MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 706/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 706         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 18 noiembrie 2013

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

301. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2013 pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale

 

884. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2013 pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale

 

302. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2013 privind unele măsuri pentru reorganizarea prin divizare parţială a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin şi înfiinţarea Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară – RATEN

 

885. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2013 privind unele măsuri pentru reorganizarea prin divizare parţială a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin şi înfiinţarea Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară – RATEN

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 362 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. 1 şi art. 129 alin. 2 teza întâi din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 406 din 8 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

878. - Hotărâre privind actualizarea datelor din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, pentru un imobil aflat în domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

251. - Ordin al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale pentru conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor ofiţeri

 

252. - Ordin al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale pentru conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor maiştri militari şi subofiţeri

 

361. - Ordin al directorului Serviciului Român de Informaţii privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor ofiţeri din Serviciul Român de Informaţii

 

362. - Ordin al directorului Serviciului Român de Informaţii privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor maiştri militari şi subofiţeri din Serviciul Român de Informaţii

 

2.847/C. - Ordin al ministrului justiţiei privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiţeri

 

2.848/C. - Ordin al ministrului justiţiei privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maiştri militari şi subofiţeri

 

3.358/1.854. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, şi al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, pentru modificarea anexei la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, şi al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 246/248/2013 privind aprobarea nivelului maxim al cheltuielilor de personal aferent bugetului general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale pentru anul 2013, pe judeţe şi municipiul Bucureşti

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

34. - Circulară privind lansarea în circuitul numismatic a setului de monetărie dedicat aniversării a 200 de ani de la înfiinţarea, la Iaşi, a Şcolii de inginerie de către Gheorghe Asachi (astăzi Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi*)

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2013 pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 61 din 12 iunie 2013 pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 18 iunie 2013.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale ari. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENTIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 15 noiembrie 2013.

Nr. 301.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2013 pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2013 pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 15 noiembrie 2013.

Nr. 884.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2013 privind unele măsuri pentru reorganizarea prin divizare parţială a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin şi înfiinţarea Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară - RATEN

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54 din 29 mai 2013 privind unele măsuri pentru reorganizarea prin divizare parţială a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin şi înfiinţarea Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară - RATEN, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 20 iunie 2013.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale ari. 76 alin, (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENTIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 15 noiembrie 2013.

Nr. 302.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2013 privind unele măsuri pentru reorganizarea prin divizare parţială a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin şi înfiinţarea Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară - RATEN

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2013 privind unele măsuri pentru reorganizarea prin divizare parţială a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin şi înfiinţarea Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară - RATEN şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficia! al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 15 noiembrie 2013.

Nr. 885.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 362

din 24 septembrie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. 1 şi art. 129 alin. 2 teza întâi din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Vaier Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 şi art. 129 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Vasile Hrestic în Dosarul nr. 29.715/245/2012 al Judecătoriei Iaşi - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.604D/2012.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât autorul acesteia este nemulţumit, în realitate, de modul de interpretare şi aplicare a legii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin încheierea din 18 decembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 29.715/245/2012, Judecătoria Iaşi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 şi art. 129 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Excepţia a fost ridicată de Vasile Hrestic cu ocazia soluţionării unei cauze penale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 64 alin. 1 din Codul de procedură penală, care enumera fotografiile printre mijloacele de probă, încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, şi ale alin. (2) potrivit căruia „Nimeni nu este mai presus de lege”, ale art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie şi ale art. 23 alin. (1) referitor la inviolabilitatea libertăţii individuale şi a siguranţei persoanei, întrucât reglementarea posibilităţii ca o persoană să fie recunoscută după fotografii şi ca organul de urmărire penală să întocmească un proces-verbal de recunoaştere după fotografii, în baza căruia să se dispună arestarea, inculparea sau condamnarea acelei persoane, reprezintă un amestec nepermis al autorităţilor, în speţă al organelor de urmărire penală, şi duce la discriminări şi la abuz de drept. Mai arată că, referitor la fotografii, Codul de procedură penală nu mai cuprinde alte dispoziţii, aşa cum se întâmplă în cazul celorlalte mijloace de probă reglementate de textul de lege criticat, fotografiile nefiind în corelaţie cu nicio altă prevedere în materie de mijloace de probă.

