MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 306/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 306         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 28 mai 2013

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

166. - Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind constituirea unei entităţi comerciale mixte pentru exploatarea noului pod mixt (rutier şi feroviar) peste fluviul Dunărea, între oraşele Calafat (România) şi Vidin (Republica Bulgaria), semnat la Sofia la 28 februarie 2013

 

Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind constituirea unei entităţi comerciale mixte pentru exploatarea noului pod mixt (rutier şi feroviar) peste fluviul Dunărea, între oraşele Calafat (România) şi Vidin (Republica Bulgaria)

 

559. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind constituirea unei entităţi comerciale mixte pentru exploatarea noului pod mixt (rutier şi feroviar) peste fluviul Dunărea, între oraşele Calafat (România) şi Vidin (Republica Bulgaria), semnat la Sofia la 28 februarie 2013

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

318. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind recunoaşterea Acordului interprofesional pentru sfecla de zahăr - recolta anului de comercializare 2013/2014

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind constituirea unei entităţi comerciale mixte pentru exploatarea noului pod mixt (rutier şi feroviar) peste fluviul Dunărea, între oraşele Calafat (România) şi Vidin (Republica Bulgaria), semnat la Sofia la 28 februarie 2013

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind constituirea unei entităţi comerciale mixte pentru exploatarea noului pod mixt (rutier şi feroviar) peste fluviul Dunărea, între oraşele Calafat (România) şi Vidin (Republica Bulgaria), semnat la Sofia la 28 februarie 2013.

Art. 2. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 15 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 22/2007, se concesionează entităţii mixte româno-bulgare create pentru exploatarea noului pod, cu titlu gratuit, bunurile proprietate publică ce fac parte din obiectiv, astfel cum este definit la art. 6 din acordul prevăzut la art. 1.

(2) Prin derogare de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sunt încredinţate entităţii mixte româno-bulgare create pentru exploatarea noului pod, cu titlu gratuit, activităţi legate de infrastructura rutieră şi activitatea de colectare a tarifelor de traversare, în condiţiile stabilite prin acordul prevăzut la art. 1.

(3) Pentru asigurarea contribuţiei României pe anul 2013 la capitalul social al societăţii comerciale mixte româno-bulgare create pentru exploatarea noului pod, precum şi la bugetul de funcţionare preconizat de la înfiinţare şi până la punerea în funcţiune a obiectivului „Pod peste fluviul Dunărea la Calafat-Vidin”, Ministerul Transporturilor poate beneficia de sume repartizate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, în condiţiile legii.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 22 mai 2013.

Nr. 166.

 

ACORD

între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind constituirea unei entităţi comerciale mixte pentru exploatarea noului pod mixt (rutier şi feroviar) peste fluviul Dunărea, între oraşele Calafat (România) şi Vidin (Republica Bulgaria)

 

Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria, în calitate de părţi contractante,

având în vedere angajamentele asumate ca state membre ale Uniunii Europene de a-şi dezvolta şi îmbunătăţi reţelele de transport naţionale, regionale şi europene, ceea ce este de asemenea şi în interesul direct al cetăţenilor ambelor state,

având în vedere importanţa instalaţiilor moderne de infrastructură pentru înlesnirea liberei circulaţii a persoanelor şi a mărfurilor între statele membre ale Uniunii Europene,

punând în executare Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind aspectele tehnice, financiare, juridice şi organizatorice referitoare la construirea unui nou pod mixt (rutier şi feroviar) de frontieră între cele două state, peste fluviul Dunărea, semnat în anul 2000, precum şi contractele încheiate cu instituţiile financiare,

precizându-şi poziţiile asupra acordurilor intervenite între reprezentanţii celor două state în cadrul Comisiei mixte româno-bulgare pentru realizarea obiectivului „Pod peste fluviul Dunărea la Calafat-Vidin”,

în scopul asigurării exploatării şi întreţinerii podului şi elementelor ce ţin de infrastructura conexă, precum şi al rezolvării aspectelor juridice, financiare şi organizatorice respective, au convenit după cum urmează:

 

SECŢIUNEA I

Prevederi generale

 

 

ARTICOLUL 1

Domeniul da aplicare

 

Prezentul acord va guverna aspectele legate de constituirea unei entităţi comerciale mixte româno-bulgare, care va îndeplini rolul de operator al noului pod peste Dunăre de la Calafat-Vidin după darea în exploatare a obiectivului, drepturile şi obligaţiile entităţii şi condiţiile în care aceasta îşi desfăşoară activitatea, precum şi aspectele legate de stabilirea dreptului de proprietate şi alte aspecte referitoare la obiectiv.

 

 

ARTICOLUL 2

Definiţii

 

În înţelesul prezentului acord;

1. părţile contractante înseamnă Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria;

2. operator înseamnă o entitate comercială persoană juridică în forma unei societăţi pe acţiuni, al cărei capital este deţinut de România şi Republica Bulgaria şi căreia, în temeiul acestui acord, i se conferă drepturi şi îi sunt delegate responsabilităţi privind exploatarea, managementul şi întreţinerea obiectivului;

3. teritoriul părţii contractante înseamnă teritoriul României sau teritoriul Republicii Bulgaria;

4. acord-cadru înseamnă Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind aspectele tehnice. financiare, juridice şi organizatorice referitoare la construirea unui nou pod mixt (rutier şi feroviar) de frontieră între cele două ţări, peste fluviul Dunărea, semnat la 5 iunie 2000;

5. obiectiv înseamnă podul (aşa cum este definit mai jos la punctul 6 al acestui articol) şi sistemele de infrastructură conexă până la punctele de legătură cu infrastructurile rutiere şi feroviare existente pe teritoriile părţilor contractante;

6. pod înseamnă dispozitivul pod (cum este definit mai jos la punctul 9 al acestui articol) împreună cu părţile corespunzătoare din infrastructura rutieră a obiectivului şi infrastructura feroviară a obiectivului (fiecare astfel cum a fost definită mai jos la punctele 10 şi 11 ale acestui articol) şi alte dispozitive şi semnalizări de pe acesta, construite între primii pilaştri dintre malul bulgăresc şi malul românesc la kilometrul 796 al fluviului Dunărea la Calafat-Vidin;

7. infrastructura conexă înseamnă infrastructura situată pe teritoriile părţilor contractante care asigură legătura dintre pod şi infrastructurile rutiere şi feroviare existente;

8. punct de control de frontieră înseamnă punctul de control de frontieră situat pe teritoriul României, în zona podului, şi staţia de cale ferată situată pe teritoriul Republicii Bulgaria, prin care persoanele, mijloacele de transport, mărfurile şi alte obiecte pot trece legal graniţa în sensul România-Republica Bulgaria şi în sensul Republica Bulgaria-România;

9. dispozitivul pod înseamnă podul însuşi ca structură, construit pentru a traversa fluviul Dunărea între cele două maluri aflate în dreptul oraşelor Calafat şi Vidin, excluzând elementele ce ţin de infrastructura rutieră şi feroviară şi punctul de control de frontieră;

10. infrastructura rutieră a obiectivului înseamnă drumul (drumurile) pentru circulaţia autovehiculelor, precum şi staţia de taxare aflată pe teritoriul României, pavajul, instalaţiile subterane, pistele pentru biciclete, spaţiile de parcare, amenajările pentru pietoni, sistemele de iluminat şi amenajările din afara drumului pe teritoriul podului până la punctul de întâlnire cu infrastructura rutieră de acces existentă, precum şi centrul de transport împreună cu instalaţiile şi reţelele care îl conectează la infrastructura rutieră;

11. infrastructura feroviară a obiectivului înseamnă calea ferată, terenurile aferente şi instalaţiile conexe; instalaţiile privind siguranţa, semnalizarea şi comunicaţiile şi reţeaua de cabluri şi de conectare la sursa de energie electrică; dezvoltarea căii ferate a celor două staţii de deservire pe teritoriile celor două state; dispozitivele de iluminat şi reţelele pentru asigurarea siguranţei traficului în perimetrul staţiilor şi alte sisteme şi dispozitive pentru siguranţa traficului feroviar situate pe pod şi pe teritoriul aferent, care fac legătura între pod şi infrastructura feroviară de acces existentă, precum şi centrul de transport împreună cu instalaţiile şi reţelele care îl conectează la infrastructura feroviară;

12. Întreţinerea dispozitivului pod înseamnă activităţile legate de întreţinerea şi păstrarea dispozitivului pod în bune condiţii şi în stare tehnică corespunzătoare pentru buna funcţionare a acestuia şi care sunt necesare pentru utilizarea continuă a acestuia pe tot parcursul anului şi în condiţii de siguranţă, inclusiv activităţile legate de întreţinere curentă, curăţenie, achiziţia sistemului de semnalizare a dispozitivului pod pentru navigaţie;

13. restaurarea dispozitivului pod înseamnă activităţile de refacere sau modernizare a construcţiei şi a caracteristicilor operaţionale ale dispozitivului pod sau ale unui element esenţial al acestuia şi aducerea lui la standardele prevăzute de normele tehnice în vigoare;

14. controlul asupra dispozitivului pod înseamnă activităţile de monitorizare şi evaluare a stării dispozitivului pod, precum şi activităţile de monitorizare şi control al modului în care reglementările şi cerinţele aplicabile sunt respectate de către toate persoanele care traversează sau execută activităţi asupra dispozitivului pod;

15. administraţia drumurilor naţionale înseamnă, la data prezentului acord, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A, (C.N.A.D.N.R. - S.Â.) pentru teritoriul României şi Agenţia de Infrastructură Rutieră (A.I.R.) pentru teritoriul Republicii Bulgaria sau succesorii legali ai acestora;

16. compania naţională de căi ferate înseamnă, la data prezentului acord, Compania Naţională de Căi Ferate („C.F.R.” - S.A.) pentru teritoriul României şi, respectiv, Compania Naţională de Infrastructură Feroviară (C.N.I.F.) pentru teritoriul Republicii Bulgaria sau succesorii legali ai acestora;

17. exploatarea drumului înseamnă executarea activităţilor încredinţate operatorului prin prezentul acord şi colectarea tarifelor de traversare pentru vehicule rutiere;

18. Întreţinerea infrastructurii rutiere a obiectivului înseamnă asigurarea condiţiilor necesare pentru desfăşurarea neîntreruptă, în condiţii corespunzătoare, a traficului pe tot parcursul anului prin executarea activităţilor de prevenire a uzurii timpurii a drumului, pază şi protecţie, păstrarea registrelor tehnice ale drumului, întreţinere curentă, curăţenie şi repararea drumului, întreţinere şi curăţenie de iarnă, precum şi lucrări de reparaţie şi reconstruire în situaţii de urgenţă;

