MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 714/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 714         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 20 noiembrie 2013

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

66. - Hotărâre cu privire la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, de modificare a directivelor 2002/65/CE, 2013/36/UE si 2009/11 O/CE si de abrogare a Directivei 2007/64/CE - COM (2013) 547 final

 

67. - Hotărâre cu privire la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2009/138/CE privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităţii de asigurare şi de reasigurare (Solvabilitate II) în ceea ce priveşte data de transpunere şi data de aplicare, precum si data de abrogare a anumitor directive - COM (2013) 680 final

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

485. - Ordin al directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 082-13 „Echipamente electronice pentru măsurarea lemnului rotund”

 

5.144. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind aprobarea Strategiei anticorupţie în educaţie

 

ACTE ALE COLEGIULUI PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA

 

2CC. - Hotărâre privind aprobarea cotizaţiei anuale şi a nivelului taxelor necesare acoperirii costurilor de atestare şi a altor servicii prestate de către Colegiul Psihologilor din România

 

4. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România nr. 1/2006 privind constituirea, declararea, înregistrarea şi funcţionarea cabinetelor individuale, cabinetelor asociate, societăţilor civile profesionale de psihologie, precum şi exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică în sectorul public sau privat, în regim salarial

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

cu privire la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, de modificare a directivelor 2002/65/CE, 2013/36/UE şi 2009/11 O/CE şi de abrogare a Directivei 2007/64/CE - COM (2013) 547 final

 

Având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/645 din 13 noiembrie 2013,

în temeiul dispoziţiilor art. 67 si ale art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale Protocolului (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Senatul constată că această propunere, care introduce o serie de noi prevederi faţă de actuala reglementare în domeniul serviciilor de plată (Directiva 2007/64/CE), va contribui la consolidarea pieţei interne a serviciilor de plată. De asemenea, susţine crearea unui porta! care să servească drept punct unic de acces la informaţiile cuprinse în registrele naţionale ale instituţiilor de plată autorizate la nivelul statelor membre şi consideră că este oportună aplicarea prevederilor privind securitatea reţelelor şi informaţiei în cazul furnizorilor de serviciile plată care sunt foarte des ţinta atacurilor informatice.

(2) În ceea ce priveşte fondul documentului, în urma analizei realizate s-a constatat, din punctul de vedere al clarităţii terminologice, examinarea oportunităţii fie de a defini şi utiliza adecvat, în funcţie de context, termenii de identificare şi autentificare, fie de a utiliza termenul de „identificare” pentru a descrie procedura propusă la art. 4 pct. 21, respectiv procedura care permite prestatorului de servicii de plată să verifice identitatea unui utilizator al unui instrument de plată specific, inclusiv utilizarea elementelor sale de securitate personalizate sau verificarea documentelor de identitate personalizate.

(3) În urma examinării documentului, membrii Comisiei pentru afaceri europene au constatat că prezenta propunere respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii şi au hotărât, în unanimitate de voturi, adoptarea unui raport de admitere.

Art. 2. - Opinia cuprinsă la art. 1 alin. (2) se transmite către instituţiile europene şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Senat în şedinţa din 18 noiembrie 2013, cu respectarea prevederilor aii. 7i alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 18 noiembrie 2013.

Nr. 66.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

cu privire la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2009/138/CE privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităţii de asigurare si de reasigurare (Solvabilitate II) în ceea ce priveşte data de transpunere şi data de aplicare, precum şi data de abrogare a anumitor directive - COM (2013) 680 final

 

Având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/643 din 13 noiembrie 2013,

în temeiul dispoziţiilor art. 67 si ale art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale Protocolului (nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţi Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Senatul constată că propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2009/138/CE privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităţii de asigurare şi de reasigurare (Solvabilitate II) în ceea ce priveşte data de transpunere şi data de aplicare, precum şi data de abrogare a anumitor directive - COM (2013) 680 final respectă principiul subsidiarităţii.

(2) Cu referire la principiul proporţionalităţii, Senatul României se pronunţă pentru adoptarea termenului de 31 marfa 2015, în loc de 31 ianuarie 2015, aşa cum propune directiva.

Art. 2. - Opinia cuprinsă la art. 1 se transmite către instituţiile europene şi se publică în Monitorul Oficial a României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Senat în şedinţa din 18 noiembrie 2013, cu respectarea prevederilor art. 7 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 18 noiembrie 2013.

Nr. 67.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

 

ORDIN

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 082-13 „Echipamente electronice pentru măsurarea lemnului rotund”

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea şi funcţionarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 11/1994, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Norma de metrologie legală NML 082-13 „Echipamente electronice pentru măsurarea lemnului rotund”, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Unităţile din structura şi din subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum şi laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării.

 

Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Fănel Iacobescu

 

Bucureşti, 13 noiembrie 2013.

Nr. 485.

 

ANEXĂ

 

NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 082-13

„Echipamente electronice pentru măsurarea lemnului rotund”

 

1. Domeniu de aplicare

1.1. Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice aplicabile echipamentelor electronice pentru măsurarea lemnului rotund, utilizate în măsurări de interes public. În sensul prezentei norme, măsurările de interes public sunt acele măsurări efectuate în scopul asigurării eficacităţii supravegherii fiscale (stabilirea unor impozite, taxe, amenzi, penalizări şi altele asemenea) şi cele efectuate în scopul asigurării corectitudinii tranzacţiilor comerciale în care sunt utilizate astfel de echipamente şi a protecţiei consumatorilor (comercializarea directă a produselor şi mărfurilor). Totodată, prezenta normă stabileşte şi reguli generale privind atestarea legalităţii echipamentelor electronice pentru măsurarea lemnului rotund, denumite în continuare echipamente.

1.2. Echipamentele menţionate la pct. 1.1 pot fi introduse pe piaţă, puse în funcţiune şi utilizate în măsurările de interes public, dacă în urma supunerii lor modalităţilor de control metrologic legal aplicabile îndeplinesc cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute în prezenta normă, conform tabelului.

2. Terminologie

În prezenta normă, termenii specifici utilizaţi au următoarele semnificaţii:

2.1. lemn rotund: trunchi de copac (buştean) caracterizat prin diametrele determinate ale secţiunii/secţiunilor transversale şi lungimea sa; în sensul prevederilor referitoare la cerinţe metrologice şi tehnice, forma secţiunii transversale este considerată convenţional circulară;

2.2. lungime a lemnului rotund: cea mai scurtă distanţă dintre secţiunile de capăt ale lemnului rotund;

2.3. echipament electronic pentru măsurarea lemnului rotund: mijloc de măsurare electronic destinat determinării diametrelor secţiunilor transversale ale lemnului rotund. Suplimentar, echipamentul poate măsura şi lungimea lemnului rotund.

3. Cerinţe metrologice şi tehnice

3.1. Cerinţe privind legalitatea mijloacelor de măsurare

Pentru a putea fi introduse pe piaţă şi puse în funcţiune într-un domeniu de interes public, echipamentele trebuie să se supună şi să corespundă controlului metrologic legal prin aprobare de model şi verificare metrologică iniţială.

Pentru a fi utilizate într-un domeniu de interes public, echipamentele trebuie să aibă aplicat marcajul aprobării de model şi marcajul de verificare metrologică, în conformitate cu prevederile legislaţiei metrologice naţionale.

3.2. Condiţii nominale de funcţionare

Producătorul trebuie să declare cel puţin următoarele condiţii nominale de funcţionare a-echipamentului:

- intervalul de temperatură admis la utilizare;

- intervalul tensiunii de alimentare;

- condiţii de poziţionare şi deplasare a lemnului rotund.

3.3. Erori maxime tolerate

3.3.1. În condiţii nominale de funcţionare, erorile de măsurare, determinate în cadrul evaluărilor specifice aprobărilor de mode! şi verificărilor metrologice, nu trebuie să depăşească valorile erorilor maxime tolerate (EMT). La verificările metrologice, condiţiile nominale de funcţionare sunt cele de la locul de utilizare, cu condiţia ca acestea să se încadreze în limitele declarate de producător conform cerinţelor prevăzute la pct. 3.2.

3.3.1.1. La determinarea oricărui diametru dintr-o secţiune transversală, EMT = ± 2,5 mm.

3.3.1.2. La măsurarea lungimii lemnului rotund, EMT sunt: ± 5 cm pentru lungimi măsurate mai mici sau egale cu 5 m; ± 1% din lungimea măsurată, pentru lungimi măsurate mai mari de 5 m.

3.3.2. La controlul metrologic legal prin inspecţii şi testări inopinate, se admit erorile de măsurare prevăzute la pct. 3.3.1.1 şi 3.3.1.2 multiplicate cu 1,5.

3.4. Cerinţe tehnice

3.4.1. Intervalul de măsurare a echipamentului (pentru diametrele secţiunii transversale şi, după caz, pentru lungimea lemnului rotund) trebuie specificat de producător.

3.4.2. Echipamentul, în configuraţia sa prevăzută pentru utilizare, trebuie să efectueze determinarea diametrelor secţiunii transversale şi, după caz, măsurarea lungimii lemnului rotund, în conformitate cu prevederile din documentaţia sa tehnică.

3.4.3. În cazul funcţionării necorespunzătoare a echipamentului, acesta trebuie să afişeze un mesaj de eroare (descris de producător în documentaţia tehnică) şi să nu continue măsurarea.

3.4.4. Echipamentul trebuie să semnaleze dacă dimensiunile lemnului rotund nu se încadrează în limitele specificate de producător în documentaţia tehnică.

3.4.5. Echipamentul, supus unei verificări metrologice, trebuie să nu prezinte defecţiuni evidente care să împiedice buna funcţionare şi lizibilitatea valorilor măsurate.

3.4.6. Echipamentul trebuie să fie protejat împotriva interferenţelor luminilor parazite care pot afecta valorile măsurate.

3.4.7. Utilizatorul trebuie să controleze în mod regulat buna funcţionare şi stabilitatea echipamentului prin proceduri de control descrise în documentaţia aferentă echipamentului şi trebuie să întocmească un proces-verbal care să conţină rezultatele obţinute în urma aplicării procedurilor de control.

3.4.8. Dacă în urma aplicării unei proceduri de control rezultatele arată că echipamentul nu se încadrează în limitele erorilor maxime tolerate, acesta trebuie retras de la utilizare, reparat şi supus verificării metrologice după reparare.

3.5. Repetabilitate

În cazul măsurării aceluiaşi măsurând în condiţii de măsurare identice, valorile măsurate succesiv trebuie să fie foarte apropiate între ele. Valoarea diferenţei dintre valorile măsurate trebuie să se încadreze în intervalul definit de 1/3 din valorile erorilor maxime tolerate.

3.6. Adecvare

3.6.1. Echipamentul trebuie să fie robust, iar materialele din care este construit trebuie să fie adecvate condiţiilor de utilizare prevăzute.

3.6.2. Echipamentul trebuie să fie conceput şi executat astfel încât să permită controlul funcţiilor de măsurare. Dacă este necesar, în echipament trebuie să fie integrate programe informatice speciale care să permită acest control. Procedura de control trebuie să fie descrisă în manualul de utilizare a echipamentului.

3.7. Protecţie împotriva intervenţiilor neautorizate şi a degradării informaţiei

3.7.1. Caracteristicile cu relevanţă metrologică legală ale echipamentului trebuie să nu fie influenţate de conectarea la acesta a unui alt dispozitiv sau de orice alt dispozitiv care comunică de la distanţă cu echipamentul.

