MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 311         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 30 mai 2013

 

SUMAR

 

DECRETE

 

568. - Decret privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea unui colonel din Ministerul Apărării Naţionale şi trecerea acestuia în rezervă cu noul grad

 

569. - Decret privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Ministerul Afacerilor Interne

 

570. - Decret privind trecerea în rezervă a unui general-locotenent cu trei stele din Ministerul Afacerilor Interne

 

571. - Decret privind încetarea raporturilor de serviciu ale unui chestor de poliţie cu Ministerul Afacerilor Interne

 

572. - Decret privind încetarea raporturilor de serviciu ale unui chestor principal de poliţie cu Ministerul Afacerilor Interne

 

573. - Decret privind acordarea gradului profesional de chestor de poliţie unui comisar-sef de poliţie din Ministerul Afacerilor Interne

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 155 din 12 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

298. - Hotărâre privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

3.732. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale pentru aprobarea Metodologiei de acordare a titlului de Colegiu naţional/Colegiu unităţilor de învăţământ preuniversitar

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea unui colonel din Ministerul Apărării Naţionale şi trecerea acestuia în rezervă cu noul grad

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale şi Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 57/2013,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnului colonel Mureşan Ilarian Stelian-Ioan i se acordă gradul de general de brigadă cu o stea şi trece în rezervă cu noul grad.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 28 mai 2013.

Nr. 568.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Ministerul Afacerilor Interne

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor interne,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul general de brigadă cu o stea Rugină Gheorghe Gheorghe-Nicolaie trece în rezervă.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 28 mai 2013.

Nr. 569.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind trecerea în rezervă a unui general-locotenent cu trei stele din Ministerul Afacerilor Interne

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor interne,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul general-locotenent cu trei stele Antonescu Constantin Olimpiodor trece în rezervă.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 28 mai 2013.

Nr. 570.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind încetarea raporturilor de serviciu ale unui chestor de poliţie cu Ministerul Afacerilor Interne

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor interne,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnului chestor de poliţie Pătraşcu Emanoil Adrian îi încetează raporturile de serviciu cu Ministerul Afacerilor Interne.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 28 mai 2013.

Nr. 571.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind încetarea raporturilor de serviciu ale unui chestor principal de poliţie cu Ministerul Afacerilor Interne

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor interne,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnului chestor principal de poliţie Baci Ioan Constantin-Cristian îi încetează raporturile de serviciu cu Ministerul Afacerilor Interne.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 28 mai 2013.

Nr. 572.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acordarea gradului profesional de chestor de poliţie unui comisar-şef de poliţie din Ministerul Afacerilor Interne

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor interne,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnului comisar-şef de poliţie Bădescu Ilie Doru i se acordă gradul profesional de chestor de poliţie.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 28 mai 2013.

Nr. 573.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 155

din 12 martie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de S.C. Autosig - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 15.665/325/2012 al Judecătoriei Timişoara - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.375D/2012 al Curţii Constituţionale

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent învederează Curţii că autorul excepţiei a transmis la dosar note scrise, prin care, în esenţă, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că, deşi legiuitorul a înlăturat, prin Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, o parte din abuzurile pârâtei, ordonanţa criticată a rămas, în continuare, neconstituţională. De asemenea, partea Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - SA. (C.N.A.D.N.R.), prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică (CESTRIN), a comunicat Curţii o cerere prin care solicită judecata în lipsă şi prin care precizează că, în opinia sa, art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. Apreciază că autorul excepţiei deduce neconstituţionalitatea ordonanţei criticate din ansamblul circumstanţelor specifice ale cauzei. Or, în art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 sunt prevăzute suficiente garanţii pentru a preveni situaţii de genul celei reclamate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 6 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 15.665/325/2012, Judecătoria Timişoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de S.C. Autosig - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia precizează că. În calitate de societate de leasing, a comercializat un număr mare de autovehicule, care, deşi nu se mai află în proprietatea sa, fiind înstrăinate prin finalizarea contractelor de leasing şi transferarea proprietăţii, au rămas înmatriculate pe numele său, dar nu din vina sa, ci din vina cumpărătorilor care nu şi-au transcris dreptul de proprietate pe numele lor. Arată că înţelege să critice întreaga ordonanţă, „atât în privinţa textului legii, cât mai ales în privinţa interpretării şi punerii în aplicare a prevederilor legale ale acestuia de către C.N A.D.N.R. şi subsidiara CESTRIN” pentru a contesta numeroasele amenzi emise în mod ilegal împotriva sa de C.N.A.D.N.R. În ceea ce priveşte prevederile art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, arată că, potrivit acest ui text, contravenţia reprezintă fapta de a circula, iar nu fapta de a nu achita şi/sau deţine rovinieta, şi că numai conducătorul auto poate fi contravenientul, respectiv cel care trebuie să achite amenda, nu utilizatorul drumurilor naţionale, aşa cum e definit în art. 1 din aceeaşi ordonanţă. Susţine că este neconstituţional să răspundă proprietarul, iar, în unele cazuri, fostul proprietar al unui vehicul, pentru fapta şoferului. Solicită Curţii Constituţionale să interpreteze dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 cu privire la subiectul/persoana/entitatea la care acestea se referă, mai precis să ofere un răspuns la întrebarea cine/ce este acela care comite fapta de a circula: conducătorul auto, vehiculul însuşi sau persoana fizică sau juridică trecută în certificatul de înmatriculare a! vehiculului.

Judecătoria Timişoara - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, statul având legitimitatea de a interveni prin acte normative în orice domeniu. Apreciază că textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, ci, dimpotrivă, este în concordanţă cu acestea sub aspectul protejării interesului social general.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În ceea ce priveşte critici le formulate prin raportare la prevederile art. 44, art. 45 şi art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie, reiterează, în susţinerea punctului său de vedere, considerentele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 836 din 16 noiembrie 2006, nr. 57 din 31 ianuarie 2008, nr. 1.323 din 11 octombrie 2011, nr. 1.142 din 13 septembrie 2011 şi nr. 87 din 7 februarie 2012. Cu privire la criticile prin raportare la prevederile art. 16 din Constituţie, în sensul că dispoziţiile de lege atacate creează discriminări între conducătorii autovehiculelor care, în situaţiile avute în vedere de autorul excepţiei, circulă pe drumurile naţionale fără a deţine rovinietă, apreciază că, în realitate, acestea pun în discuţie modul de aplicare şi interpretare a legii de către instanţa judecătorească.

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituţional. În opinia sa, prevederile art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, care prevăd că fapta de a circula fără a deţine rovinietă valabilă constituie contravenţie continuă şi se sancţionează cu amendă, nu aduc atingere principiului constituţional potrivit căruia cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. Precizează că, aşa cum în mod constant Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa, principiul constituţional al egalităţii nu are semnificaţia uniformităţii, existând posibilitatea instituirii unor reglementări juridice diferite pentru situaţii care sunt diferite, în cazul în care aceasta se justifică în mod raţional şi obiectiv. Apreciază că celelalte dispoziţii constituţionale invocate de autorul excepţiei nu au incidenţă în speţa de faţă.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2002, modificate şi completate prin Ordonanţa Guvernului nr. 8/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 30 ianuarie 2010, şi, ulterior, prin Legea nr. 144/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 24 iulie 2012.