De asemenea, autorul excepţiei susţine că sintagma „afară de cazul când aceasta nu este posibil” din cuprinsul art. 125 alin. 2 teza întâi din Codul de procedură penală, care reglementează prezenţa martorilor asistenţi la efectuarea cercetării la faţa locului, aduce atingere prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (2) potrivit cărora „Nimeni nu este mai presus de lege”, ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi ale art. 23 alin. (1) referitor la inviolabilitatea libertăţii individuale şi a siguranţei persoanei, deoarece condiţionează activitatea de cercetare penală de un paradox şi modifică percepţia organelor de urmărire penală, făcând ca acestea să fie mai presus de lege şi să încalce flagrant libertatea individuală şi siguranţa persoanei. În acest sens arată că, potrivit art. 92 din Codul de procedură penală, când legea prevede că la efectuarea unui act procedural este necesară prezenţa unor martori asistenţi, numărul acestora trebuie să fie de cel puţin doi. Or, art. 129 alin. 2 din Codul de procedură penală nu explică care sunt cazurile în care nu este posibilă prezenţa a cel puţin doi martori asistenţi, nesocotind, astfel, o prevedere imperativă a legii. Totodată, susţine că procesul-verbal de cercetare la faţa locului întocmit de organul de urmărire penală în prezenţa unui singur martor asistent nu poate fi atacat ca fiind nelegal, chiar dacă produce o vătămare unei persoane, întrucât atât organul de urmărire penală, cât şi instanţa de judecată consideră actul perfect legal, conform art. 129 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Judecătoria Iaşi - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu aduc nicio atingere prevederilor din Constituţie invocate de autorul excepţiei. În acest sens, arată că reglementarea mijloacelor de probă şi a regimului juridic aplicabil acestora este atributul exclusiv al legiuitorului. Consideră că fotografiile - de exemplu, cele făcute cu ocazia încarcerării persoanei arestate sau condamnate, fotografiile pentru cărţile de identitate sau prin care se poate face o legătură între persoana cercetată şi alte persoane, fotografiile care există sau care sunt efectuate în activitatea operativă a organelor de urmărire penală - pot contribui la aflarea adevărului într-o cauză penală, la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o sau la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei, deoarece imaginile realizate prin fotografii sunt mult mai exacte şi mai concludente decât orice descriere care s-ar putea face despre o persoană, obiect sau cadru spaţial. Astfel, nu se aduce, în niciun mod, atingere dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei, întrucât, atunci când veridicitatea fotografiilor este contestată, acestea pot fi supuse unei expertize tehnice, care să confirme sau să infirme realitatea imaginii, concluzie de natură să formeze sau nu convingerea că aceasta reflectă adevărul, în acord cu dispoziţiile art. 1 şi 3 din Codul de procedură penală. Totodată, instanţa opinează în sensul că nici sintagma „arară de cazul când aceasta nu este posibil” din art. 129 alin. 2 din Codul de procedură penală nu este contrară dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei, întrucât se pot ivi diverse situaţii practice, când, din cauze obiective, nu pot fi prezenţi martori care să asiste la cercetarea la faţa locului efectuată de organul de urmărire penală.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Totodată, arată că autorul nu critică textele de lege supuse controlului pentru conţinutul acestora, ci pentru ceea ce, în opinia sa, lipseşte din aceste texte, problemă ce ţine de procesul de legiferare, şi nu de controlul de constituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 64 şi art. 129 alin. 2 din Codul de procedură penală. Din notele scrise ale autorului excepţiei, depuse în motivarea criticii, reiese însă că aceasta priveşte doar dispoziţiile art. 64 alin. 1 şi ale art. 129 alin. 2 teza întâi din Codul de procedură penală. Prin urmare, Curtea se va pronunţa numai asupra acestor dispoziţii de lege, care au următorul cuprins:

- Art. 64 alin. 1: „Mijloacele de probă prin care se constată elementele de fapt ce pot servi ca probă sunt: declaraţiile învinuitului sau ale inculpatului, declaraţiile părţii vătămate, ale părţii civile şi ale părţii responsabile civilmente, declaraţiile martorilor, înscrisurile, înregistrările audio sau video, fotografiile, mijloacele materiale de probă, constatările tehnico-ştiinţifice, constatările medico-legale şi expertizele.”;

