MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 709/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 709         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 19 noiembrie 2013

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

297. - Lege privind stabilirea relaţiilor contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate, precum şi recunoaşterea organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate

 

880. - Decret pentru promulgarea Legii privind stabilirea relaţiilor contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate, precum şi recunoaşterea organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi a! produselor lactate

 

303. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale

 

886. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

68. - Hotărâre privind încuviinţarea desfăşurării unei anchete parlamentare de către o comisie permanentă

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 390 din 1 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii şi a Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii

 

HOTÂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

874. - Hotărâre privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 273/2012 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Palatul de Justiţie Prahova”, judeţul Prahova

 

DECIZII ALE PRIM-M1NISTRULUI

 

460. - Decizie privind înfiinţarea Comisiei pentru pregătirea populaţiei şi a instituţiilor publice în vederea prevenirii şi înlăturării efectelor cutremurelor şi a altor calamităţi sau catastrofe naturale

 

461. - Decizie privind numirea domnului Toma Câmpeanu în funcţia de secretar de stat la Ministerul pentru Societatea Informaţională

 

462. - Decizie privind transferul în interesul serviciului al doamnei Cristina-Ecaterina Coruţ din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului la Consiliul Concurenţei, Serviciul relaţii instituţionale şi comunicare, în funcţia publică vacantă de execuţie de consilier clasa I, gradul profesional superior

 

463. - Decizie privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, a funcţiei publice temporar vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Economiei de către doamna Silvia-Ileana Vişoiu

 

464. - Decizie privind stabilirea atribuţiilor domnului Rujan Cristinel Ion, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

305. - Ordin al ministrului delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediul de afaceri şi turism privind completarea Procedurii de implementare a Programului naţional multianual pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului, aprobată prin Ordinul ministrului delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediul de afaceri şi turism nr. 169/2013

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind stabilirea relaţiilor contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate, precum şi recunoaşterea organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Relaţiile contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate

 

Art. 1. - Prezenta lege creează cadrul juridic şi organizatoric în ceea ce priveşte relaţiile contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate şi stabileşte cadrul legal al recunoaşterii organizaţiilor de producători şi a asociaţiilor acestora din sectorul laptelui şi al produselor lactate, care livrează lapte crud, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP*), cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Regulament.

Art. 2. - În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc astfel:

a) lapte crud - produsul obţinut din mulsul uneia sau mai multor vaci, care nu a fost tratat termic la peste 40°C sau supus unui tratament cu un efect echivalent;

b) producător - o persoană fizică sau juridică ale cărei exploataţii se află pe teritoriul României, care produce şi livrează lapte crud către un prim-cumpărător;

c) prim-cumpărător - o întreprindere sau un grup de întreprinderi care cumpără lapte crud de la producători pentru a-l supune uneia ori mai multor operaţiuni de colectare, ambalare, depozitare, răcire sau transformare, inclusiv în temeiul unui contract, ori pentru a-l ceda uneia sau mai multor întreprinderi care tratează sau prelucrează laptele ori alte produse lactate.

Art. 3. - (1) în termen ide 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, orice livrare de lapte crud pe teritoriul României a unui producător către un prim-cumpărător de lapte crud trebuie să facă obiectul unui contract scris între părţi sau prim-cumpărătorii trebuie să facă o ofertă scrisă de a contracta.

(2) Contractul şi/sau oferta de a contracta, prevăzute la alin. (1), încheiate între părţi înainte de livrare, trebuie să îndeplinească condiţiile şi să conţină elementele prevăzute la art. 185f alin. (2)-(4) din Regulament.

(3) Durata minimă a contractului prevăzut la alin. (1) este de 6 luni.

(4) Oferta scrisă de a contracta prevăzută la alin. (1) trebuie să includă durata minimă a contractului de 6 luni.

(5) Prevederile alin. (3) şi (4) nu aduc atingere drepturilor producătorilor de a refuza durata minimă de 6 luni, cu condiţia ca refuzul să fie exprimat în scris, în termen de 15 zile de la primirea ofertei. În acest caz, părţile sunt libere să negocieze, în condiţiile legii, toate elementele contractului.

(6) Prim-cumpărătorii de lapte crud trebuie să deţină un sistem centralizat de contabilitate, facturare, înregistrare şi urmărire cantitativă, calitativă şi valorică pentru cantităţile de lapte şi grăsime, potrivit legislaţiei în vigoare, şi trebuie să transmită autorităţii competente informaţii referitoare la cantitatea de lapte crud care Ie-a fost livrată în cursul fiecărei luni.

Art. 4. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale notifică Comisiei Europene informaţii referitoare la relaţiile contractuale prevăzute la art. 3.