19. reconstrucţia drumului înseamnă activitatea de extindere şi modernizare a activelor corporale existente, inclusiv reconstrucţia completă a drumului şi a facilităţilor rutiere, în condiţiile păstrării direcţiei principale â drumului existent;

20. vehicule rutiere sunt toate vehiculele dotate cu roţi care se deplasează pe drum şi sunt folosite la transportul persoanelor şi/sau al mărfurilor, inclusiv vehiculele autopropulsate;

21. Comisia mixtă înseamnă Comisia mixtă româno-bulgară pentru realizarea obiectivului „Pod peste fluviul Dunărea la Calafat-Vidin”;

22. Comisia mixtă de frontieră înseamnă Comisia mixtă de frontieră constituită în baza Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria referitor la regimul frontierei de stat româno-bulgare, colaborarea şi asistenţa reciprocă în probleme de frontieră, acord semnat la data de 28 august 2006 la Bucureşti;

23. utilizarea specială a drumului înseamnă utilizarea drumului pentru efectuarea altor activităţi în zona aferentă drumului şi în zonele de deservire, precum: construcţia şi exploatarea facilităţilor comerciale de pe marginea drumului şi a legăturilor rutiere cu acestea; construcţia şi exploatarea dispozitivelor publicitare; construcţia unor facilităţi noi subterane sau de suprafaţă, liniare sau separate, şi repararea celor existente, respectiv exploatarea lor în zona aferentă drumului; utilizarea temporară de către alte persoane a unor secţiuni de drum şi teren din zona drumului;

24. manual de întreţinere înseamnă documentul întocmit de experţii constructorului cuprinzând informaţii complete ce pot fi folosite în viitor la întreţinerea obiectivului, în care sunt descrise toate cerinţele privind inspecţiile şi întreţinerea tuturor elementelor de structură ale acestuia.

 

SECŢIUNEA II

Operator

 

 

ARTICOLUL 3

Forma legală şi caracteristicile operatorului

 

(1) Părţile contractante convin să constituie o entitate comercială mixtă româno-bulgară, care să servească drept operator al noului pod de frontieră mixt peste fluviu! Dunărea, între oraşele Calafat (România) şi Vidin (Republica Bulgaria), după darea în folosinţă a acestuia, în baza drepturilor şi responsabilităţilor conferite respectivei entităţi prin prezentul acord.

(2) Operatorul va fi constituit în forma unei societăţi pe acţiuni.

(3) Acţionarii societăţii pe acţiuni vor fi România, reprezentată de Ministerul Transporturilor şi Republica Bulgaria, reprezentată de Ministerul Transportului, Tehnologiei Informaţiilor şi Comunicaţiilor. Părţile sunt de acord că la momentul înfiinţării societăţii, fiecare din cele două state va dobândi acţiuni reprezentând 50% din totalul acţiunilor. Cotele egale de participare a celor două state la capitalul social al societăţii vor fi păstrate şi în cazul majorării capitalului societăţii, cu excepţia cazului în care cele două state cad de acord asupra unei soluţii diferite, printr-o decizie a adunării generale a acţionarilor luată în această chestiune. Fiecare dintre părţile contractante se obligă să nu ofere spre vânzare şi să nu transfere în niciun alt mod, în întregime sau în parte, partea de capital deţinută în societate unei terţe părţi, decât dacă cealaltă parte contractantă şi-a dat în prealabil consimţământul în acest sens. Majorarea capitalului societăţii prin atragerea unei terţe părţi ca acţionar poate fi admisă numai după ce în prealabil cele două părţi au convenit asupra condiţiilor de dobândire a acţiunilor.

(4) Sediul societăţii pe acţiuni va fi în Vidin, Republica Bulgaria, cu o sucursală în Calafat, România. Toate procedurile de înfiinţare şi înregistrare a acesteia vor fi îndeplinite în conformitate cu cerinţele legale din Republica Bulgaria şi în conformitate cu legile din România în ceea ce priveşte luarea deciziilor în calitatea sa de acţionar al societăţii şi înregistrarea sucursalei.

(5) Capitalul societăţii pe acţiuni va fi în cuantum de 300.000 (trei sute de mii) de leva, împărţit în 300 (trei sute) de acţiuni, în valoare nominală de 1.000 (o mie) de leva fiecare. Fiecare dintre statele acţionare se obligă să furnizeze suma corespunzătoare jumătăţii din capitalul astfel stabilit şi să verse suma respectivă în momentul semnării procesului-verbal al adunării constituante a societăţii.

(6) La înfiinţarea societăţii pe acţiuni, 50% din acţiuni vor fi emise ca acţiuni ordinare cu drept de vot şi vor fi subscrise de România. Restul de 50% vor fi emise ca acţiuni preferenţiale cu drept de vot şi vor fi subscrise de Republica Bulgaria. Pentru evitarea oricărui dubiu, acţiune ordinară înseamnă o acţiune ce conferă un drept de vot în adunarea generală a acţionarilor, dreptul la dividend şi o cotă în cazul lichidării societăţii proporţională cu valoarea nominală a acţiunilor, iar acţiune preferenţială înseamnă o acţiune care conferă un drept de vot în adunarea generală a acţionarilor, dreptul la dividend şi o cotă în cazul lichidării societăţii proporţională cu valoarea nominală a acţiunilor, precum şi dreptul la dividend suplimentar în suma stabilită conform art. 8 din prezentul acord. Acţiunile preferenţiale vor fi convertite în acţiuni ordinare la momentul rambursării integrale a valorii împrumuturilor utilizate care fac obiectul rambursării de către Republica Bulgaria, respectiv la momentul rambursării integrale a sumei din contribuţia Republicii Bulgaria, cu o capitalizare de 6 procente, în condiţiile şi cu procedura prevăzute în actul constitutiv al societăţii.

(7) Societatea pe acţiuni va avea un sistem de administrare dualist, cu un consiliu de supraveghere alcătuit din 4 membri şi cu un directorat alcătuit din 3 membri; cele două state vor fi reprezentate în consiliul de supraveghere de un număr egal de membri. Membrii consiliului de supraveghere şi cei ai directoratului vor fi persoane cu calificarea şi experienţa corespunzătoare, cerinţele în acest sens fiind specificate în actul constitutiv al societăţii. Preşedintele consiliului de supraveghere va fi numit în conformitate cu principiul de rotaţie între reprezentanţii celor două state.

(8) Pentru a asigura controlul şi evidentele contabile corespunzătoare ale societăţii pe acţiuni, va fi numit un auditor intern, subordonat direct directorului executiv al companiei şi directoratului. Drepturile şi obligaţiile auditorului intern vor fi prevăzute în actul constitutiv al societăţii.

(9) Obiectul de activitate al societăţii pe acţiuni va fi efectuarea activităţilor legate de administrarea, exploatarea şi întreţinerea podului şi a infrastructurii conexe, conferite prin prezentul acord. Societatea nu va fi abilitată să deruleze nicio activitate care nu este legată de obiectiv şi nu face parte din obiectul său de activitate.

 

 

ARTICOLUL 4

Termenul de înfiinţare a operatorului

 

În termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentului acord, ministerele transporturilor din cele două state vor îndeplini toate acţiunile necesare în vederea înfiinţării societăţii pe acţiuni şi a sucursalei conform prevederilor art. 3.

 

SECŢIUNEA III

Proprietatea asupra obiectivului. Controlul la frontieră

 

 

ARTICOLUL 5

Proprietatea asupra obiectivului

 

(1) Părţile contractante confirmă faptul că în momentul dării în folosinţă a obiectivului:

1. România va deveni deţinătoarea titlului de proprietate asupra părţii obiectivului situate între malul românesc al fluviului şi mijlocul podului dintre cele două maluri ale fluviului Dunărea.

2. Republica Bulgaria va deveni deţinătorul titlului de proprietate asupra părţii obiectivului situate între malul bulgar al fluviului şi mijlocul podului dintre cele două maluri ale fluviului Dunărea.

(2) Mijlocul podului dintre cele două maluri ale fluviului Dunărea va fi marcat cu o linie albă permanentă trasată pe partea carosabilă şi pe celelalte dispozitive anexe; acest marcaj va fi aplicat şi întreţinut de operator.

(3) în cazurile în care, ca urmare a modificării frontierei de stat dintre România şi Republica Bulgaria pe fluviul Dunărea, o parte a podului care este proprietatea uneia din părţile contractante este situată pe teritoriul celeilalte, se va considera că dreptul respectiv de construcţie este stabilit în favoarea statului care este proprietar al respectivei părţi a podului.

 

 

ARTICOLUL 6

Întreţinerea obiectivului

 

Părţile contractante convin că, prin prezentul acord, îşi detaliază decizia de principiu precizată în art. 11 alin. 3 din acordul-cadru şi că întreţinerea de către fiecare parte a porţiunii de obiectiv aflate în proprietatea sa va fi efectuată prin societatea pe acţiuni - viitorul operator al obiectivului, în temeiul drepturilor conferite acesteia şi conform responsabilităţilor care i-au fost delegate, fără ca vreunul din cele două state să îi transfere dreptul de proprietate asupra unei părţi sau cote-părţi din obiectiv.

 

 

ARTICOLUL 7

Controlul la frontieră

 

(1) Părţile contractante, prin intermediul autorităţilor competente ale acestora, vor efectua împreună controlul la frontieră privind trecerea frontierei de stat româno-bulgare, în condiţiile şi conform procedurilor prevăzute în acordurile bilaterale şi multilaterale în vigoare la care sunt părţi.

(2) Operatorul podului va coopera cu autorităţile care efectuează controlul la frontieră, în scopul îmbunătăţirii coordonării activităţii şi pentru oferirea de servicii de calitate celor care traversează frontiera.

(3) Operatorul va asigura accesul la obiectiv reprezentanţilor autorizaţi ai organelor şi instituţiilor de stat şi ai companiilor rutiere şi feroviare specializate, pentru efectuarea controlului şi exercitarea altor competenţe şi activităţi specifice. În legătură cu aceasta, operatorul va oferi gratuit spaţii de birouri şi acces la utilităţi, necesare pentru desfăşurarea activităţilor de control la frontieră.

