MONITORUL OFICIAL AL ROMĀNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 313         LEGI, DECRETE, HOTĂRĀRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 30 mai 2013

 

SUMAR

 

HOTĂRĀRI ALE SENATULUI

 

27. - Hotărāre pentru modificarea Hotărārii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

28. - Hotărāre cu privire la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind măsuri de reducere a costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice de mare viteză COM (2013) 147 final

 

HOTĂRĀRI ALE GUVERNULUI ROMĀNIEI

 

276. - Hotărāre privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

692/982. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale si persoanelor vārstnice privind modificarea cap. 1 din anexa la Ordinul ministrului muncii, familiei si egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte īncadrarea īn grad de handicap

 

1.231. - Ordin al ministrului mediului şi schimbărilor climatice pentru aprobarea derogării īn scop ştiinţific īn cazul unor specii de faună sălbatică

 

ACTE ALE ĪNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 2 din 18 februarie 2013

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMĀNIEI

 

10. - Circulară privind punerea īn circulaţie, īn scop numismatic, a unei monede din argint dedicate Anului omagial al Sfinţilor īmpăraţi Constantin şi Elena

 

ACTE ALE PARTIDELOR POLITICE

 

Cuantumul total al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice īn anul 2012, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Partidul Conservator

 

Rectificări la:

 - Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 190/2013

 

HOTĂRĀRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMĀNIEI

SENATUL

 

HOTĂRĀRE

pentru modificarea Hotărārii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

Īn temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) şi art. 67 din Constituţia Romāniei, republicată, precum şi ale art. 46 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărārea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Senatul adoptă prezenta hotărāre.

 

Articol unic. - Hotărārea Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 870 din 20 decembrie 2012, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La anexa nr. VII „Componenţa Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”, domnul senator Nasta Nicolae - Grupul Parlamentar al PNL - se include īn componenţa comisiei.

2. La anexa nr. XV „Componenţa Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii”, domnul senator Nistor Vasile - Grupul Parlamentar al PC - se include īn componenţa comisiei, īn locul domnului senator Nasta Nicolae - Grupul Parlamentar al PNL.

 

Această hotărāre a fost adoptată de Senat īn şedinţa din 27 mai 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia Romāniei, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

CRISTIAN-SORIN DUMITRESCU

 

Bucureşti, 27 mai 2013.

Nr. 27.

PARLAMENTUL ROMĀNIEI

SENATUL

 

HOTĂRĀRE

cu privire la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind măsuri de reducere a costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice de mare viteză COM (2013) 147 final

Īn temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia Romāniei, republicată, şi Protocolului (nr. 2} anexat Tratatului de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

avānd īn vedere Raportul Comisiei economice, industrii şi servicii nr. 505 din 27 mai 2013, plenul Senatului, īn şedinţa din data de 28 mai 2013, a constatat că propunerea de regulament respecta principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii. Īn urma analizării fondului propunerii, Senatul a făcut următoarele observaţii şi a adoptat prezenta hotărāre.

Art. 1. - (1) La articolul 2 „Definiţii”, la alineatul (2), ar fi utilă o clarificare a conţinutului definiţiei privind „physical infrastructure” deoarece termenul de infrastructură fizică este neclar. Īn acest sens se precizează că enumerarea exemplificativă se referă la elemente de infrastructură Īn accepţiune curentă, īn schimb „means any element of a network wich is not active” - „īnseamnă orice element al unei reţele care nu este activ” poate include şi elemente cum sunt fibra, spliter-ul şi alte elemente de reţea.

(2) La art. 9 pct. 3 propunerea de regulament indică autoritatea naţională de reglementare ca reprezentānd organismul identificat ca fiind optim īn a deveni punct unic de contact. Dacă īn ceea ce priveşte obligaţiile de la art. 4 această abordare este corectă, īn legătură cu obligaţiile de la art. 6, acestea sunt īn totalitate de natura construcţiilor civile, iar indicarea autorităţii naţionale de reglementare ca fiind punct unic de contact ar crea confuzie īn actualul sistem administrativ al statelor membre. Ca urmare, este utilă reformularea punctului 3 īn sensul păstrării actualei formulări pentru obligaţiile prevăzute de art. 4 şi neindicării exprese a organismului ce ar putea fi punct de contact unic pentru obligaţiile prevăzute de art. 6 pentru a da posibilitatea statelor membre să-şi desemneze organismul propriu cu competenţe īn domeniu.

(3) a) Art. 4 pct. 1 prevede obligaţia statelor membre de a garanta accesul la informaţiile minime prin intermediul punctului de informare unic la 12 luni de la intrarea īn vigoare a Regulamentului. Avānd īn vedere faptul că pentru realizarea sistemului este nevoie de o achiziţie publică prin care să se realizeze analiza, proiectarea şi implementarea sistemului şi totodată să se īncarce sistemul cu informaţiile necesare, considerăm că termenul propus de 12 luni este insuficient şi pe cale de consecinţă propunem mărirea acestuia la 18 luni.

b) Art. 9 pct. 1 prevede obligaţia statelor membre de a notifica Comisiei organismele desemnate să īndeplinească rolul de punct de contact unic pānă la intrarea īn vigoare a Regulamentului (care va fi īn 20 de zile de la publicare). Avānd īn vedere că, cel puţin īn cazul Romāniei, desemnarea se va face prin instrumente legislative, termenul este insuficient şi ar trebui mărit la cel puţin 60 de zile.

(4) Senatul subliniază faptul că propunerea legislativă face referire la principalii actori beneficiari, fără a fi īnsă menţionaţi şi proprietarii de terenuri. De asemenea, costurile aferente acestor proprietari şi sarcinilor administrative nu sunt specificate, iar aplicarea noilor prevederi este de presupus că va necesita costuri semnificative pentru statele membre.

Senatul a considerat că analiza ar trebui extinsă şi la nivelul altor instituţii cu responsabilităţi īn domeniu, ţinānd cont de faptul că această propunere de regulament nu vizează doar furnizorii de reţele de comunicaţii electronice, ci şi proprietarii sau titularii de drepturi de utilizare a unor infrastructuri fizice generalizate şi extinse, adecvate pentru a găzdui elemente ale reţelelor de comunicaţii electronice, cum ar fi: reţelele fizice de furnizare a energiei electrice, a gazului, a apei şi canalizării, energiei termice, precum şi serviciile de transport.

Art. 2. - Opinia cuprinsă īn prezenta hotărāre se transmite către instituţiile europene şi se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

Această hotărāre a fost adoptată de către Senatul Romāniei īn şedinţa din 28 mai 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin, (2) din Constituţia Romāniei, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

CRISTIAN-SORIN DUMITRESCU

 

Bucureşti, 28 mai 2013.

Nr. 28.

 

HOTĂRĀRI ALE GUVERNULUI ROMĀNIEI

GUVERNUL ROMĀNIEI

HOTĂRĀRE

privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe

Īn temeiul art. 108 din Constituţia Romāniei, republicată, şi al art. 3 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat īn active corporale şi necorporale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul Romāniei adoptă prezenta hotărāre.

 

Art. 1. - (1) īncepānd cu data intrării īn vigoare a prezentei hotărāri, valoarea minimă de intrare a mijloacelor fixe stabilită īn condiţiile art. 3 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat īn active corporale şi necorporale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este de 2.500 lei.