În cererea scrisă înaintată instanţei de judecată, autorul excepţiei a criticat întreaga ordonanţă. Actul de sesizare a Curţii Constituţionale îl reprezintă însă, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea pronunţată de Judecătoria Timişoara - Secţia I civilă, care, individualizând critica de neconstituţionalitate, a reţinut ca obiect al excepţiei doar prevederile art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002. Prin urmare, Curtea urmează să se pronunţe asupra acestui din urmă text de lege, care are, în prezent, următoarea redactare: „Fapta de a circula fără a deţine rovinietă valabilă constituie contravenţie continuă şi se sancţionează cu amendă.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege menţionat contravine dispoziţiilor din Constituţie cuprinse la art. 16 - „Egalitatea în drepturi”, art. 25 - „Libera circulaţie”, art. 44 - „Dreptul de proprietate privată”, art. 45 - „Libertatea economic㔺i art. 135 - „Economia”.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în motivarea acesteia, sunt prezentate o multitudine de aspecte de fapt care ţin de fondul procesului, referitoare la stabilirea persoanei răspunzătoare pentru săvârşirea contravenţiei şi la modalitatea concretă de săvârşire a faptei sancţionate contravenţional, aspecte a căror examinare şi apreciere intră în competenţa instanţei care a fost învestită cu soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.

De altfel, pronunţându-se asupra aceluiaşi text de lege, dintr-o perspectivă similară, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 959 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 14 septembrie 2011, că susţinerea autorului acelei excepţii de neconstituţionalitate în sensul că ar trebui sancţionat şoferul autovehiculului care îl conduce fără să deţină rovinietă valabilă, iar nu persoana juridică proprietară a acestuia, nu constituie o critică de neconstituţionalitate, ci, mai degrabă, o apărare de fapt, ce urmează să fie analizată de instanţa învestită cu soluţionarea litigiului în cadrul căruia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de S.C. Autosig - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 15.665/325/2012 al Judecătoriei Timişoara - Secţia J civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 martie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 11 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, denumit în continuare Oficiul, este organizat şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul jocurilor de noroc, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului României.

(2) Preşedintele Oficiului poate delega atribuţiile sale prin ordin vicepreşedintelui sau unuia dintre directorii direcţiilor generale din cadrul Oficiului.

(3) Structura organizatorică a Oficiului este prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - (1) Personalul necesar desfăşurării activităţii Oficiului este format din demnitari, funcţionari publici şi personal contractual, numit sau angajat, după caz, cu respectarea dispoziţiilor legale, în limita numărului maxim de 200 de posturi, inclusiv demnitarii şi cabinetul preşedintelui.

(2) Prin ordin al preşedintelui Oficiului se pot organiza servicii, birouri şi compartimente.

(3) Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului Oficiului se fac cu respectarea condiţiilor legale în domeniu.

(4) Repartizarea posturilor corespunzătoare structurilor din componenţa Oficiului se realizează prin ordin al preşedintelui Oficiului, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat.

(5) Statul de funcţii al Oficiului se aprobă prin ordin al preşedintelui Oficiului.

(6) Atribuţiile şi responsabilităţile structurilor din cadrul Oficiului, circuitul intern al documentelor, precum şi alte dispoziţii privind organizarea activităţii se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare, care se aprobă prin ordin al preşedintelui Oficiului.

(7) Atribuţiile şi răspunderile individuale ale funcţionarilor publici şi ale personalului contractual din structura Oficiului se stabilesc prin fişa postului, în conformitate cu regulamentul de organizare şi funcţionare şi cu legislaţia în vigoare.

(8) Programul de lucru al personalului Oficiului se stabileşte» în condiţiile legii, prin ordin al preşedintelui Oficiului.

(9) Oficiul poate primi documentele prevăzute de legislaţia în domeniul jocurilor de noroc în format electronic, certificate prin semnătură electronică; procedura de transmitere se stabileşte prin ordin al preşedintelui Oficiului.

Art. 3. - (1) în cadrul Oficiului îşi desfăşoară activitatea Comitetul de supraveghere, denumit în continuare Comitetul, structură deliberativă şi decizională.

(2) Comitetul este prezidat de preşedintele Oficiului.

(3) Comitetul exercită atribuţiile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.

(4) Activitatea Comitetului se realizează în baza regulamentului de organizare şi funcţionare prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 4. - Pentru buna organizare şi funcţionare a Oficiului, precum şi pentru îmbunătăţirea activităţii Comitetului, preşedintele este sprijinit de un consiliu consultativ care are rolul de informare asupra problemelor din domeniul jocurilor de noroc. Consiliul consultativ poate fi format din specialişti din domeniul jocurilor de noroc, reprezentanţi ai asociaţiilor de profil, din persoane din mediul academic, precum şi din alte persoane a căror expertiză sau cunoştinţe pot conduce la îmbunătăţirea activităţii. Avizele Consiliului consultativ nu sunt obligatorii pentru activitatea preşedintelui, Oficiului sau Comitetului, după caz. Componenţa Consiliului consultativ, procedura de lucru, periodicitatea şedinţelor acestuia, precum şi orice alte dispoziţii privind activitatea Consiliului consultativ se stabilesc prin ordin al preşedintelui Oficiului.

Art. 5, - (1) în exercitarea atribuţiilor Oficiului, la solicitarea preşedintelui, vicepreşedintelui sau a directorului general al Direcţiei generale de supraveghere şi control, după caz, ţinând cont de repartizarea teritorială a structurilor aparţinând Inspectoratului General a! Poliţiei Române din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în cadrul activităţilor de control poate fi inclus şi personal specializat din cadrul acestor structuri, cu respectarea competenţelor legale.

(2) Oficiul organizează pregătirea personalului propriu direct sau poate colabora cu instituţii abilitate naţionale, din Uniunea Europeană sau internaţionale. Finanţarea activităţilor de pregătire se realizează din bugetul Oficiului, din surse puse la dispoziţie de alte instituţii sau din fondurile Uniunii Europene. Organizarea şi funcţionarea structurilor din cadrul Oficiului responsabile cu pregătirea profesională se stabilesc prin ordin al preşedintelui.

Art. 6. - (1) Activitatea de control în domeniul jocurilor de noroc se desfăşoară de către personalul cu competenţe în acest sens din cadrul Oficiului.

(2) în exercitarea atribuţiilor, personalul cu atribuţii de control în domeniul jocurilor de noroc din cadrul Oficiului este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, având dreptul să constate şi să sancţioneze abaterile de la dispoziţiile legale în domeniul jocurilor de noroc sau să sesizeze organele competente, după caz.

(3) În exercitarea atribuţiilor proprii, personajul cu atribuţii de control în domeniul jocurilor de noroc din cadrul Oficiului încheie, ca urmare a controalelor efectuate, acte de control pentru stabilirea stării de fapt, pentru constatarea şi sancţionarea contravenţiilor, precum şi pentru constatarea împrejurărilor privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală, sesizând organele competente, conform prevederilor legale în vigoare.