(4) Deplasarea angajaţilor, vehiculelor de transport, echipamentelor şi materialelor operatorului sau persoanelor fizice sau juridice precizate de operator, în legătură cu îndeplinirea activităţilor de întreţinere, reparaţie sau exploatare a obiectivului, precum şi a angajaţilor administraţiilor drumurilor naţionale sau companiilor naţionale de căi ferate din fiecare dintre cele două state nu va fi considerată trecere a frontierei de Stat. Procedurile şi cerinţele în conformitate cu care vor fi efectuate astfel de deplasări şi cu care va fi efectuat controlul poliţiei de frontieră vor fi aplicate în conformitate cu acordurile bilaterale existente sau, în lipsa unor astfel de acorduri, vor fi specificate într-un protocol al Comisiei mixte de frontieră.

(5) După ce cele două state vor adera la spaţiul Schengen, controlul de frontieră între ele va fi supus regulilor specifice aplicabile.

 

SECŢIUNEA IV

Stabilirea şi rambursarea contribuţiilor părţilor contractante

 

 

ARTICOLUL 8

Stabilirea şi rambursarea contribuţiilor părţilor contractante

 

(1) Valoarea obiectivului este constituită din plăţile efectuate în temeiul contractelor încheiate de cele două părţi în legătură cu executarea obligaţiilor fiecărei părţi de proiectare şi construcţie a obiectivului, în conformitate cu art. 6 şi 7 din acordul-cadru.

(2) Contribuţia fiecăreia dintre părţile contractante la realizarea obiectivului va fi formată din fondurile investite de către statul respectiv pentru construcţia podului şi a infrastructurii conexe în limitele stabilite ale obiectivului, în conformitate cu prevederile din acordul-cadru şi cu proiectele de lucrări aprobate pentru teritoriul fiecărui stat, iar aceasta va include împrumuturile utilizate, orice dobândă plătită şi datorata în baza împrumuturilor şi contribuţiile proprii.

(3) Contribuţii proprii sunt:

1. fonduri de la bugetul de stat şi

2. subvenţii, inclusiv sume provenind din fondurile de preaderare acordate de Uniunea Europeană.

(4) Cuantumul exact al contribuţiei fiecăreia din cele două părţi pentru construcţia obiectivului şi valoarea activelor dobândite şi deţinute de România şi, respectiv, Republica Bulgaria vor fi stabilite în final de părţile contractante după finalizarea lucrărilor de construcţie şi darea în folosinţă a obiectivului.

(5) Pentru rambursarea contribuţiei fiecărei părţi contractante, veniturile din taxe [astfel cum sunt definite la alin. (6)] şi din dividendele primite după repartizarea profitului obţinut din activitatea operatorului trebuie luate în calcul. Veniturile totale trebuie distribuite într-o proporţie egală cu proporţia dintre cuantumul contribuţiilor părţilor contractante, definite conform prevederilor din paragraful anterior, până la rambursarea contribuţiei fiecărei părţi contractante cu o capitalizare de 6 procente. Profitul rezultat din activitatea operatorului va fi distribuit ţinându-se cont de veniturile din taxe, conform dispoziţiilor paragrafelor (6), (7) şi (8) ale acestui articol.

(6) în înţelesul prezentului articol, termenii definiţi mai jos vor fi utilizaţi exclusiv pentru calcularea şi rambursarea contribuţiilor părţilor contractante prin distribuirea profitului din activitatea operatorului, şi nu în scopuri fiscale, cu următoarele semnificaţii:

1. impozite înseamnă toate sumele constituind taxa pe valoarea adăugată şi impozit pe profit, colectate şi plătite de operator la bugetele fiecărei părţi contractante pentru anul fiscal respectiv;

2. profit înseamnă profitul rezultat din activitatea operatorului în anul fiscal care face obiectul distribuirii, după impozitare şi completarea fondurilor menţinute de operator în temeiul legilor în vigoare şi al prezentului acord;

3. venituri totale înseamnă suma următoarelor: (a) impozitele plătite de operator la bugetul Republicii Bulgaria (impozitele bulgare), (b) impozitele plătite de operator la bugetul României (impozitele române) şi (c) profitul;

4. partea României şi partea Bulgariei înseamnă partea din veniturile totale cuvenită României şi partea din veniturile totale cuvenită Republicii Bulgaria, determinate prin împărţirea veniturilor totale în proporţia determinată conform paragrafului 5;

5. partea României din profit înseamnă partea din profitoare poate fi distribuită României, egală cu diferenţa dintre partea României şi impozitele române; partea Bulgariei din profit înseamnă partea din profit care poate fi distribuită Republicii Bulgaria, egală cu diferenţa dintre partea Bulgariei şi impozitele bulgare;

6. dividend înseamnă partea din profit care poate fi distribuită în cote egale fiecărei părţi contractante, egală cu partea României din profit;

7. dividend suplimentar înseamnă dividendul suplimentar în favoarea Republicii Bulgaria în cuantum egal cu diferenţa dintre partea Bulgariei din profit şi partea României din profit.

(7) în fiecare an, după închiderea de an şi întocmirea situaţiilor financiare pentru anul fiscal precedent, operatorul va lua decizia de repartizare a profitului, în care va preciza cuantumul total al profitului ce urmează a fi distribuit, cuantumul dividendului plătibil fiecăreia dintre părţile contractante şi cuantumul dividendului suplimentar plătibil Republicii Bulgaria, în conformitate cu paragraful 6.

(8) în cazul în care într-un anumit an fiscal cuantumul impozitelor române este egal sau mai mare decât cuantumul părţii României, nu va fi distribuit şi plătit niciun dividend României pentru respectivul an fiscal, iar dacă există un surplus, va fi adăugat la impozitele române aferente anului următor şi va fi luat în considerare la distribuirea profitului într-un astfel de an. După rambursarea în totalitate a contribuţiilor fiecărei părţi contractante cu capitalizarea convenită, profitul va fi distribuit în mod egal între părţile contractante.

 

SECŢIUNEA V

Funcţiile operatorului

 

 

ARTICOLUL 9

Acordarea drepturilor

 

(1) în temeiul şi conform termenilor şi condiţiilor prezentului acord, fiecare dintre părţile contractante acordă operatorului (după înfiinţare) dreptul de a exploata partea respectivă a obiectivului-proprietatea sa publică şi TI însărcinează să efectueze controlul şi întreţinerea dispozitivului podului, să deruleze activităţile care îi sunt încredinţate legat de infrastructura rutieră, să colecteze tarifele de traversare de la vehiculele de transport rutier, precum şi să coopereze cu compania naţională de căi ferate a fiecărei părţi contractante privitor la funcţionarea în siguranţă a infrastructurii feroviare a obiectivului. Operatorului nu îi sunt conferite niciun fel de drepturi în ceea ce priveşte punctul de control de frontieră.

(2) Proprietăţile imobiliare şi bunurile care fac parte din obiectiv - proprietatea publică a părţilor contractante, oferite spre utilizare operatorului, pot fi date spre închiriere de către operator, cu respectarea condiţiilor şi în conformitate cu procedurile stabilite de legile naţionale aplicabile în materie, atunci când acest lucru este realizabil în condiţiile utilizării obiectivului în conformitate cu scopul pentru care acesta a fost construit.

(3) Operatorul va derula el însuşi activităţile de întreţinere şi de reabilitare a obiectivului şi activităţile de întreţinere şi de reabilitare a infrastructurii rutiere a obiectivului sau le va încredinţa pe bază de contract altor părţi prin procedurile de achiziţii publice efectuate în conformitate cu legislaţia bulgară.

(4) Activităţile legate de infrastructurile rutieră şi feroviară ale obiectivului care nu îi sunt oferite în mod expres operatorului vor fi prestate de către administratorii naţionali ai drumurilor, respectiv de companiile feroviare conform legislaţiei naţionale a fiecăreia dintre ce!e două părţi.

(5) Operatorul va procura şi întreţine sistemul de semnalizare al podului, precum şi de semnalizare specială pentru trecerea convoaielor fluviale. Autorităţile fluviale române vor controla navigaţia în zona podului, supraveghind traficul fluvial şi efectuând inspecţii periodice privind semnalizarea costieră a podului.

 

 

ARTICOLUL 10

Obligaţiile privind prestarea activităţilor

 

(1) Operatorul va presta activităţile încredinţate şi va asigura în permanenţă accesul şi condiţiile de traversare a podului atât în sensul dinspre România spre Republica Bulgaria, cât şi dinspre Republica Bulgaria spre România, cu respectarea în tot acest timp a cerinţelor de siguranţă aplicabile.

(2) Activităţile operatorului nu vor afecta în niciun fel navigaţia, cu excepţia cazului în care măsurile de siguranţă necesită acest fapt şi numai după consultarea autorităţilor competente.

(3) Controlul asupra activităţilor operatorului va fi efectuat în conformitate cu procedurile stabilite prin prezentul acord şi specificate ulterior într-un protocol al ministerelor de transport din cele două state. Operatorul va asigura accesul autorităţilor

de supraveghere abilitate ale celor două state în vederea efectuării controlului.

 

 

ARTICOLUL 11

Obligaţia de întreţinere a obiectivului

 

(1) Operatorul răspunde de întreţinerea de ansamblu şi de revizia obiectivului.

(2) Operatorul va organiza, coordona şi controla activităţile legate de reabilitarea obiectivului sau a unor părţi sau elemente ale acestuia.

(3) Operatorul va constitui un fond de reabilitare în care se vor aloca 10% din profitul societăţii. Aceste fonduri vor fi utilizate exclusiv pentru activităţile legate de reconstrucţia infrastructurii rutiere şi de reabilitarea” obiectivului pod.

 

 

ARTICOLUL 12

Funcţiile operatorului în ceea ce priveşte infrastructura rutieră

 

(1) În ceea ce priveşte drumul şi infrastructura rutieră conexă a obiectivului, în temeiul prezentului acord, operatorul are următoarele obligaţii:

1. efectuează activităţile legate de reconstrucţia şi întreţinerea drumului şi a infrastructurii rutiere a obiectivului;

2. efectuează studii, analize şi prognoze privind evoluţia traficului rutier;

3. colectează tarifele de traversare a podului, precum şi alte taxe prevăzute în prezentul acord sau pe baza delegării de către o autoritate competentă;

4. emite permise pentru utilizarea specială a drumului conform art. 5;

5. monitorizează densitatea traficului şi controlul greutăţii, al sarcinii pe axe şi dimensiunilor vehiculelor de transport rutier, folosind în acest sens dispozitive de măsurare a acestor parametri instalate în locuri corespunzătoare pe teritoriul obiectivului;

6. Înaintează propuneri şi furnizează informaţii administratorilor naţionali ai drumurilor din cele două state referitor la siguranţa traficului, reglementările şi controlul traficului, impunerea de interdicţii şi restricţii de traversare, pregătirea de prognoze de trafic sau alte activităţi legate direct de utilizarea drumului şi a infrastructurii rutiere conexe a obiectivului,

(2) Operatorul are autoritatea de a impune interdicţii temporare asupra utilizării publice a părţii carosabile a obiectivului sau a unor porţiuni din acesta atunci când se afla în derulare lucrări de reparaţii, în caz de dezastre naturale sau accidente, precum şi în condiţii meteo-termice nefavorabile ale suprafeţei carosabile şi în cazul în care survin situaţii ce periclitează siguranţa traficului. Operatorul are obligaţia de a informa cu promptitudine autorităţile competente din cele două state despre astfel de interdicţii instituite şi va aduce la cunoştinţa publicului aceste informaţii printr-o metodă adecvată. Obligaţia de informare nu se aplică în caz de forţă majoră.