(2) Valoarea rămasă neamortizată a mijloacelor fixe cu valoarea de intrare cuprinsă īntre 1.800 lei şi 2.500 lei, existente īn patrimoniul operatorilor economici la data intrării īn vigoare a prezentei hotărāri, se va recupera pe durata normală de funcţionare rămasă.

Art. 2. - Prezenta hotărāre intră īn vigoare la data de 1 iulie 2013.

Art. 3. - La data intrării īn vigoare a prezentei hotărāri se abrogă Hotărārea Guvernului nr. 105/2007 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 103 din 12 februarie 2007.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 21 mai 2013.

Nr. 276.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Nr. 692 din 23 mai 2013

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE

ŞI PERSOANELOR VĀRSTNICE

Nr. 982 din 23 mai 2013

 

ORDIN

privind modificarea cap. 1 din anexa la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte īncadrarea īn grad de handicap

 

Văzānd referatele de aprobare nr. E.N. 5.240/2013 al Direcţiei asistenţă medicală şi politici publice din cadrul Ministerului Sănătăţii şi nr. 12.118 din 23 mai 2013 al Direcţiei protecţia persoanelor cu handicap din Ministerul Muncii, Familiei. Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vārstnice,

avānd īn vedere prevederile art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

īn temeiul prevederilor art. 12 din Hotărārea Guvernului nr. 10/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vārstnice, cu modificările ulterioare, şi ale art. 7 alin. (4) din Hotărārea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vārstnice emit următorul ordin:

Art. I. - Capitolul 1 „Funcţiile mentale” din anexa la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte īncadrarea īn grad de handicap, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 885 şi 885 bis din 27 decembrie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„CAPITOLUL 1

Funcţiile mentale

 

1.1. EVALUAREA PERSOANELOR CU DEZVOLTARE INCOMPLETĂ A FUNCŢIILOR MENTALE, ĪN VEDEREA ĪNCADRĂRII IN GRAD DE HANDICAP*

 

PARAMETRI FUNCŢIONALI

1. Evaluarea comportamentului adaptativ, respectiv:

a) capacitatea de īnvăţare (QI, memorie, atenţie);

b) nivelul de dezvoltare bio-psiho-comportamentală (vārsta mentală, nivelul dezvoltării limbajului);

c) nivelul de autonomie socială.

2, Instrumente de lucru:

a) examen psihiatric;

b) teste psihologice;

c) scala GAFS (Global Assesment of Functoning Scale).

DEFICIENTA UŞOARĂ

HANDICAP UŞOR

a) īntārzierea mintală uşoară (nivel QI 50-55 pānă la 70);

b) scor GAFS 61-80;

c) prezintă capacitate de comunicare orală şi scrisă, dar manifestă o īntārziere de 2-3 ani īn evoluţia şcolară, fără ca aceasta să fie determinată de carenţe educative, dificultăţi de īnvăţare şi gāndire deficitară, Carenţele se manifestă numai īn cazul solicitării intelectuale;

d) se pot antrena īn activităţi simple;

e) pot desfăşura activităţi lucrative dacă beneficiază de servicii de sprijin.

DEFICIENŢĂ MEDIE

HANDICAP MEDIU**

a) īntārzierea mintală uşoară, asociată cu o altă deficienţă fizică, senzorială, epilepsie şi/sau

tulburări comportamentale (care necesită tratament şi monitorizare de specialitate);

b) īntārzierea mintală moderată (nivel QI 35-40 pānă la 50-55);

c) scor GAFS 51-60;

d) īşi īnsuşesc cu dificultate operaţiile elementare, īnsă pot īnvăţa să scrie şi să citească cuvinte scurte; au deprinderi elementare de autoservire şi se adaptează la activităţi simple de rutină; au capacităţi de autoprotecţie suficiente, putānd fi integraţi īn comunitate şi să

desfăşoare activităţi lucrative īn condiţii protejate.

DEFICIENTĂ ACCENTUATĂ

HANDICAP ACCENTUAT***

a) īntārzierea mintală accentuată (nivel QI 20-25 pānă la 35-40);

b) scor GAFS 31-50;

c) adaptarea la situaţii noi nu se realizează conform vārstei cronologice;

d) persoana are un ritm de dezvoltare lent, curba de perfecţionare este plafonată, avānd loc blocaje psihice;

e) sunt capabili să efectueze sarcini simple sub supraveghere, au nevoie de servicii de sprijin şi se pot adapta la viaţa de familie, comunitate.

DEFICIENTĂ GRAVĂ

HANDICAP GRAV

a) īntārzierea mintală profundă (nivel QI sub 20-25);

b) scor GAFS 21-30 grav, fără asistent personal;

c) scor GAFS 1-20 grav, cu asistent personal.

Minimă dezvoltare senzitivo-motorie, reacţionează la comenzi simple īndelung executate, au nevoie de asistenţă permanentă fiind incapabili de autoconducţie şi autocontrol.


* Se referă la retardul mintal/īntārzierea mentală.

Criterii de diagnostic - ICD 10 pentru retardarea/īntārzierea mentală:

A. funcţionarea intelectuală generală semnificativ submedie;

B. dificultăţi semnificative īn funcţionarea adaptativă īn ce! puţin două din următoarele domenii”, comunicare, autoīngrijire, familie, aptitudini sociale/relaţii interpersonale, uz de resursele comunităţii, autoconducere, aptitudini şcolare, ocupaţie, timp liber, sănătate, securitate;

C. debut īnainte de vārsta de 18 ani.

** Īn funcţie de severitatea deficienţei asociate se va trece la handicap accentuat sau grav.

*** Īn funcţie de severitatea deficienţei asociate se va trece la handicap grav.

 

 

ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI

PARTICIPARE - NECESITĂŢI

HANDICAP UŞOR

a) dezvoltă, de regulă, aptitudini sociale şi de comunicare īn timpul anilor preşcolari, au o deteriorare minimă īn ariile senzitivo-motorii;

b) pot achiziţiona cunoştinţe şcolare corespunzătoare nivelului clasei a VI-a, capătă aptitudini sociale şi profesionale adecvate pentru autoīntreţinere, pot trăi satisfăcător īn societate, dacă nu există o tulburare asociată;

c) uneori asociază tulburări de comportament care pot atinge intensitatea unor acte antisociale, adicţii de substanţe psihoactive.

a) au nevoie de sprijin pentru inserţie socială pe piaţa muncii pentru a dobāndi abilităţi de trai independent, prin serviciile de consiliere şi orientare vocaţională/profesională;

b) monitorizare de specialitate şi măsuri educative īn cazul celor cu comportament deviant.

HANDICAP MEDIU

a) pot beneficia de pregătire profesională şi, cu supraveghere moderată, pot avea grijă de ei īnşişi;

b) pot efectua activităţi lucrative;

c) au nevoie de servicii de sprijin.

a) au nevoie de sprijin pentru īnsuşirea unei meserii, īi funcţie de abilităţi/aptitudini;

b) implicarea agenţiei de formare profesională este necesară pentru inserţia socială pe piaţa muncii;

c) suport psihoterapeutic pentru cei cu tulburări de comportament, care necesită monitorizare de specialitate.

HANDICAP ACCENTUAT

a) au o dezvoltare psihomotorie redusă;

b) pot dobāndi deprinderi igienice elementare;

c) pot efectua sarcini simple.

a) pot desfăşura activităţi simple;

b) au nevoie de sprijin pentru a efectua activităţile pentru care au fost pregătiţi.

HANDICAP GRAV

- dependenţă parţială sau totală de ajutorul altei persoane

- īn funcţie de rezultatul evaluării complexe şi de stabilirea gradului de autonomie personală, pot beneficia de asistent personal.