 

CAPITOLUL II

Recunoaşterea organizaţiilor de producători şi a asociaţiilor acestora din sectorul laptelui şi al produselor lactate

 

Art. 5. - (1) Pot fi recunoscute ca organizaţii de producători, respectiv asociaţii ale organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate toate persoanele juridice care îşi depun candidatura în vederea recunoaşterii şi care îndeplinesc şi respectă condiţiile de recunoaştere stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(2) Autoritatea competentă pentru aplicarea prevederilor prezentei legi este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Art. 6. - (1) O organizaţie de producători, respectiv o asociaţie a organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate recunoscută poate negocia, în numele producătorilor membri ai acesteia, în conformitate cu statutul organizaţiei/asociaţiei organizaţiilor, cu privire la o parte sau la totalitatea producţiei lor colective, contractele de livrare a laptelui crud de la producător la prim-cumpărător, cu respectarea prevederilor Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Organizaţia de producători, respectiv asociaţie organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate recunoscută are obligaţia de a transmite autorităţi competente informaţii referitoare la cantitatea de lapte crud care face obiectul negocierii.

Art. 7. - Procedurile şi perioadele pentru notificările şi informările pe care trebuie să le facă organizaţiile de producător recunoscute către autoritatea competentă, precum şi cele pe care trebuie să le facă autoritatea competentă către Comisie Europeană se stabilesc În normele metodologice de aplicare a prezentei legi, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 8. - (1) Autoritatea competentă monitorizează declaraţiile obligatorii în sectorul laptelui şi al produselor lactate, potrivit prevederilor art. 185edin Regulament.

(2) Procedurile de punere În aplicare a monitorizării declaraţiilor obligatorii se stabilesc în normele metodologice de aplicare a prezentei legi, în conformitate cu legislaţia europeană.

Art. 9. - (1) Autoritatea competentă, prin persoanele desemnate, efectuează controale administrative şi la faţa locului pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de recunoaştere.

(2) Procedura de desfăşurare a controalelor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Art. 10. - (1) Autoritatea competentă efectuează controale astfel:

a) înaintea aprobării cererilor de recunoaştere ca organizaţie de producători;

b) anual, cu privire la menţinerea condiţiilor de recunoaştere. (2) Producătorii şi prim-cumpărătorii au obligaţia de a permite efectuarea controalelor de către reprezentanţii desemnaţi ai autorităţii competente în spaţiile folosite în scopuri economice şi în legătură cu desfăşurarea activităţii economice şi de a pune la dispoziţia acestora documentele solicitate.

Art. 11. - (1) în situaţia în care, în urma efectuării controalelor, autoritatea competentă constată neîndeplinirea condiţiilor de recunoaştere, aceasta dispune revocarea actului de recunoaştere.

(2) Revocarea produce efecte juridice de la data constatării şi comunicării neîndeplinirii condiţiilor de recunoaştere.

Art. 12. - (1) Autoritatea competentă suspendă recunoaşterea organizaţiei de producători în cazul unei nerespectări deliberate temporar a criteriilor de recunoaştere. Suspendarea intră în vigoare la data constatării nerespectării condiţiilor de recunoaştere şi ia sfârşit la data constatării remedierii deficienţelor care au condus la suspendare.

(2) Perioada de suspendare nu poate depăşi 6 luni. Dacă ulterior perioadei de 6 luni deficienţele care au condus la suspendare nu au fost remediate, autoritatea competentă retrage recunoaşterea organizaţiei de producători.

 

CAPITOLUL III

Răspunderi şi sancţiuni

 

Art. 13. - Următoarele fapte constituie contravenţii:

a) efectuarea livrării de lapte crud între producător şi prim-cumpărătorul de lapte fără încheierea contractului în forma scrisă, aşa cum este prevăzut în prezenta lege;

b) refuzul prim-cumpărătorilor de a primi în control reprezentanţii organismelor de control sau nepunerea la dispoziţia acestora a documentelor necesare efectuării controlului;

c) refuzul nejustificat al producătorilor de a primi în control reprezentanţii organismelor de control sau nepunerea la dispoziţia acestora a documentelor necesare efectuării controlului;

d) neutilizarea unui sistem de evidenţă de către prim-cumpărători, care să cuprindă balanţa intrărilor şi ieşirilor pentru cantităţile de lapte şi grăsime, potrivit legislaţiei în vigoare;

e) transmiterea de către organizaţia de producători recunoscută la autoritatea competentă a unor informaţii eronate privind cantitatea de lapte crud care face obiectul negocierii;

f) netransmiterea de către prim-cumpărătorii de lapte crud autorităţii competente a informaţiilor referitoare la cantitatea de lapte crud care Ie-a fost livrată în cursul fiecărei luni.

Art. 14. - Contravenţiile prevăzute la art. 13 se sancţionează după cum urmează:

1. În cazul în care au fost săvârşite de persoane fizice:

a) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, fapta prevăzută la lit. a);

b) cu amendă de la 300 lei la 500 lei, fapta prevăzută la lit. c);

2. În cazul în care au fost săvârşite de persoane juridice:

a) cu amendă de la 1.500 lei la 2.000 lei, fapta prevăzută la lit. a);

b) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, fapta prevăzută la lit. b-f).

Art. 15. - (1) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 13 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 14 se fac de către autoritatea competentă.