3.7.2. Pentru componentele materiale care sunt esenţiale pentru asigurarea caracteristicilor metrologice şi a parametrilor cu relevanţă metrologică legală trebuie prevăzute măsuri de securitate care trebuie să permită obţinerea de dovezi asupra intervenţiilor neautorizate.

3.7.3. Programele informatice care sunt importante pentru caracteristicile şi parametrii cu relevanţă metrologică legală trebuie să fie identificate ca atare şi făcute inviolabile. Identificarea programelor trebuie să fie asigurată cu uşurinţă.

3.7.4. Informaţiile de măsurare cu relevanţă metrologică legală, programele informatice care sunt importante pentru caracteristicile metrologice şi pentru parametrii cu relevanţă metrologică legală memoraţi sau de transmis trebuie să fie protejate corespunzător împotriva modificării involuntare sau intenţionate.

În cazul protejării prin sigilii electronice, acestea trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

- să permită accesul numai prin utilizarea unei parole, unui cod sau unui dispozitiv specific;

- să înregistreze în memorie cel puţin ultima intervenţie, inclusiv data şi ora intervenţiei, precum şi un element specific de identificare a intervenţiei;

- să permită accesul la intervenţia/intervenţiile înregistrată/înregistrate în memorie.

3.8. Informaţii referitoare la mijlocul de măsurare

3.8.1. Echipamentul trebuie să prezinte cel puţin următoarele inscripţii:

- marca/sigla producătorului;

- date de identificare ale echipamentului (tip, serie, an de fabricaţie);

- diametrul minim şi diametrul maxim ale secţiunii transversale, precum şi lungimea minimă şi lungimea maximă, dacă echipamentul măsoară lungimea lemnului rotund.

În plus, după caz:

- date privind condiţiile de utilizare;

- marcajul aprobării de model.

3.8.2. Echipamentul trebuie să fie însoţit de o documentaţie tehnică care să conţină:

- un manual de utilizare care să descrie modul de funcţionare. Informaţiile vor include:

- condiţiile nominale de funcţionare;

- diametrul minim şi diametrul maxim ale secţiunii transversale, precum şi lungimea minimă şi lungimea maximă, dacă echipamentul măsoară lungimea lemnului rotund;

- exactitatea de măsurare a echipamentului;

- instrucţiuni privind utilizarea corectă şi condiţiile speciale de utilizare;

- instrucţiuni privind instalarea, întreţinerea, repararea, reglajele admise;

- descrierea procedurilor de control;

- informaţii privind versiunea de soft utilizată;

- atunci când este cazul:

- condiţiile privind compatibilitatea cu interfeţele altor subansambluri sau altor mijloace de măsurare;

- descrierea constructivă a echipamentului;

- copii ale documentelor care au stat la baza introducerii pe piaţă şi/sau a punerii în funcţiune a echipamentului.

3.8.3. Unitatea de măsură sau simbolul său trebuie să însoţească valoarea numerică, fie afişată împreună cu aceasta, fie inscripţionată pe dispozitivul indicator al echipamentului.

3.8.4. Unităţile de măsură folosite şi simbolurile lor trebuie să respecte prevederile legale privind unităţile de măsură şi simbolurile lor.

3.8.5. Toate marcajele şi inscripţionările impuse de oricare dintre cerinţe trebuie să fie clare, lizibile, neambigue, netransferabile şi să nu poată fi şterse.

3.8.6. În completarea informaţiilor prevăzute de prezenta normă, producătorului/reprezentantului autorizat al acestuia i se pot solicita documentaţii tehnice care să descrie într-o manieră inteligibilă concepţia, fabricaţia şi funcţionarea echipamentelor şi să permită evaluarea conformităţii acestora cu cerinţele din prezenta normă. Documentaţiile tehnice trebuie să fie suficient de detaliate pentru a asigura definirea caracteristicilor metrologice, reproductibilitatea performanţelor metrologice ale echipamentelor, în condiţiile în care acestea sunt reglate corect cu ajutorul mijloacelor tehnice prevăzute, precum şi integritatea echipamentelor.

3.8.7. Pentru a face posibilă evaluarea şi identificarea echipamentului, documentaţiile tehnice prevăzute la pct. 3.8.6 trebuie să conţină, în măsura în care sunt relevante pentru stabilirea conformităţii echipamentului cu cerinţele prezentei norme, următoarele:

- descrieri generale ale echipamentului;

- desene de ansamblu şi desene de execuţie ale componentelor, subansamblurilor şi circuitelor;

- dacă este cazul, descrieri ale dispozitivelor electronice care să conţină desene, scheme, diagrame ale elementelor logice şi informaţii generale privind caracteristicile şi funcţionarea programelor informatice;

- descrieri şi explicaţii necesare înţelegerii documentelor menţionate mai sus, inclusiv a funcţionării echipamentului;

- o listă a documentelor de referinţă internaţionale şi/sau naţionale, ale căror cerinţe echipamentul le respecta integral sau parţial;

- rezultate ale examinărilor şi încercărilor anterioare care demonstrează că echipamentele îndeplinesc cerinţele din prezenta normă, atât în condiţiile nominale de funcţionare declarate, cât şi atunci când sunt supuse perturbaţiilor de mediu specificate, precum şi criteriile de durabilitate aplicabile acestora, conform documentaţiilor tehnice;

- precizări cu privire la sigiliile şi marcajele aplicate de producător;

- precizări privind condiţiile de compatibilitate cu interfeţele. şi subansamblurile, dacă sunt relevante.

3.9. Indicarea valorilor determinate

3.9.1. Indicarea diametrelor şi, după caz, a lungimii lemnului rotund trebuie să se facă prin intermediul unui dispozitiv de afişare propriu care să afişeze valoarea măsurată cu suficiente cifre semnificative astfel încât să permită calculul erorii de măsurare.

3.9.2. Indicarea oricărei valori determinate trebuie să fie clară şi neambiguă şi să fie însoţită de informaţiile necesare utilizatorului pentru înţelegerea semnificaţiei valorii măsurate. În condiţii normale de utilizare, valoarea măsurată indicată trebuie să poată fi citită cu uşurinţă.

3.10. Stabilirea conformităţii

Echipamentul trebuie să fie astfel conceput încât să permită stabilirea conformităţii cu cerinţele relevante din prezenta normă.

În vederea efectuării controlului metrologic legal, producătorul/deţinătorul echipamentului trebuie să pună la dispoziţia personalului care efectuează controlul metrologic legal echipamente/dispozitive auxiliare/documentaţie şi personal necesar.

4. Atestarea legalităţii

4.1. Atestarea legalităţii echipamentelor se poate face numai după finalizarea cu rezultate corespunzătoare a stabilirii conformităţii acestora cu toate cerinţele metrologice şi tehnice aplicabile modalităţilor de control metrologic prevăzute în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, în vigoare, în conformitate cu tabelul de mai jos.

4.2. Atestarea legalităţii se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice, specifice modalităţilor de control metrologic aplicabile (marcajul aprobării de model, marcajul de verificare metrologică), şi prin emiterea documentelor specifice (certificatul aprobării de model, buletinul de verificare metrologică cu decizia „ADMIS*). În cazul în care la verificarea metrologică iniţială, periodică sau după reparare/modificare echipamentul nu îndeplineşte una sau mai multe dintre cerinţele prevăzute la pct. 3, se eliberează un buletin de verificare metrologică cu decizia „RESPINS”, precizându-se succint motivele respingerii.

4.3. Stabilirea conformităţii unui echipament cu cerinţele metrologice şi tehnice din prezenta normă se realizează prin aplicarea prevederilor procedurilor de încercare/verificare metrologică, ce trebuie să conţină şi descrierea modului de estimare a incertitudinii de măsurare. Valoarea maximă admisă a incertitudinii de măsurare nu trebuie să depăşească 1/3 din EMT.

 

TABEL

 

Cerinţe metrologice şi tehnice care se verifică în cadrul modalităţilor de control metrologic legal

 

Nr. crt.

Cerinţa metrologică/tehnică

Punctul din norma de metrologie legală

Modalităţi de control metrologic legat

 

 

 

 

 

 

Aprobare de model*

Verificare metrologică iniţială*

Verificare metrologică periodică/după reparare/modificare

1

Cerinţe privind legalitatea mijloacelor de măsurare

3.1

X

X

X

2

Condiţii de mediu şi mărimi de influenţă

3.2

X

-

-

3

Erori maxime tolerate

3.3

X

X

X

4

Cerinţe tehnice

3.4

X

X

X

5

Repetabilitate

3.5

X

X

X

6

Adecvare

3.6

X

-

-

7

Protecţie împotriva intervenţiilor neautorizate şi a

degradării informaţiei

3.7.1

3.7.2

3.7.3

3.7.4

X

X

X

X

-

-

X

X

-

-

X

X

8

Informaţii referitoare la mijlocul de măsurare

3.8.1

3.8.2

3.8.3

3.8.4

3.8.5

3.8.6

3.8.7

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

-

-

X

X

X

X

X

-

-

9

Indicarea valorii măsurate

3.9

X

X

X

10

Stabilirea conformităţii

3.10

X

X

X


* Aceste modalităţi de control nu se aplică mijloacelor de măsurare introduse pe piaţă şi puse în funcţiune în România până la data de 29 noiembrie 2012.

 

NOTĂ:

X = cerinţa se verifică

- = cerinţa nu se verifică

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind aprobarea Strategiei anticorupţie în educaţie

 

În conformitate cu prevederile:

- Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată;

- Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice;

- Legii nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei;

- Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legii nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nr. 1.200/2013 privind monitorizarea respectării normelor de conduită de către funcţionarii publici şi a implementării procedurilor disciplinare;

- Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat, cu modificările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Strategia anticorupţie în educaţie, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Secretarul general adjunct, direcţiile generale/ direcţiile/serviciile din Ministerul Educaţiei Naţionale, precum

şi instituţiile aflate în subordinea/coordonarea ministerului vor aduce la cunoştinţa personalului prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

 

Bucureşti, 26 septembrie 2013.

Nr. 5.144.

 

ANEXĂ

 

SIGLA

 

UNIUNEA EUROPEANĂ

Fond Social European

STEMA

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

SIGLA

 

Inovaţie în administraţie

Programul Operaţional

„Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

 

„Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare”

- Proiect cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

- Cod SMIS 30342

 

STRATEGIA

anticorupţie în educaţie 2013-2015

 

SIGLA

 

AID ROMANIA

ASOCIATIE PENTRU IMPLEMENTAREA DEMOCRATIEI

STEMA

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

SIGLA

 

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU DIN BUCUREŞTI

 

CUPRINS

 

1. Introducere

1.1. Despre strategie

1.2. Corupţia în România şi indicatori de percepţie a corupţiei în educaţie

1.3. Politicile publice şi cadrul juridic existente

2. Valorile fundamentale şi principiile promovate de strategie

2.1. Valori fundamentale

2.2. Principii

3. Scopul strategiei, instrumentele şi tipurile de intervenţii propuse

3.1. Scopul strategiei

3.2. Instrumentele şi tipurile de intervenţii propuse

4. Obiectivele generale

4.1. Prevenirea corupţiei la nivelul sectorului educaţional

4.2. Creşterea gradului de educaţie anticorupţie

4.3. Consolidarea mecanismelor de control administrativ şi a cooperării inter-instituţionale în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei

4.4. Aprobarea planului sectorial aferent sectorului educaţional şi dezvoltarea sistemului de monitorizare a implementării strategiei şi planului

5. Implicaţii juridice

6. Implicaţii bugetare

7. Coordonarea implementării strategiei şi monitorizarea

7.1. Responsabili cu coordonarea şi monitorizarea implementării strategiei

7.2. Rapoartele periodice, metodologia de monitorizare şi publicarea raportului anual

7.3. Evaluarea ex-post a impactului strategiei

Anexă - Plan sectorial pentru implementarea strategiei anticorupţie în educaţie

 

ABREVIERI

SNA- Strategia naţională anticorupţie

MCV - Mecanismul de cooperare şi verificare

CE - Comisia Europeană

MEN - Ministerul Educaţiei Naţionale

IDC - indicele de percepţie a corupţiei

ISJ - inspectorat şcolar judeţean

ISMB - Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti

MAI - Ministerul Afacerilor Interne

MJ - Ministerul Justiţiei

MFP - Ministerul Finanţelor Publice

ROFUIP - Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar

ARACIP - Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar

ARACIS - Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior

 

1. Introducere

1.1. Despre strategie

În contextul eforturilor României de prevenire şi combatere a corupţiei din ultimii ani, dar şi al necesităţii adecvării acestor eforturi în vederea adoptării unei abordări bine planificate şi sustenabile pe termen mediu şi lung în domeniul prevenirii corupţiei, rolul sectorului educaţional se conturează a fi unul fundamental pentru asigurarea succesului acestor demersuri.