 

1.2. EVALUAREA PERSOANELOR CU VĀRSTA CRONOLOGICĂ DE PESTE 18 ANI CU TULBURARE DE SPECTRU AUTIST, ĪN VEDEREA ĪNCADRĂRII ĪN GRAD DE HANDICAP

 

Tulburarea autistă este o tulburare pervazivă de dezvoltare caracterizată prin: deteriorarea calitativă īn interacţiunea socială, deteriorări calitative īn comunicare, precum şi patternuri stereotipe şi restrānse de comportament, preocupări şi activităţi. Este de asemenea caracterizată de īntārzieri, cu debut īnaintea vārstei de 3 ani, īn cel puţin unul din următoarele domenii:

- interacţiune socială;

- limbaj, aşa cum este utilizat īn comunicarea socială;

- joc imaginativ sau simbolic.

Relaţiile interpersonale generează anxietate mai ales cānd interacţionează cu persoane necunoscute. Anxietatea este generată şi de schimbările ambientale. Aceste persoane au abilităţi afective şi cognitive īn limite variabile, dar nu au capacitatea de integrare constructivă a funcţiilor mentale, cu rol determinant īn formarea de deprinderi interpersonale, necesare stabilirii de interacţiuni sociale.

 

 


PARAMETRI FUNCŢIONALI

1. Evaluarea se va centra pe surprinderea gradului de dezvoltare a:

a) abilităţilor socioafective;

b) abilităţilor cognitive şi abilităţilor dependente de funcţiile executive centrale;

c) abilităţilor somatice şi motorii.

2. Instrumente de lucru:

a) examen psihiatric;

b) teste psihologice specifice.

DEFICIENŢĂ UŞOARĂ

HANDICAP UŞOR

a) socializare: afectarea calitativă uşoară a interacţiunii sociale;

b) limbaj: afectarea calitativă a limbajului expresiv;

c) autoīntreţinere: afectarea calitativă a abilităţilor de autoīntreţinere;

DEFICIENŢĂ MEDIE

HANDICAP MEDIU

a) socializare: afectarea calitativă moderată a interacţiunii sociale;

b) limbaj: afectarea calitativă şi cantitativă a limbajului expresiv;

c) autoīntreţinere: afectarea calitativă şi cantitativă a abilitaţilor de autoīntreţinere.

DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ

HANDICAP ACCENTUAT

a) socializare: afectarea calitativă şi cantitativă accentuată interacţiunii sociale, cu interacţiune socială posibilă īntr-un mediu controlat;

b) limbaj: afectarea calitativă şi cantitativă a limbajului expresiv si receptiv;

c) autoīntreţinere: afectarea calitativă şi cantitativă a abilităţilor de autoīntreţinere, cu nevoia de ajutor din partea adultului.

DEFICIENTĂ GRAVĂ

HANDICAP GRAV

a) socializare: afectarea calitativă şi cantitativă severă a interacţiunii sociale, interacţiune socială limitată la familie, interacţiunea cu mediul social exterior familiei este mediată de adult;

b) limbaj: absenţa dezvoltării limbajului (expresiv şi receptiv) sau dezvoltarea limbajului cu afectarea rolului de comunicare;

c) autoīntreţinere: absenţa abilităţilor de autoconducere şi autodeterminare sau efectuarea sub supravegherea adultului a activităţilor de autoīngrijire şi autoservire.

 

 

ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI

PARTICIPARE- NECESITĂŢI

HANDICAP UŞOR

a) dezvoltă aptitudini sociale şi de comunicare, cu limitare uşoară

b) capătă aptitudini profesionale adecvate pentru autoīntreţinere

- au nevoie de sprijin pentru inserţie socială pe piaţa muncii pentru a dobāndi abilităţi de trai independent prin serviciile de orientare şi consiliere vocaţională/profesională

HANDICAP MEDIU

a) dezvoltă aptitudini sociale şi de comunicare, cu limitare moderată

b) capătă aptitudini profesionale limitate şi, cu supraveghere moderată, pot avea grijă de ei īnşişi

c) pot efectua activităţi lucrative

d) au nevoie de servicii de sprijin

a) au nevoie de sprijin pentru īnsuşirea unei meserii, īn funcţie de abilităţi/aptitudini

b) consiliere şi orientare profesională pentru inserţia pe piaţa muncii

HANDICAP ACCENTUAT

a) dezvoltă aptitudini sociale şi de comunicare

limitate, cu interacţiune socială posibilă īntr-un mediu controlat

b) pot asocia tulburări afective, emoţionale şi de conduită

a) pot desfăşura activităţi simple, stereotipe

b) au nevoie de sprijin şi supraveghere pentru a efectua activităţi de terapie ocupaţională

c) monitorizare şi măsuri educative şi terapeutice īn cazul celor cu comportament deviant

HANDICAP GRAV

a) integrare socială perturbată, limitată la un grup restrāns de persoane din mediul familial şi extrafamilial

b) limbaj cu rol de comunicare restrānsă

c) pot dobāndi deprinderi de autoservire, īn condiţii de sprijin

d) pot efectua sarcini simple

- īn funcţie de rezultatul evaluării complexe şi de stabilirea gradului de autonomie personală, pot beneficia de asistent personal

 

II. EVALUAREA PERSOANELOR CU REGRESIE (DETERIORARE) A FUNCŢIILOR INTELECTUALE ĪN VEDEREA ĪNCADRĂRII ĪN GRAD DE HANDICAP*

 

PARAMETRI FUNCŢIONALI

- examen psihiatric;

- teste psihologice (MMSE, Reisberg);

- scala GAFS;

- CT; RMN.

DEFICIENŢĂ UŞOARĂ

HANDICAP UŞOR

- scor MMSE 21-25;

- scor GAFS 61-80;

- deteriorare cognitivă;

- uită evenimentele recente;

- ezitare īn a răspunde la īntrebări.

DEFICIENTĂ MEDIE

HANDICAP MEDIU

- scor MMSE 15-20;

- scorGAFS51-60;

- tulburări de memorie şi tulburări psihice de intensitate medie;

- orientarea se realizează cu dificultate, informaţiile slab fixate;

- deteriorare socială moderată cu dificultăţi īn activitatea profesională.

DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ

HANDICAP ACCENTUAT

- scor MMSE 10-14;

- scor GAFS 31-50;

- deteriorare severă īn funcţionarea socială, profesionala şi familială;

- uitarea conversaţiei recente, a evenimentelor curente;

- pot să existe modificări marcate ale personalităţii, afectului şi comportamentului;

- se īnsoţesc frecvent de halucinaţii, delir, depresie şi anxietate.

DEFICIENŢĂ GRAVĂ

HANDICAP GRAV

- scor MMSE ≤ 9;

- scor GAFS 21-30 grav fără asistent personal;

- scor GAFS 1-20 grav cu asistent personal;

- uitarea numelor celor apropiaţi şi a datelor personale;

- incapacitate de memorare;

- deteriorarea judecăţii, a controlului pulsional;

- lipsa capacităţii de autodeterminare şi autoservire.