- Art. 129 alin. 2 teza întâi: „Organul de urmărire penală efectuează cercetarea la faţa locului în prezenţa martorilor asistenţi, afară de cazul când aceasta nu este posibil.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, şi ale alin, (2) potrivit căruia „Nimeni nu este mai presus de lege”, ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi ale art. 23 alin. (1) referitor la inviolabilitatea libertăţii individuale şi a siguranţei persoanei.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei este nemulţumit, în realitate, de modul de interpretare şi aplicare de către organul de urmărire penală a dispoziţiilor art. 64 alin. 1 şi ale art. 129 alin. 2 teza întâi din Codul de procedură penală. Eventualele greşeli de aplicare a legii nu pot constitui, însă, motive de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate şi, prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.

Totodată, autorul excepţiei solicită completarea dispoziţiilor art. 129 alin. 2 teza întâi din Codul de procedură penală, în sensul prevederii cazurilor în care este permisă lipsa martorilor asistenţi de la efectuarea cercetării la faţa locului. O asemenea solicitare nu intră, însă, în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

În fine, autorul excepţiei invocă contradicţia dintre dispoziţiile art. 129 alin. 2 teza întâi din Codul de procedură penală şi cele ale art. 92 din acelaşi cod. O asemenea critică nu poate fi, însă, nici ea reţinută, întrucât examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu prevederi din Constituţie sau din actele internaţionale la care România este parte, iar nu compararea dispoziţiilor mai multor legi între ele şi nici coroborarea lor sau posibilele contradicţii din cadrul legislaţiei interne.

Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. 1 şi art. 129 alin. 2 teza întâi din Codul de procedură penală este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. 1 şi ale art. 129 alin. 2 teza întâi din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Vasile Hrestic în Dosarul nr. 29.715/245/2012 al Judecătoriei Iaşi - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Iaşi - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 406

din 8 octombrie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Vaier Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Comercială Livio Prodilin - S.R.L. din Sânnicolau Mare în Dosarul nr. 496/295/2007/a1 al Judecătoriei Sânnicolau Mare si care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 373D/2013.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, deoarece Curtea Constituţională nu se poate pronunţa asupra modului de aplicare a dispoziţiilor legale criticate şi, în subsidiar, ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a instanţei de contencios constituţional.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 12 octombrie 2007 (şi transmisă Curţii Constituţionale cu adresa emisă la data de 31 mai 2013), pronunţată în Dosarul nr. 496/295/2007/a1, Judecătoria Sânnicolau Mare a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Comercială Livio Prodilin - S.R.L. din Sânnicolau Mare în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei plângeri contravenţionale formulate împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei din 16 noiembrie 2006.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la prezumţia de nevinovăţie, precum şi dreptul la un proces echitabil consacrat de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţii» fundamentale, deoarece contravenientul este pus în faţa un verdict de vinovăţie indiferent de împrejurările în care s-săvârşit contravenţia. În acest sens arată că a achitat tariful c utilizare a reţelei de drumuri naţionale, dar la un control efectuat de reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. s-a constatat că acesta este inferior tarifelor prevăzute pentru categoria autovehiculul utilizat. În această situaţie, lipsa vinovăţiei, invocată în cadrul contestaţiei procesului-verbal de constatare a contravenţiei, este „blocată” de art. 7 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/20C din a cărui interpretare rezultă că persoana care nu deţine un t de rovinietă corespunzător este vinovată definitiv.

Judecătoria Sânnicolau Mare opinează că excepţia c neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea c sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere a Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-exprima punctele de vedere asupra excepţiei c neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece Curtea Constituţională nu ai competenţa de a se pronunţa asupra modalităţii de interpretai şi de aplicare a textului criticat într-un litigiu de drept comun.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vede asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluzii procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederi Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legii nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

În ceea ce priveşte obiectul excepţiei de neconstituţionalitate Curtea va stabili asupra cărei redactări a textelor de lege urmează să exercite controlul de constituţionalitate: asupra cel pe care acestea o aveau la data la care autorul excepţiei săvârşit contravenţia, respectiv 16 noiembrie 2006, sau asupra celei pe care o au în prezent, ca urmare a modificării lor prin art. I pct. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2010, publicată Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 30 ianuarie 2010.