(2) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 14, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

Art. 16. - Contravenţiilor prevăzute la art. 13 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL IV

Dispoziţii finale

 

Art. 17. - Prevederile prezentei legi se aplică şi contractelor aflate în curs de desfăşurare numai în situaţia în care părţile contractuale convin de comun acord în acest sens.

Art. 18. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Guvernul va adopta, prin hotărâre, norme metodologice de aplicare.

Art. 19. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 14 noiembrie 2013.

Nr. 297.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind stabilirea relaţiilor contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate, precum şi recunoaşterea organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind stabilirea relaţiilor contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate, precum şi recunoaşterea organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 13 noiembrie 2013.

Nr. 880.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117 din 23 decembrie 2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 30 decembrie 2010, cu următoarea modificare:

„La anexa nr. 1, titlul VII «Accize ţi alte taxe speciale», nr. crt. 3 «Băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri» se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Denumirea produsului sau a grupei de produse

U.M.

Acciza (echivalent euro/U.M.)

3.

Băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri

hl. de produs

 

 

 

3.1. liniştite, din care:

10,00

 

3.1.1. cidru de mere şi de pere cu codurile NC 2206 00 51 şi NC 2206 00 81

0,00

 

3.1.2. hidromel cu codurile NC 2206 00 59 şi NC 2206 00 89 obţinut prin fermentarea unei soluţii de miere în apă

0,00

 

3.2. spumoase

45,00”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condiţiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 15 noiembrie 2013.

Nr. 303.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficia! al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 15 noiembrie 2013.

Nr. 886.

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

HOTĂRÂRE

privind încuviinţarea desfăşurării unei anchete parlamentare de către o comisie permanentă

În temeiul prevederilor art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 76 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se încuviinţează desfăşurarea unei anchete parlamentare privind activitatea CEC Bank - S.A. de către Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital.

Art. 2. - Ancheta parlamentară prevăzută la art. 1 are drept scop şi obiective clarificarea aspectelor privind conformitatea activităţii CEC Bank - S.A. cu regulile procedurale prevăzute în statutul şi regulamentele proprii, precum şi în raport cu reglementările de supraveghere şi prudenţialitate ale Băncii Naţionale a României.

Art. 3. - Concluziile anchetei parlamentare realizate de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital vor fi cuprinse într-un raport ce va fi prezentat Biroului permanent, până la data de 18 decembrie 2013.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din data de 18 noiembrie 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 18 noiembrie 2013.

Nr. 68.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 390

din 1 octombrie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii şi a Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Vaier Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Gagu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Dumitru Ciungan în Dosarul nr. 5.728/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 172D/2013.

La apelul nominal, răspunde, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, consilierul juridic Mihaela Jugaru, cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra notelor scrise depuse la dosar de autorul excepţiei, prin care susţine neconstituţionalitatea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 182D/2013, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii şi a Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, excepţie ridicată de Constantin Pârvu în Dosarul nr. 955/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal răspunde, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, consilierul juridic Mihaela Jugaru cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

Reprezentantul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este de acord cu măsura conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 182D/2013 la Dosarul nr. 172D/2013, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, deciziile nr. 557 din 29 aprilie 2010, nr. 815 din 19 mai 2009 şi nr. 530 din 9 aprilie 2009.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 24 septembrie 2013, pronunţată în Cauza Antoaneta Tudor împotriva României.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierea din 6 februarie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 5.728/2/2012, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.

Excepţia a fost ridicată de Dumitru Ciungan într-o cauză având ca obiect o acţiune în constatare întemeiată pe Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008.

Prin încheierea din 21 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 955/2/2012, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii şi a Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008.

Excepţia a fost ridicată de Constantin Pârvu într-o cauză având ca obiect o acţiune în constatare, întemeiată pe Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile de lege criticate au caracter retroactiv, sunt imprevizibile şi inaccesibile, în condiţiile perioadei îndelungate de timp care a trecut de la căderea regimului totalitar comunist. Textele de lege criticate nu oferă nicio garanţie procesuală în favoarea persoanelor vizate, instituind o prezumţie de vinovăţie pentru o întreagă categorie profesională şi o adevărată sancţiune colectivă, bazată pe o formă de răspundere colectivă şi pe o culpabilizare globală făcută pe criterii politice. În aceste condiţii, prevederile de lege criticate lasă loc unei interpretări abuzive, punând semnul egalităţii între calitatea de lucrător al Securităţii şi desfăşurarea de activităţi prin care s-au suprimat ori îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului şi creează premisele unei forme de răspundere morală şi juridică pentru simpla participare la activitatea fostelor servicii de informaţii, fără a stabili vreo formă de vinovăţie.

În acelaşi timp, prevederile legale criticate acordă Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii atribuţii jurisdicţionale. Or, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii trebuie să fie o autoritate administrativă autonomă, fără atribuţii jurisdicţionale, iar unicul scop al acesteia să fie de a permite cetăţeanului accesul la propriul dosar, în calitatea sa de „depozitar şi administrator” al documentelor întocmite de fosta Securitate. Consiliul Naţional este, în prezent, o „putere paraconstituţională”, o „putere judecătorească paralelă”, iar înfiinţarea sa ca „organism autonom” nu este permisă de Legea fundamentală. De asemenea, organizarea şi funcţionarea Consiliului nu se regăseşte printre domeniile rezervate de Constituţie reglementării prin lege organică.