(3) Operatorul, în colaborare cu administraţia naţională a drumurilor din fiecare dintre cele două state, va impune interdicţii asupra utilizării publice şi speciale asupra secţiunii rutiere a podului pentru anumite tipuri de vehicule de transport rutier, atunci când acest lucru este necesar pentru asigurarea siguranţei traficului. În acest situaţii, definirea utilizării publice şi speciale va fi realizată în conformitate cu legislaţia naţională.

(4) Operatorul va informa organele competente din cadrul ministerelor de interne din fiecare dintre cele două ţări cu privire la interdicţiile instituite în baza paragrafelor (2) şi (3) de mai sus.

(5) Utilizarea specială a drumurilor în perimetrul aferent obiectivului poate fi făcută cu acordul operatorului, care are competenţa de a colecta în nume propriu taxele corespunzătoare percepute în acest sens. Operatorul are autoritatea, în baza evaluării posibilităţilor şi a cerinţelor, de a acorda permise în limitele de timp şi conform condiţiilor prevăzute de legile naţionale respective, pentru următoarele activităţi ca parte a utilizării speciale a drumului:

1. În perimetrul aferent drumului şi zonei-limită de construcţie:

a) construcţia de facilităţi publicitare;

b) exploatarea facilităţilor publicitare;

c) construcţia de facilităţi liniare sau separate noi, subterane sau supraterane, aferente infrastructurii tehnice, sau reconstrucţia unor astfel de facilităţi deja existente;

d) exploatarea facilităţilor subterane sau supraterane liniare sau separate aferente infrastructurii tehnice;

e) utilizarea temporară a unor secţiuni de drum sau a terenurilor din zona aferentă drumului;

2. În zona drumului şi în zonele de deservire a acestuia:

a) construirea de obiective comerciale pe marginea drumului, inclusiv de puncte de deservire de urgenţă a drumului şi de legături rutiere spre acestea, astfel încât să nu creeze pericol pentru trafic;

b) exploatarea obiectivelor comerciale de pe marginea drumului, inclusiv a punctelor de deservire de urgenţă a acestuia şi a legăturilor rutiere către acestea.

(6) Operatorul desfăşoară activităţile care îi sunt încredinţate cu privire la întreţinerea obiectivului în conformitate cu manualul de întreţinere şi cu regulile şi reglementările tehnice stabilite de legislaţia din statul respectiv, pe al cărui teritoriu se derulează activitatea respectivă. Operatorul studiază standardele corespunzătoare aplicabile activităţilor pe care le desfăşoară în fiecare din cele două ţări şi aplică normele care conţin cele mai ridicate cerinţe de calitate cu privire la activităţile pe care le derulează pe teritoriul ambelor state semnatare.

 

 

ARTICOLUL 13

Funcţiile operatorului cu privire la infrastructura feroviară

 

(1) Activităţile privitoare la administrarea, exploatarea şi întreţinerea infrastructurii feroviare din perimetrul obiectivului vor fi îndeplinite de fiecare companie naţională feroviară din respectivul teritoriu în contul bugetului său. Activităţile de reparaţii a infrastructurii feroviare sau a unor elemente esenţiale ale acestuia vor fi planificate şi executate de companiile naţionale feroviare în colaborare cu operatorul, finanţarea pentru aceste lucrări fiind asigurată de părţile contractante.

(2) Operatorul informează imediat unităţile/personalul competent al companiilor naţionale feroviare în cazul apariţiei oricăror evenimente care pot prezenta importanţă^ pentru siguranţa traficului feroviar în perimetrul obiectivului. În cazul unui pericol iminent sau al apariţiei unui eveniment care pune în pericol în mod direct siguranţa traficului materialului rulant/trenurilor, operatorul îl va semnaliza de îndată.

 

 

ARTICOLUL 14

Tarifele de traversare pentru vehiculele de transport rutier

 

(1) Pentru fiecare vehicul de transport rutier care traversează podul în direcţia România-Republica Bulgaria şi în direcţia Republica Bulgaria-România se va plăti un tarif de traversare, cu excepţia vehiculelor rutiere de transport ale serviciilor pentru stingerea incendiilor, maşinilor de politie şi a ambulanţelor părţilor contractante, care au instalat un dispozitiv de emitere a semnalelor luminoase cu lumină intermitentă albastră sau roşie şi un semnal sonor special şi care sunt scutite de plata tarifelor de traversare. Tarifele de traversare nu vor fi aplicate nici în cazul altor vehicule rutiere de transport care sunt scutite de plată în temeiul unui alt acord bilateral sau multilateral în vigoare pentru cele două state.

(2) în urma unor consultări ale miniştrilor transporturilor ai celor două părţi contractante, va fi stabilit, prin acte normative emise de guvernele României şi Republicii Bulgaria, cuantumul egal al tarifelor în ambele state sau limitele minimale şi maximale egale ale tarifelor de trecere pe categorii de vehicule de transport rutier în conformitate cu legislaţia aplicabilă a Uniunii Europene. Pe baza cercetărilor, analizelor şi a prognozelor efectuate de operator, acesta poate propune modificări ale tarifelor de trecere. Operatorul va stabili, unde îi este permis, şi va aduce la cunoştinţa publicului printr-o metodă corespunzătoare cuantumul exact al tarifelor de traversare care trebuie să fie egale indiferent de sensul traficului.

(3) Condiţiile şi procedura de colectare a tarifelor vor fi stabilite prin norme adoptate de ministerele transporturilor ale părţilor contractante, la propunerea operatorului, norme care vor fi aduse la cunoştinţa publicului pe pagina web a operatorului în limbile română, bulgară, engleză şi în alte limbi.

(4) Staţia de colectare a tarifelor de traversare, alcătuită din două amenajări separate identice, este situată pe malul românesc. Una dintre amenajări va deservi traficul în sensul România-Republica Bulgaria, iar cealaltă va deservi traficul în sensul Republica Bulgaria-România.

 

 

ARTICOLUL 15

Venituri din activităţile operatorului

 

Veniturile operatorului vor fi alcătuite din veniturile obţinute din tarifele de traversare şi din veniturile obţinute din alte activităţi în legătură cu obiectivul.

 

 

ARTICOLUL 16

Costurile activităţilor operatorului

 

(1) Cheltuielile operatorului pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute de art. 11 alin. (1) şi art. 12 vor fi acoperite din veniturile stipulate de art. 15.

(2) în cazul lipsei de fonduri pentru acoperirea cheltuielilor necesare pentru desfăşurarea activităţilor operatorului şi dacă nu există posibilitatea de obţinere a acestor fonduri de către operator, inclusiv prin obţinerea de împrumuturi, va fi convocată adunarea generală a acţionarilor şi cele două state vor decide majorarea capitalului social al societăţii pe acţiuni sau îi vor acorda un împrumut în conformitate cu normele privind ajutorul de stat; cele două state vor contribui în mod egal la furnizarea fondurilor.

 

 

ARTICOLUL 17

Impozitarea

 

(1) în scopul impozitării cu taxa pe valoarea adăugată a tarifelor de traversare, întreaga lungime a podului va fi considerată ca făcând parte din teritoriul statului din care porneşte călătoria de traversare, în baza următorului principiu:

1. Tarifele de traversare a podului în sensul România-Republica Bulgaria vor fi considerate venituri obţinute din prestări de servicii cu locul prestării în România, iar taxa pe valoarea adăugată va fi colectată de societate prin sucursala înregistrată în România la un nivel în concordanţă cu legislaţia din România; şi

2. Tarifele de traversare a podului în sensul Republica Bulgaria-România vor fi considerate venituri obţinute din prestări de servicii cu locul prestării în Republica Bulgaria, iar taxa pe valoarea adăugată va fi colectată de societate la un nivel în concordanţă cu legislaţia din Republica Bulgaria.

(2) Regula prevăzută la alin. (1) se va aplica de asemenea impozitului pe profit, astfel:

1. Tarifele de traversare a podului în sensul România-Republica Bulgaria vor fi considerate venituri ale societăţii cu sursa în România şi vor fi impozitate în România conform legislaţiei române; şi

2. Tarifele de traversare a podului în sensul Republica Bulgaria-România vor fi considerate venituri ale societăţii cu sursa în Republica Bulgaria şi vor fi impozitate în Republica Bulgaria conform legislaţiei bulgare.

(3) Părţile contractante sunt de acord ca în scopul aplicării taxei pe valoarea adăugată la livrările de bunuri şi prestările de servicii, achiziţiile intracomunitare şi importul de bunuri pentru exploatarea şi întreţinerea obiectivului sau a infrastructurii rutiere a acestuia, frontiera teritorială dintre cele două state va coincide cu mijlocul podului, stabilit prin art. 5 al acestui acord, şi pe această bază:

1. Serviciile de exploatare şi întreţinere a obiectivului sau a infrastructurii rutiere a acestuia sunt servicii prestate în legătură cu un bun imobil, o parte din acesta (de la malul românesc până la mijlocul podului) fiind teritoriul României, iar cealaltă parte (de la malul bulgăresc până la mijlocul podului) fiind teritoriul Republicii Bulgaria; şi

2. Serviciile de întreţinere a părţii române a obiectivului sau a părţii din infrastructura rutieră a obiectivului situată pe aceasta vor fi considerate ca având locul prestării în România şi, respectiv, serviciile de întreţinere a părţii bulgare a obiectivului sau a părţii din infrastructura rutieră a obiectivului situată pe aceasta vor fi considerate ca având locul prestării în Republica Bulgaria; şi

3. Societatea va fi considerată beneficiara acelor bunuri şi servicii care sunt furnizate sau prestate pe teritoriul Republicii Bulgaria, iar sucursala înregistrată în România va fi considerată beneficiara bunurilor şi serviciilor care sunt furnizate sau prestate în România, conform pct. 1 şi 2; dacă nu poate fi stabilit de care parte a podului sunt furnizate bunurile şi prestate serviciile, societatea va fi considerată ca beneficiara unei jumătăţi din valoarea respectivei furnizări sau prestări, iar sucursala va beneficia de cealaltă jumătate.