Începând cu anul 2007, în paralel cu aderarea României la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a instituit MCV, mecanism ce vizează monitorizarea progreselor realizate de România în vederea atingerii anumitor obiective de referinţă specifice în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei şi care se materializează prin publicarea periodică a unor rapoarte de progres. Iniţiativele aferente sectorului educaţional se încadrează în Condiţionalitatea 4 - Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul administraţiei locale şi au menţionat pozitiv până în prezent unele iniţiative şi proiecte ale Ministerului Educaţiei Naţionale în domeniul prevenirii corupţiei.

Raportul de progres al Comisiei Europene din iulie 2012 menţiona:

„În alte sectoare ale activităţii guvernamentale nu au fost obţinute rezultate comparabile. Cazurile de corupţie sunt numeroase în domenii precum administraţia fiscală, educaţia, sănătatea şi investiţiile în infrastructură. Cu toate acestea, activitatea de analizare a riscurilor în aceste sectoare a fost demarată abia de curând (...).

În sectorul educaţiei au fost introduse câteva măsuri-pilot de prevenire, cum ar fi propunerile Centrului Naţional de Integritate (de exemplu, supravegherea video la examenele de bacalaureat), şi este în curs de elaborare o strategie sectorială în contextul unui proiect anticorupţie finanţat de UE.

Alte domenii-cheie de risc care trebuie avute în vedere sunt investiţiile în infrastructura şcolară şi corupţia în cadrul sistemului de examinare în şcoli şi al sistemului de acordare a diplomelor în unităţile de învăţământ superior. (...)

Aceste activităţi-pilot desfăşurate în domenii sensibile din punctul de vedere al corupţiei au fost utile şi au avut un impact important asupra bugetului de stat, însă ele trebuie continuate pentru a deveni parte dintr-o abordare sistematică.”

Sectorul educaţional prezintă, alături de alte sectoare, o serie de vulnerabilităţi la corupţie. Strategia naţională anticorupţie privind sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală pe perioada 2008- 2010 situa educaţia în lista sectoarelor vulnerabile. Cu toate acestea, nu a existat o evaluare a nivelului corupţiei în cadrul sectorului educaţional comparativ cu alte sectoare ale administraţiei publice din România. Ulterior, în cadrul Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2012-2015 s-a renunţat la abordarea sectorială, responsabilitatea implementării măsurilor vizate de SNA 2012-2015 fiind în acest moment în sarcina tuturor instituţiilor din sectorul public, inclusiv a celor din sectorul educaţional.

Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2012-2015 constituie cadrul de implementare a prezentei strategii. Documentul strategic naţional are la bază o schimbare de abordare în demersurile anticorupţie, bazată pe promovarea intensificării eforturilor de prevenire prin asumarea problematicii anticorupţie la nivel instituţional. Astfel, toate instituţiile publice au obligaţia de a adopta propriile planuri anticorupţie, prin măsuri de intervenţie care să vizeze prevenirea corupţiei, educaţia anticorupţie şi combaterea fenomenului de corupţie.

Strategia anticorupţie în educaţie promovează aplicarea bunelor practici avansate de SNA 2012- 2015, precum aplicarea unei metodologii unitare de evaluare a riscurilor instituţionale de corupţie.

În acelaşi timp, Strategia anticorupţie în educaţie asigură implementarea recomandărilor formulate de CE în cadrul MCV privind consolidarea politicii generale anticorupţie, cât şi a unor recomandări specifice formulate în cadrul Evaluării independente privind implementarea Strategiei naţionale anticorupţie 2005- 2007 şi a Strategiei naţionale anticorupţie privind sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală pe perioada 2008-2010.

Prezenta strategie aplică o abordare comprehensivă, cu implicarea activă a factorilor cointeresaţi atât în cadrul procesului de elaborare a documentului de politică publică, cât şi în etapele ulterioare, de consultare,

promovare, implementare şi monitorizare. În cadrul procesului de elaborare a prezentei strategii, două etape importante au fost reprezentate de realizarea unei diagnoze a fenomenului de risc care favorizează proliferarea vulnerabilităţii la fapte de corupţie, existente la nivelul învăţământului preuniversitar şi de organizarea unui seminar naţional anticorupţie, având ca obiect dezvoltarea conţinutului strategiei anticorupţie în educaţie, cu participarea unor factori reprezentativi ai sectorului educaţional de la nivel local şi central. În urma seminarului naţional au rezultat o serie de propuneri ale factorilor din sectorul educaţional, cu privire la conţinutul strategiei anticorupţie în educaţie.

Elaborarea proiectului strategiei s-a realizat în cadrul proiectului „Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare”, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul operaţional „Dezvoltarea capacităţii administrative” şi implementat de MEN în parteneriat cu Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei şi Universitatea Titu Maiorescu, în perioada iunie 2011-septembrie 2013.

Ulterior, în cadrul procesului de consultare publică cu privire la proiectul Strategiei anticorupţie în educaţie au fost organizate o serie de dezbateri publice cu privire la conţinutul documentului strategic, dar şi acţiuni de promovare a acestuia către factorii cointeresaţi.

Strategia cuprinde ca anexă Planul sectorial pentru implementarea Strategiei anticorupţie în educaţie.

1.2. Corupţia în România şi indicatori de percepţie a corupţiei în educaţie

Instrumentele de evaluare a percepţiei publice cu privire la nivelul corupţiei situează România, an de an, în sfera statelor cu un nivel crescut de corupţie, în ciuda demersurilor realizate în plan legislativ şi a celor de combatere a acestui fenomen de corupţie. La nivelul anului 2012, IDC al Transparency International situa România, cu un scor de 44 din 100, mult sub media ţârilor membre UE (60-64). De asemenea, conform Barometrului global al corupţiei, la nivelul anului 2010, 87% dintre români considerau că fenomenul de corupţie s-a extins în ultimii 3 ani, în timp ce cercetarea naţională „Percepţii şi atitudini privind corupţia din România”, coordonată de Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei în anul 2011, releva faptul că aproximativ două treimi dintre români (67%) considerau că în ultimul an corupţia a crescut, 6% - că aceasta a scăzut şi 26% - că nivelul corupţiei nu s-a modificat.

O altă cercetare a Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei din anul 2007 releva faptul că 66% dintre tinerii între 18 şi 28 de ani considerau că o persoană nu poate avea succes în România fără a fi coruptă. Acelaşi demers realizat la nivel naţional în anul 2011 indica faptul că 57% dintre români împărtăşesc această credinţă.

În acest context, se conturează necesitatea consolidării şi intensificării eforturilor preventive sustenabile şi a valorizării rolului educaţiei în cadrul acestui demers.

În ceea ce priveşte nivelul corupţiei în cadrul sectorului educaţional, nu au fost realizate cercetări consistente în vederea evaluării acestuia sau a evaluării comparative cu alte sectoare.

Conform Eurobarometrului special al Comisiei Europene cu nr. 374 din februarie 2012, europenii considerau că veniturile necuvenite şi abuzurile de putere sunt prezente în toate domeniile ce implică servicii publice. Cu toate acestea, actorii din zona educaţională sunt percepuţi ca mai puţin vulnerabili la a fi implicaţi în aceste tipuri de activităţi (17%), comparativ cu politicienii, funcţionarii şi oficialii din domeniul achiziţiilor publice ş.a.

1.3. Politicile publice şi cadrul juridic existente

Strategia anticorupţie în educaţie este un document strategic pe termen mediu, care creează cadrul de implementare a măsurilor de promovare a integrităţii prin procesul educaţional, cât şi la nivelul instituţiilor din cadrul sectorului educaţional.

Prezenta strategie asigură cadrul de implementare şi dezvoltare a obiectivelor Strategiei naţionale anticorupţie 2012-2015 la nivelul sectorului educaţional şi a direcţiilor de acţiune asumate prin Programul de Guvernare 2013-2016, Capitolul „Justiţie”.

Strategia are la bază, în acelaşi timp, Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pornind de la misiunea asumată de lege: „de formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a societăţii româneşti, în acord cu noile cerinţe, derivate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene şi din funcţionarea în contextul globalizării, şi de generare sustenabilă a unei resurse umane naţionale înalt competitive, capabilă să funcţioneze eficient în societatea actuală şi viitoare” [Art. 2 alin. (2)]. De asemenea, art. 2 alin. (3) din acelaşi act normativ prevede că „Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.”

Totodată, art. 4 prevede că „Educaţia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor au ca finalitate principală formarea competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi/abilităţi şi aptitudini, necesare pentru: (...) b) integrarea socială şi participarea cetăţenească activă în societate; (...) e) educarea în spiritul demnităţii, toleranţei şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; f) cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice şi a respectului pentru natură şi mediul înconjurător natural, social şi cultural.”

 

2. Valorile fundamentale şi principiile promovate de strategie

 

2.1. Valori fundamentale

- Educaţia - promovarea rolului fundamental al educaţiei în societate

- integritatea - promovarea responsabilităţii morale, civice, sociale şi profesionale a personalului implicat în sistemul educaţional

- Transparenţa - asigurarea vizibilităţii şi accesibilităţii deciziilor, cu informarea şi coparticiparea societăţii civile

- Obiectivitatea - asigurarea imparţialităţii şi nediscriminării în întreaga activitate desfăşurată la nivelul sistemului educaţional

- Prioritatea interesului public - datoria responsabililor din cadrul sistemului educaţional de a considera interesul public mai presus de orice alt interes

2.2. Principii

- Principiul prevenirii corupţiei pe termen mediu şi lung, în baza căruia demersurile de prevenire a corupţiei fac obiectul unei abordări strategice, bine planificate şi sustenabile.

- Principiul calităţii actului educaţional, în baza căruia activităţile din învăţământul preuniversitar şi universitar se raportează la standarde de calitate şi la bune practici naţionale şi internaţionale.

- Principiul echităţii, nediscriminării şi al egalităţii de şanse, în baza căruia accesul la învăţare, cât şi procesele de selecţie, promovare şi evaluare a personalului din sistemul de învăţământ se realizează în mod echitabil, fără discriminare.