Se susţine, în continuare, că structurile interne ale Consiliului emit evaluări şi constatări care sunt de competenţa unei instanţe judecătoreşti, iar foştii lucrători ai Securităţii nu au posibilitatea de a se apăra în faţa Colegiului Consiliului.

Totodată, prin introducerea unei acţiuni în constatare, fără a avea o legitimare procesuală activă, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se subrogă în dreptul cetăţeanului de a avea acces liber la justiţie pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, şi se substituie instituţiei Avocatul Poporului, instituţie creată special pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice. Astfel, prin art. 8 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 se realizează o extindere nepermisă a sferei titularilor dreptului de acces liber la justiţie, dincolo de limitele sale constituţionale. Cu alte cuvinte, prevederile legale criticate convertesc dreptul de acces liber la justiţie într-o obligaţie.

De asemenea, desemnarea, iniţial, a Tribunalului Bucureşti - Secţia contencios administrativ şi, ulterior, a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ ca unică instanţă judecătorească competentă în ceea ce priveşte acţiunile în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii este neconstituţională, de vreme ce adeverinţele prevăzute la art. 8 lit. b) şi art. 9 din ordonanţa de urgenţă pot fi contestate, de orice persoană interesată, în faţa instanţei de contencios administrativ competente teritorial. Pe de altă parte, persoanei verificate i se îngrădeşte posibilitatea exercitării dreptului la apărare în faţa unei instanţe de judecată apropriate de domiciliul său. Se creează, totodată, o inegalitate de tratament juridic, contrară dispoziţiilor art. 16 din Constituţie.

Este invocată Decizia Curţii Constituţionale nr. 51 din 31 ianuarie 2008.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că prevederile de lege criticate nu încalcă dispoziţiile din Constituţie invocate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu: Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009, deciziile nr. 1.476 şi nr. 1.477 din 10 noiembrie 2009, Decizia nr. 1.475 din 10 noiembrie 2009, Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009 şi Decizia nr. 557 din 29 aprilie 2010. Reţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 urmăreşte deconspirarea prin consemnarea publică a persoanelor care au participat la activitatea de poliţie politică comunistă, fără să promoveze răspunderea juridică şi politică a acestora şi fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală şi juridică colectivă pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, în condiţiile lipsei de vinovăţie şi a vreunei încălcări a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, sens în care precizează că prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2), de vreme ce efectele atribuirii calităţii de lucrător/colaborator al Securităţii se produc pentru viitor, din momentul intrării în vigoare a reglementării supuse controlului de constituţionalitate. De asemenea, procedura instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 răspunde, în ansamblul său, cerinţelor constituţionale, dar şi celor din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, revenind instanţei de judecată rolul de a aprecia cu privire la existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, în cadrul unei proceduri judiciare care respectă, atât în faţa instanţei de fond, cât şi în faţa instanţei competente să judece calea de atac, garanţiile necesare desfăşurării unui proces echitabil, în plenitudinea atributelor conferite acestei noţiuni de art. 21 din Constituţie.

Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere reţinut în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (spre exemplu, deciziile nr. 27 din 5 februarie 2013, nr. 672 din 26 iunie 2012, nr. 209 din 15 februarie 2011, nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009), exprimat în sensul constituţionalităţii prevederilor legale criticate. Arată că, prin calificarea, în prezent, a unor fapte petrecute în trecut şi reglementarea unor efecte juridice legate de aceste fapte nu se încalcă principiul neretroactivităţii legii civile, de vreme ce efectele se produc numai pentru viitor, din momentul intrării în vigoare a actului normativ, Totodată, domeniul de aplicare al prezumţiei de nevinovăţie vizează materia penală, iar obligaţia de a da o declaraţie pe propria răspundere, potrivit legii, dă expresie regulii asigurării transparenţei în ceea ce priveşte funcţiile publice.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de autorul excepţiei Dumitru Ciungan, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, şi Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.

Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. f 1) şi (2) privind accesul liber la justiţie, art. 23 alin. (11) privind prezumţia de nevinovăţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 51 privind dreptul de petiţionare, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 58 alin. (1) privind numirea şi rolul Avocatului Poporului, art. 64 privind organizarea internă a Camerelor Parlamentului, art. 70 alin. (2) privind mandatul deputaţilor şi al senatorilor, art. 73 alin. (3) privind domeniile reglementate prin lege organica şi art. 126 alin. (5) privind interzicerea înfiinţării instanţelor extraordinare.

De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 5 - Dreptul la libertate şi siguranţă şi art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, cuprinse în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.

1. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 672 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 august 2012, a constatat că sintagmele „indiferent sub ce formă” şi „relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii” cuprinse în art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 sunt neconstituţionale. În aceste condiţii, Curtea constată că, în cauza de faţă, sunt incidente dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”. Reţinând că acest caz de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate a intervenit anterior sesizării Curţii, excepţia cu acest obiect urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

2. Totodată, Curtea reţine că celelalte prevederi criticate au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate exercitat din perspectiva unor critici de neconstituţionalitate asemănătoare.

Astfel, Curtea a statuat, ca apreciere generală, că, faţă de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, declarată neconstituţională prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, aprobată prin Legea nr. 293/2008, a produs o modificare substanţială a regimului juridic aplicabil persoanelor în legătură cu care s-a constatat că sunt colaboratori sau lucrători ai Securităţii. Curtea a reţinut că actul normativ criticat urmăreşte deconspirarea prin consemnarea publică a acestor persoane, fără să promoveze răspunderea juridică şi politică a acestora şi fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală şi juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, în condiţiile lipsei de vinovăţie şi a vreunei încălcări a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, şi Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011).

De asemenea, Curtea a statuat că prevederile art. 2 din ordonanţa de urgenţă criticată, stabilind elementele care trebuie întrunite pentru ca o persoană să fie calificată de instanţa judecătorească drept lucrător sau colaborator al Securităţii, nu încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii legii, devreme ce efectele atribuirii unei astfel de calităţi se produc numai pentru viitor, din momentul intrării în vigoare a reglementării legale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010).

În continuare, Curtea a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 a realizat o reconfigurare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca autoritate administrativă autonomă, a cărei existenţă se întemeiază pe dispoziţiile art. 116 alin. (2) şi art. 117 alin. (3) din Legea fundamentală. Această autoritate este lipsită de atribuţii jurisdicţionale, iar actele sale privind accesul la dosar şi deconspirarea Securităţii sunt supuse controlului instanţelor 6(. judecată. Aşadar, în condiţiile în care acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii sau colaborator al acesteia este introdusă la o instanţă de judecată a cărei hotărâre poate f atacată cu recurs, prevederile de lege criticate nu sunt de natura să plaseze Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în afara cadrului constituţional şi să confere acestuia rolul de instanţă extraordinară (a se vedea, spre exemplu Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009, şi Decizia nr. 159 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficia a! României, Partea I, nr. 261 din 9 mai 2013).

De menţionat că, în cadrul acţiunii în constatare promovate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, pârâtul nu trebuie să îşi demonstreze propria nevinovăţie: revenind instanţei de judecată obligaţia de a administra toi probatoriul pe baza căruia să pronunţe soluţia (a se vedea, în acest sens Decizia nr. 455 din 8 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 30 iunie 2012).

În acelaşi timp, Curtea nu a reţinut nici critica referitoare la pretinsa încălcare a principiului liberului acces la justiţie ca urmare a subrogării Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în dreptul cetăţeanului care se consideră vătămat prin acţiunile abuzive ale unor lucrători din fosta Securitate de a avea acces liber la justiţie pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.

Astfel cum a statuat Curtea în jurisprudenţa sa, prevederile art..1 alin. (7) şi (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 sunt edificatoare în acest sens, conferind persoanei, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, precum şi, după caz, soţului supravieţuitor şi rudelor până la gradul al patrulea, inclusiv ale persoanei decedate ori moştenitorilor săi testamentari, dreptul de a afla identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului şi, de asemenea, de a solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Din cuprinsul acestor dispoziţii legale se desprinde concluzia potrivit căreia Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii acţionează inclusiv la cererea persoanelor îndreptăţite, astfel că nu se pune problema nesocotirii dreptului acestora de liber acces la justiţie (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 608 din 12 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 21 iulie 2011).

Totodată, legitimarea procesuală a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii de a introduce cererea în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii izvorăşte din înseşi prevederile legale care reglementează activitatea de deconspirare a Securităţii şi se justifică prin interesul general pe care, în actualul context istoric, societatea românească îl manifestă faţă de consemnarea publică a celor care au fost lucrători sau colaboratori ai Securităţii. De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că acţiunile promovate de Consiliu nu tind la obţinerea unei condamnări judiciare, consecinţa acestora rezumându-se la simpla aducere la cunoştinţa publică a soluţiilor pronunţate de instanţele judecătoreşti în acţiunile în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.380 din 26 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2011).

De asemenea, Curtea a constatat netemeinicia criticilor referitoare la nesocotirea dispoziţiilor constituţionale care statuează cu privire la rolul Avocatului Poporului de apărător al drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice. Posibilitatea pe care o are Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii de a promova acţiuni în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia nu reprezintă o substituire în atribuţiile instituţiei Avocatului Poporului. Această instituţie dispune de mecanisme specifice, determinate în mod cuprinzător şi detaliat în legea sa de organizare şi funcţionare, de natură să asigure în mod eficient realizarea rolului său constituţional (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.377 din 26 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 27 ianuarie 2011).