 

 

ARTICOLUL 18

Auditul tehnic

 

(1) Părţile contractante vor dispune în fiecare an efectuarea unui audit tehnic asupra obiectivului de către Comisia tehnică mixtă pentru evaluarea stării podului peste fluviul Dunărea între Calafat şi Vidin şi a regimului hidraulic al fluviului în zona podului. Comisia îşi va desfăşura activităţile în conformitate cu Regulile privind întreţinerea şi auditul tehnic al Podului dintre Calafat-Vidin, aprobate de către ministerele transporturilor din cele două ţâri, în termen de 6 luni de la darea în folosinţă a obiectivului.

(2) Costurile legate de efectuarea acestui audit vor fi alocate în părţi egale din bugetele celor două ministere.

 

 

ARTICOLUL 19

Auditurile financiare

 

(1) O dată la 2 ani, precum şi în cazurile prevăzute de art. 16 alin. (2) sau la cererea uneia dintre părţi, părţile contractante vor supune operatorul sau doar unele dintre activităţile sale unui audit financiar. Auditul poate fi încredinţat de către oricare dintre părţi, odată ce a obţinut acordul celeilalte părţi.

(2) Cheltuielile cu auditul financiar se vor imputa bugetelor ambelor ministere ale transporturilor, alocate în mod egal, inclusiv îh cazul în care auditul a fost cerut de una dintre părţi.

 

SECŢIUNEA VI

Diverse

 

 

ARTICOLUL 20

Obligaţiile privind securitatea şi sănătatea în muncă. Asigurarea

 

(1) În calitatea sa de angajator, operatorul trebuie să asigure respectarea prevederilor legislaţiilor naţionale ale celor două state, dezvoltate în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene, cu privire la măsurile din domeniul securităţii şi sănătăţii angajaţilor la locul de muncă, inclusiv supravegherea acestora.

(2) Operatorul este obligat să respecte prevederile din legislaţiile naţionale ale celor două state, care reglementează accidentele de muncă şi asigurarea pentru boli profesionale.

(3) Operatorul este obligat să asigure împotriva riscurilor, pe seama sa, angajaţii specificaţi de directoratul societăţii şi în condiţiile stabilite de către consiliul de supraveghere.

(4) Operatorul trebuie să se asigure că sunt îndeplinite condiţiile referitoare la angajarea, executarea, modificarea şi încheierea raporturilor de muncă şi că acestea sunt în conformitate cu dispoziţiile din legislaţiile naţionale ale statului respectiv, în funcţie de faptul că angajaţii sunt recrutaţi fie direct de către operator în Republica Bulgaria, fie prin sucursala din România.

(5) Sucursala va avea dreptul de a recruta personal potrivit legislaţiei române, în scopul efectuării activităţii sale şi în conformitate cu politica aprobată de către organele de conducere ale operatorului.

 

 

ARTICOLUL 21

Protecţia mediului înconjurător

 

Operatorul are obligaţia de a lua toate măsurile de conservare şi protecţie a mediului împotriva poluării în perimetrul aferent obiectivului, inclusiv prin elaborarea unui program de acţiune în conformitate cu prevederile Convenţiei de cooperare pentru protejarea şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.

 

 

ARTICOLUL 22

Furnizarea şi schimbul de documentaţie tehnică

 

Fiecare dintre părţile contractante are obligaţia;

1. de a furniza operatorului, în interval de 6 luni de la data înfiinţării acestuia, întreaga documentaţie tehnică proprie referitoare la proiectarea şi construcţia obiectivului;

2. de a furniza celeilalte părţi contractante, la cererea ministerului transportului sau a unui alt organism ori a altor instituţii de stat indicate explicit de acesta, inclusiv instituţiile de siguranţă, sau a Comisiei tehnice mixte ori unui auditor financiar, documentaţia tehnică proprie referitoare la obiectiv.

 

 

ARTICOLUL 23

Aplicarea legislaţiei naţionale din Republica Bulgaria şi România

 

În chestiunile care nu sunt reglementate prin prezentul acord se vor aplica prevederile legilor naţionale ale părţilor contractante cu privire la secţiunea de obiectiv aflată pe proprietatea statului respectiv, în măsura în care acestea nu intră în conflict cu prevederile prezentului acord.

 

SECŢIUNEA VII

Prevederi finale

 

 

ARTICOLUL 24

Desfiinţarea Comisiei mixte

 

Comisia mixtă româno-bulgară îşi va înceta activitatea, nu mai târziu de un an de la data înregistrării operatorului.

 

 

ARTICOLUL 25

Soluţionarea disputelor

 

(1) Orice dispute, pretenţii, controverse sau neînţelegeri provenite din ori în legătură cu interpretarea şi aplicarea prezentului acord sau a obiectului acestuia (denumite în continuare „dispute*) vor fi soluţionate pe cale amiabilă. Daca nu se poate ajunge la o soluţie prin negocieri, disputele nerezolvate, cu excepţia oricăror dispute legate de interpretarea şi aplicarea art. 5 şi art. 7, vor fi soluţionate în ultimă instanţă prin arbitraj. Această clauză va fi aplicabilă atât disputelor dintre cele două părţi contractante, organele sau instituţiile acestora, cât şi oricăror dispute ivite între una sau ambele părţi contractante şi operator.

(2) Disputele vor fi soluţionate în conformitate cu Regulile opţionale ale Curţii Permanente de Arbitraj privind arbitrarea disputelor dintre două state sau Regulile opţionale ale Curţii Permanente de Arbitraj privind arbitrarea disputelor dintre două părţi, dintre care una este un stat, respectiv de către un complet de arbitri format din 3 arbitri, numiţi în conformitate cu regulile menţionate. Fiecare parte va desemna un arbitru, iar preşedintele este ales de comun acord, după consultarea dintre părţi. Niciunul dintre arbitri nu va avea naţionalitatea sau cetăţenia vreuneia dintre părţile contractante. Fiecare dintre cei 3 arbitri trebuie să aibă cunoştinţe foarte bune de limba engleză.

(3) Locul arbitrajului va fi Paris, Franţa. Cu toate acestea, din raţiuni de confort, instanţa de arbitraj poate ţine şedinţe în orice alt loc, cu condiţia ca acesta să fie situat într-un stat membru al Uniunii Europene, inclusiv pe teritoriul oricărei părţi contractante.

(4) Limba utilizată în cadrul procedurilor de arbitraj va fi limba engleză.

(5) Hotărârea de arbitraj va fi definitivă şi obligatorie pentru ambele părţi şi nu va putea fi atacată cu nicio cale de atac. Fiecare parte contractantă va recunoaşte orice hotărâre arbitrală pronunţată în conformitate cu acest acord ca fiind obligatorie şi va îndeplini obligaţiile stabilite de acea hotărâre pe teritoriul său, ca în cazul unei hotărâri definitive a unei instanţe din acel stat.

 

 

ARTICOLUL 26

Intrarea în vigoare şi încetarea acordului

 

(1) Prezentul acord intră în vigoare la data primirii ultimei note scrise prin care părţile contractante se informează reciproc, prin canalele diplomatice, în legătură cu îndeplinirea procedurilor naţionale legale necesare pentru intrarea în vigoare a acordului.

(2) Prezentul acord poate fi modificat sau completat prin acordul scris al celor două părţi contractante. Amendamentele intră în vigoare în conformitate cu dispoziţiile alin. (1).

(3) Prezentul acord se încheie pentru o perioadă de 30 de ani şi se va prelungi în mod automat pentru perioade succesive de 5 ani, în cazul în care, nu mai târziu de 6 luni până la data expirării perioadei respective, niciuna dintre părţile semnatare nu îşi declară intenţia de a-l rezilia.

(4) în cazul rezilierii acestui acord, părţile contractante vor decide asupra continuării activităţii operatorului sau asupra dizolvării sale.

(5) Niciuna dintre părţile contractante nu este răspunzătoare pentru niciuna dintre obligaţiile ce decurg din contractele sau alte acorduri încheiate de către operator cu privire la derularea activităţilor sale referitoare la obiectiv.

Semnat la data de 28 februarie 2013 la Sofia în două exemplare originale identice, fiecare dintre acestea fiind redactat în limbile română, bulgară şi engleză. Toate variantele au aceeaşi valabilitate. În cazul unor diferenţe de interpretare, varianta în limba engleză prevalează.

 

Pentru Guvernul României,

Septimiu Buzaşu,

Pentru Guvernul Republicii Bulgaria

Ivaylo Moskovski

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind constituirea unei entităţi comerciale mixte pentru exploatarea noului pod mixt (rutier şi feroviar) peste fluviul Dunărea, între oraşele Calafat (România) şi Vidin (Republica Bulgaria), semnat la Sofia la 28 februarie 2013

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale ari. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind constituirea unei entităţi comerciale mixte pentru exploatarea noului pod mixt (rutier şi feroviar) peste fluviul Dunărea, între oraşele Calafat (România) şi Vidin (Republica Bulgaria), semnat la Sofa fa 28 februarie 2013, şi se dispune publicarea acestei legi la Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 22 mai 2013.

Nr. 559.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind recunoaşterea Acordului interprofesional pentru sfecla de zahăr - recolta anului de comercializare 2013/2014

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 77.179 din 28 martie 2013 al Direcţiei generale politici agricole şi strategii, având în vedere prevederile art. 2 pct. 11 lit. (b), art. 6 şi ale anexei II la Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul zahărului, prevederile art. 50, ale pct. 11 din partea a II-a a anexei III şi ale părţii B a anexei IV din Regulamentul (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole si privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP*),

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - Se recunoaşte de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr-recolta anului de comercializare 2013/2014, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Contractele de producere, cumpărare, livrare şi plată a sfeclei de zahăr destinate industrializării din recolta anului de comercializare 2013/2014, încheiate între producătorii de sfeclă de zahăr şi societăţile comerciale producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr, vor respecta condiţiile stabilite în Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr.

Art. 3. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia generală politici agricole şi strategii, direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, urmăreşte şi controlează modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 10 mai 2013.

Nr. 318.

 

ANEXA

 

ACORD

interprofesional pentru sfecla de zahăr-recolta anului de comercializare 2013/2014

 

CAPITOLUL I

 

Membrii semnatari ai prezentului acord interprofesional, şi anume:

- Federaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, denumită în continuare FCSZR;

- Asociaţia Producătorilor de Zahăr din Sfeclă de Zahăr din România,

au încheiat prezentul acord interprofesional, denumit în continuare AIP, privind contractarea, producerea, transportul, recepţia şi plata sfeclei de zahăr din recolta anului de comercializare 2013/2014, destinată industrializării.