- Principiul statului de drept, în baza căruia este consacrată supremaţia legii, toţi cetăţenii fiind egali în faţa acesteia.

- Principiul responsabilităţii, potrivit căruia autorităţile statului răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei.

- Principiul cooperării şi coerenţei, ce vizează necesitatea cooperării cu instituţiile cu competenţe în prevenirea şi combaterea corupţiei.

- Principiul consultării societăţii civile şi al dialogului social, care impune transparenţa deciziilor şi a rezultatelor şi consultarea membrilor societăţii civile în cadrul acestui proces.

- Principiul comportamentului etic, care presupune ca personalul din sectorul educaţional să acţioneze într-o manieră responsabilă din punct de vedere etic.

- Principiul proporţionalităţii în elaborarea şi punerea în aplicare a procedurilor anticorupţie, conform căruia instituţiile publice trebuie să elaboreze şi să aplice proceduri proporţionale cu riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale la corupţie.

 

3. Scopul strategiei, instrumentele şi tipurile de intervenţii propuse

 

3.1. Scopul strategiei

Scopul strategiei este prevenirea şi reducerea fenomenului corupţiei la nivelul sectorului educaţional şi valorizarea rolului important al procesului educaţional în demersurile de prevenire a corupţiei pe termen mediu şi lung, la nivelul societăţii româneşti.

Documentul se adresează întregului sistem de educaţie şi formare profesională.

3.2. Instrumentele şi tipurile de intervenţii propuse

Aşa cum se menţionează în Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2012-2015, dar şi în rapoartele periodice ale Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în domeniul anticorupţie, cadrul legislativ anticorupţie existent în România este suficient dezvoltat la acest moment, iar eforturile instituţionale trebuie să se concentreze pe implementarea eficientă a standardelor anticorupţie la nivel instituţional-administrativ, pe promovarea integrităţii la nivelul fiecărei organizaţii, având ca obiective: implementarea codurilor etice, îmbunătăţirea mecanismelor de control administrativ şi a celor de sancţionare, remedierea vulnerabilităţilor specifice.

În acelaşi timp, măsurile vizate de strategie promovează utilizarea rolului fundamental pe care educaţia îl deţine în societate şi în cadrul demersurilor de prevenire a corupţiei pe termen mediu şi lung, având ca obiective: creşterea gradului de educaţie anticorupţie a personalului ce activează în cadru! procesului educaţional, creşterea gradului de educaţie anticorupţie a tinerei generaţii, implicarea factorilor cointeresaţi aferenţi sectorului educaţional în demersuri comune de informare şi prevenire a corupţiei şi informarea adecvată a publicului.

Strategia susţine implementarea instrumentelor SNA, precum aplicarea metodologiei de evaluare a riscurilor de corupţie la nivelul sectorului educaţional, asumarea la nivelul fiecărei instituţii din sectorul educaţional a planului propriu de măsuri şi monitorizarea implementării măsurilor anticorupţie prin intermediul inventarului măsurilor preventive anticorupţie instituit de SNA, asigurând dezvoltarea şi adaptarea obiectivelor şi măsurilor vizate de SNA la nivelul sectorului educaţional.

 

4. Obiectivele generale

 

4.1. Prevenirea corupţiei la nivelul sectorului educaţional

Sectorul educaţional prezintă, alături de celelalte sectoare, unele vulnerabilităţi !a fenomenul de corupţie.

Instituţiile din sectorul educaţional au responsabilitatea asigurării condiţiilor necesare pentru punerea în aplicare a cadrului normativ la nivelul sectorului educaţional, cât şi a monitorizării şi evaluării periodice a eficienţei măsurilor adoptate.

Obiectiv specific 1: Remedierea vulnerabilităţilor specifice sectorului educaţional prin implementarea sistematică a măsurilor preventive

 

Măsuri:

1. autoevaluarea periodică a gradului de implementare a măsurilor preventive obligatorii aferente Inventarului măsurilor preventive aferent SNA;

2. elaborarea şi implementarea Metodologiei privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale prin adoptarea la nivelul tuturor structurilor MEN a unor măsuri de control şi/sau prevenire, în vederea menţinerii la un nivel acceptabil al probabilităţii de apariţie a riscurilor, cât şi a impactului acestora la nivelul sectorului educaţional;

3. operaţionalizarea aplicaţiei informatice dezvoltate de către MEN de monitorizare a riscurilor de corupţie în vederea implementării Metodologiei privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale, prelucrării automate a datelor şi reprezentării statistice şi grafice a riscurilor de corupţie.

 

Responsabili: MEN şi structurile aflate în subordinea/coordonarea MEN

 

Obiectiv specific 2: Creşterea transparenţei instituţionale prin sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise puse la dispoziţie de către instituţiile din sectorul educaţional

 

Măsuri:

1. asigurarea respectării prevederilor privind accesul la informaţii de interes public şi a celor privind transparenţa procesului decizional la nivelul sectorului educaţional, prin implementarea aplicaţiei informatice de monitorizare a riscurilor de corupţie dezvoltate de către MEN în vederea implementării Metodologiei privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale;

2. dezvoltarea soluţiilor de e-guvernare şi e-administrare ca platforme de accesare a serviciilor publice de către cetăţeni;

3. identificarea de resurse financiare prin accesarea fondurilor structurale pentru implementarea de proiecte în domeniul promovării integrităţii şi a bunei guvernări la nivelul sectorului educaţional, în parteneriat cu societatea civilă;

4. creşterea gradului de accesibilizare a informaţiilor de la nivelul autorităţilor implicate în sistemul educaţional în vederea informării corecte şi eficiente a actorilor implicaţi în actul educaţional şi a publicului larg;

5. Îmbunătăţirea strategiilor de comunicare pe teme anticorupţie la nivelul unităţilor de învăţământ, care să ia în calcul potenţialele riscuri şi vulnerabilităţi la corupţie;

6. crearea unei structuri minime pentru siturile web ale unităţilor de învăţământ şi pentru inspectoratele şcolare şi asigurarea actualizării permanente a acestora;

7. asigurarea transparenţei în procesele de înscriere, admitere, transfer şi absolvire a elevilor şi studenţilor în sistemul de învăţământ.

 

Responsabili: MEN şi structurile aflate în subordinea/coordonarea MEN

 

Obiectiv specific 3: Consolidarea integrităţii personalului din sectorul educaţional prin promovarea standardelor etice profesionale şi prin stimularea comportamentului etic, a profesionalismului şi a rezultatelor obţinute

 

Măsuri:

1. aprobarea, implementarea şi monitorizarea aplicării Codului de etică pentru învăţământul preuniversitar şi a Codului de referinţă al eticii şi deontologiei universitare, cât şi monitorizarea activităţii Consiliului Naţional de Etică pentru învăţământul Preuniversitar şi a Consiliului de etică şi management universitar;

2. aprobarea şi implementarea codului etic/deontologic pentru personalul din educaţie care lucrează în proiecte cu finanţare externă;

3. desfăşurarea de acţiuni de promovare a prevederilor Codului de etică pentru învăţământul preuniversitar şi ale Codului de referinţă al eticii şi deontologiei universitare destinate personalului vizat din cadrul învăţământului preuniversitar şi universitar;

4. consolidarea unor sisteme interne de management şi asigurare a calităţii la nivelul unităţilor şcolare şi universităţilor care să asigure transparenţa şi responsabilitatea instituţională cu privire la aspectele legate de etica profesională şi de performanţele profesionale;

5. introducerea în fişa de evaluare a cadrelor didactice a unui criteriu privind respectarea standardelor etice profesionale;

6. profesionalizarea managementului învăţământului preuniversitar prin introducerea unor criterii standardizate privind pregătirea profesională şi managerială.

 

Responsabili: MEN, Consiliul de Etică şi Management Universitar, ARACIP, ARACIS.

Obiectiv specific 4: Creşterea eficienţei mecanismelor de prevenire a corupţiei în materia achiziţiilor publice şi a utilizării fondurilor publice în general, la nivelul sectorului educaţional

 

Măsuri:

1. prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice la nivelul sectorului educaţional prin elaborarea şi implementarea unor proceduri specifice;

2. elaborarea de materiale cu caracter de îndrumare privind achiziţiile publice şi diseminarea acestora la nivelul personalului cu funcţii de conducere din cadrul unităţilor de învăţământ şi al altor instituţii din sectorul educaţional;

3. asigurarea implicării tuturor factorilor cointeresaţi în procesul de elaborare a planului de achiziţii al unităţii de învăţământ;

4. publicarea unui raport anual, la nivelul MEN, cu privire la modul de alocare a fondurilor publice la nivelul sistemului educaţional;

5. asigurarea transparenţei resurselor bugetare şi extrabugetare prin publicarea anuală a informaţiilor la avizierul şcolii/pe site-ul web al unităţii de învăţământ.

 

Responsabili: MEN şi structurile aflate în subordinea/coordonarea MEN

 

4.2. Creşterea gradului de educaţie anticorupţie

Diminuarea incidenţei fenomenului de corupţie în societatea românească implică planificarea şi aplicarea unor măsuri preventive solide şi sustenabile pe termen mediu şi lung care, raportat la sectorul educaţional, trebuie să vizeze 3 arii de intervenţie:

l. Creşterea gradului de educaţie anticorupţie a personalului şi responsabililor implicaţi din sectorul educaţional

II. Creşterea gradului de educaţie anticorupţie a beneficiarilor educaţiei

III. Informarea, formarea, responsabilizarea şi implicarea activă a instituţiilor educaţionale, a beneficiarilor actului educaţional şi a societăţii civile pentru prevenirea corupţiei în educaţie

În termeni de dezvoltare durabilă, promovarea integrităţii în societatea românească nu se poate realiza fără asigurarea unei bune educaţii anticorupţie mai întâi la nivelul cadrelor didactice, apoi la nivelul tinerei generaţii, prin adaptarea şi utilizarea rolului procesului educativ, precum şi fără informarea, implicarea şi contribuţia activă a beneficiarilor serviciului educaţional şi a societăţii civile.

 

Obiectiv specific 1: Creşterea gradului de educaţie anticorupţie a personalului instituţiilor educaţionale şi a personalului din administraţia publică cu roluri în educaţie

 

Măsuri:

1. organizarea periodică de cursuri privind respectarea normelor de etică şi conduită morală pentru personalul angajat din sectorul educaţional;

2. introducerea în tematica de formare profesională a unor module privind normele de conduită morală, etică şi de integritate;

3. formarea de cadre didactice şi personal din administraţia publică cu roluri în domeniul educaţiei, privind anticorupţia şi managementul educaţional;

4. elaborarea şi diseminarea de ghiduri şi materiale cu caracter informativ privind riscurile şi consecinţele faptelor de corupţie sau ale incidentelor de integritate.

 

Responsabili: MEN şi structurile aflate în subordinea/coordona rea MEN

 

Obiectiv specific 2: Creşterea gradului de educaţie anticorupţie la nivelul beneficiarilor educaţiei

 

Măsuri:

1. introducerea tematicii anticorupţie (cu caracter teoretic şi practic, adaptată vârstei elevilor) în cadrul programelor şcolare şi al activităţilor extracurriculare;

2. stimularea organizării periodice şi sistematice, la nivelul învăţământului preuniversitar, a unor programe extracurriculare şi extraşcolare destinate creşterii nivelului educaţiei anticorupţie a tinerei generaţii, prin parteneriate cu instituţii având competenţe în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei;

3. monitorizarea video şi audio a concursurilor şi examenelor naţionale organizate în sistemul educaţional;

4. derularea de programe şi campanii de informare şi responsabilizare a elevilor si studenţilor cu privire la riscurile şi consecinţele negative ale corupţiei;

5. elaborarea unui Cod etic al elevilor, raportat la Codul etic pentru învăţământul preuniversitar.