(4) Acţiunile de control ale personalului cu atribuţii în acest sens în domeniul jocurilor de noroc din cadrul Oficiului se exercită asupra tuturor persoanelor fizice sau juridice, indiferent de forma de organizare, care au obligaţii prevăzute de dispoziţiile legale în domeniul jocurilor de noroc.

(5) în exercitarea atribuţiilor, personalul cu competenţe de control efectuează în mod permanent control operativ şi inopinat sau tematic, după caz.

(6) Controlul operativ şi inopinat se realizează de personalul cu competenţe de control pe bază de ordin de serviciu.

(7) Actele de control întocmite de personalul cu competenţe de control sunt acte administrative de control operativ şi inopinat şi se comunică direcţiei de specialitate din cadrul Oficiului cu atribuţii în asigurarea secretariatului Comitetului, organelor fiscale competente în administrarea din punct de vedere fiscal a operatorilor supuşi controlului, direcţiilor generale ale finanţelor publice în a căror rază teritorială se află sediul social al operatorului economic controlat pentru luarea măsurilor fiscale sau organelor de urmărire penală, după caz.

(8) Pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite prin lege, personalul Oficiului are acces la informaţiile necesare, în mod operativ şi gratuit, de la instituţii care deţin informaţii şi baze de date necesare bunei desfăşurări a activităţii Oficiului, în condiţiile legii sau a protocoalelor încheiate în acest sens.

(9) Actele prin care sunt dispuse măsurile cu caracter imediat rezultate din controlul efectuat de către personalul cu competenţe de control, a căror executare este în sarcina entităţilor verificate, constituie acte opozabile entităţilor respective.

(10) în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, persoanele cu competenţe de control sunt în drept:

a) să verifice respectarea reglementărilor legale privind activităţile din domeniul jocurilor de noroc, în scopul prevenirii, descoperirii şi combaterii oricăror acte şi fapte interzise de lege;

b) să efectueze controale în spaţiile în care se produc, sunt deţinute sau se depozitează, chiar şi temporar, ori se comercializează mijloace de joc, circulaţia şi valorificarea acestora, precum şi în orice spaţii în care se desfăşoară activităţi care intră sub incidenţa actelor normative în domeniul jocurilor de noroc în vigoare, cu privire la prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte care sunt interzise de acestea;

c) să dispună măsuri cu privire la indisponibilizarea, în condiţiile legii, a mijloacelor de joc a căror fabricaţie, depozitare, transport sau desfacere este ilicită, precum şi a veniturilor realizate din activităţi comerciale sau prestări de servicii nelegale şi să ridice documentele financiar-contabile şi de altă natură care pot servi la dovedirea contravenţiilor sau, după caz, a infracţiunilor;

d) să legitimeze administratori sau reprezentanţi legali ai unităţilor controlate, precum şi orice alte persoane implicate în săvârşirea faptelor constatate şi să solicite acestora explicaţii scrise, după caz;

e) să ridice documente, înscrisuri şi bunuri, în condiţiile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală, să solicite copii certificate de pe documentele originale şi să solicite efectuarea constatărilor tehnico-ştiinţifice şi a expertizelor necesare finalizării actului de control;

f) să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit competenţelor prevăzute de lege în domeniul jocurilor de noroc;

g) să solicite autorităţilor publice, instituţiilor financiar-bancare, de asigurări şi reasigurări, operatorilor economici, în condiţiile legii sau ale protocoalelor încheiate în acest sens, date sau, după caz, documente, în scopul instrumentării şi fundamentării constatărilor cu privire la săvârşirea unor fapte ce contravin legislaţiei în vigoare;

h) să constituie şi să utilizeze baze de date necesare bunei desfăşurări a activităţii Oficiului;

i) sa efectueze, în exercitarea controlului operativ şi inopinat, monitorizări şi verificări necesare prevenirii, descoperirii şi combaterii faptelor ilegale în domeniul jocurilor de noroc;

j) să participe, în colaborare cu organele de specialitate ale altor ministere şi instituţii specializate, la acţiuni de depistare şi combatere a activităţilor ilegale în domeniul jocurilor de noroc!

(11) Actele administrative încheiate de organele cu atribuţii de control din cadrul Oficiului, precum şi documentele, datele şi informaţiile avute în vedere de acestea la întocmirea actelor administrative în cauză constituie mijloace de probă în condiţiile Codului de procedură penală.

Art. 7. - Activitatea de monitorizare şi supraveghere a jocurilor de noroc de tip pariuri on-line organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocuri bingo organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocuri de noroc on-line organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă ori mobilă se realizează prin:

a) identificarea website-urilor prin intermediul cărora sunt accesate jocurile de noroc definite la art. 10 alin. (1) lit. g)-i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare jocuri on-line, care nu deţin licenţă de organizare şi autorizaţie de exploatare potrivit legislaţiei române;

b) identificarea website-urilor care, în cadrul unor activităţi de marketing, reclamă, publicitate sau alte activităţi cu caracter promoţional, oferă legături către jocurile on-line sau activităţi şi servicii conexe acestora, care nu sunt autorizate potrivit legislaţiei române;

c) transmiterea informaţiilor cu privire la activităţile neautorizate identificate conform lit. a) şi b) către furnizorii de Internet sau deţinătorii de platforme, în vederea dispunerii măsurilor legale care se impun;

d) comunicarea informaţiilor privind website-urile neautorizate către instituţiile şi organele statului cu competenţe în domeniu, în vederea dispunerii măsurilor legale care se impun;

e) aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege şi sesizarea imediată a Comitetului în cazul în care furnizorii de internet nu pun în aplicare măsurile legale dispuse;

f) realizarea unui audit complet al mijloacelor de joc şi al echipamentelor tehnice care asigură suportul pentru organizarea, exploatarea şi transmiterea jocurilor on-line;

g) verificarea îndeplinirii condiţiilor pentru laboratoarele internaţionale/naţionale de certificare prevăzute în anexa nr. 14 din Hotărârea Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la organismele/laboratoarele recunoscute în domeniu, care au emis certificarea internaţională pentru programul de joc, procentul teoretic de premiere (RTP) şi generatorul de numere aleatorii utilizate de organizatorii de jocuri on-line;

h) monitorizarea permanentă, pe parcursul derulării activităţii organizatorilor de jocuri on-line, a tuturor mijloacelor de joc ale acestora, în vederea depistării oricăror alterări sau modificări ale elementelor aleatorii, ale datelor iniţiale din orice software deţinut de organizatorul de jocuri de noroc;

i) monitorizarea permanentă a modului de implementare şi respectare de către organizatorii de jocuri on-line a prevederilor legale stabilite de legislaţia în vigoare în domeniul jocurilor de noroc, cu privire la protecţia minorilor, protecţia jucătorilor care prezintă risc de dependenţă de jocuri de noroc, a măsurilor de prevenire a fraudelor, a măsurilor de prevenire a spălării banilor şi a măsurilor de prevenire a finanţării actelor de terorism;

j) asigurarea conectării în mod permanent, în timp real, cu platformele de joc utilizate de organizatorii de jocuri de noroc şi colaborarea permanentă cu aceştia pentru asigurarea unei conexiuni securizate la sistemul de monitorizare centralizat;

k) arhivarea electronică a tuturor tranzacţiilor financiare identificate între organizatorul de jocuri de noroc monitorizat şi jucător în ambele sensuri, pe o perioadă de 5 ani.

