MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 308/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 308         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 29 mai 2013

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 104 din 28 februarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare

 

Decizia nr. 108 din 5 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

263. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Lunguleţu, judeţul Dâmboviţa

 

272. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Bengesti-Ciocadia, judeţul Gorj

 

273. - Hotărâre privind aprobarea stemei oraşului Pecica, judeţul Arad

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

632. - Ordin al viceprim-ministrului. ministrul finanţelor publice, şi al ministrului delegat pentru buget privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 2-5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2013 privind reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, alte masuri financiare, precum şi modificarea unor acte normative, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, si al ministrului delegat pentru buget nr. 161/2013

 

2.109/506. - Ordin al ministrului culturii şi al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, pentru completarea anexelor nr. 4 şi 8 la Normele metodologice privind perceperea, încasarea, utilizarea, evidenţa şi controlul destinaţiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, precum şi procedura de solicitare şi comunicare a opţiunilor titularilor de drepturi de autor sau ale titularilor de drepturi conexe dreptului de autor ori, după caz, ale moştenitorilor acestora, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor si al ministrului finanţelor publice nr. 2.823/1.566/2003

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

31. - Ordin pentru aprobarea Metodologiei privind reglementarea condiţiilor pentru preluarea de capacităţi energetice de distribuţie a energiei electrice


 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 104

din 28 februarie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea – judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1)şi (2) din Legea nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare, excepţie ridicată de Sorin Virgil Vamos în Dosarul nr. 1.403/33/2012 ai Curţii de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.598D/2012.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 21 februarie 2013, când, în temeiul art. 260 alin. 1 din Codul de procedură civilă şi al art. 14 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 28 februarie 2013.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 31 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 1.403/33/2012, Curtea de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare, excepţie ridicată de Sorin Virgil Vamos într-o cauză având ca obiect anularea unui proces-verbal de respingere a cererii de numire în funcţia de executor judecătoresc şi numirea în această funcţie, fără concurs şi fără plata niciunei taxe, a autorului excepţiei.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că acordarea dreptului de a fi numiţi în funcţia de executor judecătoresc, la cerere, fără susţinerea unui examen, în condiţiile întrunirii cerinţelor prevăzute în acelaşi act normativ, doar executorilor bancari înregistraţi la Ministerul Justiţiei până la data de 31 mai 2011, cu excluderea executorilor bancari care, îndeplinind aceleaşi cerinţe legale, au fost înregistraţi în această profesie după data de 31 mai 2011, îngrădeşte dreptul la muncă al acestora din urmă şi îi discriminează în raport cu cei dintâi, întrucât cerinţele de admitere în profesia de executor bancar şi procedura urmată au fost aceleaşi şi pentru executorii bancari înregistraţi la Ministerul Justiţiei după data specificată în textul criticat, iar, prin desfiinţarea corpurilor de executori bancari, cei ce nu au dreptul de a depune cerere de numire în funcţia de executor judecătoresc îşi pierd, de fapt, locurile de muncă.

Curtea de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse la dosarul cauzei, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 287/2011. Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine, însă, că autorul excepţiei critică, în realitate, prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea J, nr. 894 din 16 decembrie 2011, care au următorul cuprins:

- Art. 1 alin. (1): J1) Executorii înregistraţi în condiţiile legii la Ministerul Justiţiei până la data de 31 mai 2011, aparţinând corpurilor proprii de executori organizate de instituţiile de credit şi alte entităţi care aparţin grupului acestora şi care desfăşoară activităţi financiare, de instituţiile financiare nebancare sau de instituţiile de credit cooperatiste, care desfăşoară activitate de executor în cadrul acestora, la data expirării termenului prevăzut la alin. (3), cu o vechime efectivă de cel puţin 2 ani de la prima înregistrare în această activitate, vor fi numiţi, la cerere, În funcţia de executor judecătoresc, dacă îndeplinesc condiţiile generale prevăzute la art. 15 lit. a)-f) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată.

Se susţine, în esenţă, că textele criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi şi ale art. 41 cu privire la muncă şi protecţia socială a muncii, precum şi prevederilor art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind interzicerea discriminării.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că impunerea termenului de 31 mai 2011, ca dată până la care executorii bancari ar fi trebuit să fie înregistraţi ca ocupând această funcţie la Ministerul Justiţiei pentru a putea fi numiţi, la cerere, fără concurs, în funcţia de executor judecătoresc, reprezintă opţiunea legiuitorului, care, în exercitarea atribuţiilor sale, poate reglementa astfel de termene.

Desigur, o atare opţiune legislativă determină eo ipso aplicarea unui tratament juridic diferenţiat persoanelor care intră sub incidenţa acestor termene faţă de cele care nu s-ar încadra în acestea. Curtea reţine că reglementarea unui termen, a unei date-limită, reprezintă un element obiectiv în justificarea unei anumite optici a legiuitorului. Însă, o limită temporară astfel impusă trebuie sa fie rezonabilă prin natura sa. În cazul de faţă, legiuitorul a optat pentru transformarea executorilor bancari în executori judecătoreşti, la cerere, doar în privinţa acelor executori bancari care au îndeplinit această activitate cel puţin 6 luni. Numai aceştia au opţiunea de a deveni executori judecătoreşti definitivi sau stagiari, după caz. Aşadar, Curtea constată că fixarea acestei date-limită pentru 31 mai 2011 are o justificare rezonabilă.

De asemenea, Curtea reţine că termenul criticat este unul de decădere, fiind considerat oportun în vederea corelării dispoziţiilor Legii nr. 287/2011 şi cu procedura de legiferare. De altfel, Curtea observă că propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare a fost înregistrată la Biroul Permanent al Senatului la data de 21 aprilie 2010, fiind respinsă de către Senat, ca primă Cameră sesizată, la 16 noiembrie 2010 şi adoptată de către Camera Deputaţilor, ca şi Cameră decizională, la 22 noiembrie 2011. De asemenea, Legea nr. 287/2011 a fost promulgată de către Preşedintele României, prin Decretul nr. 965/2011 din 14 decembrie 2011. În acest fel, legiuitorul a impus ca executorul bancar care vrea să devină executor judecătoresc să fi avut o vechime în activitate de cel puţin 6 luni până la data intrării în vigoare a Legii nr. 287/2011, aspect ce rezultă în mod implicit din desfăşurarea în timp a procedurii legislative.

