MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 678/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A I

Anul XXV - Nr. 678         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 5 noiembrie 2013

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

279. - Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2010 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Ordonanţă Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România şi de Ordonanţă Guvernului nr. 8/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

 

844. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2010 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Ordonanţă Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România şi de Ordonanţă Guvernului nr. 8/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizie nr. 344 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, astfel cum a fost completată de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile sănătăţii şi protecţiei sociale

 

HOTĂRĹRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

834. - Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind deschiderea şi condiţiile de funcţionare a Institutului Cultural Român în oraşul Moscova şi a Centrului Rus de Ştiinţă şi Cultură în oraşul Bucureşti, semnat la Moscova la 9 iulie 2013

 

Acord între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind deschiderea şi condiţiile de funcţionare a Institutului Cultural Român în oraşul Moscova şi a Centrului Rus de Ştiinţă şi Cultură în oraşul Bucureşti

 

ACTE ALE ORGANLELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

149. - Ordin privind structura organizatorică la nivelul Ministerului Afacerilor Interne în calitate de operator de program pentru domeniul de finanţare „Cooperare în spaţiul Schengen şi combaterea crimei organizate şi a infracţionalităţii transfrontaliere, inclusiv a traficului şi a grupurilor infracţionale itinerante” din Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009-2014

 

3.449. - Ordin privind sigiliile aplicate în cadrul activităţii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală

 

LEGI ŞI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2010 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România şi de Ordonanţa Guvernului nr. 8/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 17 din 28 iulie 2010 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România şi de Ordonanţa Guvernului nr. 8/2010pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, adoptată în temeiul art. 1 pct. VII din Legea nr. 138/2010 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 30 iulie 2010.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 31 octombrie 2013

Nr. 279.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2010 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România şi de Ordonanţa Guvernului nr. 8/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2010 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România şi de Ordonanţa Guvernului nr. 8/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

 

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 30 octombrie 2013

Nr. 844.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 344

din 24 septembrie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, astfel cum a fost completată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile sănătăţii şi protecţiei sociale

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, astfel cum a fost completată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile sănătăţii şi protecţiei sociale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Romastru Trading” - S. R. L. din Bucureşti în Dosarul nr. 6. 489/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 284D/2013.

La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, avocat Simona Neagu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, şi, pentru partea Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, consilier juridic Ionela Dina, cu delegaţie depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care arată că în materia taxei de clawback Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, iar în unele cauze procurorul de şedinţă a pus concluzii de admitere în raport cu art. 16 din Constituţia României.

Totodată, susţine că, astfel cum a menţionat şi instanţa de contencios constituţional în Decizia nr. 39 din 5 februarie 2013, contribuţia clawback este o taxă, iar cuantumul taxei clawback se stabileşte la sfârşitul trimestrului în raport cu „deficitul bugetar”.

Or, într-o atare situaţie, deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor nu pot previziona de la începutul trimestrului care este suma datorată, ceea ce are consecinţe negative în privinţa deciziilor de management asupra activităţii companiei.

Consideră că textul este neconstituţional în măsura în care cuantumul taxei clawback este calculată post factum, fiind determinată retroactiv pe baza unor valori care excedează controlului contribuabilului şi care depinde de valoarea totală a vânzărilor tuturor plătitorilor de contribuţie. O atare reglementare este lipsită de previzibilitate şi stabilitate. Totodată, depune note scrise.

Reprezentantul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate susţine că modalitatea de stabilire a taxei clawback a mai făcut obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

Totodată, arată că, în contextul măsurilor luate pentru suplimentarea surselor de venit la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, a fost instituită taxa clawback, măsura legislativă fiind justificată obiectiv de un scop legitim în considerarea unui interes major, respectiv pentru asigurarea accesului neîntrerupt al populaţiei la medicamente. De asemenea, depune note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, apreciind că textul criticat, raportat la argumentele autoarei prezentei excepţii de neconstituţionalitate, nu conţine fine de neconstituţionalitate. În acest sens arată că, astfel cum reiese şi din concluziile orale, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate invocă faptul că formula de calcul pentru contribuţia pe care o datorează cu titlu de taxă de clawback conţine elemente de referinţă care nu sunt previzibile.

Or, prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, astfel cum au fost modificate şi completate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011, conţin mai multe variabile, având în vedere elemente care ţin de dinamica socială, de fluxul consumului de medicamente etc. , fără a fi imprevizibile. Dimpotrivă, alta ar fi situaţia în ceea ce priveşte lipsa previzibilităţii dacă s-ar stabili la începutul trimestrului o anumită sumă de plată iar la sfârşitul acestuia s-ar constata că suma datorată ar fi, în realitate, cu mult mai mare.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 5 martie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 6. 489/2/2012, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, astfel cum a fost modificată şi completată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile sănătăţii şi protecţiei sociale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Romastru Trading” - S. R. L. din Bucureşti într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată, în esenţă, că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011 au reglementat în mod expres, dar neconstituţional, includerea taxei pe valoarea adăugată în baza de calcul a taxei de tip clawback instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, ceea ce conduce la o plată dublă către bugetul de stat pentru vânzarea aceloraşi produse şi la o îmbogăţire fără justă cauză a statului.

Totodată, taxa pe valoarea adăugată nu ar trebui supusă unei alte taxe sau inclusă în baza de calcul a altei taxe, întrucât această situaţie ar reprezenta aplicarea unei taxe la o altă taxă, ceea ce ar înfrânge principiile care guvernează întreaga materie fiscală la nivel comunitar.

Or, această modalitate de calcul a taxei de clawback, astfel cum a fost prevăzută de dispoziţiile criticate, este profund neconstituţională, aducând o vădită vătămare principiului constituţional al legalităţii, principiului priorităţii şi obligativităţii normelor de drept comunitar şi dreptului de proprietate privată.

Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate mai arată următoarele:

- Prin instituirea obligaţiei de plată a taxei clawback, deţinătorii de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor trebuie să plătească din propriul patrimoniu o sumă de bani deja achitată către bugetul de stat, ceea ce echivalează cu o micşorare nelegală a patrimoniului;

- Din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011 reiese că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 conţine anumite prevederi discriminatorii prin modul în care era prezentată formula de calcul a taxei clawback, ceea ce este contrar prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) , art. 47 alin. (1) şi art. 135 alin. (2) ;

- Modul în care a fost stabilită şi percepută taxa de clawback, chiar şi ulterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011, a generat numeroase probleme în practică, ceea ce a determinat legiuitorul să revină asupra formulei de calcul a taxei clawback, însă numai pentru viitor - „începând cu trimestrul IV al anului 2012”.

- Se permite, astfel, îmbogăţirea fără justă cauză a statului cu sumele colectate cu titlu de taxă de clawback pentru trimestrele I şi II ale anului 2012, „sume eronat calculate”.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal arată următoarele:

- Având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 39 din 5 februarie 2013 [prin care Curtea a admis excepţia şi a constatat că sintagma „care include şi taxa pe valoarea adăugată” din cuprinsul art. 31 alin. (5) al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, astfel cum a fost completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011, este neconstituţională], precum şi prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, instanţa nu mai poate sesiza Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei sub aspectul criticilor care vizează includerea taxei pe valoarea adăugată în baza de calcul a taxei clawback.

- Instanţa sesizează Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, astfel cum a fost completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011, prin prisma criticilor referitoare la încălcarea art. 16 alin. (1) , art. 47 alin. (1) şi art. 135 alin. (2) din Constituţie, invocate în raport de menţiunile din preambulul Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 110/2011.