AIP a luat în considerare toate regulamentele şi prevederile europene recente în domeniu şi, îndeosebi, Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul zahărului. Regulamentul (CE) nr. 967/2006 al Comisiei din 29 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului privind producţia peste cotă în sectorul zahărului, a Regulamentului (CE) nr. 952/2006 al Comisiei din 29 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului în ceea ce priveşte gestionarea pieţei interne a zahărului şi regimul cotelor, a Regulamentului (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP*).

 

CAPITOLUL II

 

ARTICOLUL 1

Obiectivele şi durata AIP

 

1.1. AIP îşi propune să reglementeze de o manieră unitară, ta nivel naţional, relaţiile dintre parteneri (cultivatori de sfeclă de zahăr, respectiv societăţi comerciale producătoare de zahăr).

1.2. AIP îşi propune să asigure contractul de bază privind producerea, cumpărarea, livrarea şi plata sfeclei de zahăr, precum şi clauzele generale ale acestuia, respectând interesele generale ale partenerilor din filiera zahărului.

1.3. Al P îşi propune să asigure cadrul general de funcţionare şi dezvoltare a industriei zahărului din România şi integrarea acestuia în structurile europene.

1.4. AIP îşi propune să asigure durabilitatea sectorului agroindustrial al filierei zahărului, contribuind la creşterea producţiei naţionale de zahăr la un nivel care să pună în valoare potenţialul culturii de sfeclă de zahăr din România şi să satisfacă necesarul naţional de consum.

1.5. AIP este valabil pentru campania de sfeclă de zahăr din anul de comercializare 2013/2014, clauzele generale putând fi modificate prin negocieri între cei 2 membri semnatari şi Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, denumit în continuare MADR.

1.6. Respectarea clauzelor AIP este obligatorie pentru toţi membrii afiliaţi structurilor profesionale semnatare.

1.7. AIP este aprobat anual de către MADR şi este pus în aplicare prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

Definiţii:

- zahăr în cotă-cota de producţie de zahăr alb echivalent alocată unei societăţi comerciale producătoare de zahăr, destinată desfacerii pe piaţa comunitară;

- sfeclă de zahăr în cotă - toate cantităţile de sfeclă de zahăr procesate pentru a obţine zahăr în cotă;

- zahăr în afara cotei - producţia de zahăr alb echivalent care se obţine peste cota de producţie alocată (zahăr în cotă) şi care este destinată exportului extracomunitar sau producerii de zahăr industrial ori surplusului de zahăr. Regimul zahărului în afara cotei poate fi reglementat de Uniunea Europeană anual, în funcţie de cerinţele pieţei interne. Cantităţile de zahăr produse în afara cotei într-un an de comercializare pot fi transferate (carry forward) în anul de comercializare următor, decizia aparţinând exclusiv societăţilor comerciale producătoare de zahăr. Cantităţile de zahăr astfel transferate vor fi considerate ca fiind primele cantităţi de zahăr din cotă procesate din cadrul cotei anului următor;

- sfeclă de zahăr în afara cotei - toate cantităţile de sfeclă de zahăr procesate pentru a obţine zahăr în afara cotei;

- zahăr industrial - cantitatea de zahăr, peste cantităţile de zahăr din sfeclă de zahăr în cotă, care este destinată utilizării în anumite industrii, precum cea producătoare de bioetanol, de rom, pentru anumite produse farmaceutice, drojdie, rinse appelstroop şi altele, conform anexei la Regulamentul (CE) nr. 967/2006 al Comisiei;

- surplus de zahăr - cantitatea de zahăr atribuită unui anumit an de comercializare, suplimentar zahărului în cotă şi zahărului industrial;

- an de comercializare - perioada începând cu data de 1 octombrie şi sfârşind cu data de 30 septembrie ale anului calendaristic următor. Anul de comercializare 2013/2014 începe la data de 1 octombrie 2013 şi se termină la data de 30 septembrie 2014;

- societate comercială producătoare de zahăr - o organizaţie economică independentă şi constituită legal care operează, pe răspunderea sa, una sau mai multe fabrici de zahăr. Societăţile comerciale producătoare de zahăr trebuie să fie agreate de către statul membru pe baza capabilităţii profesionale dovedite de a produce zahăr şi a conformării acestora cu cerinţele privind furnizarea de informaţii specifice şi acceptarea verificării acestora.

 

ARTICOLUL 2

Clauze generale

 

2.1. Părţile au căzut de acord ca pentru recolta anului de comercializare 2013/2014 să colaboreze în vederea obţinerii unei cantităţi de zahăr alb din sfeclă de zahăr care să acopere cota naţională (104.698 tone de zahăr alb) şi eventualele cantităţi de zahăr din afara cotei, ca urmare a angajamentelor implicite şi explicite legate de producerea cotei de producţie de zahăr din sfeclă de zahăr asumate de societăţile comerciale producătoare de zahăr şi de MADR.

2.2. În funcţie de cotele de producţie alocate, societăţile comerciale producătoare de zahăr vor determina cantitatea minimă dezirabilă de sfeclă de zahăr şi suprafaţa necesară a fi contractată, pe care le vor comunica asociaţiilor de cultivatori de sfeclă de zahăr din zona de aprovizionare, până la începerea campaniei de contractare a sfeclei de zahăr.

2.3. Între cultivator şi societăţile comerciale producătoare de zahăr va fi întocmit un contract de producere, cumpărare, livrare şi plată a rădăcinilor de sfeclă de zahăr, denumit în continuare CPCLP, al cărui model este cuprins în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul AIP, recunoscut de către MADR prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale ca instrument legal pentru aplicarea schemelor de sprijin pentru agricultori pentru recolta anului de comercializare 2013/2014.

2.4. CPCLP se vor încheia până la data de 20 aprilie 2013. Atât societăţile comerciale producătoare de zahăr, cât şi asociaţiile producătorilor de sfeclă de zahăr vor colabora pentru informarea fermierilor asupra modului de completare a documentaţiei privind subvenţiile şi ajutoarele de stat pentru cultura sfeclei de zahăr.

2.5. CPCLP este semnat de ambii parteneri şi este obligatoriu în toate atributele sale pentru aceştia.

2.6. CPCLP este documentul în care se stabilesc clauze contractuale speciale privind relaţia dintre un cultivator definit şi societatea comercială producătoare de zahăr cu care acesta a încheiat angajamentul.

2.7. Clauzele CPCLP nu pot anula clauzele generale ale AIP, care îl însoţesc de drept pe toată perioada valabilităţii lui.

2.8. Partenerii CPCLP pot denunţa în caz de litigiu doar clauzele derivate din acesta, nu şi clauzele AIP.

2.9. Pentru a beneficia de plata naţională directă complementară, decuplată de producţie, CPCLP se vizează de reprezentantul direcţiei pentru agricultură judeţene (DAJ) pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat cu sfeclă de zahăr, numai dacă, pe baza verificărilor efectuate în luna iulie sau august, se constată respectarea condiţiilor agrotehnice, suprafaţa existentă în contract şi asigurarea unei densităţi medii de cel puţin 6 plante/mp; lipsa vizei pe contract determină neeligibilitatea la plata naţională pentru sfecla de zahăr.

2.10. Verificarea culturii se face de către o comisie formată din reprezentanţi ai asociaţiilor cultivatorilor de sfeclă de zahăr, fabricii de zahăr şi DAJ şi se consemnează în procesul-verbal de verificare a culturii; eventualele contestaţii la verificarea şi avizarea/neavizarea CPCLP se soluţionează de către consilierii cu atribuţii de inspecţie de stat din cadrul MADR.

2.11. Cultivatorii de sfeclă vor înregistra şi aviza CPCLP la DAJ, iar o copie a acestora se va depune la centru judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), până la data de 1 octombrie 2013.

2.12. În vederea actualizării bazei de date privind înregistrarea şi avizarea CPCLP pentru anul comercial 2013/2014, direcţiile pentru agricultură judeţene şi societăţile comerciale producătoare de zahăr vor transmite MADR - Direcţia generală politici agricole şi strategii, lista CPCLP avizate în conformitate cu pct. 2-9, precum şi a celor care nu îndeplinesc condiţiile de la articolul menţionat.

 

ARTICOLUL 3

Modul de aplicare a AIP

 

3.1. AIP reprezintă voinţa partenerilor asociaţi în structuri profesionale reprezentative, clauzele acestuia fiind obligatorii din momentul semnării lui.

3.2. AIP poate fi modificat anual prin negocieri între cei 2 parteneri semnatari, în perioada desemnată la art. 1 pct. 1.5.

3.3. Partenerii vor supraveghea aplicarea AIP în toate cazurile în care unul sau mai mulţi membri ai structurii profesionale reprezentative sunt implicaţi într-o activitate contractuală derivată din acesta şi pasibilă de atingerea de o manieră păgubitoare a uneia dintre părţi.

3.4. CPCLP poate cuprinde clauze complementare specifice, care au caracter limitat la cei 2 parteneri semnatari, care nu anulează stipulaţiile AIP, nici în litera şi nici în spiritul lor, şi care nu modifică convenţia de bază privind respectarea intereselor generale ale partenerilor.

3.5. Clauzele speciale ale CPCLP sunt negociate între cei 2 parteneri şi pot fi modificate de către aceştia prin acte adiţionale, pentru clauzele care nu afectează parametrii de producţie; clauzele speciale ale CPCLP nu pot fi extinse asupra AIP aferent campaniei din care acesta a fost derivat.

 

ARTICOLUL 4

Forţa majoră

 

În caz de forţă majoră, AIP încetează parţial sau total să producă efecte. Forţa majoră poate fi invocată de către oricare dintre părţi, justificată prin documente constatatoare emise de autorităţile competente, şi se răsfrânge şi asupra CPCLP.

 

 

ARTICOLUL 5

Concilierea şi arbitrajul

 

Litigiile referitoare la aplicarea AIP şi a CPCLP se supun reglementărilor în vigoare relative !a conciliere şi arbitraj. Părţile convin ca litigiile să fie soluţionate pe cale amiabilă şi să se adreseze instanţei numai după epuizarea procedurilor de conciliere.