Sub acest aspect, Curtea reţine că în cauză este aplicabila Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, prin care s-a stabilit sintagma „în vigoare” din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. ( din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care; interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Aceasta, deoarece, deşi textele de lege vizate în prezenta cauză nu au ieşit din vigoare, ci au fost doar modificate, în cauză nu este incidenţă Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. III din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, prin care s-a stabilit că „în cazul în care, după invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate în faţa instanţelor judecătoreşti, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluţia legislativă din legea sau ordonanţa modificată este, în principiu, aceeaşi cu cea dinaintea modificării”. Or, în speţa de faţă, Curtea reţine că, din perspectiva criticilor formulate referitoare la tipul rovinietei, soluţia legislativă conţinută în textele de lege în discuţie este diferită de cea iniţială, modificarea operată prin ordonanţa menţionată făcând trimitere numai la rovinietă valabilă.

Aşadar, obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, în forma existentă la data săvârşirii contravenţiei, adică aşa cum a fost modificat şi completat prin art. unic pct. 5 din Legea nr. 415/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.002 din 1 noiembrie 2004. Dispoziţiile legale criticate care au legătură cu soluţionarea litigiului au următorul conţinut:

„(V) Responsabilitatea achitării tarifului de utilizare în ceea ce priveşte tipul şi valabilitatea rovinietei revine în exclusivitate, în cazul utilizatorilor români, deţinătorilor menţionaţi în certificatul de înmatriculare, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.”

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 23 alin. (11) referitor la prezumţia de nevinovăţie, precum şi dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la Dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai făcut obiectul controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu

prilejul pronunţării Deciziei nr. 90 din 5 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 3 martie 2008, Curtea Constituţională a statuat că dispoziţiile art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 stabilesc persoanele responsabile să achite tariful de utilizare în ceea ce priveşte tipul şi valabilitatea rovinietei, fără ca prin aceasta să instituie „verdicte de vinovăţie”, astfel cum susţine autorul excepţiei. Curtea a reţinut că modalitatea de interpretare a textului de lege în legătură cu persoana împotriva căreia s-a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenţiei pentru neachitarea, în totalitate sau în parte, a tarifului de utilizare în ceea ce priveşte tipul şi valabilitatea rovinietei, precum şi stabilirea responsabilităţii acesteia aparţin competenţei instanţei de judecată, nefiind o problemă de constituţionalitate.

Cât priveşte dispoziţiile constituţionale şi internaţionale invocate de autorul excepţiei, Curtea constată că nu sunt aplicabile în această cauză, întrucât ele specifică în mod direct faptul că prezumţia de nevinovăţie se referă exclusiv la procese cu caracter penal şi nicidecum la situaţii de felul celei ce face obiectul cauzei de faţă. Astfel, art. 11 pct. 1 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului prevede: „Orice persoană acuzată de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul să fie presupusă nevinovată până când vinovăţia sa va fi stabilită în mod legal (...)”, iar art. 6 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, text invocat de autorul excepţiei, stabileşte la rândul său: „Orice persoană acuzată de infracţiune este prezumată nevinovată cât timp vinovăţia sa n-a fost în mod legal stabilită”. În acelaşi sens sunt redactate şi art. 14 pct. 2 din Pactul internaţional al drepturilor civile şi politice, precum şi art. 23 alin. (11) din Constituţie.

În consecinţă, având în vedere dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „(1) Curtea Constituţională asigură controlul constituţionalităţii legilor, a tratatelor internaţionale, a regulamentelor Parlamentului şi a ordonanţelor Guvernului.