- Faţă de acestea din urmă, instanţa apreciază că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, astfel cum a fost completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011, nu încalcă prevederile constituţionale invocate. Menţionează, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

- Se mai arată că, de fapt, criticile autoarei prezentei excepţii au în vedere modul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, astfel cum se arată în finalul notelor scrise, respectiv excepţia este invocată la sume eronat calculate, cu titlu de taxă de clawback, care permit îmbogăţirea fără justă cauză a statului, iar, în opinia instanţei, o eventuală aplicare eronată a prevederilor actului normativ cu privire la care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate nu constituie un argument în sensul că respectivul act normativ este contrar prevederilor constituţionale în raport de care excepţia a fost invocată.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul, în punctul său de vedere, arată următoarele:

- Argumentele invocate de autoarea prezentei excepţii în susţinerea criticii pornesc de la premisa că menţiunile justificative cuprinse în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011 atestă, de plano, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 conţine dispoziţii discriminatorii. Or, aceste menţiuni nu evidenţiază, în sine, existenţa unui regim care, sub aspectul cuantumului contribuţiei trimestriale calculate pe baza consumului aferent vânzărilor fiecărui plătitor al acestei contribuţii, ar contraveni principiului egalităţii, prevederilor referitoare la nivelul de trai sau celor privind obligaţiile statului de a asigura libertatea comerţului şi protecţia concurenţei loiale. Totodată, menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 1. 007 din 27 noiembrie 2012 şi Decizia nr. 52 din 12 februarie 2013.

- Din încheierea instanţei de judecată şi din cererea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate nu reiese faptul că aceasta ar fi contestat în faţa instanţei de contencios administrativ şi acte administrative cu caracter individual emise în aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011. Într-o asemenea situaţie, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, precum şi dispoziţiile art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor criticate devine inadmisibilă.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2) , ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 26 septembrie 2011, astfel cum a fost completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile sănătăţii şi protecţiei sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 7 decembrie 2011.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, art. 47 alin. (1) referitor la obligativitatea statului de a lua măsuri pentru dezvoltare economică şi de protecţie socială, art. 135 alin. (2) privind economia, bazată pe liberă iniţiativă şi concurenţă şi art. 148 alin. (2) referitor la prioritatea reglementărilor obligatorii ale Uniunii Europene.

De asemenea, este invocată Directiva 2006/112 CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, publicată în Jurnalul Oficial seria L nr. 347 din 11 decembrie 2006.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

I. Din notele autoarei prezentei excepţii de neconstituţionalitate reiese, pe de o parte, că aceasta vizează, în principal, dispoziţiile art. 31 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, astfel cum a fost completată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011, respectiv faptul că aceste prevederi cuprind în mod expres includerea taxei pe valoarea adăugată în formula de calcul a taxei clawback. Pe de altă parte, se critică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 prin prisma faptului că din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011 reiese că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 conţinea anumite prevederi discriminatorii prin modul în care era prezentată formula de calcul a taxei clawback, aspect care a generat numeroase probleme în practică. Totodată, se mai reţine că autoarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate este nemulţumită de modul de calcul al taxei clawback, întrucât acestea sunt „sume eronat calculate”.

II. Se observă că, deşi autoarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate în faţa instanţei de judecată ridică excepţia de neconstituţionalitate raportat la anumite critici şi prevederi constituţionale, respectiv la includerea taxei pe valoarea adăugată în formula de calcul a taxei de clawback, instanţa de judecată (Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal) nu sesizează instanţa de contencios constituţional cu privire la acestea, având în vedere faptul că, la momentul pronunţării încheierii de sesizare, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 39 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 20 februarie 2013, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „care include şi taxa pe valoarea adăugată”din cuprinsul art. 31 alin. (5) al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, astfel cum a fost completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011, este neconstituţională.

III. În ceea ce priveşte celelalte aspecte învederate de autoarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate, Curtea Observă că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 a mai fost supusă controlului de constituţionalitate, atât în forma sa iniţială, cât şi în forma modificată şi completată de actele normative ulterioare, Curtea statuând că, în ceea ce priveşte presupusa discriminare sau calcularea greşită a taxei de clawback, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. De referinţă, în acest sens, este Decizia nr. 1. 007 din 27 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 21 decembrie 2012, Decizia nr. 52 din 12 februarie 2013, sau Decizia nr. 263 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 10 iulie 2013.

Prin deciziile menţionate, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate. Pentru a ajunge la această soluţie, Curtea a întreprins o analiză minuţioasă a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 în ansamblul său, precum şi asupra textelor contestate efectiv, respectiv art. 1 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 în forma sa nemodificată, reţinând în esenţă următoarele:

1. Subiecţii obligaţi la plata taxei de clawback sunt circumscrişi în sfera deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor, care pot fi atât producătorii de medicamente (români sau străini) , cât şi comercianţii de medicamente (români sau străini) , dar numai pentru medicamentele comercializate care se plătesc din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, potrivit art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, neavând relevanţă dacă medicamentele comercializate sunt incluse în programele naţionale de sănătate ori folosite în tratamentul ambulatoriu prin farmaciile cu circuit deschis, potrivit art. 1 din ordonanţa de urgenţă.

2. În ce priveşte individualizarea concretă a medicamentelor comercializate pentru care se datorează taxa, Curtea a reţinut, potrivit art. 4 alin. (1) şi (2) din ordonanţa de urgenţă, că acestea figurează în lista pe care deţinătorii de autorizaţii de punere pe piaţă sunt obligaţi să o depună la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prevederilor ordonanţei de urgenţă.

3. În ce priveşte întinderea şi modul de calcul al taxei, Curtea a reţinut că aceasta este datorată trimestrial şi se raportează la consumul de medicamente comercializate aferent vânzărilor fiecărui plătitor prin aplicarea unui procent „p” asupra acestora, potrivit art. 3 din ordonanţa de urgenţă.

4. Având în vedere cele arătate, Curtea a constatat că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, şi în mod special ale art. 1 şi 3 vizau probleme ce ţin de modul de interpretare şi aplicare a legii la cauzele deduse judecăţii, aspect ce excedează competenţei instanţei de contencios constituţional, iar excepţia de neconstituţionalitate a fost respinsă ca inadmisibilă.

5. Dispoziţiile art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, în forma sa iniţială, aplicabile în anul 2011, nu prevedeau expressis verbis că în baza de calcul asupra căreia se aplică procentul „p” se include şi taxa pe valoarea adăugată, însă, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011 ce completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, respectiv prin introducerea art. 31, s-a prevăzut în mod expres că formula de calcul include şi taxa pe valoarea adăugată.

Prin urmare, în cazul notificărilor transmise de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate întemeiate pe dispoziţiile art. 3, şi nu pe art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, numai instanţele de judecată aveau competenţa legală să facă interpretarea şi aplicarea legii şi să stabilească în ce măsură, potrivit dispoziţiilor art. 3 din ordonanţa de urgenţă, procentul „p” urmează a fi aplicat şi asupra taxei pe valoarea adăugată.

6. Prin Decizia nr. 39 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 20 februarie 2013, Curtea, fiind sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, a declarat neconstituţională sintagma „care include şi taxa pe valoarea adăugată”, chiar dacă prin art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012, anterioară pronunţării acestei decizii, s-a prevăzut cu claritate că procentul „p” nu se mai aplică şi asupra taxei pe valoarea adăugată.

Prin aceeaşi decizie, analizând evoluţia prevederilor legale ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, Curtea a constatat că iniţial nu era prevăzut că procentul „p” se aplică şi asupra taxei pe valoarea adăugată; ulterior, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011 s-a prevăzut că „începând cu trimestrul I al anului 2012 contribuţia trimestrială (. . . ) se calculează astfel: [. . . ]”, iar „prin valoarea vânzărilor (. . . ) se înţelege valoarea medicamentelor suportate, potrivit legii, din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, care include şi taxa pe valoarea adăugată”, pentru ca apoi, potrivit ultimei completări apărute prin Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012, să fie clarificată această problemă, în sensul că în valoarea vânzărilor asupra căreia se aplică procentul „p” nu se include şi taxa pe valoarea adăugată, respectiv că, „începând cu trimestrul IV 2012, calculul contribuţiei trimestriale se realizează potrivit formulei prevăzute la art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 (. . . ) , unde CTt şi BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată (. . . ) „.

În tot acest interval, instanţele de judecata erau chemate să facă aplicarea prevederilor legale potrivit principiului tempus regit actum.