Curtea reţine, totodată, că, prin Decizia nr. 938 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 17 decembrie 2012, a statuat că acest termen nu vizează aspecte ce ţin de aplicarea Legii nr. 287/2011, ci reprezintă data până la care statutul profesional al persoanelor aparţinând corpurilor executorilor organizate în cadrul instituţiilor de credit şi al celor financiare nebancare este avut în vedere de legiuitor în reglementarea dreptului acestora de a deveni executori judecătoreşti, !a cerere, fără susţinerea unui examen. Curtea a reţinut, totodată, că acest termen nu are legătură cu data intrării în vigoare a Legii nr. 287/2011 şi nici cu termenul de decădere de 3 luni, reglementat la art. 1 alin. (3), în care poate fi valorificat acest drept

De asemenea, Curtea, prin Decizia nr. 513 din 20 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 11 iulie 2006, a statuat că dreptul la muncă, alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă vizează posibilitatea oricărei persoane de a exercita profesia sau meseria pe care o doreşte, în anumite condiţii stabilite de legiuitor, şi nu vizează obligaţia statului de a garanta accesul tuturor persoanelor la toate profesiile. De altfel, Curtea reţine că foştii executori bancari, care nu au beneficiat de dispoziţiile Legii nr. 287/2011, au dreptul de a deveni executori judecătoreşti potrivit procedurii reglementate prin dispoziţiile Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011.

Pentru aceste motive, Curtea nu poate reţine încălcarea prin textele criticate a dispoziţiilor art. 16 şi 41 din Constituţie şi nici a prevederilor art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului si a libertăţilor fundamentale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi ai art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare, excepţie ridicată de Sorin Virgil Vamos în Dosarul nr. 1.403/33/2012 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 februarie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop


 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 108*)

din 5 martie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Neculai Grigoraş în Dosarul nr. 17.231/63/2011 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.451 D/2012.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele;

Prin încheierea din 8 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 17.231/63/2011, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 1-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de contestatorul Neculai Grigoraş în cadrul unui litigiu având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la decizia de pensionare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prin adoptarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor s-au transpus în dreptul intern directivele nr. 86/378/CEE şi nr. 96/97/CE, iar România, ca stat membru al Uniunii Europene, „a recunoscut implementarea în sistemul naţional de pensii a pensiilor de serviciu, ca drepturi conferite cetăţenilor săi”. Prin stabilirea dreptului la pensie pentru anumite categorii profesionale, legiuitorul a avut la bază principiile şi regulile obligatorii, precum şi incompatibilităţile şi interdicţiile stabilite în exercitarea funcţiilor sale, fiind imperios necesară o legislaţie care să vegheze ca statutul şi remuneraţia senatorilor şi deputaţilor să fie pe măsura demnităţii acestora.

O primă critică de neconstituţionalitate a noii legislaţii vizează încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art. 15 alin. (2) din Constituţie. În acest sens, invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 375/2005, nr. 120/2007 şi nr. 57/2006, prin care s-a stabilit că orice prevedere nouă poate fi aplicată numai de la data intrării sale în vigoare şi că, în cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legale câştigate anterior. Acest principiu este reluat şi în art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

În concluzie, prin recalcularea pensiei speciale în baza noii legi, drept câştigat în baza legilor speciale, în speţă a Legii nr. 96/2006 şi Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, se realizează o abrogare indirectă a legilor speciale aplicabile. Or, având în vedere importanţa şi natura acestor legi privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora, legi care se pot adopta doar în procedura prevăzută pentru legi organice, competenţa de legiferare în domeniul legilor organice nu poate fi delegată de către Parlament. Din analiza prevederilor art. 73, 114 şi 115 din Constituţie, reiese că adoptarea unei legi ordinare prin angajarea răspunderii Guvernului şi a unei ordonanţe de urgenţă care să reglementeze stabilirea pensiilor şi a modalităţii de calcul a acestora s-a făcut cu încălcarea competenţei de legiferare, întrucât delegarea legislativă nu se putea realiza.

De aceea, respectarea principiului încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul şi litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendinţe de reglementare a unor situaţii juridice fictive, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să se bucure efectiv de acestea pentru perioada în care sunt prevăzute de lege.

Mai mult, aceste acte normative instituie o reglementare paralelă privind stabilirea pensiilor speciale, ceea ce contravine dispoziţiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care consacră principiul unicităţii reglementării în materie şi evitarea paralelismului legislativ. Întrucât noua legislaţie desfiinţează un drept câştigat, iar din acţiunile Guvernului reiese că aşa-zisa „măsură temporară” a devenit o realitate ireversibilă, nesocotind legile speciale şi încălcând grav principiul supremaţiei legii, se realizează o ingerinţă nepermisă în dreptul de proprietate, care echivalează cu o expropriere, aducând atingere art. 44 din Constituţie, art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

În acest sens invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi anume Hotărârea din 18 octombrie 2005, pronunţată în Cauza Banfield împotriva Regatului Unit, Hotărârea din 16 septembrie 1996, pronunţată în Cauza Gaygusuz împotriva Austriei, Hotărârea din 22 octombrie 1996, pronunţată în Cauza Stubbings şi alţii împotriva Regatului Unit, Hotărârea din 18 februarie 2009, pronunţată în Cauza Andrejeva împotriva Letoniei, Hotărârea din 12 aprilie 2006, pronunţată în Cauza Muller împotriva Austriei.

Totodată, prin desfiinţarea unui drept câştigat prin lege organică, respectiv dreptul la pensie, se încalcă şi prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie.

