modificare cu o obligaţie echivalentă (a se vedea Sabin Popescu, citată anterior, pct. 54).

18. Având în vedere jurisprudenţa sa cu privire la acest subiect (a se vedea Mihai-Iulian Popescu împotriva României, nr. 2.911/02, pct. 46,29 septembrie 2005), Curtea consideră că, în cauza de faţă, autorităţile nu l-au informat pe reclamant, printr-o decizie formală, cu privire la pretinsa imposibilitate obiectivă de executare ad litteram a hotărârii menţionate şi nu au efectuat demersurile necesare pentru executarea acesteia printr-o măsură echivalentă. În plus, instanţele naţionale nu s-au pronunţat niciodată referitor la faptul că executarea Hotărârii din 18 noiembrie 1994 era destinată eşecului ca urmare a lipsei de terenuri la nivel local.

19. Curtea a constatat în mod frecvent încălcări ale art. 6 § 1 din Convenţie şi ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie în cauze care au ridicat probleme similare celor din speţă (a se vedea, printre altele, Sabin Popescu. citată anterior; Dragne şi alţii împotriva României, nr. 78.047/01, 7 aprilie 2005).

20. După ce a examinat elementele care i-au fost prezentate, Curtea consideră că Guvernul nu a expus niciun fapt şi niciun argument care să poată conduce la o altă concluzie în speţă. Prin urmare, au fost încălcate art. 6 § 1 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie.

II. Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenţie

21. Art. 41 din Convenţie prevede:

„Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a convenţiei sau a protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al Înaltei părţi contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acestei încălcări, Curtea acordă părţii lezate, dacă este cazul, o reparaţie echitabilă.”

A. Prejudiciu

22. Reclamantul a solicitat 25,000 euro (EUR) cu titlu de prejudiciu material şi 100.000 EUR cu titlu de prejudiciu moral. Acesta a prezentat un raport de expertiză prin care era evaluată lipsa de folosinţă pentru 5,10 ha, între 2001 şi 2007, în sumă de 59.135 lei noi româneşti (RON), şi se considera că valoarea a 8,64 ha este de 100.144 RON.

23. Guvernul a considerat că sumele pretinse erau excesive. Guvernul a contestat raportul de expertiză, deoarece nu menţiona nici suma de 100.144 RON, nici suprafaţa de teren menţionată în Hotărârea din 24 martie 1992. De asemenea, Guvernul a arătat că reclamantul nu era în măsură să pretindă lipsa de folosinţă pentru întreaga suprafaţă de 8,64 ha, deoarece nu era singurul succesor.

24. Guvernul a transmis un raport de expertiză care evalua valorile minime ale terenului în comuna Stolniceni-Prăjescu la 2-3 EUR per m2 pentru terenul intra muros şi 0,2-0,3 EUR per m2 pentru terenul agricol extra muros.

Referitor la lipsa de folosinţă, în lumina jurisprudenţei Curţii [Anghelescu împotriva României, nr. 29.411/95, pct. 75-77, 9 aprilie 2002, Buzatu împotriva României (reparaţie echitabilă), nr. 34.642/97, pct. 18, 27 ianuarie 2005], aceasta nu ar trebui luată în considerare. În continuare, Guvernul consideră că o constatare a încălcării ar constitui, în sine, o reparaţie suficientă a oricărui prejudiciu moral pe care l-ar fi suferit reclamantul.

25. Curtea reaminteşte că, atunci când se constată o încălcare a Convenţiei într-o hotărâre, statul pârât are obligaţia legală de a pune capăt respectivei încălcări şi de a-i repara consecinţele, astfel încât să restabilească pe cât posibil situaţia existentă înainte de încălcare [a se vedea Iatridis împotriva Greciei (reparaţie echitabilă) (MC), nr. 31.107/96, pct. 32, CEDO 2000-XI].

26. Curtea consideră, date fiind circumstanţele speţei, că executarea ad litteram a Hotărârii din 18 noiembrie 1994 ar plasa reclamantul, pe cât posibil, într-o situaţie echivalentă cu aceea în care s-ar fi aflat dacă nu ar fi fost încălcat art. 6 § 1 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie.