Cum, potrivit jurisprudenţei sale constante, forţa obligatorie ce însoţeşte dispozitivul se aplică şi considerentelor deciziilor Curţii Constituţionale, instanţele judecătoreşti urmează să aplice prevederile legale potrivit deciziilor Curţii Constituţionale, în sensul că în baza de calcul a taxei clawback nu se include şi taxa pe valoarea adăugată, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 263 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 10 iulie 2013.

7. Totodată, Curtea a reţinut, pe de o parte, că taxa de clawback este o taxă parafiscală, stabilită potrivit prevederilor art. 139 din Constituţie, în virtutea cărora „impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege”. Aşadar, taxele parafiscale reprezintă o categorie distinctă, specială, de venituri care sunt legal dirijate în beneficiul instituţiilor şi/sau organismelor cărora statui consideră oportun să le asigure realizarea, pe această cale, a unor venituri complementare.

Ca atare, este dreptul exclusiv al legiuitorului să stabilească plătitorii taxelor parafiscale, în speţă ai taxei de clawback, respectiv agenţii economici care sunt vizaţi în mod expres de reglementările Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011.

Pe de altă parte, Curtea a observat că prevederile criticate au fost edictate în virtutea prevederilor art. 61 din Constituţie, potrivit cărora „Parlamentul este [. . . ] unica autoritate legiuitoare a ţării”, coroborate cu cele ale art. 115 referitoare la delegarea legislativă, astfel încât modificarea, completarea ori abrogarea normelor juridice constituie atribuţii exclusive ale acestuia.

IV. În ceea ce priveşte consideraţiile autoarei excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la menţiunile cuprinse în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011, respectiv în expunerea de motive, Curtea reţine că acestea nu pot fi considerate veritabile critici de neconstituţionalitate, întrucât preambulul ordonanţei de urgenţă fundamentează îndeplinirea prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (4) şi (6) şi raţiunea care a stat la baza adoptării actului normativ pe calea delegării legislative.

V. Referitor la invocarea de către autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, în motivarea acesteia, a prevederilor Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, Curtea observă, pe de o parte, că acesta nu are incidenţă în cauză, întrucât includerea taxei pe valoarea adăugată în formula de calcul a taxei clawback a fost considerată neconstituţională prin decizia mai sus menţionată. Pe de altă parte, aceasta nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci de aplicare a legii, a cărei soluţionare revine judecătorului învestit cu soluţionarea litigiului în cadrul căruia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, sens în care este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu Decizia nr. 219 din 9 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 27 aprilie 2010.

VI. În ceea ce priveşte susţinerea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la cuantumul taxei clawback, care se stabileşte la sfârşitul trimestrului în raport de „deficitul bugetar”, Curtea reaminteşte că taxa clawback se calculează prin aplicarea unui procent „p” asupra valorii „consumului de medicamente” suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor (deţinător de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor) .

În această situaţie, deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor nu sunt dezavantajaţi, întrucât taxa clawback, respectiv contribuţia rezultată în urma aplicării procentul „p”, depinde de valoarea propriilor vânzări şi în funcţie de valoarea vânzărilor totale trimestriale de referinţă. Potrivit art. 31 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, „valoarea vânzărilor de medicamente totale trimestriale de referinţă, suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, este de 1. 425 milioane lei. (. . . ) . ”

VII. Având în vedere evoluţia legislativă în materia taxei clawback, precum şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv faptul că aspectele invocate de autoarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate au fost soluţionate prin numeroase decizii ale instanţei de contencios constituţional, critica de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, astfel cum a fost modificată şi completată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile sănătăţii şi protecţiei sociale, în raport cu criticile formulate, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE;

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială „Romastru Trading” - S. R. L. din Bucureşti în Dosarul nr. 6. 489/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, astfel cum a fost completată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile sănătăţii şi protecţiei sociale, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2013.

 

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind deschiderea şi condiţiile de funcţionare a Institutului Cultural Român în oraşul Moscova şi a Centrului Rus de Ştiinţă şi Cultură în oraşul Bucureşti, semnat la Moscova la 9 iulie 2013

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind deschiderea şi condiţiile de funcţionare a Institutului Cultural Român în oraşul Moscova şi a Centrului Rus de Ştiinţă şi Cultură în oraşul Bucureşti, semnat la Moscova la 9 iulie 2013.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Titus Corlăţean

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul afacerilor interne,

Radu Stroe

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

Ministrul culturii,

Daniel-Constantin Barbu

 

 

Bucureşti, 25 octombrie 2013

Nr. 834.

 

ANEXĂ

 

ACORD

între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind deschiderea şi condiţiile de funcţionare a Institutului Cultural Român în oraşul Moscova şi a Centrului Rus de Ştiinţă şi Cultură în oraşul Bucureşti

 

ACORD

între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind deschiderea şi condiţiile de funcţionare a Institutului Cultural Român în oraşul Moscova şi a Centrului Rus de Ştiinţă şi Cultură în oraşul Bucureşti

 

Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse, denumite în continuare părţi,

având în vedere interesul popoarelor României şi Federaţiei Ruse pentru cunoaşterea reciprocă a valorilor umane şi culturale, pentru păstrarea, îmbogăţirea reciprocă şi dezvoltarea relaţiilor tradiţionale dintre ele,

acordând o mare importanţă ridicării gradului de informare a opiniei publice privind evoluţia proceselor politice, economice, culturale, ştiinţifice şi educaţionale din România şi din Federaţia Rusă,

dorind să contribuie la dezvoltarea relaţiilor bilaterale umane, culturale, tehnico-ştiinţifice şi informaţionale, conducându-se după prevederile Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind cooperarea în domeniile culturii, ştiinţei şi educaţiei, semnat la Moscova la 27 septembrie 1993, au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

1. Partea română deschide în oraşul Moscova Institutul Cultural Român, denumit în continuare Institut, iar partea rusă deschide în oraşul Bucureşti Centrul Rus pentru Ştiinţă şi Cultură, denumit în continuare Centru.

2. Activitatea Institutului şi a Centrului se desfăşoară pe baza dispoziţiilor prezentului acord, a normelor dreptului internaţional şi conform legislaţiei statului de reşedinţă. În cazul României, legislaţia internă include de asemenea şi legislaţia Uniunii Europene.

3. Părţile pot, pe bază de înţelegere reciprocă, să deschidă institute şi centre în alte oraşe ale statului de reşedinţă, cu respectarea legislaţiei statului de reşedinţă.

 

ARTICOLUL 2

 

1. Institutul este subordonat Ministerului Afacerilor Externe al României şi Institutului Cultural Român din România, în conformitate cu legislaţia României.

2. Centrul îşi desfăşoară activitatea sub conducerea generală a şefului misiunii diplomatice a Federaţiei Ruse în România. Funcţionarea Centrului este realizată de către Agenţia Federală pentru Afaceri cu Comunitatea Statelor Independente, conaţionalii care locuiesc în străinătate şi pentru Colaborare Internaţională Umanitară.

 

ARTICOLUL 3

În scopul realizării activităţii lor, Institutul şi Centrul pot stabili relaţii directe cu ministerele, cu alte instituţii de stat, cu autorităţile locale, cu organizaţii neguvernamentale, cu persoane fizice şi juridice ale statului de reşedinţă.