 

Responsabili: MEN şi structurile aflate în subordinea/coordonarea MEN

 

Obiectiv specific 3: Creşterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului de corupţie şi a gradului de implicare a factorilor cointeresaţi şi societăţii civile în demersurile de prevenire şi combatere a corupţiei

 

Măsuri:

1. organizarea la nivel naţional şi local a dezbaterilor publice anticorupţie, cu participarea factorilor cointeresaţi de la nivelul sectorului educaţional;

2. desfăşurarea de campanii naţionale şi locale pentru promovarea unui comportament de recunoaştere şi respingere a corupţiei, inclusiv prin dezvoltarea de parteneriate şcoală - comunitate - familie;

3. iniţierea şi derularea de proiecte comune în acest domeniu cu organizaţii neguvernamentale specializate în domeniul anticorupţie;

4. elaborarea de ghiduri metodologice privind prevenirea corupţiei în educaţie.

 

Responsabil: MEN

 

4.3. Consolidarea mecanismelor de control administrativ şi a cooperării interinstituţionale în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei în educaţie

 

Obiectiv specific 1: Întărirea rolului structurilor de control, audit şi de promovare a integrităţii din cadrul MEN şi monitorizarea activităţii acestora

 

Măsuri:

1. evaluarea impactului sistemului sancţiunilor administrative la nivelul sistemului educaţional;

2. consolidarea autonomiei operaţionale a structurilor de control şi audit din cadrul MEN;

3. implementarea şi dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial la nivelul MEN şi la nivelul structurilor aflate în subordinea/coordonarea MEN, respectiv al structurilor subordonate acestora ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite, pentru sprijinirea activităţilor de prevenire a corupţiei;

4. publicarea anuală a unui raport privind sancţiunile disciplinare aplicate la nivelul sectorului educaţional legate de fapte de corupţie;

5. introducerea în competenţa organelor de control a obligaţiei de a răspunde într-un mod mai elaborat la întrebările adresate de cetăţean şi de a oferi îndrumări adecvate care să depăşească nivelul răspunsurilor-tip sau al sintagmelor-şablon;

6. operaţionalizarea Comisiei Naţionale de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie.

 

Responsabil: MEN

 

Obiectiv specific 2: Intensificarea cooperării în domeniul combaterii corupţiei cu instituţiile competente

 

Măsuri:

1. Încheierea de protocoale de colaborare şi comunicare între MEN şi instituţii furnizoare de date din teritoriu (inspectorate şcolare judeţene, consilii locale, unităţi de învăţământ), în vederea operaţionalizării bazei de date cu proceduri şi instrumente de monitorizare a factorilor vulnerabili din domeniul educaţiei, susceptibili de a genera fapte de corupţie în rândul personalului din structura MEN şi structurile subordonate (inspectorate), precum şi din şcoli şi consiliile locale - reprezentanţi în consiliu! de administraţie al scolii;

2. intensificarea cooperării cu organele judiciare prin valorificarea rezultatelor activităţilor de audit şi control.

 

Responsabili: MEN - Comisia Naţională de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie, Corpul de control al ministrului educaţiei naţionale,Serviciul de audit, ISJ/ISMB, unităţi de învăţământ

 

4.4 Aprobarea, implementarea şi actualizarea planului sectorial aferent sectorului educaţional, precum şi dezvoltarea sistemului de monitorizare a implementării strategiei şi planului aferent

 

Obiectiv specific 1: Aprobarea, promovarea şi implementarea planului aferent strategiei şi autoevaluarea periodică a gradului de implementare a măsurilor preventive

 

Măsuri:

1. informarea personalului MEN, a personalului din sectorul educaţional şi a reprezentanţilor administraţiei publice cu roluri în educaţie cu privire la procesul de elaborare a planului sectorial;

2. iniţierea unui proces de consultare publică cu privire la conţinutul strategiei şi planului sectorial aferent sectorului educaţional;

3. aprobarea şi promovarea planului sectorial la nivelul sectorului educaţional;

4. desfăşurarea de acţiuni de informare şi promovare a strategiei anticorupţie în educaţie şi a responsabilităţilor ce revin instituţiilor educaţionale, în vederea asigurării aplicării măsurilor anticorupţie la nivelul instituţiilor din cadrul sistemului educaţional.

 

Responsabili: conducerea MEN, coordonatorul planului sectorial, Comisia Naţională de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie

 

Obiectiv specific 2: Monitorizarea implementării planului sectorial şi participarea la sistemul naţional de monitorizare a SNA

 

Măsuri:

1. adoptarea de către ministrul educaţiei naţionale a declaraţiei de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele si mecanismul de monitorizare a SNA si comunicarea către Secretariatul tehnic al SNA (realizată);

2. colectarea datelor necesare autoevaluării şi comunicarea rapoartelor către Secretariatul tehnic al SNA (semestrial/anual);

3. organizarea de misiuni tematice de evaluare a implementării măsurilor preventive la nivelul instituţiilor din sistemul educaţional, formate din experţi ai MEN şi reprezentanţi ai organizaţiilor;

4. contribuţia la elaborarea Raportului naţional anticorupţie;

5. participarea la activităţile de monitorizare a SNA.

 

Responsabili: conducerea MEN, coordonatorul planului sectorial, Comisia Naţională de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie

 

5. Implicaţii juridice

Aşa cum se precizează şi în SNA 2012-2015, cadrul normativ general în domeniul anticorupţie este considerat a fi suficient dezvoltat, iar în acest context Strategia anticorupţie în educaţie vizează în special intensificarea eforturilor de prevenire a corupţiei, atât la nivelul sectorului educaţional, cât şi la nivelul societăţii, prin valorizarea rolului educaţiei, dar şi aplicarea efectivă la nivelul fiecărei instituţii educaţionale a măsurilor anticorupţie, îmbunătăţirea demersurilor în plan administrativ, a cooperării interinstituţionale şi a informării şi implicării societăţii civile.

Ca urmare a monitorizării implementării şi eficienţei măsurilor anticorupţie vizate, este posibil ca pe perioada de implementare a prezentei strategii să fie formulate propuneri de politici publice şi/sau propuneri de amendare a legislaţiei sau a codurilor etice. De asemenea, la nivel instituţional, implementarea prezentei strategii şi a planului aferent presupune adoptarea de acte administrative în vederea realizării măsurilor anticorupţie vizate.

Strategia anticorupţie în educaţie va fi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

6. Implicaţii bugetare

Implicaţiile bugetare sunt conform bugetului aprobat pentru MEN.

7. Coordonarea implementării strategiei şi monitorizarea

7.1. Responsabili cu coordonarea şi monitorizarea implementării strategiei

Implementarea strategiei se realizează sub autoritatea şi în coordonarea ministrului educaţiei naţionale.

Ministrul educaţiei naţionale va organiza, ce! puţin o dată la 6 luni, reuniuni de coordonare la care vor participa coordonatorul planului sectorial, reprezentanţi ai structurilor de specialitate din cadrul MEN (Comisia Naţională de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie, Consiliul Naţional de Etică pentru învăţământul Preuniversitar, Consiliul de Etică şi Management Universitar, Corpul de control al ministrului educaţiei naţionale, Serviciul audit, Comisia de control managerial intern), reprezentanţi ai altor instituţii şi factorilor cointeresaţi relevanţi şi ai societăţii civile.

7.2. Rapoartele periodice, metodologia de monitorizare şi publicarea raportului anual

Obiectivele procesului de monitorizare şi raportare sunt:

- identificarea progreselor înregistrate în implementarea strategiei;

- identificarea şi colectarea problemelor practice apărute în aplicarea politicilor şi normelor anticorupţie;

- identificarea soluţiilor şi a bunelor practici;

- propunerea de măsuri în vederea actualizării planului sectorial;

- raportarea în cadrul SNA;

- informarea publicului cu privire la progresele înregistrate.

Coordonatorul planului va realiza semestrial rapoarte de monitorizare a stadiului de implementare a strategiei şi planului sectorial (raport intermediar şi raport anual), ce vor fi prezentate conducerii MEN şi transmise MJ. Rapoartele vor conţine evaluări privind stadiul implementării strategiei, deficienţele constatate şi recomandările pentru remediere.

7.3. Evaluarea ex-posta impactului strategiei

Evaluarea ex-post a impactului strategiei va fi realizată în conformitate cu metodologia agreată la nivelul SNA şi va viza evaluarea factorilor de succes sau de eşec, sustenabilitatea rezultatelor şi impactul strategiei.

 

ANEXA

la strategie

 

PLANUL SECTORIAL

pentru implementarea Strategiei anticorupţie în educaţie

 

Obiectiv general 1 - Prevenirea corupţiei la nivelul sectorului educaţional

 

Obiectiv specific 1.1 - Remedierea vulnerabilităţilor specifice instituţiilor publice prin implementarea sistematică a măsurilor preventive

 

Nivel: Măsura 1.1.1

 

Autoevaluarea periodică a gradului de implementare a măsurilor preventive obligatorii la nivelul MEN, precum şi a unui eşantion stabilit de conducerea MEN din cadrul structurilor aflate în subordonarea/coordonarea MEN

 

Indicatori: date şi informaţii colectate pentru toţi indicatorii cuprinşi în inventar la nivelul MEN, precum şi al structurilor selectate

Riscuri: absenţa procedurilor de lucru

Responsabili:

1. conducerile direcţiilor generale/direcţiilor din cadrul MEN;

2. conducerile structurilor selectate;

3. Comisia Naţională pentru Prevenirea Actelor de Corupţie în Educaţie.

Resurse: în limita bugetului aprobat

Termen: semestrial

Surse de verificare: rapoarte de autoevaluare privind gradul de implementare a măsurilor preventive obligatorii prevăzute în SNA

 

Nivel: Măsura 1.1.2

 

Elaborarea şi implementarea Metodologiei privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul structurilor MEN prin adoptarea la nivelul tuturor structurilor MEN a unor măsuri de control şi/sau prevenire, în vederea menţinerii la un nivel acceptabil a probabilităţii de apariţie a riscurilor, precum şi a impactului acestora la nivelul sectorului educaţional

 

Indicatori:

1. MEN şi cel puţin 4 instituţii subordonate/coordonate, selectate pentru testarea metodologiei de evaluare a riscurilor;

2. gradul de implementare a etapelor ciclului de evaluare în instituţiile selectate;

3. numărul şi tipurile de riscuri identificate;

4. numărul şi tipurile de măsuri preventive adoptate.

Riscuri:

1. resurse umane insuficiente;

2. aplicarea superficială a prevederilor metodologice.

Responsabili:

1. Comisia Naţională pentru Prevenirea Actelor de Corupţie în Educaţie din cadrul MEN şi grupurile de lucru pentru prevenirea corupţiei din instituţiile selectate;

2. conducerile instituţiilor selectate.

Resurse: în limita bugetului aprobat

Termen: decembrie 2013

Surse de verificare:

1. raport final privind rezultatele testării metodologiei de evaluare a riscurilor de corupţie;

2. planuri de integritate elaborate şi implementate de către cele 5 instituţii;

3. proiectul actului normativ de aprobare a Metodologiei privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul structurilor MEN, ca instrument obligatoriu.