Art. 8. - În exercitarea atribuţiilor care îi revin Oficiului privind activitatea de cooperare interinstituţională şi relaţii internaţionale, acesta este în drept:

a) să asigure coordonarea activităţilor de cooperare internă şi internaţională cu instituţiile naţionale şi cu organismele internaţionale de profil;

b) să elaboreze propuneri în vederea încheierii de memorandumuri/acorduri/înţelegeri bilaterale cu instituţii cu atribuţii similare din străinătate şi să realizeze procedura de negociere şi semnare a acestora, potrivit prevederilor legale;

c) să primească, să transmită şi să administreze cereri de informaţii de la şi către instituţiile cu atribuţii similare din străinătate, cu care a încheiat protocoale de colaborare;

d) să dispună şi să urmărească instituirea măsurilor care se impun în vederea protecţiei minorilor şi a grupurilor vulnerabile de dependenţa de jocuri de noroc, utilizând sursele puse la dispoziţie în acest sens din bugetul propriu sau surse atrase din fonduri ale Uniunii Europene.

Art. 9. - (1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, Oficiul are în dotare un parc auto, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare; numărul maxim de autoturisme şi consumul lunar de carburanţi aprobat sunt prevăzute în anexa nr. 3.

(2) Mijloacele de transport din parcul propriu al Oficiului pot fi utilizate atât de persoanele care au acest drept prin lege, cât şi de către persoanele care desfăşoară activităţi în cadrul Oficiului.

(3) Parcul auto se constituie prin transfer, fără plată, de la alte instituţii publice.

Art. 10. - (1) Oficiul este finanţat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, iar preşedintele Oficiului are calitatea de ordonator secundar de credite.

(2) în scopul realizării rolului şi atribuţiilor ce îi revin, Oficiul poate beneficia de consultanţă şi asistenţă de specialitate, precum şi de programe de formare şi perfecţionare a pregătirii personalului, în limita fondurilor bugetare alocate sau altor surse atrase, potrivit legii.

Art. 11. - Modelul şi caracteristicile siglei Oficiului sunt prevăzute în anexa nr. 4.

Art. 12. - Oficiul, prin Secretariatul General al Guvernului, are dreptul să iniţieze proiecte de acte normative în domeniul autorizării, monitorizării, supravegherii şi controlului jocurilor de noroc, în vederea supunerii lor spre aprobare Guvernului, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (4) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia reglementărilor cuprinse în Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 13. - Hotărârea Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 30 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - (1) Organizarea de jocuri de noroc se poate realiza de către operatorii economici care îndeplinesc cerinţele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare ordonanţă de urgenţă, şi de prezenta hotărâre, numai în baza licenţei de organizare a jocurilor de noroc, document emis de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, în condiţiile prezentei hotărâri, pentru fiecare tip de activitate în parte.”

2. Articolul 10 va avea următorul cuprins:

„Art. 10. - La solicitarea expresă a Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc pot participa, în condiţiile legii, la controale în domeniul jocurilor de noroc potrivit competenţelor legale specifice persoane împuternicite din Inspectoratul General al Poliţiei Române din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.”

3. La articolul 26, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

(3) înregistrările video pot fi controlate sau ridicate de persoanele împuternicite din cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc în vederea efectuării unor verificări.”

4. La articolul 38, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Bazele de date constituite la nivelul organizatorului privind evidenţa accesului jucătorilor în incinta cazinoului se arhivează prin grija acestuia şi se păstrează pentru un interval de minimum 5 ani. Organizatorii sunt obligaţi să pună la dispoziţie bazele de date la solicitarea personalului cu atribuţii de control din cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi a personalului din cadrul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.”

5. La articolul 42, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 42. - (1) în vederea acordării autorizaţiei pentru exploatarea jocurilor de noroc din cazinou şi pentru prezentarea documentaţiei în Comitetul de supraveghere, o echipă de specialişti, formată din reprezentanţi ai Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi ai Ministerului Afacerilor Interne, în număr de cel puţin 3 persoane, se va deplasa la faţa Socului şi va întocmi o notă de constatare privind îndeplinirea condiţiilor de autorizare.”

6. La articolul 55, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 55. - (1) în vederea acordării autorizaţiei pentru exploatarea jocurilor de noroc, pentru fiecare sală în parte, o echipă de specialişti, formată din reprezentanţi ai Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi ai Ministerului Afacerilor Interne, în număr de cel puţin 3 persoane, se va deplasa la faţa locului şi va întocmi o notă de constatare privind îndeplinirea condiţiilor de autorizare.”

7. La articolul 67, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 67. - (1) în vederea acordării autorizaţiei pentru exploatarea jocurilor de noroc, pentru fiecare sală în care urmează a se organiza jocuri bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televiziune, o echipă de specialişti, formată din reprezentanţi ai Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi ai Ministerului Afacerilor Interne, în număr de cel puţin 3 persoane, se va deplasa la faţa locului şi va întocmi o notă de constatare privind îndeplinirea condiţiilor de autorizare.”

8. La articolul 731, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

(4) în vederea acordării autorizaţiei pentru exploatarea jocurilor de noroc definite la art. 10 alin. (1) lit. g)-i) din ordonanţa de urgenţă, organizate de operatori economici care deţin echipamentele tehnice pe teritoriul României, şi a acordării autorizaţiei operatorilor economici prevăzuţi la art. 191 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, denumiţi în continuare operatori de monitorizare şi raportare pentru jocurile de noroc definite la art. 10 alin. (1) lit. g)-i) din ordonanţa de urgenţă, o echipă de specialişti, formată din reprezentanţi ai Ministerului pentru Societatea Informaţională, Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi ai Ministerului Afacerilor Interne, în număr de cel puţin 5 persoane, se deplasează ia faţa focului şi întocmeşte O notă de constatare privind îndeplinirea condiţiilor de autorizare.”

9. La articolul 732, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 732. - (1) în vederea realizării controlului tehnic, monitorizării şi raportării pentru jocurile de noroc definite la art. 10 alin. (1) lit. g)-i) din ordonanţa de urgenţă, Comitetul de supraveghere poate autoriza operatori economici, în calitate de operatori de monitorizare şi raportare, pe o perioadă de 5 ani.”

10. La articolul 733, litera y) va avea următorul cuprins:

,,y) realizarea conectării permanente cu Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, în vederea asigurării accesului instituţiilor statului cu atribuţii directe sau indirecte în materie la datele de interes pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice;”.