De asemenea, arată că desfiinţarea pensiei de serviciu contravine şi prevederilor art. 53 din Constituţie, nefiind îndeplinite condiţiile pentru restrângerea exerciţiului unui drept fundamental. Astfel, nu a existat un scop legitim pentru măsura desfiinţării pensiei de serviciu, nu există un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul propus, iar restrângerea nu are un caracter temporar. Totodată, invocă Hotărârea din 12 octombrie 2004, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei, şi arată că textul art. 53 din Constituţie trebuie interpretat în concordanţă cu art. 15 şi 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Mai mult, autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile criticate contravin şi principiului nediscriminării, astfel cum este prevăzut de art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece măsura prevăzută de acestea nu se aplică pentru toţi cetăţenii ţării, ci doar pentru a anumită categorie socială.

În final, susţine că Guvernul nu se putea substitui atribuţiilor Preşedintelui României şi Parlamentului pentru a lua măsuri de austeritate implicând securitatea naţională, decât prin încălcarea art. 53 şi 93 din Constituţie.

Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră, în esenţă, că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale şi din actele internaţionale invocate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 1-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011.

Dispoziţiile criticate din Legea nr. 119/2010 au următorul conţinut:

- Art. 1: „Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare:

a) pensiile militare de stat;

b) pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor;

c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;

d) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular;

e) pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari;

f) pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor,

g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă;

h) pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi.”;

- Art. 2: „(1) Pensiile de serviciu anticipate şi anticipate parţiale dintre cele prevăzute la art. 1 devin pensii pentru limită de vârstă în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Pensiile anticipate de serviciu dintre cele prevăzute la aii. 1 lit. c) şi f) devin pensii pentru limită de vârstă în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Pensiile de invaliditate şi pensiile de urmaş dintre cele prevăzute la art. 1 devin pensii de invaliditate, respectiv pensii de urmaş, în înţelesul Legii nr. 19/2000. cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Pensiile de serviciu, altele decât cele menţionate la alin. (1)-(3), dintre cele prevăzute la art. 1, devin pensii pentru limită de vârstă în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.”;

- Art. 3: „(1) Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în situaţia pensiilor dintre cele prevăzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se elaborează metodologia de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.”;

- Art. 4: „(1) Recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituţiile în evidenţa cărora se află persoanele beneficiare, după cum urmează:

a) într-o perioadă de 5 luni de Ia data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la ari. 3 alin. (3), pentru pensiile prevăzute la art. 7 lit. a) şi b);

b) într-o perioadă de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. c)-h).

(2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabileşte în baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi se plăteşte de la data de întâia lunii următoare expirării perioadei de recalculare prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b), după caz.”;


- Art. 5: „(1) Prevederile art. 3 şi 4 se aplică în mod corespunzător şi pensiilor stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) sau b), punctajul mediu anual realizat se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale persoanelor la 20 de ani reprezentând stagiul complet de cotizare.

(3) La cuantumul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. a) sau b), stabilite ca urmare a procesului de recalculare, se aplică prevederile art. 11 teza a iil-a din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) în cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi pentru care nu pot fi dovedite venituri de natură salariată, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective,”;

- Art. 12: „Persoanele ale căror drepturi la pensie sunt stabilite, în condiţiile legii, ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi vor fi supuse automat procesului de recalculare, astfel cum este reglementat de prezenta lege.”

Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, art. 73 privind categoriile de legi, art. 114 privind angajarea răspunderii Guvernului, art. 115 privind delegarea legislativă, precum şi prevederilor art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate. Curtea reţine următoarele:

I. Sub aspectul îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate în cauza de faţă, Curtea reţine că obiectul litigiului în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate îl reprezintă contestaţia depusă de Neculai Grigoraş la decizia privind recalcularea pensiei de serviciu de care beneficia în baza Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Art. 1 din Legea nr. 119 prevede la lit. a)-h) categoriile de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, care devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor fiind prevăzute la lit. f) a acestui articol.

Ţinând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă „care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia, Curtea constată că numai dispoziţiile art. 1 lit. f), art. 2-6 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 au legătură cu soluţionarea litigiului referitor la pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor.

Celelalte dispoziţii ale art. 1 din Legea nr. 119/2010, cuprinse în lit. a)-e), g) şi h), se referă la pensiile de serviciu ale altor categorii socio-profesionale şi, prin urmare, nu au legătură cu soluţionarea litigiului în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate.

În consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. a)-e), g) şi h) din Legea nr. 119/2010 este inadmisibilă.

II. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. f), art. 2-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 59/2011 - sub aspectul criticilor de neconstituţionalitate extrinsecă vizând abilitatea Guvernului de a reglementa materia referitoare la pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor pe calea unei legi adoptate potrivit art. 114 din Constituţie şi a unei ordonanţe de urgenţă supuse prevederilor art. 115 din Constituţie - Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra acestora, prin Decizia nr. 687 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 13 august 2012.

Cu acel prilej, Curtea a reţinut că, prin Decizia nr. 34 din 17 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998, a arătat că dispoziţiile constituţionale referitoare la angajarea răspunderii Guvernului nu disting cu privire la natura proiectului de lege, astfel că el poate fi de natura legilor organice sau a legilor ordinare, cu excluderea legii constituţionale de revizuire a Constituţiei, pentru care există o procedură specială, în cadrul căreia Guvernul nu poate avea calitatea de iniţiator. Prin urmare, adăugarea unei alte restricţii nu poate avea decât semnificaţia modificării textului constituţional amintit.

De asemenea, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 115 alin. (1) din Constituţie, care interzic Guvernului reglementarea în domeniul rezervat legilor organice, se referă doar la ordonanţele simple, iar nu la ordonanţele de urgenţă.

Referitor la critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea a reţinut că, în jurisprudenţa sa, a statuat în mod constant că situaţiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obişnuit sau comun, aspect întărit şi prin adăugarea sintagmei „a căror reglementare nu poate fi amânată”. În acest sens sunt Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, şi Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea, I, nr. 237 din 14 aprilie 2010.

De asemenea, prin Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, Curtea a arătat că pentru îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie este necesară existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public. Totodată, prin Decizia nr. 421 din 9 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, a statuat că „urgenţa reglementării nu echivalează cu existenţa situaţiei extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza şi pe calea procedurii obişnuite de legiferare1.