 

Nivel: Măsura 1.1.3

 

Operaţionalizarea aplicaţiei informatice dezvoltate de către MEN de monitorizare a riscurilor de corupţie în vederea implementării Metodologiei privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul structurilor MEN, prelucrării automate a datelor şi reprezentării statistice şi grafice a riscurilor de corupţie

 

Indicatori: numărul de accesări/numărul de soluţionări

Riscuri: nealocarea resurselor umane şi financiare necesare funcţionării acestui call center.

Responsabili:

1. direcţiile/direcţiile generale din cadrul MEN;

2. Comisia Naţională pentru Prevenirea Actelor de Corupţie în Educaţie;

3. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene.

Resurse: finanţare MEN

Termen: semestrial

Surse de verificare: rapoarte semestriale şi anuale

 

Obiectiv specific 1.2 - Creşterea transparenţei instituţionale prin sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise puse la dispoziţie de către instituţiile din sectorul educaţional

 

Nivel: Măsura 1.2.1

 

Asigurarea respectării prevederilor privind accesul la informaţii de interes public şi a celor privind transparenţa procesului decizional la nivelul sectorului educaţional, prin implementarea aplicaţiei informatice de monitorizare a riscurilor de corupţie, dezvoltată de către MEN în vederea implementării Metodologiei privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul structurilor MEN

 

NOTĂ:

În scopul prevenirii corupţiei, activitatea MEN de asigurare a unui management transparent va fi organizată cu respectarea principiului transparenţei în actul managerial. O astfel de administrare de tip eficient va presupune: administrarea transparentă a resurselor, transparenţa procesului decizional, utilizarea transparentă a procedurilor de utilizare a resurselor (materiale, financiare, umane, informaţionale, logistice, relaţionale etc.), integrarea feedbackului societăţii civile.

 

Indicatori:

1. numărul de solicitări de informaţii formulate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare;

2. rata de răspuns la solicitări în baza Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare;

3. numărul de sancţiuni dispuse pentru încălcarea obligaţiilor legale;

4. rata de implementare a recomandărilor cuprinse în rapoartele anuale, conform art. 27 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 123/2002.

Riscuri:

1. acces limitat la paginile de internet;

2. inexistenţa personalului calificat pentru realizarea site-urilor şcolilor;

3. durata proceselor.

Responsabili:

1. Direcţia strategii, politici publice şi comunicare din cadrul MEN;

2. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

3. conducerea unităţii de învăţământ.

Resurse:

1. În limita bugetului aprobat;

2. finanţare fonduri structurale.

Termen: permanent

Surse de verificare:

1. siteurile oficiale ale MEN, inspectoratelor şcolare, unităţilor de învăţământ;

2. rapoarte de activitate publicate anual;

3. raport de evaluare a instituţiei.

 

Nivel: Măsura 1.2.2

 

Dezvoltarea soluţiilor de e-guvernare şi e-administrare ca platforme de accesare a serviciilor publice de către cetăţeni

 

Indicatori:

1. numărul de platforme dezvoltate;

2. numărul/tipul de utilizatori;

3. numărul/tipul de solicitări.

Riscuri: nealocarea resurselor necesare.

Responsabili:

1. Direcţia generală economic, finanţe, resurse umane din cadrul MEN;

2. Direcţia informatizare şi dezvoltarea infrastructurii şcolare şi universitare din cadrul MEN.

Resurse:

1. În limita bugetului aprobat;

2. finanţare fonduri structurale.

Termen: permanent

Surse de verificare:

1. Existenţa sistemelor informatice funcţionale şi accesibile;

2. Rapoarte referitoare la volumul accesărilor şi la măsurile adoptate/dispuse.

 

Nivel: Măsura 1.2.3

 

Identificarea de resurse financiare prin accesarea fondurilor structurale pentru implementarea de proiecte în domeniul integrităţii şi bunei guvernări la nivelul sectorului educaţional, în parteneriat cu societatea civilă.

 

Indicatori:

1. numărul de proiecte depuse;

2. numărul de proiecte finanţate;

3. numărul de proiecte finalizate.

Riscuri: nealocarea resurselor umane necesare

Responsabili:

1.MEN;

2. inspectoratele şcolare judeţene;

3. unităţile de învăţământ.

Resurse: în limita bugetului prevăzut şi din fonduri structurale

Termen: permanent

Surse de verificare: raportări

 

Nivel: Măsura 1.2.4

 

Creşterea gradului de accesibilitate a informaţiilor de la nivelul autorităţilor implicate în sistemul educaţional în vederea informării corecte şi eficiente a actorilor implicaţi în actul educaţional şi a publicului larg.

 

Indicatori: numărul de proceduri

Riscuri: nealocarea resurselor necesare

Responsabili: direcţiile generale ale MEN

Resurse: în limita bugetului aprobat

Termen: permanent

Surse de verificare: proceduri aprobate

 

Nivel: Măsura 1.2.5

 

Îmbunătăţirea strategiilor de comunicare pe teme anticorupţie la nivelul unităţilor de învăţământ, care să la în calcul potenţialele riscuri şi vulnerabilităţi la corupţie.

 

Indicatori:

1. numărul de comunicate de presă;

2. numărul de emisiuni radio, tv;

3. numărul de răspunsuri la solicitările media.

Riscuri: nealocarea resurselor necesare

Responsabili:

1. Unitatea de strategii şi politici publice din cadrul MEN;

2. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

3. conducerile unităţilor de învăţământ.

Resurse: în limita bugetului prevăzut

Termen: semestrial

Surse de verificare: strategia de informa republică să fie actualizată

 

Nivel: Măsura 1.2.6

 

Crearea unei structuri minime pentru site-urile web ale unităţilor de învăţământ şi pentru inspectoratele şcolare şi asigurarea actualizării permanente a acestora.

 

Indicatori:

1. numărul de proceduri elaborate;

2. numărul de site-uri web cu structura minimă funcţionale.

Riscuri: nealocarea resurselor necesare

Responsabil:

1. Unitatea de Strategii şi Politici Publice din cadrul MEN;

2. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

3. conducerile unităţilor de învăţământ.

Resurse: în limita bugetului prevăzut

Termen: semestrial

Surse de verificare: site-urile web ale unităţilor de învăţământ

 

Nivel; Măsura 1.2.7

 

Asigurarea transparenţei în procesele de înscriere, admitere, transfer şi absolvire a elevilor şi studenţilor.

 

Indicatori: numărul de accesări/numărul de soluţionări

Riscuri: nealocarea resurselor umane şi financiare funcţionării liniei telverde şi portalului online prin care se pot sesiza faptele de corupţie

Responsabili:

1. direcţiile/direcţiile generale din cadrul MEN;

2. Comisia Naţională pentru Prevenirea Actelor de Corupţie în Educaţie;

3. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene.

Resurse: finanţare MEN

Termen: semestrial

Surse de verificare: rapoarte semestriale şi anuale referitoare la funcţionarea liniei verzi şi a bazei de date

 

Obiectivul specific 1.3 - Consolidarea integrităţii personalului din sectorul educaţional prin promovarea standardelor etice profesionale şi prin stimularea comportamentului etic, a profesionalismului şi a rezultatelor obţinute

 

Nivel: Măsura 1.3.1

 

Aprobarea, implementarea şi monitorizarea aplicării Codului etic pentru învăţământul preuniversitar şi a Codului de referinţă al eticii şi deontologiei universitare, precum şi monitorizarea activităţii Consiliului Naţional de Etică pentru învăţământul Preuniversitar şi a Consiliului de etică şi management universitar.

 

Indicatori:

1. gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor şi prevederilor codului;

2. numărul de informări periodice asupra aspectelor de încălcare a prevederilor codului;

3. regulamente interne;

4. numărul de diseminări de bune practici.

Riscuri: resurse financiare insuficiente pentru componenta de formare a formatorilor/diseminare

Responsabili:

1. Comisia Naţională pentru Prevenirea Actelor de Corupţie în Educaţie (grupul restrâns);

2. direcţiile generale din cadrul MEN;

3. instituţiile de învăţământ superior;

4. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

5. conducerile unităţilor de învăţământ;

6. comisiile judeţene de etică.

Resurse:

1. bugetul MEN, în limita fondurilor existente;

2. finanţare fonduri structurale.

Termen: permanent

Surse de verificare:

1. formarea membrilor comisiilor judeţene de etică;

2. diseminarea prevederilor Codului de etică în cadrul consiliilor profesorale;

3. includerea în planul de management al instituţiei necesitatea diseminării prevederilor Codului de etică;

4. diseminarea prevederilor Codului de etică prin intermediul programelor de formare continuă a personalului didactic;

5. introducerea unor teme vizând deontologia profesională în activitatea de mentorat şi în cursuri de formare continuă.

 

Nivel: Măsura 1.3.2

 

Aprobarea şi implementarea codului etic/deontologic pentru personalul din educaţie care lucrează în proiectele cu finanţare externă.

 

Indicatori:

1. numărul de chestionare privind gradul de cunoaştere de către angajaţi a prevederilor codului;

2. numărul de informări periodice asupra aspectelor de încălcare a prevederilor codului;

3. numărul de informări periodice asupra prevederilor codului de etică;

4. numărul de diseminări de bune practici.

Riscuri: resurse financiare insuficiente pentru componenta de formare a personalului implicat în gestionarea programelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare

Responsabili:

1. Comisia Naţională pentru Prevenirea Actelor de Corupţie în Educaţie;

2. direcţiile/direcţiile generale din cadrul MEN implicate în gestionarea programelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare;

3. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene implicate în gestionarea programelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare;

4. conducerile instituţiilor/unităţilor de învăţământ implicate în gestionarea programelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare.

Resurse:

1. finanţare MEN, în limita bugetului aprobat;

2. finanţare fonduri structurale.

Termen: permanent

Surse de verificare:

1. diseminarea prevederilor Codului de conduită pentru evitarea situaţiilor de incompatibilitate şi conflict de interese de către personalul implicat în gestionarea programelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare în cadrul consiliilor profesorale;

2-. includerea în planul de management al instituţiei a necesităţii diseminării prevederilor Codului de etică;

3. diseminarea prevederilor codului de etică prin intermediul programelor de formare continuă a personalului didactic.

 

Nivel: Măsura 1.3.3

 

Desfăşurarea de acţiuni de promovare a prevederilor Codului de etică pentru învăţământul preuniversitar şi ale Codului de referinţă al eticii şi deontologiei universitare destinate personalului vizat din cadrul învăţământului preuniversitar şi universitar

 

Indicatori:

1. numărul de acţiuni de promovare, de prezentare şi dezbatere a codurilor;

2. rapoartele de activitate publicate anual;

3. numărul de sisteme interne de management şi asigurare a calităţii implementate la nivelul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ;

Riscuri: nealocarea resurselor necesare

Responsabili:

1. MEN, Consiliul Naţional de Etică din învăţământul Preuniversitar, Consiliul de etică şi management universitar;

2. ARACIP;

3. ARACIS;

4. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

5. conducerile unităţilor de învăţământ.

Resurse: în limita bugetului prevăzut

Termen: anual

Surse de verificare:

1. rapoarte de activitate publicate anual;

2. raport de evaluare a instituţiei.