11. La articolul 737, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) La primirea informaţiilor furnizate de jucător, organizatorul de jocuri de noroc va efectua verificări în registrele proprii privind persoanele autoexcluse şi în lista persoanelor indezirabile, pentru a se asigura că jucătorul respectiv nu este înscris în acestea şi va înregistra definitiv jucătorul, pe baza unui cod unic generat de sistemul organizatorului de jocuri şi transmis Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, la deschiderea unui cont de joc.”

12. La articolul 7313, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

„Art. 7313. - (1) Organizatorul de jocuri de noroc definit la art. 10 alin. (1) lit. g)-i) din ordonanţa de urgenţă îndeplineşte cerinţele tehnice pentru conectarea cu sistemele de monitorizare deţinute de operatorul de monitorizare şi raportare cu care are încheiat contract de monitorizare sau de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc.

(2) Operatorul economic autorizat ca operator de monitorizare şi raportare nu are acces la datele personale ale jucătorilor înregistraţi ai organizatorilor de jocuri de noroc pe care îi monitorizează, accesul său fiind limitat la informaţiile despre tranzacţiile financiare derulate între organizatori şi jucători, pe baza unui cod unic generat de sistemul organizatorului de jocuri de noroc şi transmis operatorului de monitorizare şi raportare, la deschiderea unui cont de joc.”

13. La articolul 7314, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 7314. - (1) Platforma de joc înseamnă mediul informatic care aparţine sistemului de procesare al organizatorului de jocuri de noroc reglementate de prezenta secţiune, conectat la sistemul operatorului de monitorizare şi raportare sau al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi accesibil jucătorului prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanţă, prin care organizatorul gestionează activitatea de jocuri de noroc.”

14. La articolul 7314 alineatul (2), litera a) va avea următorul cuprins:

„a) interacţiunea, în timp real, cu sistemul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, al operatorului de monitorizare şi raportare şi cu jucătorul;”.

15. La articolul 7314, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Platforma de joc garantează memorarea şi trasabilitatea datelor privind sesiunile de joc desfăşurate pe o perioadă de 5 ani şi adoptă soluţii care facilitează accesul la informaţii pentru exercitarea acţiunii de monitorizare, supraveghere şi control de către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, operatorul de monitorizare şi raportare autorizat de comitet.”

16. La articolul 77, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 77. - (1) Organele cu atribuţii de control din cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc au drept de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor contravenţionale, de control asupra tuturor aspectelor legate de modul de desfăşurare a activităţii privind jocurile de noroc, stabilite prin ordonanţa de urgenţă sau prin prezenta hotărâre.”

17. Articolul 80 se abrogă.

18. În anexa nr. 3, la litera F, punctele 4 şi 6 vor avea următorul cuprins:

„4. regulamentul de ordine interioară privind organizarea şi desfăşurarea activităţii, în care vor fi precizate detaliat: sarcinile şi atribuţiile personalului, sistemul de evidenţă financiar-contabilă, modul de asigurare a securităţii documentelor, informaţiilor şi datelor, modalitatea de interconectare cu sistemul operatorului de monitorizare şi raportare sau ai Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, precum şi locaţia în care este amplasat serverul, planul de recuperare după dezastru, sistemul de backup al bazei de date utilizat;

…………………………………………………………………….

6. punerea la dispoziţia Comitetului de supraveghere a contractului de monitorizare încheiat cu operatorul de monitorizare şi raportare, în vederea avizării;”.

19. În tot cuprinsul hotărârii, sintagmele „Ministerul Finanţelor Publice” şi „direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice” se înlocuiesc cu sintagma „Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc”, sintagma „Comisia de autorizare a jocurilor de noroc” se înlocuieşte cu sintagma „Comitet de supraveghere”, iar termenul „comisie” se înlocuieşte cu termenul „comitet”, cu excepţia art. 74 alin. (1) lit. p).

Art. 14. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

Preşedintele Oficiului Naţional pentru Jocurile de Noroc,

Cristinela Odeta Nestor

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

Ministrul afacerilor interne,

Radu Stroe

Ministrul culturii,

Daniel-Constantin Barbu

Şeful Cancelariei Primului-Ministru,

Vlad Ştefan Stoica

Ministrul tineretului şi sportului,

Nicolae Bănicioiu

 

Bucureşti, 29 mai 2013.

Nr. 298.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc

 

 


1 Prin ordin al preşedintelui se organizează la nivel de compartiment, birou sau serviciu.

2 Prin ordin al preşedintelui, în cadrul direcţiilor generale se organizează compartimente, birouri sau servicii.

3 Structuri teritoriale organizate la nivel de serviciu prin ordin al preşedintelui.

 

*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANFXANr.2

 

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare a Comitetului de supraveghere

 

Art. 1. - (1) Comitetul de supraveghere, denumit în continuare Comitetul, funcţionează având în vedere principiile legalităţii, imparţialităţii, rolului activ şi disponibilităţii.

(2) Atribuţiile şi obiectivele principale ale Comitetului sunt:

a) asigurarea urmăririi respectării de către operatorii economici a prevederilor legale în vigoare în domeniul jocurilor de noroc;

b) analizarea incidenţei unor activităţi sau acţiuni ale persoanelor fizice ori juridice, în curs de desfăşurare sau propuse a se desfăşura, asupra prevederilor legale din domeniul jocurilor de noroc, precum şi încadrarea acestora în sfera jocurilor de noroc;

c) analizarea îndeplinirii condiţiilor legale în vigoare în vederea autorizării organizării şi exploatării jocurilor de noroc, în analiză se au în vedere documentaţiile depuse de operatorii economici solicitanţi, cu încadrarea acestora în prevederile legale în vigoare şi consemnate în notele întocmite de Direcţia generală de autorizare jocuri de noroc care însoţesc respectivele documentaţii în cadrul lucrărilor Comitetului, rezultatele verificărilor întreprinse de comisiile de specialişti care verifică îndeplinirea faptică a condiţiilor de autorizare, precum şi alte documente sau precizări suplimentare formulate de operatorii economici solicitanţi, alţi operatori economici ori autorităţi;

d) eliberarea documentelor prevăzute de legislaţia în vigoare în domeniul jocurilor de noroc, prin Direcţia generală de autorizare jocuri de noroc, din cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, denumit în continuare Oficiul, care constată îndeplinirea condiţiilor legale în vigoare;

e) anularea, revocarea ori suspendarea licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi/sau a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, în cazul în care organele de specialitate ale Oficiului constată abateri de la prevederile legale privind organizarea, autorizarea şi exploatarea activităţilor de jocuri de noroc. Măsura anulării, revocării ori suspendării licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi/sau a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc poate fi dispusă şi la solicitarea Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor pentru nerespectarea prevederilor legislaţiei privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţarea actelor de terorism, constatată prin acte administrative emise de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, rămase definitive în sistemul căilor administrative de atac, sau prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. Comitetul poate să solicite organelor de specialitate menţionate anterior reanalizarea propunerilor şi a documentelor care le însoţesc în situaţia în care, în contradictoriu cu acestea, operatorii economici depun documente noi în apărare ori în situaţia în care documentele înaintate comisiei de organele de specialitate menţionate anterior nu conţin elementele necesare în vederea luării unei decizii. În aceste cazuri, Comitetul poate să dispună fie refacerea sau completarea documentaţiei de către organele cu atribuţii de control menţionate anterior, fie efectuarea unei noi verificări din partea direcţiilor de specialitate din cadrul Oficiului - direct ori împreună cu alte organe de control aparţinând Ministerului Afacerilor Interne. La luarea unei decizii, Comitetul va avea în vedere noile documente şi propunerile transmise de organele de specialitate;