* Se referă la demenţe atrofico-degenerative şi la cele organice, caracterizate prin alterarea persistentă şi progresivă atāt a funcţiilor cognitive (memorie, intelect, limbaj, judecată), cāt şi a celor noncognitive (afectivitate, percepţie, comportament). Sindromul demenţial apare īn boala Alzheimer şi īn boala cerebrovasculară (demenţa corticală postinfarcte cerebrale multiple, encefalopatia aterosclerotică subcorticală - boala Binswanger, forma mixtă), dar şi īn alte condiţii medicale care afectează primar sau secundar creierul: boala Pick, boala Creutzfeldt-Jacob, boala Huntington. boala Parkinson. maladia HIV, hidrocefalie, traumatismele cerebrale, tumorile cerebrale. Explorările imagistice confirmă diagnosticul etiologic al afecţiunii, dar există ca numitor comun reducerea populaţiei neuronale, evidenţiată prin atrofia corticală şi/sau subcorticală. Criterii ICD 10:

A. Dezvoltarea mai multor deficite cognitive, dintre care obligatoriu:

a) afectarea memoriei (afectarea capacităţii de īnvăţare a informaţiilor noi sau de evocare a informaţiilor īnvăţate anterior);

b) una (sau mai multe ) dintre următoarele tulburări cognitive:

1. afazie (tulburare a limbajului);

2. apraxie (afectarea abilităţii de a efectua activităţi motorii, cu toate că funcţia senzorială este indemnă);

3. agnozie (incapacitatea de a recunoaşte sau de a identifica obiecte, cu toate că funcţia senzorială este indemnă);

4. perturbarea funcţionării executive (planificare, organizare, secvenţializare, abstractizare).

B. Deficitele cognitive menţionate cauzează, fiecare, afectarea semnificativă a funcţionării sociale sau ocupaţionale şi constituie un declin semnificativ faţă de un nivel anterior de funcţionare.

C. Afectarea memoriei trebuie să fie prezentă, īnsă, uneori, poate să nu fie simptomul predominant.

D. Evoluţia se caracterizează prin debut gradat şi declin cognitiv continuu.

Īn procesul evaluării complexe este necesar să fie identificate elemente precum: factorii motivaţionali sau emoţionali (ideaţia delirantă, halucinaţiile, depresia, tulburările de comportament), factori care pot influenţa nivelul general de funcţionare cognitivă, capacitatea adaptativă şi gradul de autonomie personală şi socială a persoanei evaluate. Afazia, cu dificultatea īnţelegerii comenzilor sau a exprimării răspunsului corect la o īntrebare, poate influenţa interpretarea unei examinări.

Cerinţa de bază pentru demenţă este dovada declinului memoriei şi a gāndirii, declin care să aibă un grad suficient pentru a afecta autonomia personală şi socială (capacitatea de autoīngrijire - inclusiv controlul sfincterian - şi capacitatea de autoservire, autogospodărire, mobilizare, comunicare)-

Evaluarea statusului funcţional şi psihoafectiv se realizează avāndu-se īn vedere condiţia obligatorie de integritate psihică şi mentală a persoanei pentru a fi aptă să efectueze activităţile de bază şi instrumentale ale vieţii de zi cu zi, astfel īncāt este necesar să se identifice următoarele elemente:

a) gradul deteriorării cognitive prin examenul MMSE, raportat la nivelul de studii al persoanei evaluate;

b) gradul funcţionalităţii adaptative sociale prin scala de evaluare clinică şi funcţională GAFS;

c) alte elemente care furnizează informaţii despre contextul sociofamilial īn care persoana trăieşte.

 

 

ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI

PARTICIPARE - NECESITĂŢI

HANDICAP UŞOR

- Pot desfăşura activităţi suprasolicitări fizice/psihice, īn condiţii de confort psihic şi fizic, īn mediu colectiv.

- Sprijin pentru a f menţinuţi īn activitate sau pentru desfăşurarea acesteia la domiciliu ori īn colaborare.

HANDICAP MEDIU

- Pot desfăşura activităţi specializate, avānd nevoie de īndrumare periodică.

- Sprijin pentru a fi menţinuţi īn activitate sau pentru desfăşurarea acesteia la domiciliu ori īn colaborare.

HANDICAP ACCENTUAT

- Sprijin pentru autoservire, īngrijire, viaţă socială, autodeterminare.

- Sprijin īn desfăşurarea activităţilor cotidiene şi implicare īn viaţa socială prin asigurarea participării la anumite acţiuni preferate.

HANDICAP GRAV

- Dependenţă parţială sau totală de ajutorul altei persoane.

- īn funcţie de rezultatul evaluării complexe şi de stabilirea gradului de autonomie personală, pot beneficia de asistent personal.

 

III. EVALUAREA PERSOANELOR CU TULBURĂRI DE PERSONALITATE ĪN VEDEREA ĪNCADRĂRII ĪN GRAD DE HANDICAP*

 

PARAMETRI FUNCŢIONALI

a) examen psihiatric

b) examen psihologic: testarea funcţiilor cognitive, afective, a comportamentului şi a personalităţii (prin teste psihometrice şi probe proiective)

DEFICIENŢĂ UŞOARĂ

HANDICAP UŞOR

decompensări de scurtă durată cu frecvenţă rară (1-2/an), de intensitate nevrotică, cu remisiuni bune, spontan sau sub tratament

DEFICIENŢĂ MEDIE

HANDICAP MEDIU

a) decompensări mai dese (2-3/an), de durată mai lungă, nevrotice, cu exacerbări comportamentale, eventual cu asocierea consumului de substanţe toxice

b) tulburările pot fi compensate parţial prin tratament

DEFICIENTĂ ACCENTUATĂ

HANDICAP ACCENTUAT

a) decompensări frecvente (peste 3/an) de intensitate psihotică, eventuale elemente deteriorative, eficienţă terapeutică slabă, asociere cu consumul de substanţe toxice

b) dificultate majoră de relaţionare socio-profesională si familială, conflictualitate marcată

 

Conform ICD 10, personalitatea poate fi descrisă drept configuraţia pattern-urilor răspunsurilor comportamentale, vizibile īn viaţa de zi cu zi, caracteristică unei persoane, o totalitate care este de obicei stabilă şi predictibilă.


* Se referă la tipurile de tulburări de personalitate (boli structurale-psihopatii):

a) tulburare de personalitate paranoidă;

b) tulburare de personalitate schizoidă;

c) tulburare de personalitate antisocială;

d) tulburare de personalitate instabil-emoţională

- de tip impulsiv şi

- de tip borderline. Sunt caracterizate prin:

1. controlul incomplet al sferelor afectiv-voliţionale şi instinctive;

2. nerecunoaşterea deficitului structural;

3. incapacitatea de integrare armonioasă şi constantă īn mediul social;

4. debutul poate fi trasat retrospectiv cel puţin pānă īn adolescenţă.

Īn practică se īntālnesc aspecte clinice polimorfe care asociază două sau mai multe trăsături dizarmonice realizānd tablouri simptomatologice complexe - tulburări de personalitate mixte (polimorfe).

N.B. Īn stabilirea deficienţei funcţionale se vor avea īn vedere:

a) tipul tulburării de personalitate;

b) frecvenţa şi intensitatea decompensărilor (de tip psihotic);

c) durata decompensărilor,

d) răspunsul terapeutic şi calitatea remisiunilor;

e) integrarea socio-comunitară şi profesională;

f) toxicofilia asociată.

 

 

ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI

PARTICIPARE - NECESITĂŢI

HANDICAP UŞOR

- Pot presta orice activitate profesională īn funcţie de calificare, cu evitarea celor care impun responsabilitate şi contact cu publicul.

- Participare fără restricţii - activitatea profesională īntr-un loc de muncă accesibil, avānd un rol psihoterapeutic important.

- Monitorizare medico-psihosocială pentru prevenirea decompensărilor de tip psihotic.