Cu privire la critica referitoare la competenţa exclusivă a Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti de soluţionare a cauzelor având ca obiect constatarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, Curtea Constituţională a reţinut că, potrivit art. 126 alin. (1) şi (2) din Constituţie, justiţia se realizează prin instanţele judecătoreşti, a căror competenţă este stabilită numai prin lege (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 1.415 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 28 noiembrie 2011).

Curtea a constatat că este lipsită de orice fundament critica privind nerespectarea principiului egalităţii în drepturi, susţinută din perspectiva stabilirii instanţelor de contencios administrativ competente teritorial să judece contestaţiile formulate împotriva adeverinţelor prevăzute la art. 8 lit. b) şi art. 9 din ordonanţa de urgenţă, de vreme ce art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, astfel cum a fost modificat prin articolul unic pct. 16 din Legea nr. 293/2008, stabileşte, fără echivoc, că „Adeverinţele prevăzute la art. 8 lit. b) şi art. 9 [...] pot fi contestate la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti de către orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la publicarea lor” (a se vedea Decizia nr. 1.560 din 6 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 1 februarie 2012).

De altfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu instituie niciun privilegiu sau nicio discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabilă tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei (a se vedea Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011).

Distinct de acestea, Curtea a reţinut că aprecierea întrunirii cumulative a condiţiilor prevăzute de lege pentru constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii revine instanţei judecătoreşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti. Asemenea aspecte reprezintă, aşadar, probleme ce ţin exclusiv de interpretarea şi aplicarea legii, fiind de competenţa instanţei judecătoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată (a se vedea, în sensul celor de mai sus, Decizia nr. 27 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 21 martie 2013).

Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

În final, Curtea constată că celelalte dispoziţii constituţionale şi din actele juridice internaţionale invocate nu au relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin, (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, a! art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, în privinţa sintagmelor „indiferent sub ce formă” şi „relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii”, excepţie ridicată de Dumitru Ciungan în Dosarul nr. 5.728/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi de Constantin Pârvu în Dosarul nr. 955/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceiaşi autori în aceleaşi dosare ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti şi constată că celelalte prevederi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii şi Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 1 octombrie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Gagu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 273/2012 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Palatul de Justiţie Prahova”, judeţul Prahova

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 273/2012 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Palatul de Justiţie Prahova”, judeţul Prahova, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 9 aprilie 2012, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din fondurile alocate «Proiectului privind reforma sistemului judiciar», finanţat prin Acordul de împrumut nr. 4811 - RO încheiat între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, ratificat prin Legea nr. 205/2006, cu modificările şi completările ulterioare, asigurate potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, şi din fonduri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Justiţiei, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii, precum şi din alte surse legal constituite.”

2. Anexa se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

V1CTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Robert Marius Cazanciuc

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

p. Ministrul delegat pentru buget,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucureşti, 14 noiembrie 2013.

Nr. 874.

 

ANEXĂ

(Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 273/2012)

 

INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investiţii „Palatul de Justiţie Prahova”, judeţul Prahova

 

Titular: Ministerul Justiţiei

Beneficiar: Tribunalul Prahova

Amplasament: judeţul Prahova, municipiul Ploieşti, str. Gheorghe Doja nr. 42

Indicatorii tehnico-economici

 

- Valoarea totală a investiţiei, inclusiv TVA

(în preţuri la 31 octombrie 2011); 1 euro= 4,3243 lei),

din care:

mii iei

118.799*)

 

construcţii-montaj

mii lei

97.183

 

- Valoarea totală rest de executat (inclusiv TVA), din care:

mii lei

94.733*)

 

construcţii-montaj

mii lei

74.084

 

Eşalonarea investiţiei INV/C+M

 

 

 

Anul I

mii lei

32.000

 

 

mii lei

25.000

 

Anul II

mii lei

32.000

 

 

mii lei

25.000

 

Anul III

mii lei

30.733

 

 

mii lei

24.084

 

- Capacităţi:

 

 

 

- Suprafaţă construită

mpAc

3.750

 

- Suprafaţă totală desfăşurată

mpAd

19.678,46

 

- Suprafaţă teren

mp

8.556

 

- Regim de înălţime

Stehnic + D+P+M+5E

 

 

- Număr dosare pe rol

buc/an

35.000

 

- Număr justiţiabili

persoane/an

650.000

 

- Număr justiţiabili

persoane/zi

2.700

 

- Durata de realizare a investiţiei

luni

36

 

 

Factori de risc

Obiectivul este protejat antiseismic conform Normativului P 100-1992.

Finanţarea investiţiei

Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din fondurile alocate „Proiectului privind reforma sistemului judiciar” finanţat prin Acordul de împrumut nr. 4811 - RO încheiat între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, ratificat prin Legea nr. 205/2006, cu modificările şi completările ulterioare, asigurate conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, şi din fonduri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Justiţiei, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii, precum şi din alte surse legal constituite.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind înfiinţarea Comisiei pentru pregătirea populaţiei şi a instituţiilor publice în vederea prevenirii şi înlăturării efectelor cutremurelor şi a altor calamităţi sau catastrofe naturali

În temeiul art. 18 alin. (1) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii se înfiinţează Comisia pentru pregătirea populaţiei şi a instituţiilor publice în vederea prevenirii şi înlăturării efectelor cutremurelor şi a altor calamităţi sau catastrofe naturale, denumită în continuare Comisia.