f) avizarea operatorilor economici care adiţionează şi instalează sisteme de tip black-box şi avizarea producătorilor de mijloace de joc din România, precum şi retragerea avizului pentru situaţiile prevăzute de legislaţia în vigoare;

g) gestiunea licenţelor de organizare a jocurilor de noroc, a autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc, a avizelor de producere a mijloacelor de joc, a avizelor pentru adiţionarea şi instalarea sistemelor de tip black-box emise în favoarea operatorilor economici, a deciziilor de anulare, revocare sau suspendare a acestora, precum şi a altor măsuri şi hotărâri dispuse de Comitet, prin evidenţierea strictă a activităţii, pe operatori economici, şedinţe şi categorii;

h) în vederea luării deciziilor, Comitetul, direct sau prin Direcţia generală de autorizare jocuri de noroc din cadrul Oficiului, are dreptul de a solicita orice alte documente, declaraţii ori informaţii atât de la organizatori, cât şi de la alţi operatori economici sau alte instituţii ale statului care deţin astfel de documente ori informaţii sau au atribuţii în activităţi care privesc domeniul jocurilor de noroc.

Art. 2. - Atribuţiile Comitetului se exercită în cadrul şedinţelor acestuia.

Art. 3. - Comitetul îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a cel puţin 7 membri şi adoptă decizii prin votul a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi.

Art. 4. - Comitetul se întruneşte, de regulă, de două ori pe lună pentru avizarea documentaţiilor depuse de operatorii economici sau ori de câte ori este nevoie pentru analizarea situaţiilor care impun adoptarea unor decizii în regim de urgenţă şi va fi convocat de preşedintele ori vicepreşedintele Oficiului, din proprie iniţiativă sau la propunerea Direcţiei generale de autorizare jocuri de noroc.

Art. 5. - (1) Direcţia generală de autorizare jocuri de noroc din cadrul Oficiului va pune la dispoziţia membrilor Comitetului, cu cel puţin două zile lucrătoare înainte, ordinea de zi, notele de prezentare întocmite de direcţia de specialitate, precum şi, la cerere, întreaga documentaţie care va fi analizată în cadrul şedinţei.

(2) Pe ordinea de zi pot fi cuprinse numai documentaţiile complete depuse la registratura Oficiului cu cel puţin 9 zile lucrătoare înainte de data şedinţei Comitetului.

(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) şi (2), în situaţia în care Comitetul se convoacă pentru adoptarea unor decizii în regim de urgenţă, ordinea de zi, notele de prezentare întocmite de direcţia de specialitate, precum şi întreaga documentaţie care va fi analizată în cadrul şedinţei pot fi prezentate direct în cadrul lucrărilor şedinţei.

(4) Notele de prezentare întocmite de Direcţia generală de autorizare jocuri de noroc în urma analizării documentaţiei cuprind, în principal, următoarele;

a) solicitările în vederea autorizării sau avizării, după caz, susţinute de documentele necesare;

b) sesizările primite de la organele de specialitate ale Oficiului sau Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor;

c) cererile de soluţionare a plângerilor prealabile formulate de operatorii economici împotriva deciziilor Comitetului. În acest caz, Direcţia generală de autorizare jocuri de noroc va prezenta în nota de prezentare şi propunerile de soluţionare;

d) sesizări din partea operatorilor economici.

(5) Documentaţia va fi analizată de către specialiştii Direcţiei generale de autorizare jocuri de noroc.

(6) Direcţia generală de autorizare jocuri de noroc analizează documentele prevăzute la alin. (2) sub aspectul conţinutului legal obligatoriu al dosarului, înaintând Comitetului note de prezentare care conţin propuneri în vederea modului de soluţionare a solicitării sau sesizării.

(7) Comitetul va analiza situaţia prezentată, cu respectarea prevederilor prezentului regulament şi a legislaţiei în vigoare.

Art. 6. - {1) întreaga documentaţie analizată este prezentată în plenul Comitetului.

(2) Fiecare documentaţie este prezentată printr-o notă semnată de către directorul Direcţiei generale de autorizare jocuri de noroc sau de înlocuitorul acestuia.

Art. 7. - Comitetul are dreptul de a respinge orice solicitare în situaţia în care nu sunt întrunite elementele de aprobare a acesteia.

Art. 8. - (1) Deciziile sunt validate prin semnarea de către toţi membrii comisiei prezenţi a procesului-verbal în care aceste decizii sunt menţionate.

(2) Deciziile luate de către Comitet se semnează de către preşedintele sau de către vicepreşedintele acestuia.

Art. 9. - (1) La şedinţele Comitetului participă directorul Direcţiei generale de autorizare jocuri de noroc din cadrul Oficiului şi cel puţin un expert din cadrul aceleiaşi direcţii care va consemna într-un registru de procese-verbale aspectele analizate şi toate deciziile adoptate în cadrul şedinţei.

(2) în funcţie de subiectele care urmează a fi analizate în cadrul şedinţelor, la lucrările Comitetului pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai altor autorităţi a căror activitate are incidenţă asupra domeniului jocurilor de noroc sau reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale din domeniu care pot oferi informaţii relevante în luarea deciziilor. Invitaţia se adresează în scris sub semnătura preşedintelui sau a vicepreşedintelui Oficiului.

(3) Deliberările şi luarea deciziilor se fac numai de membrii Comitetului, fără prezenţa altor persoane.

Art. 10. - (1) Decizia reprezintă act administrativ şi se emite numai în formă scrisă.

(2) Decizia cuprinde, după caz, următoarele elemente:

a) denumirea Comitetului;

b) numărul şi data la care a fost emisă şi data de la care îşi produce efectele;

c) datele de identificare a persoanei juridice;

d) obiectul deciziei; e} motivele de fapt; f) temeiul de drept;

g} numele şi semnătura preşedintelui sau ale vicepreşedintelui Oficiului, după caz;

h) ştampila Comitetului;

i) posibilitatea de a fi contestată.

(3) Decizia emisă în condiţiile alin. (2) prin intermediul mijloacelor informatice este valabilă şi în cazul în care nu poartă semnătura preşedintelui sau a vicepreşedintelui Oficiului, după caz, şi ştampila Comitetului, dacă îndeplineşte cerinţele legale aplicabile în materie.

Art. 11. - (1) Decizia se comunică persoanei juridice căreia îi este destinată sau persoanei împuternicite de către aceasta, după caz.