HANDICAP MEDIU

- Pot efectua numeroase activităţi profesionale īn funcţie de calificare, fără suprasolicitare psihică, īntr-o ambianţă relaţională adecvată,

- Transferul activităţilor de vārf, de responsabilitate şi mai ales decizionale, altor membri ai echipei.

- Participare cu condiţia realizării unui climat profesional tolerant din partea conducerii şi a colectivului de muncă, fără tensiuni psihice īn scopul inserţiei profesionale sau menţinerii īn activităţi organizate;

- Monitorizare medico-psihosocială.

HANDICAP ACCENTUAT

- Pot executa nenumărate activităţi profesionale īn funcţie de calificarea īnsuşită sau īn curs de formare, fără solicitare psihică accentuată, responsabilităţi sau contact cu publicul.

- Facilitarea relaţiilor interpersonale īn colectivul de lucru, īn vederea inserţiei sociale.

 

IV. EVALUAREA PERSOANELOR CU PSIHOZE MAJORE ĪN VEDEREA ĪNCADRĂRII ĪN GRAD DE HANDICAP*

 

PARAMETRI FUNCŢIONALI

- examen psihiatric (aprecierea clinică a intensităţii tulburării psihice şi a prognosticului apropiat al afecţiunii);

- examen psihologic: testarea funcţiilor cognitive, afective, a comportamentului şi a personalităţii (prin teste psihometrice şi probe proiective);

- scala GAFS;

DEFICIENŢĂ UŞOARĂ

HANDICAP UŞOR

- scor GAFS 61-80;

Īn forme clinice reziduale.

DEFICIENTĂ MEDIE

HANDICAP MEDIU

- scorGAFS51-60;

Īn remisiuni cu dispariţia fenomenelor delirante şi halucinatorii permiţānd reluarea activităţii la un nivel inferior.

DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ

HANDICAP ACCENTUAT

- scor GAFS 31-50.

Īn formele catatonice, dezorganizate (hebefrenice), paranoide, nediferenţiate, necontrolate terapeutic.

DEFICIENŢĂ GRAVĂ

HANDICAP GRAV

- Scor GAFS 21-30, grav fără asistent personal.

- Scor GAFS 1-20 grav, cu asistent personal.

Īn formele cu evoluţie progredientă severă a personalităţii şi a comportamentului, cu potenţial antisocial

 


* Se referă la psihoze majore, care se manifestă prin pierderea capacităţii de testare a realităţii, de obicei cu halucinaţii, deliruri sau tulburări de gāndire şi pierderea limitelor egoului:

a) schizofrenie (debut pānă la īmplinirea vārstei de 35 de ani, cu persistenţa simptomelor timp de cel puţin 6 luni, conform ICD 10);

b) alte psihoze majore cu debut precoce (copilărie-adolescenţă): tulburarea schizoafectivă de tip depresiv sau de tip bipolar, psihoze afective (depresia majoră cronică, tulburarea afectivă bipolară);

c) psihoze grefate pe o īntārziere mentală, indiferent de gradul acesteia şi de vārsta solicitantului;

d) psihoze la care se asociază o tulburare de personalitate (structurală);

e) psihoze majore, indiferent de vārstă, la persoane fără venituri.

N.B: La evaluarea gradului de handicap īn schizofrenie se vor avea īn vedere:

a) forma clinică: catatonică, hebefrenică, paranoidă, nediferenţiată, reziduală, simplă;

b) tipul de evoluţie:

- cronică, cu sau fără episoade de acutizare;

- īn remisiune (cānd o persoană cu schizofrenie nu mai prezintă niciun semn de tulburare);

c) cooperarea la monitorizarea medicală şi eficienţa acţiunilor psihoterapeutice;

d) climatul familial şi socioprofesional;

e) spitalizări frecvente, instituţionalizare.

 

 

ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI

PARTICIPARE - NECESITĂŢI

HANDICAP UŞOR

- Pot presta activităţi īn condiţii de confort psihic şi fizic din punct de vedere al ambianţei relaţionale si materiale.

- Sunt contraindicate activităţile care implică suprasolicitare psihică, stresante şi cu responsabilitate ridicată.

- Sprijin pentru menţinerea īn activitate, activităţi organizate, accesibile.

- Monitorizarea medico-psihosocială la serviciul teritorial de psihiatrie.

HANDICAP MEDIU

- Pot desfăşura activităţi, cu program integral sau parţial, īn acelaşi loc de muncă.

- Schimbarea locului de muncă se va face numai dacă acesta este corespunzător din punctele de vedere ale solicitării psihice şi al relaţiilor interpersonale.

- Evitarea profesiunilor cu risc de acutizare a tulburării.

- Sprijin pentru menţinere īn acelaşi loc de muncă sau pentru eventuala schimbare a locului de muncă.

- Facilitarea relaţionării interpersonale īn colectivul de lucru.

- Sprijin pentru monitorizarea medicopsihosocială.

HANDICAP ACCENTUAT

- Nu pot desfăşura activităţi profesionale organizate, indiferent de natura şi nivelul de solicitare.

- Eventual activităţi īn secţii de ergoterapie - terapie ocupaţională, cu rol psihoterapeutic.

- Au afectată parţial capacitatea de autodeterminare şi autoservire.

- Nu necesită supraveghere permanentă din partea altei persoane.

- Sprijin familial pentru respectarea tratamentului de specialitate, cooperare la activităţile de psihoterapie sau/şi terapie ocupaţională.

- Asigurarea unui climat comunitar şi familial de īnţelegere, sprijin, fără factori stresanţi psihoafectivi.

HANDICAP GRAV

- Dependenţă parţială sau totală de ajutorul altei persoane.

- Īn funcţie de rezultatul evaluării complexe şi de stabilirea gradului de autonomie personală, poate beneficia de asistent personal.”

 

Art. II. - Direcţia protecţia persoanelor cu handicap, Comisia superioară de evaluare a persoanelor cu handicap din cadrul Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vārstnice, serviciile de evaluare complexă a persoanelor adulte din cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, vor duce la īndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Gheorghe-Eugen Nicolăescu

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vārstnice,

Mariana Cāmpeanu

 

MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

 

ORDIN

pentru aprobarea derogării īn scop ştiinţific īn cazul unor specii de faună sălbatică

 

Avānd īn vedere prevederile art. 1 alin. (1) lit. b) din Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatice, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 203/14/2009, şi Avizul Academiei Romāne nr. 3.104/CJ din 22 aprilie 2013,

īn temeiul art. 38 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, şi al art. 13 alin. (3) din Hotărārea Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative īn domeniul mediului şi schimbărilor climatice,

ministrul mediului si schimbărilor climatice emite următorul ordin:

Art. 1. - Prin derogare de la prevederile art. 33 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, se aprobă capturarea, transportul, deţinerea şi eliberarea ulterioară a unui număr de exemplare din specii de faună sălbatică de pe raza judeţului Bihor, după cum urmează:

- Scsrdinius racovitzai - 100 de exemplare;

- Melanopsis parreyssii - 50 de exemplare.

Art. 2. - (1) Derogarea se stabileşte de la data intrării īn vigoarea prezentului ordin pānă la 31 decembrie 2013.

(2) Recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică prevăzute la art. 1 se va face prin capturare, cu eliberarea ulterioară a acestora īn scopul repopulării.