 

ARTICOLUL 4

 

Principalele obiective ale Institutului şi Centrului sunt:

a) participarea la realizarea programelor de colaborare bilaterală în domeniile umanist, cultural şi tehnico-ştiinţific;

b) participarea la realizarea politicii statului lor, orientată către sprijinirea conaţionalilor din străinătate, în scopul asigurării drepturilor lor socio-culturale, educaţionale, sprijinirea consolidării lor, păstrării limbii materne, a specificului naţional - cultural, a dezvoltării pe toate planurile a relaţiilor organizaţiilor celor două state cu conaţionalii din străinătate şi uniunile acestora;

c) informarea opiniei publice a statului de reşedinţă cu privire la istoria şi cultura, la politica internă şi externă ale statului lor, la evenimentele ce au loc în viaţa socială şi economică;

d) acordarea de sprijin în stabilirea de contacte şi în extinderea colaborării dintre organizaţiile de creaţie, cultural - educaţionale, ştiinţifice şi profesionale ale celor două state;

e) acordarea de sprijin în studierea limbilor oficiale ale celor două state;

f) utilizarea posibilităţilor de informare ale Institutului şi Centrului în interesul creării de condiţii favorabile pentru extinderea colaborării tehnico-ştiinţifice şi culturale a celor două state;

g) sprijinirea stabilirii şi dezvoltării relaţiilor de parteneriat între oraşe şi unităţi administrativ-teritoriale ale României şi Federaţiei Ruse;

h) organizarea activităţii de informare şi promovare în domeniul culturii, ştiinţei şi tehnicii.

 

ARTICOLUL 5

 

1. Institutul şi Centrul, în conformitate cu atribuţiile ce le revin pe baza legislaţiei statului trimiţător şi cu obiectivele prezentului acord:

a) constituie bănci de date privind schimburile culturale, ştiinţifice şi educaţionale, organizează conferinţe, simpozioane, seminarii, consultări privind colaborarea internaţională în domeniile umanist, ştiinţific, cultural;

b) oferă servicii de informare şi consultare organizaţiilor interesate şi cetăţenilor statului de reşedinţă interesaţi în stabilirea de contacte cu organizaţii cultural-educaţionale, ştiinţifice, de învăţământ şi profesionale ale statelor lor;

c) desfăşoară o activitate de informare în domeniul cultural - educaţional în rândul conaţionalilor din statul de reşedinţă;

d) acordă sprijin în schimbul de grupuri profesionale;

e) sprijină organizarea de manifestări ale unor ansambluri artistice şi ale unor interpreţi individuali, artişti sau oameni de cultură, organizează vizionări de filme de televiziune şi de cinema;

f) organizează expoziţii de opere de artă, de carte, de fotografie, de creaţie populară şi altele;

g) înfiinţează consilii şi cluburi cu acces liber pentru diferite activităţi cu atragerea în activitatea lor a reprezentanţilor de vază ai societăţii civile şi a cercurilor de afaceri locale, a unor personalităţi remarcabile din domeniul ştiinţei, culturii şi mass - media;

h) organizează cursuri de studiere a limbii, culturii şi istoriei naţionale ale statului lor, acordă sprijin metodic cercetătorilor şi profesorilor de limbă şi literatură care lucrează în instituţiile de învăţământ şi cercetare ale statului de reşedinţă;

i) acordă sprijin în selectarea şi trimiterea la studii în statele lor, inclusiv cu acordarea de burse cetăţenilor statului de reşedinţă;

j) sprijină activitatea asociaţiilor şi cluburilor absolvenţilor de instituţii de învăţământ ale statului lor în statul de reşedinţă, contribuie la menţinerea legăturilor unor astfel de asociaţii şi cluburi cu aceste instituţii de învăţământ şi, de asemenea, organizează seminarii de ridicare a nivelului profesional pentru absolvenţii din rândul cetăţenilor statului de reşedinţă;

k) asigură servicii de bibliotecă şi alte servicii informaţionale pentru organizaţiile şi cetăţenii statului de reşedinţă;

l) colaborează cu asociaţiile şi societăţile de prietenie, cu instituţiile de învăţământ, culturale şi de cercetare ştiinţifică ale statului de reşedinţă, cu centrele de cultură şi informare din terţe state, dau în folosinţă temporară, cu titlu gratuit, o parte a spaţiilor ocupate pentru organizarea de activităţi în scopul realizării prezentului acord.

2. Institutul şi Centrul pot desfăşura şi alte tipuri de activităţi care să corespundă scopurilor prezentului acord, în conformitate cu legislaţia statului de reşedinţă.

3. Institutul şi Centrul pot desfăşura diferite acţiuni şi în afara sediilor lor, în conformitate cu legislaţia statului de reşedinţă.

 

ARTICOLUL 6

 

Fiecare parte recunoaşte Institutului sau Centrului celeilalte părţi dreptul de a îndeplini. În conformitate cu legislaţia statului de reşedinţă, acte juridice necesare pentru realizarea obiectivelor enumerate în articolul 4 al prezentului acord, respectiv:

a) să deschidă conturi bancare;

b) să încheie contracte;

c) să deţină ştampilă şi formulare-tipizate;

d) să intenteze procese în instanţă şi să participe la proceduri judiciare în calitate de reclamant sau pârât;

e) să exercite alte drepturi şi să îşi asume alte obligaţii necesare îndeplinirii obiectivelor stabilite în prezentul acord.

 

ARTICOLUL 7

 

Părţile asigură liberul acces al publicului la manifestările organizate de Institut şi Centru.

 

ARTICOLUL 8

 

Institutul şi Centrul nu au ca scop obţinerea de profit din desfăşurarea activităţii lor. În acelaşi timp, pentru acoperirea unei părţi din cheltuieli, acestea pot:

a) percepe o plată pentru participarea la manifestările pe care le organizează, pentru cursurile de limbă şi pentru alte tipuri de activităţi;

b) vinde publicaţii periodice, cataloage, afişe, programe, cărţi, tablouri şi reproduceri, materiale audio-video, precum şi materiale didactice, indiferent de modalitatea de înregistrare a informaţiei, alte obiecte care au tangenţă cu manifestările pe care le organizează, cu condiţia ca prin aceasta să nu fie încălcate normele activităţii comerciale, legislaţia fiscală şi vamală a statului de reşedinţă şi drepturile deţinătorilor de proprietate intelectuală;

c) avea în incintele Institutului sau Centrului librării, chioşcuri de suveniruri, cafenele şi cofetării, în conformitate cu legislaţia statului de reşedinţă.

 

ARTICOLUL 9

 

1. Părţile, conform legislaţiei statului de reşedinţă, se ajută una pe cealaltă în crearea condiţiilor necesare pentru funcţionarea Institutului şi Centrului şi realizarea activităţii lor.

2. Lucrările de proiectare, construcţie şi amenajare a clădirilor (localurilor) Institutului şi Centrului, după obţinerea aprobărilor necesare, se realizează de către partea trimiţătoare, în conformitate cu legislaţia statului de reşedinţă. În acest sens, funcţionarii împuterniciţi ai statului trimiţător au dreptul să desemneze independent antreprenorii pentru efectuarea lucrărilor respective.

 

ARTICOLUL 10

 

Regimul fiscal aplicabil Institutului şi Centrului, precum şi personalului Institutului şi Centrului este reglementat de legislaţia statului de reşedinţă şi de Convenţia între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Moscova la 27 septembrie 1993.

 

ARTICOLUL 11

 

Fiecare parte, pe baza principiului de reciprocitate, în conformitate cu legislaţia statului ei şi, în cazul României, cu legislaţia Uniunii Europene, scuteşte Institutul şi Centrul celeilalte părţi de plata taxelor vamale pentru bunurile importate temporar, cu obligaţia de a le exporta înapoi, cu condiţia ca acele bunuri să fie necesare Institutului şi Centrului pentru desfăşurarea activităţii sale în conformitate cu prezentul acord.

Bunurile importate temporar pot fi înstrăinate pe teritoriul statului de reşedinţă numai în condiţiile de achitare a taxelor vamale şi îndeplinirii altor cerinţe stabilite prin legislaţia statului de reşedinţă şi, în cazul României, în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene.

 

ARTICOLUL 12

 

1. Fiecare parte îşi rezolvă singură problemele de angajare a personalului Institutului sau Centrului său.

2. Personalul poate fi constituit din cetăţeni ai statului trimiţător, ai statului de reşedinţă sau ai unui stat terţ. În ultimul caz, numirea trebuie să fie convenită cu organele competente ale statului de reşedinţă şi se face în conformitate cu prevederile actelor normative care reglementează încadrarea în muncă pe teritoriul statului de reşedinţă.