(2) Sunt neconstituţionale prevederile actelor prevăzute la alin. (1), care încalcă dispoziţiile sau principiile Constituţiei. [... ]”, rezultă că excepţia este inadmisibilă, Curtea neavând competenţa de a se pronunţa asupra modalităţii de interpretare şi de aplicare a textului de lege supus controlului de constituţionalitate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Comercială Livio Prodilin - S.R.L. Sânnicolau Mare în Dosarul nr. 496/295/2007/a1 al Judecătoriei Sânnicolau Mare.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sânnicolau Mare şi se publică în Monitorul Oficiat al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 8 octombrie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind actualizarea datelor din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului,  pentru un imobil aflat în domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră

 

Având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, art. 864 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificării ulterioare, precum şi al art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflat în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorii de inventar a imobilului aparţinând domeniului public al statului, înregistrat la poziţia cu nr. M.F.P. 34.159 în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, potrivit datelor prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă scăderea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, a unor părţi de imobil, identificate potrivit anexei nr. 2.

Art. 3. - Se aprobă schimbarea unităţii de administrare pentru o parte din imobilul înregistrat la poziţia cu nr. M.F.P. 34159 în inventarul centralizat al bunurilor di domeniul public al statului, identificat potrivit anexei nr. 3.

Art. 4. - Ministerul Afacerilor Interne îşi va actualiza în moi corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificare; corespunzătoare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat Ł bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezent; hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Radu Stroe

Viceprim-ministru,

Gabriel Oprea

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

p. Ministrul delegat pentru buget,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucureşti, 14 noiembrie 2013.

Nr. 878.

 

ANEXA Nr.

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului aflat în domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, a cărui valoare de inventar se actualizează

 

Nr.  MFP

Codul de clasificare

Denumirea

Adresa

Anul dobândirii/ dării în folosinţă

Valoarea de inventar actualizată

(în lei)

Tip bun

34159

8.19.01

49-01

Bucureşti, sectorul 6

1986

129.911.768,79

imobil

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale părţilor de imobil aflate în domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, care se scad din inventarul centralizat al bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului

 

Adresa imobilului

Persoana juridică ce administrează imobilul

Caracteristicile bunurilor

Număr de înregistrare atribuit de MFP

Bucureşti, Bulevardul Geniului

nr. 42C (fostă strada Răzoare nr. 5),

sectorul 6

Ministerul Afacerilor interne, prin Inspectoratul General al Politiei de Frontieră

CUI 4193222

construcţie hidrofor - pavilion nr. 7

S construită = 75 mp

valoare contabilă - 115.870,21 Iei

34159 (parţial)

 

 

 

 

platformă carosabilă

S = 2.486,2 mp

valoare contabilă - 389.109,99 lei

 

 

 

 

 

 

platformă pentru mijloace auto

S = 64 mp

valoare contabilă -23.397,21 lei

 

 

 

ANEXA Nr. 3

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului aflat în domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne, prin Departamentul de informaţii şi protecţie internă

 

Nr. MFP

Codul de clasificare

Denumirea

Adresa

Unitatea de administrare de la care s-a transmis imobilul

Unitatea de administrare la care s-a transmis imobilul

Datele de identificare ale părţii de imobil care se predă

Nr. MFP

34159 (parţial)

8.19.01

49-01

Bucureşti, sectorul 6

Ministerul Afacerilor Interne,

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră

CUI 4193222

Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul de informaţii şi protecţie internă

CUI 12558583

Denumire: 58-09

CF 225022

Valoare contabilă: 5.618.086,50 lei

S teren - 10.877 mp

6 construcţii

SC1 = 1.446 mp

SC2 = 283 mp

SC3 = 691 mp

SC4 = 386 mp

SC6 = 101 mp

SC8 = 2 mp

MFP urmează să atribuie nr. de înregistrare în inventarul bunurilor aparţinând domeniului

public al statului.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

SERVICIUL DE TELECOMUNICAŢII SPECIALE

 

ORDIN

pentru conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor ofiţeri

În temeiul art. 32 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 4 alin. (1) lit. g) şi al art. 6 din Legea nr. 573/2004 privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru ofiţeri şi funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiţeri, cu modificările ulterioare,

în baza prevederilor art. 10 din Legea nr. 92/1996 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale emite următorul ordin:

Art. 1. - La data de 1 decembrie 2013 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 15 ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale ofiţerilor prevăzuţi în anexa nr. 1.

Art. 2. - La data de 1 decembrie 2013 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 20 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale ofiţerilor prevăzuţi în anexa nr. 2.

Art. 3. - La data de 1 decembrie 20.13 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale ofiţerilor prevăzuţi în anexa nr. 3.