Raportând aceste criterii de analiză la cauza prezentă, Curtea a constatat că, în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, existenţa unei situaţii extraordinara este motivată de Guvern prin trei elemente interdependente, consecinţe ale intrării în vigoare a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, şi anume: lipsa identificării documentelor necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare, impactul negativ al acestei situaţii asupra valorificării dreptului la pensie al beneficiarilor acestei legi, precum şi necesitatea stabilirii unei etapizări a procesului de revizuire a cuantumului pensiilor, cu respectarea principiului contributivităţii şi egalităţii, în scopul stabilirii în mod just şi echitabil a drepturilor de pensie, astfel încât persoanele îndreptăţite să aibă posibilitatea să identifice şi să depună la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activităţi profesionale.


Prin urmare, având în vedere împrejurarea că, prin aplicarea metodologiei de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 737/2010, emisă în aplicarea Legii nr. 119/2010, în practică, s-a ajuns la emiterea unor decizii de stabilire a cuantumului pensiilor neconforme cu situaţia veniturilor realizate pe parcursul vieţii profesionale a destinatarilor măsurilor de recalculare, precum şi faptul că era necesară remedierea acestei situaţii într-un termen cât mai scurt, pentru a se asigura valorificarea în mod just şi în conformitate cu principiul contributivităţii a drepturilor de pensie a unor largi categorii socio-profesionale, Curtea a constatat că această împrejurare avea natura unei situaţii extraordinare.

III. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, prin Decizia nr. 486 din 10 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 8 august 2012, Curtea s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor de lege criticate, constatând constituţionalitatea acestora.

Cu acel prilej, Curtea a reţinut că, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a statuat, în esenţă, că „pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială”. Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, „ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia”.

Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială „nu poate fi considerată ca instituind o obligaţie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câştigat reprezentând doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări şi asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. (...) Conformându-se dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita”.

Totodată, Curtea a statuat că „partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de «bun», ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii”.

Analizând conformitatea prevederilor de lege criticate cu dispoziţiile art. 53 din Constituţie, raportate la dreptul la pensie şi dreptul la un nivel de trai decent, Curtea a constatat, prin prisma celor statuate mai sus, că .aceste dispoziţii constituţionale sunt lipsite de relevanţă, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat.”

De altfel, prin Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, 45.587/11 şi nr. 45588/11 - Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar şi Lucia Gheţu împotriva României, s-a constatat că măsura de transformare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti în pensii contributive, în temeiul Legii nr. 119/2010, este conformă prevederilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeaşi Convenţie, chiar dacă acest lucru a însemnat o scădere cu 70% a cuantumului pensiilor.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât considerentele, cât şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. a)-e), g) şi h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Neculai Grigoraş în Dosarul nr. 17.231/63/2011 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. f), art. 2-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 martie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 


*) A se vedea opinia separată de la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.

 


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Lunguleţu, judeţul Dâmboviţa

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Lunguleţu, judeţul Dâmboviţa, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 15 mai 2013.

Nr. 263.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Lunguleţu, judeţul Dâmboviţa

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Lunguleţu, judeţul Dâmboviţa

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Lunguleţu se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.

În partea superioară se află o biserică de argint, cu pridvor mărginit de o balustradă, cu scara formată din trei trepte, cu uşa ajurată negru, cu acoperişul sprijinit pe patru stâlpi şi cu o turlă având acoperiş triunghiular, în vârful căreia este aşezată o cruce.

În vârful scutului se află, în dreapta, un coş încărcat cu cartofi, totul de aur, iar în stânga o varză verde.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Biserica aminteşte de biserica Pantazi din localitate, monument istoric construit în anul 1732.

Brâul undat simbolizează râul Dâmboviţa, care străbate localitatea.

Coşul cu cartofi şi varza reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, legumicultura.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Bengeşti-Ciocadia, judeţul Gorj

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Bengeşti-Ciocadia, judeţul Gorj, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 15 mai 2013.

Nr. 272.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Bengeşti-Ciocadia, judeţul Gorj

 

anexa Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Bengeşti-Ciocadia, judeţul Gorj

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Bengeşti-Ciocadia se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.

În partea superioară se află o privighetoare de aur, orientată spre dreapta.

În vârful scutului se află o cruce treflată de aur, flancată de 4 spice de grâu de aur, poziţionate semicircular, două în dreapta, două în stânga şi încrucişate, jos, în săritoare.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Privighetoarea face referire la regina muzicii populare, care s-a născut şi a trăit pe aceste meleaguri, Maria Lătăreţu.

Crucea aminteşte de lăcaşurile de cult din zonă, unele fiind declarate monumente istorice, cum ar fi biserica Sf. Ioan Botezătorul din localitate, construită de familia boierului Bengescu, în urmă cu 300 de ani.

Spicele de grâu reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică satele aflate în componenţa comunei.

Brâul undat simbolizează râurile care străbat comuna.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei oraşului Pecica, judeţul Arad

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema oraşului Pecica, judeţul Arad, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 15 mai 2013.

Nr. 273.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

 

STEMA

oraşului Pecica, judeţul Arad

 

 

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei oraşului Pecica, judeţul Arad

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1, stema oraşului Pecica se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.

În partea superioară, în câmp de argint, se află un zid de cetate, peste care broşează un stindard dacic, de culoare neagră.

În partea inferioară, scutul este reprezentat tripartit în pal; în dextra, în câmp albastru, se află un braţ înarmat cu un sceptru, totul de argint; în senestra, în câmp albastru, se află două cruci încrucişate, una ortodoxă şi alta latină, ambele de aur; în vârf, în câmp verde, se află o pâine de aur şi o fascie undată de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.

Semnificaţiile elementelor însumate

Zidul de argint şi stindardul dacic amintesc de cetatea dacică Ziridava, localizată ipotetic în zonă.

Braţul înarmat cu un sceptru se referă la răscoala condusă de Petre Seghedinaţ.

Cele două cruci semnifică credinţa locuitorilor, iar pâinea reprezintă răspândirea faimei acestui produs pentru calitatea sa, renumita „Pâine de Pecica”.

Fascia undată simbolizează râul Mureş, care străbate oraşul.

Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 2-5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2013 privind reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, alte măsuri financiare, precum şi modificarea unor acte normative, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, şi al ministrului delegat pentru buget nr. 161/2013

 

Având în vedere dispoziţiile art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2013 privind reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, alte măsuri financiare, precum şi modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 140/2013,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 15 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul finanţelor publice, şi ministrul delegat pentru buget emit următorul ordin:

Art. I. - Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 2-5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2013 privind reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, alte măsuri financiare, precum şi modificarea unor acte normative, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, şi al ministrului delegat pentru buget nr. 161/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 13 februarie 2013, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 10, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 10- - (1) Rambursarea împrumutului de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale se efectuează în tranşe trimestriale egale începând cu trimestrul următor acordării acestuia Dobânda se calculează lunar prin aplicarea ratei de dobândă, stabilită la art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2013, aprobată cu modificări prin Legea nr. 140/2013, la soldul împrumutului, cu convenţia «număr de zile calendaristice/360». Datele de plată a ratei scadente şi dobânzilor de plătit aferente împrumutului sunt cuprinse în scadenţarul anexat la convenţia de împrumut.”

2. La articolul 10, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Pentru împrumuturile acordate înainte de data intrării în vigoare a Legii nr. 140/2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2013 privind reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, alte măsuri financiare, precum şi pentru modificarea unor acte normative, pentru care există încheiate convenţii de împrumut cu unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2013, aprobată cu modificări prin Legea nr. 140/2013, Ministerul Finanţelor Publice încheie acte adiţionale, în vederea respectării prevederilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2013, aprobată cu modificări prin Legea nr. 140/2013, cu modificarea graficului de rambursare a împrumuturilor acordate, ţinând cont de următoarele situaţii:

a) pentru unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale care au avut una sau două obligaţii de plată scadente înainte de data intrării în vigoare a Legii nr. 140/2013 şi au achitat aceste obligaţii, graficul de plată se modifică cu date de plată trimestriale determinate în funcţie de data acordării împrumutului. Următoarea obligaţie de plată va cuprinde una sau două rate lunare, după caz, şi dobânda calculată la soldul împrumutului diminuat cu ratele plătite;

b) pentru unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale care au avut una sau două obligaţii de plată scadente înainte dedata intrării în vigoare a Legii nr. 140/2013, au achitat aceste obligaţii şi au efectuat plăţi în avans, graficul de plată se modifică corespunzător celor menţionate la lit. a), suma plătită în avans se reţine în cont până la următoarea scadenţă de plată;

c) pentru unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriala care au restanţe la obligaţiile de plată, dobânda de întârziere se calculează până la data intrării în vigoare a Legii nr. 140/2013 şi se stinge la data efectuării plăţii. La data efectuării plăţii unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, obligaţiile de plată se sting în următoarea ordine: dobânzi de întârziere, dobânzi şi rate de capital restante. Graficul de plată se modifică corespunzător celor menţionate la lit. a).”

3. În anexa nr. 6 „Convenţie de împrumut”, la articolul 3, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - (1) Rambursarea împrumutului se efectuează în tranşe trimestriale egale, începând cu trimestrul următor acordării, iar dobânda se calculează lunar începând cu luna acordării împrumutului prin aplicarea ratei de dobândă menţionate la art. 1 alin. (2) la soldul împrumutului, cu convenţia «număr de zile calendaristice/360», şi se plăteşte trimestrial în suma cumulata până la zi.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 16 mai 2013.

Nr. 632.

 

 


MINISTERUL CULTURII

Nr. 2.109 din 21 februarie 2013

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Nr. 506 din 15 aprilie 2013

 

ORDIN

pentru completarea anexelor nr. 4 şi 8 la Normele metodologice privind perceperea, încasarea, utilizarea, evidenţa şi controlul destinaţiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, precum şi procedura de solicitare şi comunicare a opţiunilor titularilor de drepturi de autor sau ale titularilor de drepturi conexe dreptului de autor ori, după caz, ale moştenitorilor acestora, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor şi al ministrului finanţelor publice nr. 2.823/1.566/2003

În temeiul prevederilor art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul culturii şi viceprim-ministrul, ministrul finanţelor publice, emit prezentul ordin;

Art. I. - Normele metodologice privind perceperea, încasarea, utilizarea, evidenţa şi controlul destinaţiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, precum şi procedura de solicitare şi comunicare a opţiunilor titularilor de drepturi de autor sau ale titularilor de drepturi conexe dreptului de autor ori, după caz, ale moştenitorilor acestora, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor şi al ministrului finanţelor publice nr. 2.823/1.566/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 9 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. În anexa nr. 4 la punctul 3, după subpunctul 4 se introduc trei noi subpuncte, subpunctele 5-7, cu următorul cuprins:

„5. Asociaţia Industriei Muzicale Româneşti, cont de virament nr. RO28BTRL04801205U50690XX, Banca Transilvania, Agenţia 1 Mai

6. Asociaţia Unicirc & Variete, cont de virament nr. RO89RZBR0000060013138508, Raiffeisen Bank, Agenţia Decebal

7. Asociaţia Maria Domina, cont de virament nr. RO34OTPV112000685258RO01, OTP Bank, Agenţia Muncii”.

2. În anexa nr. 8 la punctul 3, după subpunctul 3 se introduc două noi subpuncte, subpunctele 4 şi 5, cu următorul cuprins:

„4. Asociaţia Unicirc & Variete, cont de virament nr. RO89RZBR0000060013138508, Raiffeisen Bank, Agenţia Decebal

5. Asociaţia Maria Domina, cont de virament nr. RO34OTPV112000685258RO01, OTP Bank, Agenţia Muncii”.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea l.

 

Ministrul culturii,

Daniel-Constantin Barbu

p. Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Dan Manolescu,

secretar de stat


ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei privind reglementarea condiţiilor pentru preluarea de capacităţi energetice de distribuţie a energiei electrice

 

Având în vedere prevederile art. 44 alin. (8) si ale art. 46 alin. (2) din Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) şi ale art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Metodologia privind reglementarea condiţiilor pentru preluarea de capacităţi energetice de distribuţie a energiei electrice, prevăzută în anexa care face parte integrante din prezentul ordin.