3. Directorul şi directorul adjunct ai Institutului sau Centrului sunt numiţi de autorităţile statului părţii trimiţătoare menţionate la articolul 2 al prezentului acord şi beneficiază, pe bază de reciprocitate, de statut diplomatic. Părţile îşi notifică în mod corespunzător prin canalele diplomatice numirea şi statutul acestora.

4. Fiecare parte va notifica celeilalte părţi, pe canale diplomatice, membrii personalului trimişi sau angajaţi ai Institutului sau Centrului, precum şi despre începerea şi încetarea activităţii acestora.

 

ARTICOLUL 13

 

Fiecare parte, în conformitate cu legislaţia statului său şi cu principiul reciprocităţii, eliberează în cel mai scurt timp posibil vize de intrare pentru personalul detaşat al Institutului sau Centrului celeilalte părţi şi pentru membrii de familie ai acestora, care locuiesc împreună cu ei pe durata detaşării, precum şi, după caz, permise de şedere.

 

ARTICOLUL 14

 

1. Personalul Institutului sau Centrului, precum şi membrii de familie, care sunt cetăţeni ai statului trimiţător şi nu şi-au stabilit domiciliul pe teritoriul statului de reşedinţă, sunt supuşi legislaţiei statului trimiţător în materie de dreptul muncii.

2. Personalului Institutului sau Centrului, care nu se încadrează la situaţiile prevăzute la alineatul 1, îi sunt aplicabile prevederile legislaţiei statului de reşedinţă în materie de dreptul muncii.

 

ARTICOLUL 15

 

1. Fiecare parte, în conformitate cu legislaţia statului său, permite membrilor personalului Institutului sau Centrului statului trimiţător şi membrilor familiilor, care locuiesc împreună cu aceştia pe perioada mandatului de activitate în Institut ori Centru, importul temporar al bunurilor pentru uz personal şi familial, inclusiv bunurile necesare instalării, cu condiţia returnării acestora.

Pentru partea română, în ceea ce priveşte introducerea pe teritoriul României a bunurilor prevăzute la articolul 11 şi articolul 15 alineatul 1, prin import temporar se înţelege regimul de admitere temporară cu exonerare totală de taxe vamale potrivit legislaţiei Uniunii Europene.

2. Bunurile menţionate în prezentul articol pot fi înstrăinate pe teritoriul statului de reşedinţă numai cu condiţia plăţii taxelor vamale şi îndeplinirii cerinţelor stabilite prin legislaţia acestui stat.

3. Prevederile prezentului articol nu se aplică membrilor personalului Institutului sau Centrului care sunt cetăţeni ai statului de reşedinţă sau persoanelor care au reşedinţa permanentă pe teritoriul lui.

 

ARTICOLUL 16

 

Divergenţele ce pot apărea între părţi privind interpretarea şi aplicarea prezentului acord vor fi soluţionate pe calea negocierilor.

 

ARTICOLUL 17

 

1. Prezentul acord intră în vigoare la data primirii ultimei notificări scrise prin care părţile îşi comunică îndeplinirea procedurilor interne corespunzătoarei necesare pentru intrarea sa în vigoare.

2. Prezentul acord se încheie pe termen de 5 ani şi va fi prelungit în mod automat, pentru perioade succesive de câte 5 ani, dacă niciuna dintre părţi nu îl denunţă, în scris, cu cel puţin 6 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate.

 

Semnat la Moscova la data de 9 iulie 2013, în două exemplare originale, fiecare în limbile română şi rusă, ambele texte fiind egal autentice.

 

PENTRU GUVERNUL ROMÂNIEI

Titus Corlăţean,

ministrul afacerilor externe

PENTRU GUVERNUL FEDERAŢIEI RUSE

Serghei Lavrov,

ministrul afacerilor externe

 

ACTE ALE ORGANLELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

privind structura organizatorică la nivelul Ministerului Afacerilor Interne în calitate de operator de program pentru domeniul de finanţare „Cooperare în spaţiul Schengen şi combaterea crimei organizate şi a infracţionalităţii transfrontaliere, inclusiv a traficului şi a grupurilor infracţionale itinerante” din Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009-2014

 

Având în vedere atribuţiile stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2013 privind gestionarea financiară a fondurilor externe nerambursabile aferente Mecanismului financiar al Spaţiului Economic European 2009-2014 şi Mecanismului financiar norvegian 2009-2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 242/2013,

ţinând cont de obiectivul pregătirii şi implementării eficiente a programului pentru care Ministerul Afacerilor Interne este desemnat ca operator de program, în considerarea competenţelor sale,

în temeiul art. 9 alin. (1) pct. 1 lit. i) şi al art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2012 privind cadrul instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea asistenţei financiare acordate României prin Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European şi prin Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009-2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2013, al art. 20 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 7 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

 

CAPITOLUL I

Cadrul general

 

Art. 1. - Prin prezentul ordin se reglementează structura organizatorică la nivelul Ministerului Afacerilor Interne în calitate de operator de program pentru Programul RO 21 „Cooperare în spaţiul Schengen şi combaterea crimei organizate şi a infracţionalităţii transfrontaliere, inclusiv a traficului şi a grupurilor infracţionale itinerante” din cadrul Mecanismului financiar norvegian pe perioada de programare 2009-2014.

Art. 2. - Pentru scopurile prezentului ordin, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele înţelesuri:

a) domeniul de finanţare din responsabilitatea Ministerului Afacerilor Interne - domeniul de finanţare „Cooperare în spaţiul Schengen şi combaterea crimei organizate şi a infracţionalităţii transfrontaliere, inclusiv a traficului şi a grupurilor infracţionale itinerante” din Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009-2014, pentru care Ministerul Afacerilor Interne este desemnat „operator de program”, potrivit art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2012 privind cadrul instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea asistenţei financiare acordate României prin Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European şi prin Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009-2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2013;

b) Programul RO 21 - programul aferent domeniului de finanţare din responsabilitatea Ministerului Afacerilor Interne;

c) operator de program (OP) - Ministerul Afacerilor Interne în calitate de operator de program pentru Programul RO 21;

d) structuri desemnate - structurile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne desemnate să îndeplinească atribuţiile OP pentru Programul RO 21;

e) structuri de specialitate - structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, altele decât structurile desemnate şi structura de audit public intern;

f) autorităţile desemnate - instituţiile/autorităţile/organizaţiile definite şi/sau desemnate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2013, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2013 privind gestionarea financiară a fondurilor externe nerambursabile aferente Mecanismului financiar al Spaţiului Economic European 2009-2014 şi Mecanismului financiar norvegian 2009-2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 242/2013 şi prin Regulamentul de implementare a Mecanismului financiar norvegian 2009-2014;

g) reprezentantul operatorului de program (ROP) - secretarul de stat desemnat să reprezinte Ministerul Afacerilor Interne în raporturile juridice rezultate din calitatea de operator de program pentru domeniul de finanţare din responsabilitatea Ministerului Afacerilor Interne;

h) document extern - orice tip de document emis de OP către autorităţile desemnate, prin care sunt asumate angajamente şi obligaţii în numele OP;

i) angajamente legale pe program - contractele de finanţare a proiectelor sau alte acte juridice din care rezultă ori ar putea rezulta o obligaţie pe seama fondurilor publice aferente Programului RO 21 prevăzute în bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în calitate de ordonator principal de credite;

j) comisia de evaluare - comisia responsabilă de evaluarea şi selecţia propunerilor de proiecte.