 

Nivel: Măsura 1.3.4

 

Consolidarea unor sisteme interne de management şi asigurare a calităţii la nivelul unităţilor şcolare şi universităţilor care să asigure transparenţa şi responsabilitatea instituţională cu privire la aspectele legate de etica profesională şi de performanţele profesionale

 

Indicatori:

1. numărul de proceduri;

2. rapoartele de activitate publicate anual;

3. numărul de sisteme interne de management şi asigurare a calităţii implementate la nivelul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ;

Riscuri: nealocarea resurselor necesare

Responsabili:

1. MEN, Consiliul Naţional de Etică din învăţământul Preuniversitar, Consiliul de etică şi management universitar;

2. ARACIP;

3. ARACIS;

4. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

5. conducerile unităţilor de învăţământ.

Resurse: în limita bugetului prevăzut.

Termen: anual.

Surse de verificare:

1. rapoarte de activitate publicate anual;

2. raport de evaluare a instituţiei.

 

Nivel: Măsura 1.3.5

 

Introducerea în fişa de evaluare a cadrelor didactice a unui criteriu privind respectarea standardelor etice profesionale

 

Indicatori:

1. actualizarea procedurii interne de evaluare a cadrelor didactice

Riscuri: nealocarea resurselor necesare

Responsabili:

1. MEN, Consiliul Naţional de Etică din învăţământul Preuniversitar, Consiliul de etică şi management universitar.

Resurse: în limita bugetului prevăzut

Termen: anual

Surse de verificare: 1. raport de activitate a unităţii/instituţiei de învăţământ.

 

Nivel: Măsura 1.3.6

 

Profesionalizarea managementului învăţământului preuniversitar prin introducerea unor criterii standardizate privind pregătirea profesională si managerială

 

Indicatori:

1. numărul de proceduri;

2. rapoartele de activitate publicate anual.

Riscuri: nealocarea resurselor necesare

Responsabili: MEN, Consiliul Naţional de Etică din învăţământul Preuniversitar, Consiliul de etică şi management universitar

Resurse: în limita bugetului prevăzut

Termen: anual

Surse de verificare: raport de evaluare a instituţiei

 

Obiectiv specific 1.4 - Creşterea eficienţei mecanismelor de prevenire a corupţiei în materia achiziţiilor publice şi a utilizării fondurilor publice în general, la nivelul sectorului educaţional

 

Nivel: Măsura 1.4.1

 

Prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice la nivelul sectorului educaţional prin elaborarea şi implementarea unor proceduri specifice

 

Indicatori:

1. numărul de proceduri specifice elaborate;

2. Rapoartele de activitate publicate anual.

Riscuri: elaborarea şi/sau implementarea superficială de proceduri specifice

Responsabili:

1.MEN;

2. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

3. conducerile unităţilor/instituţiilor de învăţământ.

Resurse: în limita bugetului prevăzut

Termen: anual

Surse de verificare:

1. rapoarte de activitate publicate anual;

2. raport de evaluare a instituţiei.

 

Nivel: Măsura 1.4.2

 

Elaborarea si diseminarea de materiale cu caracter de îndrumare privind achiziţiile publice şi diseminarea acestora la nivelul personalului cu funcţii de conducere din cadrul unităţilor de învăţământ şi al altor instituţii din sectorul educaţional

 

Indicatori: numărul de materiale cu caracter de îndrumare privind achiziţiile publice elaborate şi diseminate;

Riscuri:

1. nealocarea resurselor necesare privind acţiunile de diseminare şi dezbatere â materialelor cu caracter de îndrumare privind achiziţiile publice;

2. elaborarea şi/sau implementarea superficială de proceduri specifice.

Responsabili:

1.MEN;

2. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

3. conducerile unităţilor/instituţiilor de învăţământ.

Resurse: în limita bugetului prevăzut

Termen: anual

Surse de verificare:

1. rapoarte de activitate publicate anual;

2. raport de evaluare a instituţiei.

 

Nivel: Măsura 1.4.3

 

Asigurarea implicării tuturor factorilor cointeresaţi în procesul de elaborare a planului de achiziţii al unităţii de învăţământ

 

Indicatori: numărul de consultări

Riscuri: nealocarea resurselor necesare privind acţiunile de consultare

Responsabili:

1.MEN;

2. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

3. conducerile unităţilor/instituţiilor de învăţământ.

Resurse: în limita bugetului prevăzut

Termen: anual

Surse de verificare:

1. rapoarte de activitate publicate anual.

 

Nivel: Măsura 1.4.4

 

Publicarea unui raport anual, la nivelul MEN, cu privire la modul de alocare a fondurilor publice din cadrul sistemului educaţional

 

Indicatori: numărul de rapoarte publicate

Riscuri: nealocarea resurselor umane necesare

Responsabil: MEN

Resurse: în limita bugetului prevăzut

Termen: anual

Surse de verificare: rapoarte publicate anual

 

Nivel: Măsura 1.4.5

 

Asigurarea transparenţei resurselor bugetare şi extrabugetare prin publicarea anuală a informaţiilor la avizierul şcolii/pe site-u! web al unităţii de învăţământ

 

Indicatori: numărul de rapoarte publicate

Riscuri: nealocarea resurselor umane necesare

Responsabili: unităţile de învăţământ

Resurse: în limita bugetului prevăzut

Termen: anual

Surse de verificare: rapoarte publicate anual

 

Obiectiv general 2 - Creşterea gradului de educaţie anticorupţie

 

Obiectiv specific 2.1 - Creşterea gradului de educaţie anticorupţie a personalului instituţiilor educaţionale şi a personalului din administraţia publică cu roluri în educaţie publică

 

Nivel: Măsura 2.1.1

 

Organizarea periodică de cursuri privind respectarea normelor de etică şi conduită morală pentru personalul angajat din sectorul educaţional

 

Indicatori: numărul de persoane formate

Riscuri: absenţa resurselor bugetare

Responsabil: MEN

Resurse: finanţare fonduri structurale

Termen: periodic

Surse de verificare: rapoarte privind activităţile de formare desfăşurate

 

Nivel: Măsura 2.1.2

 

Introducerea în tematica de formare profesională a unor module privind normele de conduită morală, etică şi de integritate

Indicatori: numărul de persoane formate

Riscuri: absenţa resurselor bugetare

Responsabil: MEN

Resurse: finanţare fonduri structurale

Termen: periodic

Surse de verificare: rapoarte privind activităţile de formare desfăşurate

 

Nivel: Măsura 2.1.3

 

Formarea de cadre didactice şi personal din administraţia publică, cu roluri în domeniul educaţiei, privind anticorupţia şi managementul educaţional

 

Indicatori: numărul de persoane formate

Riscuri: absenţa resurselor bugetare

Responsabil: MEN

Resurse: finanţare fonduri structurale

Termen: periodic

Surse de verificare: rapoarte privind activităţile de formare desfăşurate

 

Nivel: Măsura 2.1.4

 

Elaborarea şi diseminarea de ghiduri şi materiale cu caracter informativ privind riscurile şi consecinţele faptelor de corupţie sau a incidentelor de integritate

 

Indicatori: numărul de ghiduri şi alte materiale diseminate

Riscuri: absenţa resurselor bugetare

Responsabil: MEN

Resurse: finanţare fonduri structurale

Termen: periodic

Surse de verificare: rapoarte privind activităţile desfăşurate

 

Obiectiv specific 2.2 - Creşterea gradului de educaţie anticorupţie la nivelul beneficiarilor educaţiei

 

Nivel: Măsura 2.2.1

 

 

Introducerea tematicii anticorupţie în cadrul activităţilor extracurriculare şi al programelor şcolare (promovarea unei discipline opţionale în cadrul CDŞ - curriculum la decizia şcolii - din ariile curriculare Om şi societate şi Consiliere şi orientare)

 

Indicatori:

1. numărul de proiecte/programe;

2. numărul de elevi beneficiari ai noii tematici;

3. evoluţia percepţiei privind corupţia.

Riscuri: reducerea numărului de ore de şcoală/săptămână

Responsabili:

1. conducerea MEN;

2. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

3. conducerile unităţilor de învăţământ;

4. comisiile judeţene de etică.

Resurse: în limita bugetului aprobat; programe cu finanţare externă

Termen: permanent

Surse de verificare:

1. planul de învăţământ;

2. programa şcolară.

 

Nivel: Măsura 2.2.2

 

Stimularea organizării periodice si sistematice, la nivelul învăţământului preuniversitar, a unor programe extracurriculare şi extraşcolare destinate creşterii nivelului educaţiei anticorupţie a tinerei generaţii, prin parteneriate cu instituţii având competenţe în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei

 

Indicatori:

1. numărul de proiecte/programe;

2. numărul de elevi beneficiari;

3. evoluţia percepţiei privind corupţia.

Riscuri: reducerea numărului de ore de şcoală/săptămână

Responsabili:

1. conducerea MEN;

2. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

3. conducerile unităţilor de învăţământ;

4. comisiile judeţene de etică.

Resurse: în limita bugetului aprobat; programe cu finanţare externă

Termen: permanent

Surse de verificare:

1. acorduri de parteneriat/protocol/colaborare;

2. planul de învăţământ;

3. programa şcolară.

 

Nivel: Măsura 2.2.3

 

Monitorizarea video şi audio a concursurilor şi examenelor naţionale organizate în sistemul educaţional

 

Indicatori:

1. numărul de camere video montate;

2. numărul de sisteme audio montate;

3. numărul de încălcări ale prevederilor metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenelor naţionale surprinse pe camerele video sau de sistemele audio;

4. evoluţia percepţiei privind corupţia.

Riscuri: nealocarea resurselor necesare

Responsabili:

1. conducerea MEN;

2. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

3. conducerile unităţilor de învăţământ.

Resurse:

1. În limita bugetului aprobat;

2. programe cu finanţare externă.

Termen: permanent

Surse de verificare:

1. Înregistrările video/audio;

2. rapoartele de monitorizare a concursurilor şi examenelor naţionale.

 

Nivel: Măsura 2.2.4

 

Derularea de programe şi campanii de informare şi responsabilizare a elevilor şi studenţilor cu privire la riscurile şi consecinţele negative ale corupţiei

 

Indicatori:

1. numărul de campanii derulate;

2. numărul de programe implementate.

Riscuri: nealocarea resurselor necesare

Responsabili:

1. conducerea MEN;

2. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

3. conducerile unităţilor de învăţământ.

Resurse:

1. În limita bugetului aprobat;

2. programe cu finanţare externă.

Termen: permanent

Surse de verificare: rapoarte privind derularea campaniilor

 

Nivel: Măsura 2.2.5

 

Elaborarea unui Cod etic al elevilor, raportat la Codul etic pentru Învăţământul preuniversitar

 

Indicatori:

1. numărul de informări periodice asupra aspectelor de încălcare a prevederilor codului;

2. numărul de diseminări de bune practici.

Riscuri: resurse financiare insuficiente.

Responsabili:

1. Comisia Naţională pentru Prevenirea Actelor de Corupţie în Educaţie (grupul restrâns);

2. direcţiile generale MEN;

3. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

4. conducerile unităţilor de învăţământ;

5. comisiile judeţene de etică.

Resurse:

1. bugetul MEN, în limita fondurilor existente;

2. finanţare fonduri structurale.

Termen: ianuarie 2015

Surse de verificare: rapoarte referitoare la diseminarea prevederilor Codului de etică la nivelul unităţilor de învăţământ

 

Obiectiv specific 2.3 - Creşterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului de corupţie şi a gradului de implicare a factorilor cointeresaţi şi societăţii civile în demersurile de prevenire şi combatere a corupţiei

 

 

Nivel: Măsura 2.3.1

 

Organizarea la nivel naţional şi local a dezbaterilor publice anticorupţie, cu participarea factorilor cointeresaţi de la nivelul sectorului educaţional

 

Indicatori:

1. numărul de dezbateri/evenimente organizate;

2. numărul de participanţi;

3. numărul de propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii;

4. materialele promoţionale utilizate.