(2) Comisia are următoarele obiective principale:

a) pregătirea populaţiei şi a instituţiilor publice pentru înlăturarea efectelor cutremurelor şi a altor calamităţi sau catastrofe naturale;

b) analizarea cadrului legal existent în ceea ce priveşte prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi la alte calamităţi sau catastrofe naturale şi elaborarea propunerilor de modificare şi de completare a acestuia;

c) aplicarea unor politici, proceduri şi practici având ca obiective identificarea, analiza, evaluarea, tratarea, monitorizarea şi reevaluarea riscului la cutremure şi la alte calamităţi sau catastrofe naturale, în vederea reducerii acestora;

d) întărirea capacităţilor de evaluare, expertiză şi cercetare în domeniul riscurilor la cutremure şi la alte calamităţi sau catastrofe naturale;

e) dezvoltarea politicilor de prevenire sau de punere în siguranţă provizorie, necesare populaţiei şi instituţiilor de importanţă deosebită pentru funcţionarea statului;

f) pregătirea autorităţilor, instituţiilor, organelor şi organismelor potrivit atribuţiilor legale pe care le au în domeniul situaţiilor de urgenţă;

g) reconstrucţia, învăţarea din experienţa anterioară pentru prevenirea producerii unor situaţii similare;

h) corelarea elementelor compatibile ale strategiei româneşti cu cele ale strategiei europene de dezvoltare durabilă şi fixare obiectivelor şi planurilor de acţiune specifice pentru România.

Art. 2. - (1) Comisia este condusă de un secretar de stat din cadrul Ministerului Sănătăţii, care are calitatea de preşedinte. Reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne  cadrul Comisiei are calitatea de vicepreşedinte.

(2) Ministerele şi instituţiile administraţiei publice centra care fac parte din Comisie sunt prevăzute în anexa la prezenta decizie. Ministerele vor fi reprezentate la nivel de secretar de stat, iar instituţiile administraţiei publice centrale de către persoane anume desemnate în acest sens de către conducătorii acestora.

Art. 3. - (1) Comisia se reuneşte în şedinţe ordina săptămânale sau, ori de câte ori este necesar, în şedinţe extraordinare.

(2) Convocarea în şedinţe extraordinare se face de către preşedintele Comisiei, la solicitarea oricărei autorităţi administraţiei publice centrale sau instituţii publice, care face parte din Comisie.

Art. 4. - (1) Secretariatul tehnic al Comisiei este asigurat de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă din subordin) Ministerului Afacerilor Interne.

(2) în termen de 5 zile de la intrarea în vigoare a prezentei decizii, Comisia aprobă regulamentul propriu de organizare funcţionare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 18 noiembrie 2013.

Nr. 460.

 

ANEXĂ

 

COMPONENŢA

Comisiei pentru pregătirea populaţiei şi a instituţiilor publice în vederea prevenirii şi înlăturării efectelor cutremurelor şi a altor calamităţi sau catastrofe naturale

 

1. Raed Arafat - secretar de stat, Ministerul Sănătăţii - preşedinte

2. Reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne - vicepreşedinte

3. Reprezentant al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - membru

4. Reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice - membru

5. Reprezentant al Ministerului Educaţiei Naţionale - membru

6. Reprezentant al Ministerului Economiei - membru

7. Reprezentant al Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice - membru

8. Reprezentant al Ministerului Transporturilor - membru

9. Reprezentant al Ministerului Fondurilor Europene - membru

10. Reprezentant al Departamentului pentru ape, păduri şi piscicultura - membru

11. Reprezentant al Departamentului pentru proiecte de infrastructură şi investiţii străine - membru

12. Reprezentant al Serviciul de Telecomunicaţii Speciale - membru

13. Reprezentant al Consiliului Naţional al Audiovizualului - membru

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Toma Câmpeanu în funcţia de secretar de stat la Ministerul pentru Societatea Informaţională

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Toma Câmpeanu se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul pentru Societatea Informaţională.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 18 noiembrie 2013.

Nr. 461.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind transferul în interesul serviciului al doamnei Cristina-Ecaterina Coruţ din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului la Consiliul Concurentei, Serviciul relaţii instituţionale si comunicare, în funcţia publică vacantă de execuţie de consilier clasa I, gradul profesional superior

 

Având în vedere solicitarea formulată de Consiliul Concurenţei privind transferul în interesul serviciului al doamnei Cristina-Ecaterina Coruţ din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului la Consiliul Concurenţei, Serviciul relaţii instituţionale şi comunicare, în funcţia publică vacantă de execuţie de consilier clasa I, gradul profesional superior, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/18.423/1.M. din 14 noiembrie 2013, precum şi acordul scris al doamnei Cristina-Ecaterina Coruţ cu privire la acest transfer,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), art. 87 alin. (2) lit. c) şi al art. 90 alin. (1) lit. a) şi alin. (2)-(4) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

prim-ministrul emite prezenta decizie.