(3) Capturarea exemplarelor din speciile prevăzute la art. 1 īn condiţiile alin. (2) se realizează numai de către Muzeul Ţării Crişurilor, denumit īn continuare beneficiarul, īn cadrul proiectului ce prevede colectarea, reproducerea şi menţinerea ex situ a unei rezerve de exemplare, īn colaborare cu Universitatea din Godollo - Ungaria şi Acvariul din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii Galaţi, īn vederea repopulării rezervaţiei naturale Pārāul Peţea.

(4) Pentru activitatea prevăzută la alin. (3) se va solicita şi se va obţine autorizaţia de mediu pentru recoltare/capturare.

Art. 3. - (1) Beneficiarul are obligaţia să transmită agenţiei judeţene pentru protecţia mediului de pe raza administrativ-teritorială unde sa desfăşurat acţiunea de capturare un raport asupra acţiunii derulate īn baza derogării obţinute, īn termen de 30 de zile de la data recoltării; modelul raportului asupra acţiunii derulate īn baza derogării obţinute este prevăzut īn anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului transmite Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, īn maximum 45 de zile de la data aplicării derogării, un raport referitor la rezultatele acesteia īn baza datelor prevăzute la alin. (1).

Art. 4. - Controlul aplicării derogării se exercită de către personalul īmputernicit din cadrul structurilor proprii ale autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi care răspunde pentru silvicultură, īn limitele de competenţă.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 13 mai 2013.

Nr. 1.231.

 

ANEXA

 

RAPORT

asupra acţiunii derulate īn baza derogării obţinute

 

- model -

 

Solicitant....................................................................................................................

.....................................................................................................................................

Specia pentru care s-a acordat derogarea.............................................................

Numărul exemplarelor.....................................................................

Stadiul de dezvoltare......................................................................

Starea exemplarelor īnainte de prelevare................................................................

Starea exemplarelor după prelevare..............................................

Locul de prelevare...........................................................................

......................................................................................................................................

Data prelevării..................................................................................

Mijloace, instalaţii şi metode avute īn vedere.......................................................

......................................................................................................................................

Stocarea şi destinaţia specimenelor........................................................................

......................................................................................................................................

MOTIVUL RECOLTĂRII/DEROGĂRII

 Īn interesul protejării faunei şi florei sălbatice, precum şi al conservării habitatelor naturale

 Pentru prevenirea producerii unor daune importante, īn special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor, apelor şi altor bunuri

 Īn interesul sănătăţii şi al securităţii publice sau pentru alte raţiuni de interes public major, inclusiv de natură socială ori economică, şi pentru consecinţe benefice de importanţă fundamentală pentru mediu

 Īn scopuri de repopulare şi reintroducere a acestor specii, precum şi pentru operaţiuni de reproducere necesare īn acest scop

 Pentru a permite, īn condiţii strict controlate, īntr-o manieră selectivă şi īntr-o măsură limitată, prinderea sau deţinerea unui număr limitat şi specificat de exemplare

 

(Ataşaţi documentele care să justifice recoltarea exemplarelor īn conformitate cu motivul derogării.)

 

Data.......................................................

Semnătura..............................................

 

ACTE ALE ĪNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

 

ĪNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ĪN INTERESUL LEGII

DECIZIA Nr. 2

din 18 februarie 2013

 

Dosar nr. 21/2012

 

Livia Doina Stanciu - preşedintele Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele Secţiei I civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Roxana Popa - preşedintele delegat al Secţiei a II-a civile

Corina Michaela Jījīie - preşedintele Secţiei penale

Carmen Elena Popoiag - judecător la Secţia I civilă

Mihaela Tăbārcă - judecător la Secţia I civilă

Florentin Sorin Drăguţ - judecător la Secţia I civilă

- judecător raportor Cristina Iulia Tarcea - judecător la Secţia I civilă

Dănuţ Comoiu - judecător la Secţia I civilă

Andreia Liana Constanda - judecător la Secţia I civilă

Aurelia Motea - judecător la Secţia a II-a civilă

Paulina Lucia Brehar - judecător la Secţia a II-a civilă

Ileana Izabela Dolache - judecător la Secţia a II-a civilă

Carmen Trănica Teau - judecător la Secţia a II-a civilă - judecător-raportor

Mirela Poliţeanu - judecător la Secţia a II-a civilă

Marian Budă - judecător la Secţia a II-a civilă

Rodica Florica Voicu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Doina Duican - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Gabriela Elena Bogasiu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Carmen Sīrbu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Elena Canţăr - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal - judecător-raportor

Simona Camelia Marcu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Simona Cristina Neniţă - judecător la Secţia penală

Mie Iulian Dragomir - judecător la Secţia penală

 

Completul competent să judece recursurile īn interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 21/2012 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 3306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, şi ale art. 272 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, īn vigoare la data constituirii.

Şedinţa este prezidată de doamna judecător dr. Livia Doina Stanciu, preşedintele Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror-şef adjunct Antonia Eleonora Constantin.

La şedinţa de judecată participă prim-magistratul-asistent, doamna Aneta Ionescu, desemnată īn conformitate cu dispoziţiile art. 273 din Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, īn vigoare la data desemnării.

Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul īn interesul legii a luat īn examinare sesizarea prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. XXII alin. (2) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, cu referire la aplicarea dispoziţiilor art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 27 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, īn privinţa proceselor īncepute īnainte de intrarea īn vigoare a acestui act normativ.

Reprezentantul prim-adjunctului procurorului general, doamna procuror-şef adjunct Antonia Eleonora Constantin, a susţinut recursul īn interesul legii şi a solicitat să se stabilească faptul că dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 27 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, nu se aplică proceselor īn care prima instanţă a fost īnvestită īnainte de intrarea īn vigoare a Legii nr. 202/2010.

Preşedintele Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător dr. Livia Doina Stanciu, a declarat dezbaterile īnchise, iar completul de judecată a rămas īn pronunţare asupra recursurilor īn interesul legii.

ĪNALTA CURTE,

deliberānd asupra recursurilor īn interesul legii, constată următoarele:

1. Problema de drept care a generat practica neunitară

Prin recursul īn interesul legii declarat īn conformitate cu prevederile art. 329 din Codul de procedură civilă, modificat prin art. I pct. 32 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, īn vigoare la data sesizării, de prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a apreciat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la „interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. XXI! alin. (2) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, cu referire la aplicarea dispoziţiilor art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 27 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, īn privinţa proceselor īncepute īnainte de intrarea īn vigoare a acestui act normativ.

2. Examenul jurisprudenţial

Īn urma verificărilor jurisprudenţei la nivel naţional s-a constatat că īn procesele īncepute anterior datei de 25 noiembrie 2010, data intrării īn vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, instanţele de control judiciar nu au un punct de vedere unitar cu privire la problema de drept supusă dezlegării īn cauza de faţă.

3. Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti

3.1. Īntr-o primă orientare jurisprudenţială s-a considerat că dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin dispoziţiile art. I pct. 27 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor sunt aplicabile numai īn situaţia īn care cererea introductivă de instanţă a fost formulată după intrarea īn vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor.

Īn argumentarea acestui punct de vedere s-a arătat că īn situaţia īn care cererea de chemare īn judecată a fost formulată anterior intrării īn vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor şi prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra īn judecata fondului ori judecata s-a făcut īn lipsa părţii care nu a fost legal citată, devin aplicabile dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, īn forma anterioară modificării sale prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, conform art. XXII alin. (2) din această lege.

3.2. Īntr-o altă opinie s-a considerat că dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 27 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor sunt aplicabile atunci cānd cererea de apel a fost formulată ulterior intrării īn vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor.