Art. 4. - Anexele nr. 1-3*) fac parte integrantă din prezenţi ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale,

Marcel Opriş

 

Bucureşti, 4 noiembrie 2013.

Nr. 251.


*) Anexele nr. 1-3 nu se publică, conţinând informaţii clasificate, şi urmează regimul Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare.

 

SERVICIUL DE TELECOMUNICAŢII SPECIALE

 

ORDIN

pentru conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor maiştri militari şi subofiţeri

În temeiul art. 32 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, al art. alin. (1) lit. g) şi al art. 6 din Legea nr. 574/2004 privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maiştri militari, subofiţeri şi pentru funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maiştri militari şi subofiţeri, cu modificării ulterioare,

în baza prevederilor art. 10 din Legea nr. 92/1996 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale emite următorul ordin:

Art. 1. - La data de 1 decembrie 2013 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 15 ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale maiştrilor militari şi subofiţerilor prevăzuţi în anexa nr. 1.

Art. 2. - La data de 1 decembrie 2013 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 20 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale maiştrilor militari şi subofiţerilor prevăzuţi în anexa nr. 2.

Art. 3. - La data de 1 decembrie 2013 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 25 de ani de activitate î domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţional maiştrilor militari şi subofiţerilor prevăzuţi în anexa nr. 3.

Art. 4. - Anexele nr. 1-3*) fac parte integrantă din prezenţi ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale,

Marcel Opriş

 

Bucureşti, 4 noiembrie 2013.

Nr. 252.


*) Anexele nr. 1-3 nu se publică, conţinând informaţii clasificate, şi urmează regimul Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, i modificările şi completările ulterioare.

 

SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII

 

ORDIN

privind conferirea Semnului onorific în Serviciul Patriei unor ofiţeri din Serviciul Român de Informaţii

 

În temeiul art. 32 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 4 alin. (1) lit. d) şi al art. 6 din Legea nr. 573/2004 privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru ofiţeri şi funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiţeri, cu modificările ulterioare,

în baza prevederilor art. 23 alin. 3 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul Serviciului Român de Informaţii emite următorul ordin:

Art. 1.  - La data de 1 decembrie 2013 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 15 ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesională, ofiţerilor nominalizaţi în anexa nr. 1.

Art. 2. - La data de 1 decembrie 2013 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 20 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesională, ofiţerilor nominalizaţi în anexa nr. 2.

Art. 3. - La data de 1 decembrie 2013 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesională, ofiţerilor nominalizaţi în anexa nr. 3.

Art. 4. - Anexele nr. 1-3*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul Serviciului Român de Informaţii,

George-Cristian Maior

 

Bucureşti, 1 noiembrie 2013.

Nr. 361.


*) Anexele nr. 1-3 conţin informaţii clasificate şi urmează regimul Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare.

 

SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII

 

ORDIN

privind conferirea Semnului onorific în Serviciul Patriei unor maiştri militari si subofiţeri din Serviciul Român de Informaţii

În temeiul art. 32 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 4 alin. (1) lit. d) şi al art. 6 din Legea nr. 574/2004 privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maiştri militari, subofiţeri şi funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maiştri militari şi subofiţeri, cu modificările ulterioare,

în baza prevederilor art. 23 alin. 3 din Legea nr. 14/1992 privind organizare şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul Serviciului Român de Informaţii emite următorul ordin:

Art. 1. - La data de 1 decembrie 2013 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 15 ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesională, maiştrilor militari şi subofiţerilor nominalizaţi în anexa nr. 1.

Art. 2. - La data de 1 decembrie 2013 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 20 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesională, maiştrilor militari si subofiţerilor nominalizaţi în anexa nr. 2.

Art. 3: - La data de 1 decembrie 2013 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesională, maiştrilor militari şi subofiţerilor nominalizaţi în anexa nr. 3.

Art. 4. - Anexele nr. 1-3*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul Serviciului Român de Informaţii,

George-Cristian Maior

 

Bucureşti, 1 noiembrie 2013.

Nr. 362.


*) Anexele nr. 1 -3 conţin informaţii clasificate şi urmează regimul Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare.