 

ARTICOLUL 6

Cotizaţiile profesionale şi interprofesionale

 

6.1. Părţile semnatare ale AIP au convenit asupra necesităţii ca societăţile comerciale producătoare de zahăr să opereze în numele cultivatorilor de sfeclă de zahăr la prelevarea cotizaţiei profesionale în cuantum de 0,8 lei/tona de sfeclă de zahăr predată neto de plată. Această prevedere va fi inclusă în mod obligatoriu în CPCLP al fiecărei societăţi comerciale producătoare de zahăr. Suma încasată va fi virată astfel: 50% către FCSZR şi 50% asociaţiilor cultivatorilor din zona fiecărei societăţi comerciale producătoare de zahăr. Sumele încasate vor fi incluse în bugetul de venituri şi cheltuieli al fiecărei organizaţii.

6.2. Plata cotizaţiilor se face până la sfârşitul campaniei de recoltare, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2013. În cazurile în care recoltarea sfeclei de zahăr sau predarea la societatea comerciala producătoare de zahăr se prelungeşte după aceasta dată, termenul-limită se poate prelungi, dar nu mai târziu de 15 februarie 2014.

6.3. Calcularea cotizaţiilor se face la tona neto de plată livrată de către cultivator societăţii comerciale producătoare de zahăr şi recepţionată prin aplicarea baremului de echivalenţă, atât pentru sfecla de zahăr din cotă, cât şi pentru cantitatea din afara cotei.

 

ARTICOLUL 7

Producerea/Cultivarea sfeclei de zahăr

 

7.1. CPCLP vor specifica atât suprafaţa cultivată, cât şi producţia netă de sfeclă de zahăr scontată a se obţine, separat din cotă şi din afara cotei de producţie. Contractanţii de sfeclă de zahăr, asociaţi sau neasociaţi în structuri profesionale sau interprofesionale, şi societăţile comerciale producătoare de zahăr pot să asigure (contra cost):

- sămânţa de sfeclă de zahăr necesară înfiinţării culturii, pentru suprafaţa contractată, direct sau prin societăţi comerciale specializate;

- serviciile de îndrumare tehnologică a cultivatorilor, indiferent de suprafaţa/cantitatea contractată.

7.2. Sămânţa de sfeclă de zahăr asigurată de către societatea comercială producătoare de zahăr va fi pusă la dispoziţia cultivatorului şi va fi tratată standard cu insecticide şi fungicide.

7.3. Cultivatorii se obligă să respecte tehnologia recomandată de societatea comercială producătoare de zahăr şi să permită accesul reprezentanţilor acesteia pentru a executa monitorizarea evoluţiei culturii, obligându-se să execute lucrările tehnologice solicitate de aceştia la termenele stabilite.

7.4. Periodic, de la începerea contractării şi până la terminarea recoltării şi prelucrării sfeclei de zahăr, societăţile comerciale producătoare de zahăr se obligă să transmită MADR, APIA şi FCSZR datele statistice specifice. Ca un minim de informaţii necesar, fiecare societate comercială producătoare de zahăr are obligaţia transmiterii de date privind cantităţile de zahăr din sfeclă de zahăr din cotă şi din afara cotei pentru care s-au încheiat contracte de livrare, conţinutul de zahăr stipulat şi estimat, precum şi randamentul preconizat. Autorităţile competente au dreptul să ceară şi să obţină şi alte informaţii pe care le consideră necesare.

 

ARTICOLUL 8

Recoltarea sfeclei de zahăr

 

8.1. Recoltarea sfeclei de zahăr se face din iniţiativa societăţii comerciale producătoare de zahăr, care va notifica cultivatorii.

8.2. Cultivatorii se obligă să respecte datele de începere a recoltării şi de punere la dispoziţie a sfeclei de zahăr, dacă acestea le-au fost aduse la cunoştinţă, conform graficelor convenite. Societăţile comerciale producătoare de zahăr pot acorda o bonificaţie pentru sfecla de zahăr din cota recoltată timpuriu sau târziu. În funcţie de zona şi de specificul culturii, definiţiile recoltării timpurii şi recoltării târzii se vor stabili bilateral prin CPCLP.

8.3. Societatea comercială producătoare de zahăr poate stabili data-limită a terminării recoltatului şi a recepţiei.

8.4. Depăşirea cu două zile a datei-limită de recepţie poate atrage refuzul societăţii comerciale producătoare de zahăr de a recepţiona sfecla de zahăr, cantităţile aferente decăzând din clauzele AIP şi CPCLP, sub rezerva înţelegerilor particulare ale părţilor semnatare ale CPCLP de extindere a perioadei respective.

 

ARTICOLUL 9

Transportul sfeclei de zahăr

 

9.1. Transportul sfeclei de zahăr de pe câmp la bazele de preluare pentru transport cu mijloacele societăţii comerciale producătoare de zahăr se efectuează şi se suportă de cultivator. Transportul sfeclei de zahăr de la bazele de preluare la societatea comercială producătoare de zahăr se efectuează şi se suportă de către societatea în cauză.

9.2. Sub rezerva convenţiilor particulare răspunzând regulilor sau obiceiurilor locale valabile înaintea campaniei agricole a anului de comercializare 2013/2014, CPCLP pot deroga de la prevederile pct. 9.1.

 

ARTICOLUL 10

Recepţia sfeclei de zahăr

 

10.1. Partenerii au convenit ca recepţia sfeclei de zahăr din recolta anului de comercializare 2013/2014 să fie efectuată cantitativ şi calitativ, cu respectarea prevederilor regulamentelor europene în vigoare - Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului şi Regulamentul (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului.

10.2. CPCLP va preciza modul în care se face recepţia sfeclei de zahăr atât calitativ, cât şi cantitativ.

Pentru recolta anului de comercializare 2013/2014 sfecla de zahăr de calitate standard trebuie să fie:

- de calitate bună, sănătoasă şi prezentată în condiţii acceptabile de comercializare;

- cu un conţinut de zahăr de 16% la punctul de recepţie.

 

ARTICOLUL 11

Preţul sfeclei de zahăr

 

1. Sfecla de zahăr din cotă

11.1. Părţile au convenit ca pentru recolta anului de comercializare 2013/2014 preţul minim pentru sfecla de zahăr din cotă, de calitate standard, să fie de 26,29 euro/tonă, în conformitate cu art. 49 din Regulamentul (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului, în condiţia de livrare ex-loc de recepţie convenit cu procesatorul. Preţul se calculează şi se plăteşte în lei, conform art. 11 lit. (c) din Regulamentul (CE) nr. 1.913/2006 al Comisiei din 20 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a sistemului agromonetar al euro în sectorul agricol şi de modificare a anumitor regulamente; cursul de schimb este cursul mediu al ultimei luni stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) anterior faptului generator.

11.2. Preţul sfeclei de zahăr se poate majora/diminua, în funcţie de conţinutul în zahăr, astfel:

a) pentru fiecare 0,1% conţinut de zaharoză preţul se majorează cu minimum:

(i) 0,9% pentru conţinut de zaharoză peste 16%, dar nu mai mult de 18%;

(ii) 0,7% pentru conţinut de zaharoză peste 18%, dar nu mai mult de 19%;

(iii) 0,5% pentru conţinut de zaharoză peste 19%, dar nu mai mult de 20%;

b) pentru fiecare 0,1% conţinut de zaharoză preţul se diminuează cu maximum:

(i) 0,9% pentru conţinut de zaharoză sub 16%, dar nu mai puţin de 15,5%;

(ii) 1% pentru conţinut de zaharoză sub 15,5%, dar nu mai puţin de 14,5%.

11.3. Preţul pentru sfecla de zahăr cu un conţinut de zaharoză peste 20% nu trebuie să fie mai mic decât preţul minim ajustat conform pct. 11.2 lit. a) subpct. (iii).

11.4. În completarea datelor de mai sus, pentru sfecla de zahăr cu un conţinut de zaharoză peste 20% şi pentru cea cu conţinut sub 14,5%, CPCLP poate stipula alte procente de creştere/diminuare.

11.5. Preţurile minime sus-menţionate se aplică cantităţilor neto de sfeclă de zahăr predate şi recepţionate de societăţile comerciale producătoare de zahăr, în conformitate cu stipulaţiile CPCLP privind conţinutul de corpuri străine şi de pământ aderent. Se stabileşte ca sfecla de zahăr acceptabilă pentru prelucrare să aibă un conţinut minim de zaharoză de 13,5%. În cazul sfeclei de zahăr cu un conţinut de zaharoză sub pragul minim acceptabil menţionat mai sus, societăţile procesatoare de zahăr au dreptul de a refuza preluarea.

2. Sfecla de zahăr din afara cotei

11.6. Pentru cantităţile de sfeclă de zahăr din afara cotei, preţul minim trebuie să fie de 26,29 euro/tonă, în conformitate cu art. 49 din Regulamentul (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului. Condiţiile de achiziţie sunt stipulate separat în CPCLP şi se negociază între părţile implicate. Societatea comercială producătoare de zahăr are dreptul de a decide dacă şi în ce condiţii acceptă o cantitate de sfeclă de zahăr în afara cotei de producţie, cu respectarea tuturor regulamentelor europene în vigoare. Dacă societatea comercială producătoare de zahăr nu a încheiat CPCLP (până la data-limită menţionată la art. 2 pct. 2.4) pentru întreaga cantitate de sfeclă de zahăr necesară producerii cotei de producţie alocate şi la preţul minim, aceasta este obligată să plătească preţul minim stipulat mai sus pentru întreaga cantitate de sfeclă de zahăr pe care o procesează în anul de comercializare 2012/2013.

11.7. Echivalenţa preţului minim pe tona de sfeclă de zahăr în funcţie de conţinutul de zaharoză determinat la punctul de colectare este prezentată în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul AIP.

 

ARTICOLUL 12

Plata materiei prime

 

12.1. Părţile au convenit ca plata materiei prime recepţionate să se facă astfel:

- 40% până la data de 20 decembrie 2013;

- 30% până la data de 31 ianuarie 2014;

- integral până la data de 10 martie 2014.

12.2. Sub rezerva convenţiilor particulare ce răspund regulilor sau obiceiurilor locale valabile înaintea campaniei agricole a anului de comercializare 2013/2014, CPCLP pot deroga de la prevederile pct. 12.1.