Art. 1. - Începând cu data de 28 noiembrie 2013, doamna Cristina-Ecaterina Coruţ, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, se transferă în interesul serviciului la Consiliul Concurenţei, Serviciul relaţii instituţionale şi comunicare, în funcţia publică vacantă de execuţie de consilier clasa I, gradul profesional superior.

Art. 2. - Numirea doamnei Cristina-Ecaterina Coruţ în funcţia publică prevăzută la art. 1 se face prin act administrativ al persoanei care are competenţa legală de numire în funcţia publică, în condiţiile legii.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 18 noiembrie 2013.

Nr. 462.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, a funcţiei publice temporar vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Economiei de către doamna Silvia-Ileana Vişoiu

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), art. 89 alin. (21) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează exercitarea, cu caracter temporar; prin detaşare, a funcţiei publice temporar vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Economiei de către doamna Silvia-Ileana Vişoiu.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul genera! al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 18 noiembrie 2013.

Nr. 463.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind stabilirea atribuţiilor domnului Rujan Cristinel Ion, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului Generat al Guvernului

 

Având în vedere propunerea ministrului educaţiei naţionale formulată prin Adresa nr. 10.638 din 6 noiembrie 2013, în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Rujan Cristinel Ion, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, este desemnat să îndeplinească, la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Botoşani, atribuţii ce intră în sfera de competenţă a Ministerului Educaţiei Naţionale. Fişa de descriere a atribuţiilor şi responsabilităţilor şi a modului de raportare a activităţii desfăşurate se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. Plata drepturilor salariale ale inspectorului guvernamental şi a celorlalte drepturi aferente se realizează de Secretariatul General al Guvernului, în condiţiile legii, pe bază de pontaj şi raport bilunar de urmărire a indicatorilor punctuali; activităţii pe care o desfăşoară în teritoriu, aprobat d ordonatorul de credite şi/sau reprezentantul Ministerul Educaţiei Naţionale la nivelul judeţului unde îşi desfăşoară activitatea. Evaluarea anuală se realizează, în condiţiile legii, c baza raportărilor realizate în urma activităţii desfăşurate.

Art. 2. - La data prevăzută la art. 1, Decizia prim-ministrul nr. 127/2008 privind stabilirea atribuţiilor domnului Ruje Cristinel Ion, inspector guvernamental în cadrul Secretariatul General al Guvernului, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 464 din 23 iunie 2008, se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 18 noiembrie 2013.

Nr. 464.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL ECONOMIEI

 

ORDIN

privind completarea Procedurii de implementare a Programului naţional multianual pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului, aprobată prin Ordinul ministrului delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediul de afaceri şi turism nr. 169/2013

 

Având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2013 nr. 5/2013, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 25 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 430/2013 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism, cu modificările ulterioare,

ministrul delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediul de afaceri şi turism emite următorul ordin:

Art. I. - Procedura de implementare a Programului naţional multianual pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului, aprobată prin Ordinul ministrului delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediul de afaceri şi turism nr. 169/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 19 septembrie 2013, cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează:

- La punctul 10, după subpunctul 10.4 se introduc şase noi subpuncte, subpunctele 10.5-10.7 şi 10.8.1-10.8.3, cu următorul cuprins:

„10.5. Pentru acordarea AFN se va constitui în cadrul OTIMMC o unitate de plată, denumită în continuare UP, al cărei număr de persoane, atribuţii şi responsabilităţi vor fi stabilite prin decizia şefului OTIMMC.

10.6. Un exemplar al dosarului de eliberare a AFN, aprobat de UPSEC, va fi depus spre plată la UP din cadrul OTIMMC.

10.7. Decontarea se face într-o singură tranşă pentru toate activităţile.

10.8.1. Virarea efectivă a sumei care constituie AFN se face de către UP, pe baza deciziei şefului OTIMMC, exprimată prin ordonanţarea individuală, în contul ce cuprinde grupul de cifre

50.70, deschis la unitatea Trezoreriei Statului în a cărei rază teritorială îşi au sediul beneficiarii sau la care sunt luaţi în evidenţă fiscală, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau în conturile deschise la bănci comerciale din România pentru operatorii economici care nu pot deschide conturi la Trezoreria Statului, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

10.8.2. În situaţia identificării unor neconcordanţe în procesul de implementare al programului, DIPIMM din cadrul Departamentului şi/sau OTIMMC poate refuza plata AFN.

10.8.3. OTIMMC nu poate acorda plata AFN parţială sau în avans.”

Art. II. - Direcţia implementare programe pentru întreprinderi mici şi mijlocii din cadrul Departamentului pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism şi oficiile teritoriale pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi cooperaţie vor duce la îndeplinire prevederile prezentul ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediul de afaceri şi turism,

Anca-Laura Ionescu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 7 noiembrie 2013.

Nr. 305.