(2) Comunicarea deciziei se face după cum urmează:

a) prin prezentarea reprezentantului persoanei juridice sau a persoanei împuternicite de către aceasta, după caz, la sediul direcţiei de specialitate din cadrul Oficiului şi primirea sub semnătură a deciziei, data comunicării fiind data ridicării actului;

b) prin remiterea, sub semnătură, a deciziei de către persoanele împuternicite prin decizie a preşedintelui sau vicepreşedintelui Oficiului ori de către structurile teritoriale ale

Oficiului, data comunicării fiind data remiterii sub semnătură a deciziei;

c) prin poştă, la sediul social al persoanei juridice sau al persoanei împuternicite de către aceasta, după caz, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum şi prin alte mijloace, dacă se asigură transmiterea textului deciziei şi confirmarea primirii acesteia;

d) prin publicitate, dacă comunicarea nu s-a putut realiza prin celelalte modalităţi menţionate la lit. a)-c).

(3) Comunicarea prin publicitate se face prin afişarea, concomitent, la sediul Oficiului şi pe pagina de internet a acestuia a unui anunţ în care se menţionează că a fost emisă decizia pe numele persoanei juridice sau al persoanei împuternicite de către aceasta, după caz. Decizia se consideră comunicată în termen de 15 zile calendaristice de la data afişării anunţului.

Art. 12. - Decizia produce efecte din momentul în care este comunicată persoanei juridice sau persoanei împuternicite de către aceasta, după caz, ori la o dată ulterioară menţionată în decizia comunicată, potrivit legii. Pentru cazuri urgente, când se pot dispune măsuri operative, comunicarea se poate face atât de persoane împuternicite din cadrul structurilor centrale ale Oficiului, cât şi de către persoane împuternicite din cadrul structurilor teritoriale ale Oficiului.

Art. 13. - Lipsa unuia dintre elementele deciziei referitoare la numele, prenumele şi calitatea persoanei care semnează actul administrativ, numele şi prenumele ori denumirea persoanei juridice sau a persoanei împuternicite de către aceasta, după caz, a obiectului deciziei ori a semnăturii preşedintelui sau vicepreşedintelui Comitetului, cu excepţia prevăzută la art. 11 alin. (3), atrage nulitatea acesteia. Nulitatea se poate constata la cerere sau din oficiu.

Art. 14. - Comitetul poate îndrepta erorile materiale din cuprinsul deciziei, din oficiu sau la cererea persoanei juridice ori a persoanei împuternicite de către aceasta, după caz. Decizia rectificată se va comunica persoanei juridice sau persoanei împuternicite de către aceasta, după caz, potrivit legii.

 

 

ANEXA Nr. 3

 

NUMĂRUL MAXIM

de autoturisme şi consumul lunar de carburanţi aprobat

 

Tipul mijlocului de transport

Numărul maxim aprobat (bucăţi)

Consumul maxim lunar de carburanţi aprobat

Autoturisme

25

200 litrii

 

NOTA:

1. Alocarea de drepturi, repartizarea, detalierea, transferul mijloacelor de transport, indiferent de categoria lor, se fac numai cu aprobarea preşedintelui Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc.

2. Consumul de carburanţi de 200 litri/autovehicul reprezintă consumul mediu calculat pe întregul parc auto care revine pe lună unui autovehicul. Nu se consideră depăşiri la consumul normat de carburant la mijloacele de transport consumul care la nivelul anului se încadrează în limita carburantului aprobat prin prezenta hotărâre, raportat la parcul auto existent.

 

ANEXA Nr. 4

 

SIGLA*)

Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc

 

Descriere:

Forma: rotunda, în două cercuri concentrice. În cercul din mijloc, pe fondul Tricolorului României, în partea de sus, este stema României, cu contur negru, iar dedesubt, cu majuscule, în relief, sunt înscrise cu litere albe ONJN (acronimul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc). În cercul exterior, pe fond auriu, cu litere negre, este înscrisă cu majuscule denumirea autorităţii „OFICIUL NAŢIONAL PENTRU JOCURI DE NOROC”, cu înscrisul spre interior, iar în partea de jos, cu literele orientate vertical, într-un ribon inscripţionat „ROMÂNIA”.

Culori: roşu, galben şi albastru sidefat, auriu, negru, alb.


*) Sigla Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc este reprodusă în facsimil.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei de acordare a titlului de Colegiu naţional/Colegiu unităţilor de învăţământ preuniversitar

 

Având în vedere activităţile educative desfăşurate, experienţa acumulată şi performanţele profesionale înregistrate de-a lungul existenţei unor unităţi de învăţământ preuniversitar din sistemul naţional,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de acordare a titlului de Colegiu naţional/Colegiu unităţilor de învăţământ preuniversitar, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice prevedere contrară se abrogă.

Art. 3. - Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară naţională din Ministerul Educaţiei Naţionale, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

 

Bucureşti, 20 mai 2013.

Nr. 3.732.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de acordare a titlului de Colegiu naţional/Colegiu unităţilor de învăţământ preuniversitar

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezenta metodologie stabileşte criteriile de acordare a titlului de Colegiu naţional/Colegiu, precum şi modul de întocmire şi transmitere către Ministerul Educaţiei Naţionale (MEA/) a documentaţiei care stă la baza elaborării ordinului ministrului educaţiei naţionale.

Art. 2. - Unităţilor de învăţământ preuniversitar de nivel liceal, cu personalitate juridică, ce fac parte din sistemul naţional de educaţie, li se poate acorda, prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, titlul de Colegiu naţional/Colegiu, ca urmare a îndelungatei activităţi educaţionale şi a performanţelor profesionale.

Art. 3. - Titlul are următoarele caractere juridice;

- este atribuit unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, din sistemul naţional de educaţie;

- este netransmisibil;

- are valabilitate limitată.

 

CAPITOLUL II

Procedura de acordare

 

Art. 4. - În funcţie de filiera în care şcolarizează preponderent, unităţii de învăţământ i se poate acorda titlul de Colegiu naţional pentru filiera teoretică ori Colegiu pentru filiera tehnică sau vocaţională, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele criterii minimale:

1. contribuţia deosebită privind dezvoltarea învăţământului, ştiinţei, culturii şi sportului, la nivel local, regional, naţional şi/sau internaţional;

2. activitatea educativă, pedagogică şi ştiinţifică desfăşurată şi performanţele profesionale înregistrate de elevii unităţii de învăţământ reflectate în rezultatele obţinute la concursurile specifice naţionale şi/sau internaţionale;

3. a) perioada de activitate relevantă a unităţii de învăţământ de peste 75 de ani de activitate, cu statut de liceu teoretic, pentru acordarea titlului de Colegiu naţional;

b) perioada de activitate relevantă a unităţilor de învăţământ de peste 50 de ani de activitate, cu statut de liceu industrial/liceu tehnologic/grup şcolar/liceu vocaţional, pentru acordarea titlului de Colegiu;

4. calitatea personalului didactic titular reflectată prin:

a) ponderea personalului didactic calificat, cu grade didactice sau doctorat;

b) implicarea personalului didactic al unităţii de învăţământ în activitatea de cercetare ştiinţifică sau pedagogică;

c) lucrări ştiinţifice sau pedagogice publicate de către personalul didactic al unităţii de învăţământ;

d) implicarea personalului didactic al unităţii de învăţământ în formarea continuă a cadrelor didactice, în calitate de formatori;

5. calitatea absolvenţilor unităţii de învăţământ reflectată prin: a) personalităţi ale vieţii ştiinţifice, culturale, sociale, sportive la nivel regional, naţional şi/sau internaţional;

b) rata de promovabilitate la examenul de bacalaureat peste media naţională, pe ultimii 3 ani;

6. a) Existenţa a cel puţin două niveluri de învăţământ acreditate care să funcţioneze în unitatea de învăţământ, cu statut de liceu teoretic sau liceu vocaţional, în ultimii 5 ani;

b) existenţa cel puţin a unui operator economic cu care unitatea de învăţământ, cu statut de liceu industrial/liceu tehnologic/grup şcolar, are încheiat un protocol de parteneriat în vederea pregătirii practice a viitoarei forţe de muncă;

7. implementarea cel puţin a unui proiect cu finanţare externă relevant pentru dezvoltarea unităţii de învăţământ, în ultimii 5 ani.