Art. 3. - în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în calitate de OP pentru Programul RO 21, se stabileşte următorul sistem de competenţe generale:

a) secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul şi Guvernul este desemnat să reprezinte Ministerul Afacerilor Interne în raporturile juridice rezultate din calitatea de operator de program pentru domeniul de finanţare din responsabilitatea Ministerului Afacerilor Interne;

b) se deleagă calitatea de ordonator principal de credite secretarului de stat pentru relaţia cu Parlamentul şi Guvernul, pentru toate operaţiunile şi documentele privind Programul RO 21;

c) se desemnează Direcţia Schengen ca structură responsabilă de managementul general al Programului RO 21, denumită în continuare DS;

d) se desemnează Direcţia generală financiară ca structură responsabilă de managementul financiar al Programului RO 21, denumită în continuare DGF;

e) documentele externe se întocmesc de către structura desemnată, în raport cu atribuţiile stabilite prin prezentul ordin, se avizează de cealaltă structură desemnată şi se semnează de ROP;

f) structurile desemnate pot solicita structurilor de specialitate desemnarea unor reprezentanţi, precizări şi puncte de vedere în domeniile lor de competenţă;

g) structurile de specialitate pun în aplicare documentele aprobate de ROP, conform atribuţiilor stabilite prin reglementările naţionale aplicabile şi, la solicitarea structurilor desemnate, analizează şi avizează documentele emise de acestea;

h) auditul public intern se asigură de către structura de audit public intern a Ministerului Afacerilor Interne conform atribuţiilor stabilite prin reglementările naţionale aplicabile şi se exercită la nivelul promotorilor de proiecte şi al structurilor responsabile de managementul general şi financiar al programului.

 

CAPITOLUL II

Programarea şi aprobarea granturilor

 

Art. 4. - (1) DS este punctul de contact al OP în relaţia cu autorităţile naţionale şi externe şi asigură informarea şi transmiterea către DGF a tuturor documentelor privind Programul RO 21.

(2) DS şi DGF desemnează câte un reprezentant care să participe la reuniunile Comitetului de monitorizare, la solicitarea punctului naţional de contact.

(3) DS organizează şi conduce reuniunile Comitetului de cooperare aferent Programului RO 21,

(4) DS organizează activităţile de informare şi consultare pentru elaborarea şi revizuirea documentelor de programare.

(5) Documentele privind programarea, inclusiv revizuirile ulterioare, se elaborează de DS, se avizează de DGF şi se aprobă de ROP.

(6) Comisia de evaluare este desemnată prin dispoziţia ROP şi este formată din minimum 3 membri, inclusiv preşedintele. Preşedintele comisiei este desemnat din cadrul DS, iar membrii din cadrul DS şi DGF, precum şi, atunci când este cazul, din cadrul altor structuri de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne.

Art. 5. - (1) DS are următoarele atribuţii:

a) organizează selecţia de proiecte şi primeşte aplicaţiile de proiect;

b) realizează demersurile necesare pentru desemnarea comisiei de evaluare, asigură organizarea şedinţelor şi secretariatul comisiei de evaluare şi participă în cadrul comisiei de evaluare;

c) verifică dacă proiectele propuse contribuie la obiectivele globale, la rezultatele şi obiectivele specifice Programului RO 21;

d) verifică dacă proiectele propuse respectă regulamentul de implementare, Acordul de program şi legislaţia aplicabilă la nivel naţional, precum şi cea a Uniunii Europene aplicabilă;

e) verifică dacă cheltuielile prevăzute în propunerea de buget respectă criteriile administrative şi de eligibilitate stabilite prin Regulamentul de implementare a Mecanismului financiar norvegian 2009-2014;

f) evaluează proiectele, în scopul de a verifica calitatea şi contribuţia acestora la obiectivele Programului RO 21, precum şi conformitatea cu legislaţia Uniunii Europene şi naţională;

g) propune modelul de contract de finanţare a proiectului şi solicită avizul punctului naţional de contact;

h) iniţiază semnarea contractelor de finanţare a proiectului, în calitatea de compartiment de specialitate, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) DGF are următoarele atribuţii:

a) participă în cadrul comisiei de evaluare;

b) verifică dacă modelul contractului de finanţare al proiectului conţine dispoziţiile minime prevăzute în Regulamentul de implementare a Mecanismului financiar norvegian 2009-2014 şi avizează modelul de contract de finanţare a proiectului;

c) verifică dacă cheltuielile prevăzute în propunerea de buget respectă reglementările în domeniul finanţelor publice, fiscalitate şi contabilitate;

d) asigură verificarea operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv propriu, la nivelul OP, din punctul de vedere al legalităţii, regularităţii şi încadrării în limitele angajamentelor bugetare stabilite potrivit legii;

e) acordă viza de control financiar preventiv propriu pe contractele de finanţare a proiectelor.

(3) Angajamentele legale pe program se propun de DS, se vizează de control financiar preventiv propriu de DGF şi se semnează de ROP şi, când e cazul, de reprezentantul legal al promotorilor de proiecte.

 

CAPITOLUL III

Informarea şi publicitatea

 

Art. 6. - DS are următoarele atribuţii:

a) elaborează planul de comunicare aferent Programului RO 21;

b) organizează activităţile de informare referitoare la progresul Programului RO 21 şi al proiectelor sale;

c) asigură furnizarea datelor referitoare la proiecte şi introducerea datelor statistice referitoare la proiecte în vederea menţinerii bazei de date de raportare în conformitate cu manualul operatorului de program;

d) organizează activităţile de informare referitoare la progresul Programului RO 21 şi al proiectelor finanţate din acesta;

e) verifică dacă promotorii de proiecte îşi îndeplinesc obligaţiile ce le revin referitoare la informare şi publicitate în conformitate cu prevederile Regulamentului de implementare a Mecanismului financiar norvegian 2009-2014;

f) asigură transmiterea informaţiilor în format electronic, conform cerinţelor impuse de către Oficiul Mecanismului Financiar;

g) asigură transparenţa şi disponibilitatea documentelor a căror obligaţie de prezentare este menţionată în cuprinsul Regulamentului de implementare a Mecanismului financiar norvegian 2009-2014.

Art. 7. - DGF are următoarele atribuţii:

a) propune activităţi de comunicare şi avizează planul de comunicare;

b) participă la activităţile de informare referitoare la progresul Programului RO 21 şi al proiectelor sale;

c) furnizează informaţiile financiare pentru publicarea pe website-ul dedicat Programului RO 21;

d) comunică DS datele financiare referitoare la proiecte în vederea introducerii acestora în baza de date de raportare în conformitate cu manualul operatorului de program;

e) asigură transparenţa şi disponibilitatea documentelor a căror obligaţie de prezentare este menţionată în cuprinsul Regulamentului de implementare a Mecanismului financiar norvegian 2009-2014.

 

CAPITOLUL IV

Monitorizare şi control

 

Art. 8. - DS are următoarele atribuţii:

a) elaborează planurile anuale de monitorizare;

b) analizează şi centralizează informaţii privind progresul tehnic şi administrativ al proiectelor;

c) efectuează monitorizări anuale utilizând un eşantion reprezentativ de proiecte sau monitorizări anuale ale tuturor proiectelor, potrivit prevederilor acordurilor de implementare;

d) verifică atingerea rezultatelor pentru fiecare proiect în parte în conformitate cu Regulamentul de implementare a Mecanismului financiar norvegian 2009-2014, cu Acordul de program, cu legislaţia naţională şi cea a Uniunii Europene aplicabilă;

e) urmăreşte calitatea implementării Programului RO 21 şi verifică progresul proiectelor raportat la rezultatele aşteptate;

f) efectuează controale şi/sau verificări la faţa locului ale proiectelor pentru a se asigura că cheltuielile declarate de către promotorii de proiecte au fost efectiv efectuate şi sunt în conformitate cu reglementările aplicabile;

g) se asigură că legislaţia naţională şi a Uniunii Europene aplicabilă, inclusiv, dar nu limitat la legislaţia privind mediul, achiziţiile publice şi ajutorul de stat, este respectată;

h) verifică din punct de vedere tehnic şi administrativ dacă contribuţia financiară este utilizată exclusiv pentru scopul Programului RO 21 şi al proiectelor subsecvente, conform prevederilor stipulate în Acordul de program, şi dacă toate activele aferente Programului RO 21 sunt folosite numai pentru scopurile prevăzute în Acordul de program;

i) se asigură, pe baza datelor, informaţiilor şi stării de fapt prezentate şi asumate de promotorii de proiecte, de faptul că aceştia sunt pe deplin angajaţi şi capabili să implementeze proiectele.