Īn acest sens, s-a arătat că din interpretarea gramaticală a dispoziţiilor art. XXII alin. (2) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, rezultă că intenţia legiuitorului a fost aceea ca dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, īn forma modificată, să se aplice cererilor de apel īnregistrate după data de 25 noiembrie 2010, de vreme ce textul face referire la cererile formulate.

Prin urmare, īn cadrul unui litigiu pornit īnainte de intrarea īn vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, noile reguli de procedură vor fi aplicabile acelor cereri formulate īn cadrul litigiului, după data intrării īn vigoare a legii.

Cererea de apel este o cerere formulată īn cadrul unui litigiu, astfel īncāt prevederile art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, īn noua redactare adusă prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, se vor aplica atunci cānd calea de atac a apelului a fost exercitată după intrarea īn vigoare a acestei legi.

4. Opinia procurorului general

Exprimāndu-şi punctul de vedere, prim-adjunctul procurorului general a apreciat că primul punct de vedere exprimat este īn acord cu litera şi spiritul legii, argumentānd, īn esenţă, că modificărilor care privesc aspecte procedurale ce pot fi integrate unui proces pendinte Sa data intrării īn vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor trebuie să li se dea o aplicare unitară, īn sensul raportării acestora la momentul sesizării originare a instanţei, prin cererea de chemare īn judecată. Or, cererea de apel prin care se declanşează un control judecătoresc total devolutiv din partea unei instanţe superioare este o cerere care se integrează unui proces.

5. Raportul asupra recursului īn interesul legii

Raportul īntocmit īn cauză a concluzionat ca fiind corectă una dintre soluţiile identificate de examenul jurisprudenţial, respectiv aceea că dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul de procedura civila, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 27 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor sunt aplicabile numai dacă procesul a īnceput, īn primă instanţă, după data intrării īn vigoare a actului normativ menţionat.

6. Īnalta Curte

Examinānd sesizarea cu recurs īn interesul legii, raportul īntocmit de judecătorul-raportor şi dispoziţiile legale ce se solicită a fi interpretate īn mod unitar, reţine următoarele:

Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost legal sesizată, iar recursul īn interesul legii este admisibil, fiind īndeplinite cumulativ cerinţele impuse de dispoziţiile art. 329 din Codul de procedură civilă, īn vigoare la data sesizării, cu referire la autorul sesizării şi existenţa unei jurisprudenţe neunitare relativ la problema de drept ce se cere a fi interpretată.

Īn privinţa soluţiilor pe care le puteau pronunţa instanţele de apel, dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul procedură civilă (īn redactarea anterioară a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, prevedeau că, īn cazul īn care, īn mod greşit, prima instanţă a rezolvat procesul fără a intra īn cercetarea fondului ori judecata s-a făcut īn lipsa părţii care nu a fost legal citată, instanţa de apel va desfiinţa hotărārea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe.

Īn situaţia existenţei acestor motive de nelegalitate, hotărārea primei instanţe era obligatoriu desfiinţată şi cauza trimisă spre rejudecare, iar numărul desfiinţărilor cu trimitere spre rejudecare nu era limitat.

Īn forma supusă examinării, art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă stabileşte că regula, īn cele două ipoteze prevăzute de text, este anularea hotărārii apelate şi evocarea fondului de către instanţa de apel, iar trimiterea spre rejudecare constituie o soluţie de excepţie ce poate fi dispusă doar atunci cānd sunt īndeplinite şi următoarele condiţii suplimentare: a) cel puţin una dintre părţi a solicitat expres trimiterea cauzei spre rejudecare, prin cererea de apel ori prin īntāmpinare; b) soluţia trimiterii spre rejudecare nu a mai fost dispusă anterior īn cursul procesului.

Īn determinarea īnţelesului normelor tranzitorii conţinute īn alin. (2) al art. XXII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, interpretarea gramaticală, prin raportare, fie la categoria proceselor īncepute, fie la categoria cererilor formulate, conduce la consecinţe diametral diferite sub aspectul aplicării principiilor noului act normativ. Pentru acest motiv, interpretarea gramaticală trebuie dublată de o interpretare sistematică şi teleologică a legii.

Din perspectiva obiectului de reglementare, Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor a operat modificări īn privinţa unor norme de competenţă şi a unor norme de procedură propriu-zisă, menite să devanseze punerea īn aplicare a noului Cod de procedură civilă.

Din perspectiva aplicării īn timp a unora dintre modificările operate, legiuitorul a īnţeles să deroge de la regula generală conţinută de art. 725 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit căreia dispoziţiile legii noi de procedură se aplică, din momentul intrării ei īn vigoare, şi proceselor īn curs de judecată īncepute sub legea veche, precum şi executărilor silite īncepute sub această lege, dat fiind caracterul flexibil al principiului enunţat şi posibilitatea atenuării sale.

Aceste situaţii constituie tot atātea ipostaze de supravieţuire a legii vechi de procedură.

Alin. (1) al art. XXII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, cu titlu de derogare de la principiul enunţat, reia reglementarea cuprinsă īn art. 725 alin, 2 din Codul procedura civilă, adăugāndu-se şi situaţiile de desfiinţare sau anulare, nemenţionate īn norma generală.

De asemenea, alin. (2) al art. XXII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor instituie o serie de derogări de la regula aplicării imediate a normelor de procedură īn procesele pendinte la data intrării īn vigoare a legii noi.

Īn toate celelalte cazuri, textele de lege care cuprind modificări ale dispoziţiilor īn materie procedurală din Codul de procedură civilă sau din legi speciale, precum şi cele care introduc noi reglementări procedurale, sunt de imediată aplicare, adică produc efecte şi īn cauzele sau executările silite īncepute īnainte de intrarea īn vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, dacă respectiva cauză este īn curs de soluţionare sau executarea silită este īn desfăşurare.

Īn demersul de lămurire a īnţelesului şi īntinderii sintagmei „se aplică numai proceselor, cererilor şi sesizărilor privind recursul īn interesul legii īncepute, respectiv formulate după intrarea īn vigoare a prezentei legi”, se are īn vedere şi materia īn care operează modificările indicate īn precedent de text, dacă ea se integrează unui proces ori dacă poate avea o existenţă de sine stătătoare (de exemplu, sesizările de recurs īn interesul legii) ori complementară căilor de atac integrate unui proces (de exemplu, cererile la care se referă art. 2812a din Codul de procedură civilă, introdus prin art. I pct. 25 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor).

Din aceste perspective, acelor modificări care privesc aspecte procedurale ce pot fi integrate unui proces pendinte la data intrării īn vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor trebuie să li se dea o aplicare unitară, īn sensul raportării acestora la momentul sesizării originare a instanţei, prin cererea de chemare īn judecată.

Edificatoare īn acest context este distincţia dintre noţiunea de „proces” şi cea de „cerere” la care textul de lege face trimitere.

Īn sens larg, noţiunea de „proces civil” este definită īn doctrina juridică ca fiind mijlocul de realizare a justiţiei constānd īntr-o serie de „activităţi desfăşurate de către instanţă, părţi, organe de executare şi alte persoane sau organe care participă la īnfăptuirea de către instanţele judecătoreşti a justiţiei, īn vederea realizării sau stabilirii drepturilor civile, conform procedurii stabilite de lege”. Īn sens tehnic şi juridic, s-a apreciat că procesul civil parcurge o evoluţie, īn faze de desfăşurare, īncepānd cu etapa sesizării instanţei şi pānă la actul final al judecăţii, care este hotărārea. Fiecare etapă evoluează, la rāndul său, cu ajutorul şi īn baza unor acte de procedură, care sunt stabilite de lege astfel īncāt să asigure scopul final al procesului - pronunţarea unei hotărāri.