27. În lipsa unei asemenea executări din partea statului pârât în termen de 3 luni de la data la care această hotărâre devine definitivă, Curtea afirmă că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, cu titlu de prejudiciu material, o sumă corespunzătoare cu valoarea actuală a proprietăţii. Ţinând seama de informaţiile aflate la dispoziţia sa cu privire la preţurile imobiliare de pe piaţa locală şi de faptul că Hotărârea din 24 martie 1992 a recunoscut dreptul de proprietate al reclamantului şi al fraţilor săi, Curtea apreciază că statul pârât ar trebui să plătească reclamantului suma de 20.000 EUR cu titlu de prejudiciu material,

28. În ceea ce priveşte suma de bani pretinsă de reclamant pentru lipsa de folosinţă sau a oricăror beneficii din 2001, Curtea respinge această pretenţie, ţinând seama, pe de o parte, că a dispus restitutio în integrum ca reparaţie în temeiul art. 41 din Convenţie şi, pe de altă parte, că acordarea unei sume de bani în acest temei ar reprezenta un proces speculativ, dat fiind că folosinţa unei proprietăţi depinde de mai mulţi factori, Cu toate acestea, Curtea va ţine seama de privarea de proprietate când va calcula prejudiciul moral (a se vedea, între altele, Rusu şi alţii împotriva României, nr. 4.198/03, pct. 36, 19 iulie 2007).

29. Curtea consideră că ingerinţele semnificative în dreptul reclamantului de a apela la o instanţă şi de a se bucura netulburat de bunurile sale nu ar putea fi compensate în mod adecvat prin simpla constatare a încălcării art. 6 § 1 din Convenţie şi a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie. Pronunţându-se în echitate, în conformitate cu art. 41 din Convenţie, Curtea acordă reclamantului 3.000 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral.

B. Cheltuieli de judecată

30. Reclamantul nu a solicitat rambursarea cheltuielilor de judecată. Prin urmare, nu există niciun capăt de cerere pentru a se acorda o despăgubire cu acest titlu.

C. Dobânzi moratorii

31. Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu trei puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

în unanimitate,

CURTEA:

1. declară cererea admisibilă;

2. hotărăşte că au fost încălcate art. 6 § 1 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie;

3. hotărăşte:

a) că statul pârât trebuie să asigure, prin mijloace adecvate, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenţie, executarea Hotărârii din 18 noiembrie 1994 a Curţii de Apel Iaşi;

b) că, dacă nu este executată această hotărâre, statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în acelaşi termen de 3 luni, suma de 20.000 EUR (douăzeci de mii de euro), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material;

c) că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în acelaşi termen de 3 luni, suma de 3.000 EUR (trei mii de euro), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral;

d) că sumele de mai sus trebuie convertite în moneda naţională a statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plăţii;

e) că, de la expirarea termenului menţionat de 3 luni şi până la efectuarea plăţii, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade şi majorată cu 3 puncte procentuale;

4. respinge cererea de acordare a unei reparaţii echitabile pentru celelalte capete de cerere.

Redactată în limba engleză, apoi comunicată în scris, la 17 iunie 2008, în temeiul art. 77 § 2 si art. 77 § 3 din Regulament.

 

Josep Casadevall,

preşedinte

Santiago Quesada,

grefier

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind rata dobânzii penalizatoare pentru deficitele de rezerve minime obligatorii în monedă naţională începând cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2013

 

În baza dispoziţiilor art. 5 şi art. 8 alin. (4) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României,

în aplicarea prevederilor art. 12 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004,

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României hotărăşte:

începând cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2013, rata dobânzii penalizatoare pentru deficitele de rezerve minime obligatorii constituite în monedă naţională este de 12,50% pe an.

 

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 10 mai 2013.

Nr. 11.

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii constituite în lei şi în euro începând cu perioada de aplicare 24 aprilie-23 mai 2013

 

În baza dispoziţiilor art. 5 şi art. 8 alin. (3) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României,

în aplicarea prevederilor art. 15,16 şi 17 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004,

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României hotărăşte:

începând cu perioada de aplicare 24 aprilie-23 mai 2013 rata dobânzii plătită la rezervele minime obligatorii constituite în lei este de 0,82% pe an, iar rata dobânzii plătită la rezervele minime obligatorii constituite în euro este de 0,48% pe an.

 

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 14 mai 2013.

Nr. 12.