Art. 9. - DGF are următoarele atribuţii:

a) avizează planurile anuale de monitorizare;

b) analizează şi centralizează informaţii privind progresul financiar al proiectelor, prin monitorizarea regulată a sumelor angajate şi plăţilor efectuate;

c) se asigură de existenţa unui sistem informatic pentru înregistrarea şi stocarea înregistrărilor contabile pe fiecare proiect din cadrul Programului RO 21 şi de colectarea informaţiilor aferente implementării necesare pentru managementul financiar, raportări, monitorizări, verificări, audituri şi evaluări;

d) efectuează verificări pentru a se asigura că promotorii de proiecte menţin fie un sistem contabil separat, fie o evidenţă contabilă adecvată pentru toate tranzacţiile aferente proiectelor;

e) efectuează controale şi/sau verificări la faţa locului ale proiectelor pentru a se asigura că cheltuielile declarate de către promotorii de proiecte au fost efectiv efectuate şi sunt în conformitate cu reglementările aplicabile.

 

CAPITOLUL V

Managementul financiar

 

Art. 10. - DS are următoarele atribuţii:

a) primeşte şi verifică cheltuielile declarate de promotorii de proiecte în rapoartele intermediare şi finale;

b) primeşte şi verifică, în calitate de compartiment de specialitate, cererile de plată aferente avansului, plăţilor intermediare şi finale, transmise de promotorii de proiecte, conform atribuţiilor prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

c) efectuează operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor pentru tipurile de asistenţă financiară nerambursabilă aferente Programului RO 21;

d) elaborează notele de autorizare a plăţii sumei solicitate de promotorii de proiecte;

e) transmite promotorilor de proiecte notele de autorizare a plăţii aprobate de ROP.

Art. 11. - DGF are următoarele atribuţii:

a) deschide şi utilizează un cont bancar pentru operaţiuni în euro, purtător de dobândă, dedicat exclusiv primirii grantului şi efectuării de cheltuieli aferente Programului RO 21 din aceste sume;

b) deschide şi utilizează un cont în euro, dedicat gestionării costurilor de management;

c) raportează şi virează dobânda aferentă sumelor reprezentând grantul, acumulată în contul prevăzut la lit. a) ;

d) deschide şi utilizează conturi bancare şi de trezorerie purtătoare de dobândă pentru derularea operaţiunilor financiare în lei aferente Programului RO 21;

e) efectuează pe parcursul exerciţiului bugetar, cu aprobarea ordonatorului principal de credite, virări de credite de la acelaşi titlu sau de la alte titluri ori capitole de cheltuieli, în condiţiile legii, astfel încât să se asigure sumele prevăzute la art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 242/2013;

f) efectuează pe parcursul exerciţiului bugetar, cu aprobarea ordonatorului principal de credite, virările de credite şi redistribuirile de fonduri între proiecte, autorizate de promotorii de proiecte, conform prevederilor art. 9 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 242/2013;

g) verifică operaţiunile specifice angajării şi ordonanţării cheltuielilor şi completează documentele aferente cu informaţiile din responsabilitatea compartimentului de contabilitate;

h) propune spre aprobare ordonatorului principal de credite documentele specifice angajării şi ordonanţării cheltuielilor la nivelul OP;

i) verifică notele de autorizare a plăţii sumei solicitate de promotorii de proiecte;

j) organizează evidenţa contabilă a angajamentelor bugetare şi legale;

k) asigură verificarea operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv propriu, la nivelul OP, din punctul de vedere al legalităţii, regularităţii şi încadrării în limitele angajamentelor bugetare stabilite potrivit legii;

l) acordă viza de control financiar preventiv propriu pe toate operaţiunile supuse controlului financiar preventiv propriu, la nivelul OP;

m) transferă sumele cuvenite promotorilor de proiecte;

n) efectuează plăţile şi transferurile aferente operaţiunilor Programului RO 21.

 

CAPITOLUL VI

Raportare

 

Art. 12. - DS are următoarele atribuţii:

a) este punctul de contact al OP în relaţia cu autorităţile naţionale şi externe;

b) analizează, verifică şi centralizează raportările tehnice periodice transmise de promotorii de proiecte şi completează partea descriptivă a rapoartelor financiare intermediare;

c) elaborează şi transmite DGF spre avizare rapoartele anuale şi raportul final ale Programului RO 21, cu excepţia anexei financiare;

d) propune ROP aprobarea rapoartelor financiare intermediare, rapoartelor anuale şi raportului final şi, după aprobare, le transmite autorităţii desemnate conform prevederilor legale aplicabile.

Art. 13. - DGF are următoarele atribuţii:

a) analizează, verifică şi centralizează raportările financiare periodice transmise de promotorii de proiecte;

b) transmite DS spre informare raportările financiare periodice verificate şi acceptate;

c) analizează, verifică şi avizează rapoartele anuale şi raportul final, transmise de DS;

d) pe baza informaţiilor furnizate de DS şi promotorii de proiecte, elaborează rapoartele financiare intermediare, pe care le transmite spre avizare DS;

e) se asigură că autoritatea de certificare primeşte toate informaţiile necesare aferente procedurilor şi verificărilor efectuate referitoare la cheltuielile supuse certificării;

f) transmite către autoritatea de certificare estimările aplicaţiilor de plată, pe baza informaţiilor provenite de la promotorii de proiecte;

g) comunică lunar Ministerului Finanţelor Publice virările şi redistribuirile de credite efectuate;

h) elaborează şi transmite DS anexa financiară la raportul final al Programului RO 21.

 

CAPITOLUL VII

Evaluare

 

Art. 14. - Structurile desemnate şi promotorii de proiecte transmit informaţiile şi documentele solicitate de evaluatorii independenţi pentru îndeplinirea cerinţelor de evaluare a Programului RO 21, astfel cum sunt stabilite prin Regulamentul de implementare a Mecanismului financiar norvegian 2009-2014.

 

CAPITOLUL VIII

Nereguli

 

Art. 15. - Structurile desemnate implementează toate măsurile necesare şi adecvate pentru prevenirea neregulilor, în conformitate cu obligaţiile şi atribuţiile stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 16. - (1) Activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/corecţiilor financiare se efectuează prin echipe de control, formate din reprezentanţi din cadrul structurilor desemnate.

(2) Componenţa nominală a echipelor de control, durata, mandatul şi structura/structurile verificate se stabilesc prin dispoziţii ale ROP.

(3) Echipa de control elaborează procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare sau nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare, care se avizează de către structurile desemnate şi se aprobă de către ROP.

Art. 17. - DGF are următoarele atribuţii:

a) activitatea de recuperare a creanţelor bugetare rezultate din nereguli;

b) activitatea de monitorizare a stingerii creanţelor bugetare rezultate din nereguli;

c) înregistrarea şi evidenţa informaţiilor în Registrul neregulilor şi în Registrul debitorilor;

d) desemnarea ofiţerului de nereguli pe program, responsabil de activitatea de înregistrare, monitorizare şi raportare a neregulilor;

e) raportarea către autoritatea desemnată a tuturor suspiciunilor de nereguli, neregulilor constatate şi măsurilor întreprinse pentru recuperarea sumelor afectate de nereguli, precum şi recuperarea acestora, conform reglementărilor legale aplicabile.

 

CAPITOLUL IX

Proceduri

 

Art. 18. - Modul de realizare a activităţilor din responsabilitatea OP, etapele şi verificările efectuate de DS şi DGF se stabilesc prin proceduri comune aprobate de ROP.

Art. 19. - în aplicarea prezentului ordin, DS şi DGF emit precizări şi instrucţiuni comune.

 

CAPITOLUL X

Dispoziţii finale

 

Art. 20. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul afacerilor interne,

Radu Stroe

 

Bucureşti, 28 octombrie 2013

Nr. 149.