Totodată, pentru a stabili īnţelesul noţiunii de „cerere”trebuie remarcată distincţia dintre cererea ca formă şi formalitate procedurală, cu referire la condiţiile prescrise pentru constituirea actului, şi cererea ca act de procedură īn sensul dreptului procesual civil.

Īn speţă, cererea de apel, ca act de procedură, declanşează un control judecătoresc total devolutiv din partea unei instanţe superioare, de unde rezultă că este o cerere care se integrează unui proces civil aflat deja īn evoluţie.

Ca atare, dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 27 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, sunt aplicabile numai dacă procesul a īnceput, īn primă instanţă, după data de 25 noiembrie 2010, īn acelaşi sens, īn doctrină s-a susţinut că dispoziţiile legii noi nu sunt incidente apelurilor promovate după acest moment īmpotriva hotărārilor pronunţate īn procese īncepute anterior intrării īn vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor.

Īn conformitate cu principiul previziunii efective, legea trebuie să fie previzibilă şi, tocmai de aceea, sintagma „cereri formulate” va trebui să aibă īn vedere cererile adresate primei instanţe, nu şi pe cele de exercitare a căilor legale de atac.

Īn situaţia īn care legiuitorul ar fi dorit ca dispoziţiile noii legi să se aplice şi cererilor de apel formulate după intrarea sa īn vigoare, ar fi prevăzut īn mod expres acest lucru īn conţinutul art. XXM din acest act normativ.

Dezlegarea propusă pentru problema de drept oferă o soluţionare unitară īn aplicarea dispoziţiilor art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor şi īn acele situaţii īn care instanţele de apel sunt īnvestite cu mai multe cereri de apel, formulate de părţile din acelaşi proces, cereri care se pot situa la momente anterioare şi, respectiv, ulterioare, datei de 25 noiembrie 2010.

Īn astfel de situaţii, raportarea la momentul sesizării originare, reprezentate de formularea cererii de chemare īn judecată, conferă nu doar previzibilitate, ci şi o unitate de abordare conceptuală īn actul jurisdicţional pe care instanţa de apel este chemată să īl pronunţe.

Soluţia conferă continuitate de rezolvare a situaţiilor tranzitorii de genul celor analizate şi din perspectiva viitoarei aplicări a noului Cod de procedură civilă, de vreme ce soluţia de principiu, consacrată la momentul sesizării de art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, modificat prin art. I pct. 27 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, a fost preluată şi de art. 480 alin. (3) din noul Cod de procedură civilă, iar, potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea īn aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, dispoziţiile noului cod vor fi aplicabile numai proceselor īncepute după intrarea sa īn vigoare.

Pentru considerentele arătate, Īnalta Curte va admite recursul īn interesul legii şi va statua, īn interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. XXII alin. (2) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, că dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 27 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, se aplică proceselor īncepute, prin cerere de chemare īn judecată, după intrarea īn vigoare a actului normativ menţionat.

ĪNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Īn numele legii

DECIDE:

Admite recursul īn interesul legii declarat de prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, īn consecinţă:

Īn interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. XXII alin. (2) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, stabileşte că:

Dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 27 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, nu se aplică proceselor īn care prima instanţă a fost īnvestită īnainte de intrarea īn vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor.

Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată, īn şedinţă publică, astăzi, 18 februarie 2013.

 

PREŞEDINTELE ĪNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE,

LIVIA DOINA STANCIU

Prim-magistrat asistent,

Aneta Ionescu

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMĀNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMĀNIEI

 

CIRCULARĂ

privind punerea īn circulaţie, īn scop numismatic, a unei monede din argint dedicate Anului omagial al Sfinţilor īmpăraţi Constantin si Elena

 

Art. 1. - Īn conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a Romāniei, Banca Naţională a Romāniei va pune īn circulaţie, īn scop numismatic, īncepānd cu data de 20 mai 2013, o monedă din argint dedicată Anului omagial al Sfinţilor īmpăraţi Constantin şi Elena. Art. 2. - Caracteristicile monedei sunt următoarele: Valoare nominală 10 lei

Metal argint

Titlu 999%o

Forme rotundă

Diametru 37 mm

Greutate 31,103 g

Calitate proof

Cant zimţat

Aversul monedei reda imaginea Catedralei Patriarhale din Bucureşti, cu hramul Sfinţii īmpăraţi Constantin şi Elena, stema Romāniei, inscripţia īn arc de cerc „ROMĀNIA”, valoarea nominal㠄10 LEI” şi anul de emisiune „2013”.

Reversul monedei prezintă imaginea unei picturi murale din interiorul Catedralei Patriarhale din Bucureşti, reprezentānd pe Sfinţii īmpăraţi Constantin şi Elena, inscripţiile „ANUL OMAGIAL AL SFINŢILOR ĪMPĂRAŢI”, „Constantin si Elena” şi „Mediolanum 313”, respectiv numele localităţii şi anul īn care s-a dat Edictul de toleranţă religioasă.

Art. 3. - Monedele din argint, ambalate īn capsule de metacrilat transparent, vor fi īnsoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate īn limbile romānă, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a Romāniei şi casierului central.

Art. 4 - Monedele din argint dedicate Anului omagial al Sfinţilor īmpăraţi Constantin şi Elena au putere circulatorie pe teritoriul Romāniei.

Art. 5. - Punerea īn circulaţie, īn scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, laşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a Romāniei.

 

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Romāniei,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 30 aprilie 2013.

Nr. 10.

 

ACTE ALE PARTIDELOR POLITICE

 

CUANTUMUL TOTAL

al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice īn anul 2012, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Partidul Conservator

 

Īn urma īnchiderii bilanţului s-au constatat următoarele diferenţe:

I. Cuantumul total al cotizaţiilor īncasate īn anul 2012 s-a mărit cu suma de 132.107,76 lei.

II. Cuantumul total al donaţiilor īncasate de la persoane fizice şi juridice este de 413.951 lei.

III. Lista persoanelor fizice care au făcut īn anul 2012 donaţii a căror valoare cumulată depăşeşte 10 salarii minime brute pe ţară:

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

CNP

Cetăţenia

Suma

Felul donaţiei

Data

1.

Piru Elena

2531129-22-1171

romānă

7.000,00

bani

14.05.2012

2.

Cristei Nicolae

1571207-08-0071

romānă

5.000,00

bani

08,05.2012

 

Cristei Nicolae

1571207-08-0071

romāna

1.150,00

bani

21.05.2012

 

Cristei Nicolae

1571207-08-0071

romānă

1.630,00

bani

29.05.2012

3.

Mutu Petre

1520103-00-0832

romānă

8.000,00

bani

10.05.2012

4.

Pop Aurora

2660527-38-6045

romānă

19.030,00

bani

05.06.2012

 

Pop Aurora

2660527-38-6045

romānă

150,00

bani

06.06.2012

5.

Poenaru Jănică

1521210-40-0581

romānă

19.416,96

bani

09.05.2012

 

 

RECTIFICĂRI

 

Īn anexa nr. 3 la Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2013 şi 2014, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 190/2013, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 175 şi 175 bis din 29 martie 2013, se face următoarea rectificare:

- la cap. VI „Modalităţi de plată”, art. 8, īn loc de: „- tarif/dozare hemoglobina glicozilată: 19 lei, ... „se va citi: „- tarif/dozare hemoglobina glicozilată: 20 lei, ...”.