Art. 2. - Operatorul de distribuţie concesionar care preia capacităţile energetice de distribuţie a energiei electrice şi persoana fizică/juridică deţinătoare care predă aceste capacităţi duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 27/2007 pentru aprobarea Procedurii privind reglementarea condiţiilor pentru transferul de capacităţi energetice de distribuţie a energiei electrice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 626 din 12 septembrie 2007.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare m Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 22 mai 2013.

Nr. 31.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

privind reglementarea condiţiilor pentru preluarea de capacităţi energetice de distribuţie a energiei electrice

 

CAPITOLUL I

Scop

 

Art. 1. - Prezenta metodologie stabileşte:

a) condiţiile de predare a capacităţilor energetice de distribuţie de către o persoană fizică/juridică şi de preluare a acestora de către operatorul de distribuţie concesionar;

b) modalitatea de preluare cu plata unei despăgubiri a capacităţilor energetice de distribuţie în condiţiile art. 44 alin. (8) şi ale art. 46 alin. (2) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012;

c) situaţiile şi condiţiile în baza cărora Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei avizează preluarea de capacităţi energetice de distribuţie.

 

CAPITOLUL II

Domeniu de aplicare

 

Art. 2. - Prezenta metodologie se aplică de către:

a) persoana fizică/juridică deţinătoare în proprietate sau în folosinţă potrivit legii a capacităţilor energetice de distribuţie a energiei electrice care predă aceste capacităţi operatorului de distribuţie concesionar;

b) operatorul de distribuţie concesionar care preia capacităţile energetice de distribuţie a energiei electrice.

 

CAPITOLUL III

Definiţii

 

Art. 3. - Termenii utilizaţi în prezenta metodologie au următoarele semnificaţii:

- autoritate competentă - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE;

- capacităţi energetice de distribuţie - reţele electrice şi alte echipamente electroenergetice folosite pentru prestarea serviciului de distribuţie a energiei electrice;

- operator de distribuţie concesionar - persoana juridică titulară a licenţei de distribuţie, care are calitatea de concesionar într-un contract de concesiune pentru prestarea serviciului public de distribuţie a energiei electrice;

- preluare de capacităţi - operaţiune care rezultă din transferul de capacităţi energetice de distribuţie prin contract de vânzare-cumpărare, de închiriere, de donaţie ori de comodat, constând în dobândirea de către operatorul de distribuţie concesionar a capacităţilor energetice de distribuţie cu titlu de proprietate/folosinţă;

- preţ de transfer - preţul contractului prin care se realizează transferul capacităţilor energetice de distribuţie, pe care operatorul de distribuţie concesionarii achită persoanei fizice/juridice de la care preia aceste capacităţi; preţul de transfer asigură o justă despăgubire a persoanei de la care se preiau capacităţile energetice de distribuţie.

 

CAPITOLUL IV

Principii privind preluarea de capacităţi energetice de Distribuţie

 

Art. 4. - (1) Transferul de capacităţi energetice de distribuţie se realizează pe baza acordului de voinţă dintre persoana fizică/juridică deţinătoare a capacităţilor energetice de distribuţie care predă aceste capacităţi şi operatorul de distribuţie concesionar care preia aceste capacităţi, din iniţiativa oricăreia dintre părţi, prin următoarele modalităţi:

a) prin contract cu titlu gratuit, respectiv contract de donaţie sau de comodat;

b) prin contract de vânzare-cumpărare sau contract de închiriere.

(2) în contractul încheiat de părţi se precizează modalitatea de transfer şi preţul de transfer, în cazul în care preluarea se realizează prin vânzare-cum parare sau închiriere.

Art. 5. - (1) Operatorul de distribuţie concesionar este obligat să preia o capacitate energetică de distribuţie cu plata unei juste despăgubiri, care reprezintă preţul de transfer, către persoana fizică/juridică care predă aceste capacităţi, în următoarele situaţii:

a) în situaţia în care la reţeaua electrică de distribuţie deţinută de o persoană fizică/juridică se racordează unul sau mai mulţi utilizatori ce devin beneficiari ai serviciului universal potrivit legii;

b) în situaţiile prevăzute la art. 44 alin. (8) din Legea nr. 123/2012;

c) în situaţiile prevăzute la art. 46 alin. (2) din Legea nr. 123/2012.

(2) Valoarea mijloacelor fixe preluate prin contract de vânzare-cum para re este recunoscută de ANRE în baza reglementată a activelor (BAR) luată în considerare la stabilirea tarifului de distribuţie, după piaţa integrală a preţului de transfer, conform prevederilor metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, aprobată de ANRE.

Art. 6. - (1) Preţul de transferai capacităţilor energetice de distribuţie preluate prin contract de vânzare-cum para re nu poate fi mai mare decât valoarea medie a capacităţilor de distribuţie similare celor preluate, înregistrate de operatorul de distribuţie concesionar în programul de investiţii al anului anterior.

(2) Valoarea anuală cumulată a tuturor capacităţilor energetice de distribuţie preluate prin contract de vânzare-cumpărare nu poate depăşi 10% din valoarea investiţiilor prevăzute în programul de investiţii al anului respectiv, pentru nivelul de tensiune aferent capacităţilor preluate.

Art. 7. - (1) Preţul de transfer al capacităţilor energetice de distribuţie preluate nu poate depăşi valoarea netă contabilă a acestora la data preluării, coroborat cu prevederile art. 6 alin. (1j.

(2) În cazul în care nu există documente din care să rezulte valoarea netă contabilă conform alin. (1), preţul de transfer se stabileşte de un evaluator atestat de Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România - ANEVAR sau prin negociere între părţi.

Art. 8. - în cazul capacităţilor energetice de distribuţie preluate prin contract de închiriere, valoarea de închiriere anuală nu poate depăşi cu mai mult de 5% valoarea amortizării anuale a mijloacelor fixe preluate, calculată cu luarea în considerare a vechimii capacităţilor energetice de distribuţie preluate şi a duratei normale de funcţionare.