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

privind sigiliile aplicate în cadrul activităţii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală

 

Având în vedere:

- art. 7 lit. D şi anexa nr. 5 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;

- art. 6 alin. (2) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative;

- cap. III şi cap. IV art. 23 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice,

în temeiul art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013,

preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Pentru desfăşurarea activităţii, personalul din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care ocupă funcţia publică de inspector antifraudă, având în vedere dispoziţiile art. 6 alin. (2) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi art. 7 lit. D şi anexa nr. 5 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, se vor utiliza sigilii personalizate.

(2) Modelul sigiliului este prezentat în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Personalul cu atribuţii în domeniul prevenirii, descoperirii şi combaterii evaziunii fiscale şi a fraudei fiscale şi vamale cuprinde inspectori antifraudă ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - Direcţia generală antifraudă fiscală, învestiţi cu exerciţiul autorităţii publice.

Art. 3. - Sigiliile vor fi înseriate şi vor purta în mod obligatoriu stema României.

Art. 4. - (1) Eliberarea şi utilizarea sigiliilor vor fi consemnate într-o evidenţă nominală condusă la nivelul conducătorului activităţii de antifraudă fiscală.

(2) Modelul evidenţei nominale este prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(3) Inspectorul general şi inspectorii generali adjuncţi care conduc structurile regionale de antifraudă fiscală vor desemna câte o persoană care va ţine evidenţa sigiliilor şi va consemna acest fapt în formularul prevăzut la alin. (2) .

(4) Eliberarea sigiliilor se va face din dispoziţia inspectorului general antifraudă fiscală.

(5) În urma desigilării, sigiliile utilizate vor fi reţinute de organele de antifraudă fiscală, în vederea predării organului emitent pentru operare în evidenţa prevăzută la alin. (2) .

(6) Sigiliile neutilizate vor fi predate de personalul structurii antifraudă fiscală. În vederea operării în evidenta prevăzută la alin. (2) .

(7) Pierderea sau furtul sigiliului se publică în presă şi se anunţă direcţia emitentă în termen de 48 de ore, în vederea consemnării în evidenţa prevăzută la alin. (2) .

(8) Personalul care îşi încetează activitatea de antifraudă fiscală prin transfer, demisie, promovare temporară sau alte modalităţi prevăzute de reglementările legale în vigoare va preda sigiliile neutilizate la organul care le-a eliberat, în vederea consemnării în evidenţa prevăzută la alin. (2) .

Art. 5. - Sigiliile personalizate pentru activitatea Direcţiei generale antifraudă fiscală se vor executa de Regia Autonomă „Monetăria Statului”.

Art. 6. - Direcţia generală antifraudă fiscală, Direcţia generată de investiţii, achiziţii publice şi servicii interne; Direcţia generală de buget şi contabilitate din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

Constantin Mihail

 

Bucureşti, 1 noiembrie 2013

Nr. 3. 449.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

Model sigiliu

 

 

Caracteristicile sigiliului:

1. pe faţă - ROMÂNIA/ANAF/ANTIFRAUDĂ/XXXXXX - numărul sigiliului;

2. pe verso - stema României.

 

ANEXA Nr. 2

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

DIRECŢIA GENERALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ

 

Situaţia nominală privind eliberarea şi utilizarea sigiliilor

 

Nr. crt.

Numele, prenumele şi funcţia persoanei care ridică sigiliile

Nr. de legitimaţie de antifraudă fiscală

Primirea sigiliilor de către organele antifraudă

Primirea sigiliilor de către organul antifraudă emitent

Data

Nr. de identificare a sigiliului

Semnătura

Data

Nr. de identificare a sigiliului utilizat

Nr. /data/ tip act de control

Numele şi prenumele persoanelor din echipa de control

Nr. de identificare a sigiliului neutilizat

Semnătura

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

(8)

(9)

(10)

(11)

(12)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Modalitatea de completare

1. La eliberarea spre utilizare a sigiliilor, persoana desemnată să ţină evidenţa nominală va completa coloanele 1-5, iar persoana care ridică sigiliile va semna pentru primire în coloana 6.

2. La returnarea sigiliilor utilizate se vor completa, în continuare, coloanele 7, 8, 9 şi 10, iar persoana care predă sigiliile va semna de predare în coloana 12.

3. La returnarea sigiliilor neutilizate se vor completa, în continuare, coloanele 7 şi 11, iar persoana care predă sigiliile va semna de predare în coloana 12.

4. Pentru fiecare sigiliu se va completa un rând din situaţie, respectiv se va aloca un număr curent.

5. Căsuţele rămase necompletate după predarea sigiliului utilizat sau neutilizat, după caz, vor fi barate cu o linie orizontală.

Caracteristicile de tipizare şi arhivare

1. Se va tipări pe coală de hârtie format A3.

2. Se va îndosaria în volume de 50 de file tipărite faţă/verso.

3. Se va înregistra în evidenţa intrări/ieşiri a Direcţiei generale antifraudă fiscală.

4. După completarea fiecărei file se va semna de către inspectorul general adjunct, consemnându-se data.

Exemplu de completare

1. Primirea sigiliului cu nr. 123456 în data de 1 noiembrie 2013 de către organul de antifraudă fiscală Y. Y. , având numărul de legitimaţie de antifraudă fiscală 0000, eliberată de ANAF - DGAF.

 

AGENŢIA NAŢIONALA DE ADMINISTRARE FISCALĂ

DIRECŢIA GENERALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ

 

Situaţia nominală privind eliberarea şi utilizarea sigiliilor

 

Nr. crt.

Numele, prenumele şi funcţia persoanei care ridică sigiliile

Nr. de legitimaţie
de antifraudă fiscală

Primirea sigiliilor de către organele antifraudă

Primirea sigiliilor de către organul antifraudă emitent

Data

Nr. de identificare a sigiliului

Semnătura

Data

Nr. de identificare a sigiliului utilizat

Nr. /data/ tip act de control

Numele şi prenumele persoanelor din echipa de control

Nr. de identificare a sigiliului neutilizat

Semnătura

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

(8)

(9)

(10)

(11)

(12)

1

Y. Y.

0000

1. 11. 2013

123456

Semnat de organul de antifraudă

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2. Predarea sigiliului menţionat la pct. 1, neutilizat, la data de 30 noiembrie 2013

 

Nr. crt.

Numele, prenumele şi funcţia persoanei care ridică sigiliile

Nr. de legitimaţie de antifraudă fiscală

Primirea sigiliilor de către organele antifraudă

Primirea sigiliilor de către organul antifraudă emitent

Data

Nr. de identificare a sigiliului

Semnătura

Data

Nr. de identificare a sigiliului utilizat

Nr. /data/ tip act de control

Numele şi prenumele persoanelor din echipa de control

Nr. de identificare a sigiliului neutilizat

Semnătura

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

(8)

(9)

(10)

(11)

(12)

1

Y. Y.

0000

1. 11. 2013

123456

Semnat de organul de antifraudă

30. 11. 2013

 

 

 

123456

Semnat de organul de antifraudă

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3. Predarea sigiliului menţionat la pct. 1, utilizat, la data de 30 noiembrie 2013

 

Nr. crt.

Numele, prenumele şi funcţia persoanei care ridică sigiliile

Nr. de legitimaţie de antifraudă fiscală

Primirea sigiliilor de către organele antifraudă

Primirea sigiliilor de către organul antifraudă emitent

Data

Nr. de identificare a sigiliului

Semnătura

Data

Nr. de identificare a sigiliului utilizat

Nr. /data/ tip act de control

Numele şi prenumele persoanelor din echipa de control

Nr. de identificare a sigiliului neutilizat

Semnătura

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

(8)

(9)

(10)

(11)

(12)

1

Y. Y.

0000

1. 11. 2013

123456

Semnat de organul de antifraudă

30. 11. 2013

123456

111/ 29. 11. 201 3 P. V. . . .

Ion Ion

Marin Ion

 

Semnat de organul de antifraudă