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

privind conferirea Semnului onorific în Serviciul Patriei unor funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiţeri

 

În conformitate cu prevederile art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerul! Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 2 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, cu modificările j completările ulterioare, ale art. 1, art. 4 alin. (1) lit. c) şi art. 6 din Legea nr. 573/2004 privind Semnul onorific în Serviciul Patru pentru ofiţeri şi funcţionari publici cu statut special cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiţeri, cu modificările ulterioare

ministrul Justiţiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - La data de 1 Decembrie 2013 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 15 ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesională, funcţionarilor publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiţeri, prevăzuţi în anexa nr. 1.

Art. 2. - La data de 1 Decembrie 2013 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 20 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesională, funcţionarilor publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiţeri, prevăzuţi în anexa nr. 2.

Art. 3. - La data de 1 Decembrie 2013 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 25 de ani de activitate în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, pentru rezultat meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesionale funcţionarilor publici cu statut special, cu grade profesional echivalente cu gradele de ofiţeri, prevăzuţi în anexa nr. 3.

Art. 4. - Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională Penitenciarelor şi unităţile penitenciare subordonate vor duce I îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. 5.-- Ordinul se publică în Monitorul Oficial al Românie Partea I.

Art. 6. - Anexele nr. 1 - 3* fac parte integrantă din prezentul ordin.

 

Ministrul justiţiei,

Robert Marius Cazanciuc

 

Bucureşti, 26 septembrie 2013.

Nr. 2.847/C.


* Anexele nr. 1-3 se comunică instituţiilor interesate.

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maiştri militari şi subofiţeri

 

În conformitate cu prevederile art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerul Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 2 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 1, art. 4 alin. (1) lit. c) şi art. 6 din Legea nr. 574/2004 privind Semnul onorific în Serviciul Patriei pentru maiştri militari, subofiţeri şi pentru funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele d maiştri militari şi subofiţeri, cu modificările ulterioare,

ministrul justiţiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - La data de 1 Decembrie 2013 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 15 ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesională, funcţionarilor publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maiştri militari şi subofiţeri, prevăzuţi în anexa nr. 1.

Art. 2. - La data de 1 Decembrie 2013 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 20 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătire profesională, funcţionarilor publici cu statut special, cu grad profesionale echivalente cu gradele de maiştri militari ; subofiţeri, prevăzuţi în anexa nr. 2.

Art. 3. - La data de 1 Decembrie 2013 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 25 de ani de activitate î domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătire profesională, funcţionarilor publici cu statut special, cu grad profesionale echivalente cu gradele de maiştri militari şi subofiţeri, prevăzuţi în anexa nr. 3.

Art. 4. - Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile penitenciare subordonate vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. 5. - Ordinul se publică în Monitorul Oficia! al României, Partea I.

Art. 6. - Anexele nr. 1- 3* fac parte integrantă din prezentul ordin.

 

Ministrul justiţiei,

Robert Marius Cazanciuc

 

Bucureşti, 26 septembrie 2013.

Nr. 2.848/C.


* Anexele nr. 1-3 se comunică instituţiilor interesate.

 

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE Şl ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

Nr. 3.358 din 15 noiembrie 2013

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Nr. 1.854 din 13 noiembrie 2013

 

ORDIN

pentru modificarea anexei la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, şi al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 246/248/2013 privind aprobarea nivelului maxim al cheltuielilor de personal aferent bugetului general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale pentru anul 2013, pe judeţe şi municipiul Bucureşti

 

Având în vedere prevederile art. III alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 13/2011, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţie Publice, cu modificările ulterioare, şi ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, şi viceprim-ministrul, ministrul finanţelor publice, emit următorul ordin:

Art. I. - Nivelul maxim al cheltuielilor de personal aferent bugetului general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale pentru anul 2013, pe judeţe şi municipiul Bucureşti, prevăzut în anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, şi al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 246/248/2013 privind aprobarea nivelului maxim al cheltuielilor de personal aferent bugetului general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale pentru anul 2013, pe judeţe şi municipiul Bucureşti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 26 februarie 2013, cu modificările ulterioare, pentru unele judeţe şi municipiul Bucureşti, se modifică conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

secretar de stat

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

ANEXĂ

 

NIVELUL MAXIM

al cheltuielilor de personal aferent bugetului general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale pentru anul 2013, pe judeţe şi municipiul Bucureşti

 

 

 

 

 

- mii lei -

Nr. crt.