12.3. Modalitatea de plată convenită de părţi se negociază între părţi şi se va stipula în CPCLP.

 

ARTICOLUL 13

Alte drepturi ale cultivatorilor

 

13.1. În privinţa borhotului rezultat în urma procesării sfeclei de zahăr, CPCLP poate prevedea ca:

a) borhotul umed corespunzător prelucrării întregii cantităţi de sfeclă de zahăr livrate către societatea comercială producătoare de zahăr să fie livrat gratuit furnizorilor de sfeclă de zahăr în condiţia de livrare ex-fabrică;

b) numai o parte a borhotului, presat, uscat sau uscat şi amestecat cu melasă, să fie livrată gratuit de societatea comercială producătoare de zahăr furnizorilor de sfeclă de zahăr în condiţia de livrare ex-fabrică;

c) borhotul presat sau uscat să fie livrat gratuit furnizorilor de sfeclă de zahăr în condiţia de livrare ex-fabrică, dar cu plata costurilor de presare sau uscare;

d) societatea comercială producătoare de zahăr să plătească furnizorului de sfeclă de zahăr compensaţii, care să ţină cont de posibilităţile de vânzare a borhotului.

13.2. În cazul în care mai multe prevederi se pot aplica cantităţilor de sfeclă de zahăr livrabile, CPCLP trebuie să menţioneze toate punctele care se pot aplica.

 

ARTICOLUL 14

Alocarea cotei de cultivare a sfeclei de zahăr în cotă

 

14.1. Societăţile comerciale producătoare de zahăr vor încheia contracte de livrare de sfeclă de zahăr în cotă, luând în considerare eficienţa agricolă în ceea ce priveşte costurile de transport şi randamentul culturii sfeclei de zahăr. Având în vedere creşterea competitivităţii în acest sector şi necesitatea de a atinge performanţele agriculturii europene, societăţile comerciale producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr, în consultare cu asociaţiile cultivatorilor de sfeclă de zahăr, au posibilitatea de a-şi modifica politica de achiziţie a sfeclei de zahăr după fiecare an de comercializare şi de a reconsidera contractele de livrare a sfeclei de zahăr pentru furnizorii care nu sunt competitivi.

14.2. Cotele de producţie de zahăr şi; implicit, cele de cultivare a sfeclei de zahăr pot suferi modificări de la un an la altul şi, în consecinţă, societăţile comerciale producătoare de zahăr pot să modifice cantităţile de sfeclă de zahăr, în funcţie de modificările de cotă impuse de regulamentele şi legile în vigoare.

14.3. În cazul în care societăţile comerciale producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr vor apela la procesarea cotei în afara unităţii producătoare respective, în conformitate cu art. 6 din Regulamentul (CE) nr. 952/2006 al Comisiei, părţile semnatare ale AIP se obligă ca prima opţiune pentru procesare, în urma negocierilor, să fie o unitate/unităţile de producţie din România şi numai în cazul refuzului acestora, procesarea să se facă în alte ţări ale Uniunii Europene. Acceptul sau refuzul unui contract de procesare se face în maximum 10 zile lucrătoare de la cererea scrisă; lipsa unui răspuns în termenul stabilit va fi considerată refuz, iar MADR va asigura punerea în practică a acestui punct, prin condiţionarea acordului de procesare.

14.4. În conformitate cu art. 111-161 din secţiunea 5 a Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, ratificat prin Legea nr. 157/2005, societăţile comerciale şi cultivatorii de sfeclă de zahăr se obligă să respecte zonele de producere a sfeclei de zahăr conform cotelor istorice.

 

ARTICOLUL 15

Taxe şi alte obligaţii financiare

 

15.1. Ambele părţi se obligă să plătească la timp şi în cuantumul cerut taxele sau alte obligaţii financiare care provin din aplicarea politicilor agricole ale Uniunii Europene şi care vor fi stipulate de regulamentele şi de legislaţia românească, cum ar fi taxa de producţie.

15.2. Societăţile comerciale producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr pot solicita producătorilor de sfeclă de zahăr să îşi asume până la 50% din taxa pe producţie. CPCLP trebuie să prevadă modul de colectare şi repartizare a acestor obligaţii financiare în conformitate cu prevederile legale şi/sau cu înţelegerea dintre părţi.

Încheiat astăzi, 18 martie 2013, în două exemplare.

 

Preşedintele Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România,

dr. ing. Ioan Gherman

Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Zahăr din Sfeclă de Zahăr din România,

ing. Ioan Armenean

 

ANEXA Nr. 1

la acordul interprofesional

 

CONTRACT

de producere, cumpărare, livrare şi plată a rădăcinilor de sfeclă de zahăr

 

Prezentul contract este încheiat în baza art. 1 pct. 1.2 din Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr - recolta anului de comercializare 2013/2014 (AIP),

între:

Beneficiar: Societatea Comercială.......................................- S.A., cu sediul în........................... str. ........................................nr. ..........reprezentată prin........................................................................... (numele, prenumele şi funcţia) şi............................................................................ (numele, prenumele şi funcţia), având contul........................., deschis la......................, înregistrată în registrul comerţului cu nr. ........, şi

Furnizor:......,....................../Proprietar:................................cu sediul/domiciliul în............................, str. ........................nr. ........, telefon/fax......................reprezentat prin......................................................(numele, prenumele şi funcţia) şi........................................................................... (numele, prenumele şi funcţia), având contul.........................., deschis la......................., înregistrată în registrul comerţului la poziţia.........nr. ..........a intervenit următorul contract, cu valoare de contract bilateral, privind producerea, cumpărarea, livrarea şi plata sfeclei de zahăr.

Preţul se calculează şi se plăteşte în lei; cursul de schimb este cursul mediu al ultimei luni stabilit de Banca Centrală Europeană anterior faptului generator.

1. Sfecla de zahăr din cotă

Furnizorul se obligă să cultive o suprafaţă de.........ha cu sfeclă de zahăr, în scopul realizării unei producţii nete de plată de.........tone, care va fi predată beneficiarului, conform graficului de livrare care va fi comunicat de beneficiar.

Beneficiarul se obligă să cumpere de la furnizor o cantitate de.........tone rădăcini de sfeclă de zahăr, la un preţ de.........euro/tona de sfeclă de zahăr, în condiţiile calităţii standard (de calitate bună, sănătoasă şi prezentată în condiţii acceptabile de comercializare, cu un conţinut de zahăr de 16% la punctul de recepţie).

Preţul menţionat mai sus se poate modifica în funcţie de conţinutul de zaharoză la punctul de livrare, conform tabelului anexat la prezentul contract.

Conţinutul de zahăr minim acceptabil pentru sfecla de zahăr destinată procesării este de 13,5%. Beneficiarul are dreptul să refuze orice cantitate de sfeclă de zahăr livrată având sub conţinutul minim de zahăr menţionat mai sus.

2. Sfecla de zahăr în afara cotei (dacă este cazul)

Beneficiarul se angajează să cumpere o cantitate de.........sfeclă de zahăr în afara cotei de producţie, la preţul de.........euro/tonă, în condiţiile de livrare....................pusă la dispoziţie de furnizor.

Punctele de colectare pentru sfecla de zahăr a anului de comercializare 2013/2014 sunt:.........................................................................

Livrările de sfeclă de zahăr se desfăşoară, de regulă, în perioada.....................................

3. Recepţia cantitativă şi controlul calităţii sfeclei de zahăr

Recepţia cantitativă şi controlul calităţii sfeclei de zahăr se fac la.......................................... .......... de către..............................................conform anexei II pct. VII paragraful 1 din Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul zahărului, în prezenţa ..................................................................................................................................

Datele se vor consemna/înregistra în............................................................

4. Alte drepturi ale cultivatorilor

Beneficiarul va livra, iar furnizorul de sfeclă de zahăr va primi o cantitate de borhot (tăiţei) în următoarele condiţii:

..................................................................................................................................

5. Plata taxelor şi obligaţiilor financiare

Furnizorul de sfeclă de zahăr mandatează beneficiarul ca la plata sfeclei de zahăr să îi reţină cotizaţia de membru al Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România (FCSZR), în valoare de 0,8 lei/tona de sfeclă predată neto de plată, şi să verse aceste sume în contul şi pe cheltuiala FCSZR (în conformitate cu art. 6 pct. 6.1 din AIP).

Noi, semnatarii prezentului contract, declarăm că avem cunoştinţă de stipulaţiile AIP şi de prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulament unic OCP*) (anexa nr. III partea II pct. 11) - campania agricolă a anului de comercializare 2013/2014 şi ne angajăm să le respectăm în litera şi în spiritul lor.

Încheiat astăzi,........................în..........................exemplare, toate cu valoare de original.

 


 

Beneficiar,

.........................................................

(numele, prenumele şi semnătura)

Furnizor,

.........................................................

(numele, prenumele şi semnătura)

 

ANEXA Nr. 2

la acordul interprofesional

 

TABEL DE ECHIVALENŢĂ

a preţului minim pe tona de sfeclă de zahăr, în funcţie de conţinutul de zaharoză determinat la punctul de colectare

 

 

Nr. crt.

Conţinutul de zaharoză (%) la punctul de colectare

Preţul minim (euro/tonă de sfeclă)

1.

13,5

Contract de producere, cumpărare, livrare şi plată a rădăcinilor de sfeclă de zahăr (CPCLP)

2.

13,6

CPCLP

3.

13,7

CPCLP

4.

13,8

CPCLP

5.

13,9

CPCLP

6.

14,0

CPCLP

7.

14,1

CPCLP

8.

14,2

CPCLP

9.

14,3

CPCLP

10.

14,4

CPCLP

11.

14,5

22,48

12.

14,6

22,74

13.

14,7

23,00

14.

14,8

23,27

15.

14,9

23,53

16.

15,0

23,79

17.

15,1

24,06

18.

15,2

24,32

19.

15,3

24.58

20.

15,4

24,84

21.

15,5

25,11

22.

15,6

25,34

23.

15,7

25,58

24.

15,8

25,82

25.

15,9

26,05

26.

16,0

26,29

27.

16,1

26,53

28.

16,2

26,76

29.

16,3

27,00

30.

16,4

27,24

31.

16,5

27,47

32.

16,6

27,71

33.

16,7

27,95

34.

16,8

28,18

35.

16,9

28,42

36.

17,0

28,66

37.

17,1

28,89

38.

17,2

29,13

39.

17,3

29,37

40.

17,4

29,60

41.

17,5

29,84

42.

17,6

30,08

43.

17,7

30,31

44.

17.8

30,55

45.

17,9

30,79

46.

18,0

31,02

47.

18,1

31,21

48.

18,2

31,39

49.

18,3

31,57

50.

18,4

31,76

51.

18,5

31,94

52.

18,6

32,13

53.

18,7

32,31

54.

18,8

32,49

55.

18,9

32,68

56.

19,0

32,86

57.

19,1

32,99

58.

19,2

33,13

59.

19,3

33,26

60,

19,4

33,39

61.

19,5

33,52

62.

19,6

33,65

63.

19,7

33,78

64.

19,8

33,91

65.

19,9

34,05

66.

20

34,18

67.

>20

CPCLP