Art. 9. - (1) în situaţia în care operatorul de distribuţie concesionar nu poate achita în totalitate contravaloarea capacităţilor de distribuţie, din lipsă de fonduri financiare în condiţiile programului de investiţii al anului în curs, părţile pot conveni plata eşalonată a acesteia pe o perioadă de maximum 5 ani.

(2) în cazul prevăzut la alin. (1), recunoaşterea valorii mijloacelor fixe în baza reglementată a activelor se face la finalul perioadei de eşalonare.

(3) în anul în care se finalizează plata se recunosc şi costurile aferente plăţilor efectuate în perioada cuprinsă între semnarea contractului de transfer şi finalizarea plăţii.

 

CAPITOLUL V

Etapele şi documentaţia privind preluarea de capacităţi energetice de distribuţie

 

Art. 10. - Procesul de transfer al capacităţilor energetice de distribuţie constă în derularea următoarelor activităţi:

a) depunerea de către solicitant a cererii de transfer;

b) convenirea de către părţi a uneia dintre modalităţile de transfer prevăzute la art. 4;

c) negocierea preţului de transfer, în cazul contractelor cu titlu oneros, pe baza documentaţiei de transfer prevăzute la art. 11;

d) avizarea de către ANRE a preluării de capacităţi energetice de distribuţie, în cazurile prevăzute de art. 12;

e) încheierea contractului şi predarea-preluarea capacităţilor energetice de distribuţie.

Art. 11. - Stabilirea condiţiilor de transfer al capacităţilor energetice de distribuţie se face cu respectarea regulilor şi a principiilor prevăzute de prezenta metodologie, pe baza următoarele documente:

a) lista capacităţilor energetice de distribuţie a energiei electrice pe care operatorul de distribuţie concesionar urmează să le preia, iar persoana fizică/juridică deţinătoare să le predea, care va conţine:

- date tehnice relevante, ca, de exemplu, tipul transformatoarelor, liniilor electrice, cablurilor etc, precum şi capacitatea acestora;

- data punerii lor în funcţiune;

- valoarea de inventar a mijlocului fix la data punerii în funcţiune;

- valoarea de inventar a mijlocului fix după reevaluare, dacă a fost reevaluat;

- durata normală de funcţionare;

- valoarea amortizării anuale;

- data recepţiei lucrărilor la ultima reparaţie capitală sau retehnologizare şi valoarea acestora;

b) lista utilizatorilor capacităţilor energetice care urmează să fie transferate;

c) schema electrică monofilară, pe care sunt marcate punctele de delimitare între reţeaua electrică a operatorului de distribuţie concesionar şi reţeaua electrică a persoanei fizice/juridice care transferă capacitatea energetică de distribuţie;

d) schema electrică monofilară, pe care sunt marcate punctele de delimitare între reţeaua electrică a persoanei fizice/juridice care urmează să transfere capacităţile energetice de distribuţie şi utilizatorii acesteia;

e) documente conţinând evaluările/estimările tehnico-economice privind costurile transferului de capacităţi., precum şi cele asociate lucrărilor de modernizare, ulterioare realizării transferului de capacităţi;

f) declaraţia operatorului de distribuţie concesionar prin care acesta se angajează să menţină accesul la reţeaua electrică de distribuţie al persoanei fizice/juridice care urmează să predea capacităţile energetice de distribuţie, precum şi al utilizatorilor specificaţi în lista menţionată la lit. b) şi că nu va percepe de la niciunul dintre aceştia suportarea totala sau parţială a costurilor pentru lucrările ce se efectuează din iniţiativa sa, ca urmare a realizării transferului de capacităţi (modificări de


racorduri/branşamente sau eliberarea ori modificarea avizelor tehnice de racordare, după caz);

g) consimţământul scris al persoanei fizice/juridice care urmează să predea capacităţile energetice de distribuţie, din care să reiasă că este de acord cu modificarea delimitării patrimoniale, a nivelului de tensiune la care va fi racordat ca urmare a transferului de capacităţi în condiţiile specificate în documentaţia transmisă de către solicitant şi a tarifului de distribuţie conform noului nivel de tensiune; în acest document se menţionează, de asemenea, în mod expres atât vechea valoare â tarifului de distribuţie, cât şi noua valoare a tarifului de distribuţie, respectiv înainte şi după realizarea transferului;

h) avizul tehnic de racordare pentru locul de consum unde sunt amplasate capacităţile energetice de distribuţie care urmează să fie transferate;

i) documentele ce fac dovada că persoana fizică/juridică este deţinătoare a capacităţilor energetice transferate operatorului de distribuţie concesionar: act de proprietate (inclusiv extras de carte funciară în cazul în care construcţia a fost intabulată) şi, după caz, alte documente doveditoare (declaraţii notariale, autorizaţie de construire, procese-verbale de recepţie, de punere în funcţiune, de predare-primire a instalaţiilor etc.);

j) acordul proprietarului capacităţilor energetice de distribuţie cu privire la transferul folosinţei acestora, în cazul în care persoana fizică/juridică care preda capacităţile energetice de distribuţie le deţine în folosinţa;

k) documente referitoare la situaţia patrimonială a terenului pe care se află amplasate capacităţile de distribuţie preluate.

 

CAPITOLUL VI

Avizarea de către ANRE a preluării de capacităţi energetice de distribuţie

 

Art. 12. - Operatorul de distribuţie concesionar este obligat să solicite ANRE avizarea preluării de capacităţi energetice de distribuţie în una dintre următoarele situaţii:

a) preţul de transfer al capacităţilor energetice de distribuţie este mai mare sau egal cu 200.000 lei;

b) preluarea se referă la capacităţile energetice de distribuţie rezultate în urma modificării instalaţiilor de distribuţie a energiei electrice, în condiţiile art. 44 alin. (8) din Legea nr. 123/2012, indiferent de preţui de transfer;

c) preluarea se referă la capacităţile energetice de distribuţie ale căror deţinători se află în situaţia prevăzută la art. 46 alin. (2) din Legea nr. 123/2012, indiferent de preţul de transfer.