Judeţul

Nivelul maxim al cheltuielilor de personal aprobat

Influenţe

Nivelul maxim al cheltuielilor de personal rectificat

 

Total, din care:

18.636.100

264.000

18.900.100

1

Alba

355.110

1.006

356.116

2

Arad

380.241

5.738

385.979

3.

Bacău

576.080

9.752

585.832

4

Bihor

595.929

1.198

597.127

5

Bistriţa-Năsăud

288.626

3.330

291.956

6

Botoşani

416.717

2.729

419.446

7

Braşov

512.595

1.184

513.779

8

Brăila

318.397

8.629

327.026

9

Buzău

386.886

2.987

389.873

10

Caraş-Severin

293.456

5.216

298.672

11

Călăraşi

234.189

5.784

239.973

12

Cluj

621.217

8.762

629.979

13

Constanţa

579.030

20.215

599.245

14

Covasna

223.102

2.332

225.434

15

Dâmboviţa

418.689

5.846

424.535

16

Dolj

546.444

7.198

553.642

17

Galaţi

500.439

2.784

503.223

18

Harghita

340.923

2.969

343.892

19

Hunedoara

462.487

3.432

465.919

20

Ialomiţa

228.081

1.954

230.035

21

Iaşi

767.314

10.173

777.487

22

Maramureş

487.328

10.107

497.435

23

Mureş

520.491

6.122

526.613

24

Neamţ

451.356

7.008

458.364

25

Prahova

642.995

18.694

661.689

26

Satu Mare

362.367

8.048

370.415

27

Sibiu

406.584

706

407.290

28

Suceava

609.595

22.278

631.873

29

Timiş

623.938

4.604

628.542

30

Vaslui

418.742

10.539

429.281

31

Vâlcea

385.944

2.624

388.568

32

Bucureşti

1.442.310

45.642

1.487.952

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind lansarea în circuitul numismatic a setului de monetărie dedicat aniversării a 200 de ani de la înfiinţarea, la Iaşi, a Şcolii de inginerie de către Gheorghe Asachi

(astăzi Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi*)

 

Art. 1. - În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic, începând cu data de 11 noiembrie 2013, un set de monetărie dedicat aniversării a 200 de ani de la înfiinţarea, la Iaşi, a Şcolii de inginerie de către Gheorghe Asachi (astăzi Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi*).

Setul de monetărie va conţine monedele româneşti aflate în circulaţie de 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 bani şi monede comemorative de 50 bani (Aurel Vlaicu, Mircea cel Bătrân şi Neagoe Basarab), precum şi o medalie din argint.

Caracteristicile medaliei din argint sunt următoarele:

 

Metal

argint

Titlu

800%0

Formă

rotundă

Diametru

28 mm

Greutate

15,5 g

Calitate

proof

Cant

neted

 

Aversul medaliei prezintă statuia lui Gheorghe Asachi din Iaşi, inscripţiile „GHEORGHE ASACHI”, „1813” - anul evenimentului aniversat - şi, în arc de cerc, „200 ANI DE LA ÎNFIINŢAREA SCOLII DE INGINERIE DIN IAŞI”.

Reversul medaliei redă o parte din aula „Gheorghe Asachi” a Universităţii Tehnice din Iaşi, stema universităţii, inscripţia în arc de cerc „UNIVERSITATEA TEHNICA «GHEORGHE ASACHI» IAŞI” şi anul de emisiune „2013”.

Art. 2. - Medalia din argint şi monedele care alcătuiesc setul sunt realizate în condiţii de calitate proof.

Art. 3. - Setul de monetărie va fi prezentat sub formă de pliant, introdus într-un etui, piesele componente fiind încastrate în locaşuri speciale.

Art. 4. - Lansarea în circuitul numismatic a setului de monetărie dedicat aniversării a 200 de ani de la înfiinţarea, la Iaşi, a Şcolii de inginerie de către Gheorghe Asachi (astăzi Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi*) se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

 

Preşedintele Consiliului de administraţie ai Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 8 noiembrie 2013.

Nr. 34.