Art. 5. - (1) Propunerea de nominalizare pentru acordarea titlului de Colegiu naţional/Colegiu are valoare de cerere şi se depune, împreună cu dosarele cu documentele justificative, de către conducerile unităţilor de învăţământ de nivel liceal care solicită acordarea titlului de Colegiu naţional/Colegiu, la inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea.

(2) Cererea pentru propunerea de nominalizare pentru acordarea titlului de Colegiu naţional/Colegiu va fi însoţită obligatoriu de avizul consultativ al autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene, după caz.

Art. 6. - Inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii:

1. primeşte cererile şi dosarele cu documentele justificative, depuse de către conducerile unităţilor de învăţământ de nivel liceal care solicită acordarea titlului de Colegiu naţional/Colegiu;

2. verifică documentele justificative, precum şi datele la care se face referire în cererea de acordare a titlului de Colegiu, pe baza unei fişe de evaluare/autoevaluare;

3. pentru fiecare unitate de învăţământ care a solicitat acordarea titlului de Colegiu, elaborează o notă de fundamentare care va cuprinde propunerea de admitere sau de respingere a cererii pentru acordarea titlului de Colegiu;

4. până la data de cel târziu 15 iunie a fiecărui an, va înainta MEN - Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară naţională, în vederea elaborării ordinelor de ministru, propunerile privind acordarea titlului de Colegiu naţional/ Colegiu, începând cu anul şcolar următor.

Art. 7. - (1) Pentru menţinerea denumirii de Colegiu naţional/Colegiu, o dată la 5 ani unitatea de învăţământ înaintează inspectoratului şcolar judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti o fişă de evaluare/autoevaluare, al cărei model este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie, cu privire la îndeplinirea criteriilor minimale prevăzute la art. 4, însoţită de documentele care atestă îndeplinirea acestor criterii, pe baza cărora se reconfirmă statutul de Colegiu de către inspectoratul şcolar.

(2) în situaţia în care nu sunt îndeplinite criteriile minimale prevăzute la art. 4, pentru menţinerea denumirii de Colegiu naţional/Colegiu, inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti va solicita Ministerului Educaţiei Naţionale revocarea titlului de Colegiu naţional/Colegiu.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

 

Art. 8. - Titlul de Colegiu naţional/Colegiu se acordă începând cu anul şcolar următor celui în care se face cererea aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

Art. 9. - Conducerea unităţii de învăţământ căreia i s-a acordat/revocat titlul de Colegiu naţional/Colegiu are obligaţia ca până la începutul anului şcolar următor să întreprindă demersurile legale privind armonizarea denumirii unităţii de învăţământ cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Art. 10. - Unităţile de învăţământ care la data intrării în vigoare a prezentei metodologii au inclus în denumire titlul de Colegiu naţional/Colegiu îşi păstrează denumirea acordată, urmând ca în termen de cel mult 5 ani să li se reconfirme sau să li se revoce statutul de Colegiu naţional/Colegiu, conform prevederilor prezentei metodologii.

 

ANEXĂ

la metodologie

 

FIŞĂ DE EVALUARE/AUTOEVALUARE

pentru acordarea titlului de Colegiu naţional/Colegiu unităţilor de învăţământ preuniversitar

 

Nr. crt.

Criterii generale

Criterii minimale care trebuie îndeplinite

1.

Contribuţia deosebită privind dezvoltarea învăţământului, ştiinţei, culturii şi sportului la nivel local,

regional, naţional şi/sau internaţional

Documente justificative care să ateste contribuţia deosebită privind dezvoltarea învăţământului, ştiinţei, culturii, la nivel local, regional, naţional şi/sau internaţional, în ultimii 10 ani*)

2.

Activitatea educativă, pedagogică şi ştiinţifică desfăşurată şi performanţele profesionale înregistrate de elevii unităţii de învăţământ reflectate în rezultatele obţinute la concursurile specifice naţionale şi/sau internaţionale

a)

Documente justificative care să ateste activitatea educativă, pedagogica şi ştiinţifica desfăşurata m unitatea de învăţământ în ultimii 10 ani*)

 

b)

Performanţe profesionale înregistrate de elevii unităţii de învăţământ

b1)

premiul I sau echivalent

b2)

premiul II sau echivalent

b3)

premiul III sau echivalent

3.

Perioada de activitate relevantă a unităţii de învăţământ **)

75 de ani de activitate, cu statut de liceu teoretic, pentru acordarea titlului de Colegiu naţional

50 de ani de activitate, cu statut de liceu industrial/liceu tehnologic/grup şcolar/liceu vocaţional, pentru acordarea titlului de Colegiu

4.

Calitatea personalului didactic titular

a)

ponderea***) personalului didactic calificat, cu grade didactice sau doctorat

b)

implicarea personalului didactic al unităţii de învăţământ în activitatea de cercetare ştiinţifică sau pedagogică

c)

lucrări ştiinţifice sau pedagogice publicate de către personalul didactic al unităţii de învăţământ

d)

implicarea personalului didactic al unităţii de învăţământ în formarea continuă a cadrelor didactice, în calitate de formatori

5.

Calitatea absolvenţilor unităţii de învăţământ

a)

personalităţi ale vieţii ştiinţifice, culturale, sociale, sportive la nivel regional, naţional şi/sau internaţional

b)

rata de promovare la examenul de bacalaureat peste media naţională, pe ultimii 3 ani

6.

Existenţa a cel puţin două niveluri de învăţământ acreditate care să funcţioneze în unitatea de învăţământ, cu statut

de liceu teoretic sau liceu vocaţional, în ultimii 5 ani

7.

Proiecte cu finanţare externă relevante pentru dezvoltarea unităţii de învăţământ, în ultimii 5 ani

Implementarea cel puţin a unui proiect cu finanţare externă relevant pentru dezvoltarea unităţii de învăţământ, în ultimii 5 ani


*) Pentru reconfirmarea statutului de Colegiu naţional/Colegiu perioada este de 5 ani.

**) Se vor menţiona actul normativ şi anul înfiinţării.

***) Ponderea situată peste media calculată la nivelul judeţului.