Art. 13. - (1) Preluarea de capacităţi energetice de distribuţie se realizează, fără avizul ANRE, în următoarele situaţii:

a) preluarea se realizează prin contract de donaţie, de comodat ori contract de închiriere; sau

b) preţul de transfer al capacităţilor energetice de distribuţie este mai mic de 200.000 lei.

(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), părţile stabilesc condiţiile de transfer al capacităţilor energetice de distribuţie pe baza documentelor prevăzute la art. 11, cu respectarea regulilor şi principiilor prevăzute de prezenta metodologie.

Art. 14. - (1) în scopul obţinerii avizului pentru preluarea de către operatorul de distribuţie concesionar a capacităţilor energetice de distribuţie conform prevederilor art. 12, solicitantul transmite ANRE un dosar cu următoarele documente:

a) cerere scrisă privind avizarea de către ANRE a preluării de capacităţi, semnată de ambele părţi implicate, cu menţionarea numelui/denumirii, domeniului de activitate şi adresei părţilor;

b) documentele prevăzute la art. 11;

c) un antecontract din care rezultă condiţiile convenite de părţi (persoana fizică/juridică care urmează să predea capacităţile energetice de distribuţie şi operatorul de distribuţie concesionar care urmează să le preia) pentru realizarea transferului de capacităţi, în care se precizează modalitatea de transfer şi preţul de transfer al capacităţii energetice.

(2) Părţile pot să încheie contractul prin care se realizează transferul capacităţilor energetice de distribuţie după obţinerea avizului ANRE.

Art. 15. - ANRE are dreptul să solicite completarea documentaţiei transmise, atât persoanei fizice/juridice care urmează să predea capacităţile energetice de distribuţie, cât şi operatorului de distribuţie concesionar ce urmează să le preia, dacă aceasta nu conţine toate documentele prevăzute la art. 14 sau dacă, pentru finalizarea analizei privind avizarea solicitată, sunt necesare informaţii suplimentare.

Art. 16. - În funcţie de calitatea şi complexitatea informaţiilor prezentate de părţile implicate în transfer, ANRE poate decide în orice situaţie:

a) să organizeze întâlniri cu reprezentanţii împuterniciţi de părţi pentru a clarifica anumite aspecte care reies/nu reies din documentaţiile puse la dispoziţie;

b) să solicite prezentarea de către operatorul de distribuţie concesionar a unui raport întocmit de un evaluator atestat de Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România - ANEVAR privind valoarea de piaţă a capacităţilor energetice pe care intenţionează să le cumpere.

Art. 17. - (1) Termenul de emitere de către ANRE a avizului solicitat este de 30 de zile de la data la care documentaţia depusă la ANRE pentru solicitarea avizării preluării de capacităţi este completă.

(2) în cazul în care documentaţia depusă este incompletă, ANRE solicită completarea în termen de maximum 30 de zile de la data depunerii acesteia.

Art. 18. - Dacă în termen de maximum 30 de zile de la data la care ANRE solicită completarea documentaţiei depuse iniţial de solicitant pentru avizarea preluării de capacităţi aceasta nu este completată, ANRE notifică solicitantului clasarea dosarului pentru lipsa documentaţiei prevăzute de prezenta metodologie.

Art. 19. - În cazul în care transferul de capacităţi energetice de distribuţie în forma propusă de părţile implicate nu se justifică, ANRE emite aviz nefavorabil privind preluarea acestora de către operatorul de distribuţie concesionar, care cuprinde motivele care au stat la baza adoptării acestei hotărâri şi, dacă este cazul, măsurile necesar a fi adoptate în vederea finalizării transferului.

Art. 20. - (1) în cazul în care, în situaţiile prevăzute la art. 5, părţile implicate în transferul de capacităţi de distribuţie nu se înţeleg cu privire Sa preţul de transfer şi nu încheie un antecontract prin care să stabilească condiţiile de transfer, acestea se adresează ANRE.

(2) Operatorul de distribuţie concesionar are obligaţia de a depune la ANRE documentele prevăzute la art. 14, cu excepţia antecontractului, precum şi raportul unui evaluator atestat de Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România - ANEVAR care să stabilească valoarea de piaţă a capacităţilor energetice pe care urmează să le preia.

(3) în cazul prevăzut la alin. (1), ANRE avizează preluarea de capacităţi de distribuţie cu stabilirea condiţiilor/modalităţilor şi/sau preţului de transfer, după caz, în condiţiile prezentei metodologii.

(4) Părţile încheie contractul prin care se realizează transferul capacităţilor energetice de distribuţie cu respectarea avizului ANRE emis în condiţiile alin. (3).

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

 

Art. 21. - Persoana juridică titulară a unei licenţe pentru distribuţia energiei electrice care urmează să transfere capacităţile energetice de distribuţie, dar care nu are calitatea de operator de distribuţie concesionar pentru prestarea serviciului public de distribuţie a energiei electrice, notifică ANRE intenţia sa de a se angaja în realizarea transferului de capacităţi, conform prevederilor licenţei deţinute.

Art. 22. - În cazul în care nu este necesară avizarea de către ANRE a preluării de capacităţi în condiţiile art. 13, investiţiile rezultate în urma preluării se includ în programul de investiţii al operatorului de distribuţie concesionar cu respectarea prevederilor metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, aprobată de ANRE.

Art. 23. - În cazul în care ANRE a avizat favorabil preluarea de capacităţi, investiţiile rezultate în urma preluării se includ în programul de investiţii al operatorului de distribuţie concesionar cu respectarea prevederilor referitoare la investiţii din metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, aprobată de ANRE.

Art. 24. - Costurile sau investiţiile care rezultă în urma preluării de capacităţi energetice de distribuţie pentru care ANRE a emis un aviz nefavorabil nu se recunosc în calculul tarifelor de distribuţie a energiei electrice.

Art. 25. - În cazul în care în urma realizării transferului de capacităţi persoana fizică/juridică care transferă aceste capacităţi îşi încetează activitatea de distribuţie, aceasta trebuie să solicite ANRE în termen de maximum 10 zile calendaristice de la finalizarea transferului încetarea efectelor juridice ale deciziei de aprobare a tarifului pentru prestarea serviciului de distribuţie a energiei electrice.