Riscuri: nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor instituţiilor publice la dezbaterile organizate.

Responsabili:

1. conducerea MEN;

2. grupul de lucru pentru prevenirea actelor de corupţie în educaţie;

3. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

4. conducerile unităţilor de învăţământ.

Resurse:

1. veniturile proprii, în limita bugetului.

2. finanţare din fonduri structurale.

Termen: semestrial

Surse de verificare:

1. raportări anuale;

2. monitorizarea evenimentelor şi promovarea exemplelor de bună practică de către inspectoratele şcolare judeţene.

 

Nivel: Măsura 2.3.2

 

Desfăşurarea de campanii naţionale şi locale pentru promovarea unui comportament de recunoaştere şi respingere a corupţiei, inclusiv prin dezvoltarea de parteneriate şcoală - comunitate - familie

 

Indicatori:

1. numărul de parteneriate;

2. numărul de acţiuni cu caracter informativ;

3. numărul de factori implicaţi.

Riscuri: nivelul scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor celor 3 segmente vizate: şcoală - comunitate - familie

Responsabili:

1. conducerea MEN;

2. grupul de lucru pentru prevenirea actelor de corupţie în educaţie;

3. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

4. conducerile unităţilor de învăţământ.

Resurse:

1. finanţare MEN;

2. finanţare fonduri structurale.

Termen: permanent

Surse de verificare:

1. Încheierea unor acorduri-cadru (parteneriate, aprobate prin ordine comune între ministere) care să prevadă acţiuni comune şi termene de realizare concrete pentru toate instituţiile implicate având ca scop prezentarea activităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei, inclusiv de prezentare a formelor de corupţie;

2. organizarea de campanii de conştientizare prin dezbateri (prezenţa personalului din MAI, MJ, MFP în faţa cadrelor didactice şi elevilor), conferinţe, prezentarea filmuleţelor având la bază scenarii bazate pe cazuri instrumentate, evidenţierea de bune practici în domeniu, schimburi de experienţă, prezentarea conceptului de conflict de interese;

3. rapoarte de feedback;

4. publicarea în revistele şcolilor a unor sondaje de opinie referitoare la partenerii sociali;

5. postarea pe site-urile şcolilor a proiectelor comune, sugestiilor, iniţiativelor, apelurilor pentru proiecte comune, serbarea şcolii, „Ziua Porţilor Deschise”, organizarea de târguri, de oferte educaţionale.

 

Nivel: Măsura 2.3.3

 

Iniţierea şi derularea de proiecte comune cu organizaţii neguvernamentale specializate în domeniul anticorupţie

 

Indicatori:

1. numărul de proiecte implementate;

2. numărul de parteneri neguvernamentali.

Riscuri:

1. insuficienţa resurselor umane alocate la nivelul instituţiilor din sectorul educaţional

Responsabil: MEN

Resurse: finanţare din fonduri structurale

Termen: periodic

Surse de verificare: rapoarte privind implementarea proiectelor

 

Nivel: Măsura 2.3.4

 

Elaborarea de ghiduri metodologice privind prevenirea corupţiei în educaţie

 

Indicatori: numărul de ghiduri publicate

Riscuri: expertiză insuficientă

Responsabil: MEN

Resurse: finanţare prin fonduri structurale

Termen: periodic

Surse de verificare: rapoarte periodice de monitorizare şi evaluare ale proiectelor

Obiectiv general 3 - Consolidarea mecanismelor de control administrativ şi a cooperării interinstituţionale în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei în educaţie

 

Obiectiv specific 1 - întărirea rolului structurilor de control, audit şi de promovare a integrităţii din cadrul MEN şi monitorizarea activităţii acestora

 

Nivel: Măsura 3.1.1

 

Evaluarea impactului sistemului sancţiunilor administrative la nivelul sistemului educaţional

 

Indicatori:

1. numărul de proceduri elaborate;

2. situaţii de raportare semestriale/anuale.

Riscuri: insuficienţa resurselor umane alocate

Responsabili:

1. conducerea MEN;

2. comisia de monitorizare si îndrumare metodologică cu privire la sistemul de control managerial al MEN;

3. conducerile inspectoratelor şcolare/instituţiilor de învăţământ superior;

4. conducerile instituţiilor subordonate/coordonate MEN.

Resurse: în limita bugetului aprobat

Termen: decembrie 2014

Surse de verificare: raport de evaluare

 

Nivel: Măsura 3.1.2

 

Consolidarea autonomiei operaţionale a structurilor de control si audit din cadrul MEN

 

Indicatori:

1. numărul de proceduri elaborate;

2. situaţii de raportare semestriale/anuale.

Riscuri: insuficienţa resurselor umane alocate

Responsabili:

1. conducerea MEN;

2. Comisia de monitorizare si îndrumare metodologică cu privire la sistemul de control managerial al MEN

Resurse: în limita bugetului aprobat

Termen: decembrie 2014

Surse de verificare: raport de evaluare

 

Nivel: Măsura 3.1.3

 

Implementarea şi dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial la nivelul MEN şi la nivelul structurilor aflate în subordinea/coordonarea MEN, respectiv structurilor subordonate acestora ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite, pentru sprijinirea activităţilor de prevenire a corupţiei

 

Indicatori:

1. numărul de proceduri elaborate raportat la numărul de activităţi procedurabile;

2. situaţii de raportare semestriale/anuale;

3. gradul de conformitate a sistemului de control intern/managerial cu standardele de control intern/managerial, la nivelul aparatului centrai al MEN şi al instituţiilor aflate în subordine.

Riscuri: neimplementarea unora dintre standardele de control intern/managerial prevăzute de Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat, cu modificările ulterioare

Responsabili:

1. conducerea MEN;

2. Comisia de monitorizare si îndrumare metodologică cu privire la sistemul de control managerial al MEN;

3. conducerile inspectoratelor şcolare/instituţiilor de învăţământ superior;

4. conducerile instituţiilor subordonate/coordonate MEN.

Resurse: în limita bugetului aprobat

Termen: măsură cu caracter permanent; evaluare semestriala şi anuală din partea Ministerului Finanţelor Publice

Surse de verificare:

1. implementarea procedurilor elaborate;

2. planul de acţiune şi Programul de dezvoltare a Sistemului de control managerial intern la nivelul MEN, aprobate odată cu Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.411/2011*) pentru aprobarea comisiei de monitorizare şi îndrumare metodologică cu privire la sistemul de control managerial al Ministerului Educaţiei Naţionale;

3. aplicarea Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.852/2010*) privind aprobarea normelor metodologice proprii referitoare la documentele, circuitul acestora şi persoanele împuternicite să efectueze operaţiunile legate de angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale;

4. aplicarea Ordinului pentru actualizarea cadrului specific din normele metodologice specifice de organizare şi exercitare a controlului financiar preventiv din cadrul MEN, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei si cercetării nr. 4.977/2003*) si Ordinul ministrului educaţiei, cercetării si tineretului nr. 4.748/2008*);

5. aplicarea Ordinului ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 4.748/2008 privind actualizarea Cadrului specific din normele metodologice specifice de organizare şi exercitare a controlului financiar preventiv din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4.977/2003;

6. aplicarea prevederilor ordinelor privind elaborarea listelor de verificare (check-list), a obiectivelor controlului financiar preventiv cuprinse în cadrul specific al operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv propriu din Ministerul Educaţiei Naţionale, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei si cercetării nr. 4.977/2003 şi Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4.618/2004*);

7. aplicarea prevederilor Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4.977/2003 şi Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4.618/2004 privind elaborarea listelor de verificare (check-list), a obiectivelor controlului financiar preventiv cuprinse în cadrul specific al operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv propriu din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;

8. procedură privind gestionarea documentelor neclasificate (redactarea, evidenţa, primirea, înregistrarea, trierea, repartizarea, urmărirea soluţionării, multiplicarea, transportul, selecţionarea, păstrarea) şi activitatea de registratură/secretariat din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.650/2011*) privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a MEN;

9. stadiul implementării standardelor de control intern/managerial, conform rezultatelor autoevaluării anuale;

10. situaţii semestriale/anuale privind stadiul implementării standardelor de control intern/managerial, conform prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 946/2005, republicat, cu modificările ulterioare.


*) Ordinele nr. 6.411/2011, nr. 3.852/2010, nr. 4.977/2003, nr. 4.748/2008, nr. 4.618/2004 şi nr. 5.650/2011 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Nivel: Măsura 3.1.4

Publicarea anuală a unui raport privind sancţiunile disciplinare aplicate la nivelul sectorului educaţional, legate de fapte de corupţie

 

Indicatori:

1. numărul de rapoarte publicate;

2. numărul de sancţiuni aplicate.

Riscuri: insuficienţa resurselor umane alocate

Responsabili:

1. conducerea MEN;

2. Comisia de monitorizare şi îndrumare metodologică cu privire la sistemul de control managerial al MEN;

3. conducerile inspectoratelor şcolare/instituţiilor de învăţământ superior;

4. conducerile instituţiilor subordonate/coordonate MEN.

Resurse: în limita bugetului aprobat

Termen: permanent

Surse de verificare: raportări

 

Nivel: Măsura 3.1.5

 

Introducerea în competenţa organelor de control a obligaţiei de a răspunde în mod mai elaborat la întrebările adresate de cetăţean şi de a oferi îndrumări adecvate care să depăşească nivelul răspunsurilor-tip sau a sintagmelor-şablon

 

Indicatori:

1. numărul de proceduri elaborate/dezvoltate;

2. situaţii de raportare semestriale/anuale.

Riscuri: insuficienţa resurselor umane alocate

Responsabili:

1. conducerea MEN;

2. Comisia de monitorizare si îndrumare metodologică cu privire la sistemul de control managerial al MEN;

3. conducerile inspectoratelor şcolare/instituţiilor de învăţământ superior;

4. conducerile instituţiilor subordonate/coordonate MEN.

Resurse: în limita bugetului aprobat

Termen: permanent

Surse de verificare: raportări

 

Nivel: Măsura 3.1.6

 

Operaţionalizarea Comisiei Naţionale de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie

 

 

Indicatori:

1. numărul de proceduri elaborate/dezvoltate;

2. situaţii de raportare semestriale/anuale.

Riscuri: insuficienţa resurselor umane alocate

Responsabili:

1. conducerea MEN;

2. Comisia Naţională de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie;

3. comisia de monitorizare si îndrumare metodologică cu privire la sistemul de control managerial al MEN.

Resurse: în limita bugetului aprobat

Termen: permanent

Surse de verificare: raportări

 

Obiectiv specific 2 - Intensificarea cooperării în domeniul combaterii corupţiei cu instituţiile competente

 

Nivel: Măsura 3.2.1

 

Încheierea de protocoale de colaborare şi comunicare între MEN şi instituţii furnizoare de date din teritoriu (ISJ, consilii locale, unităţi de învăţământ), în vederea operaţionalizării bazei de date cu proceduri şi instrumente de monitorizare a factorilor vulnerabili din domeniul educaţiei, susceptibili de a genera fapte de corupţie în rândul personalului din structura MEN şi structurile subordonate (inspectorate), precum şi din şcoli şi consiliile locale - reprezentanţi în consiliul de administraţie al şcolii

 

Indicatori:

1. numărul de protocoale de colaborare şi comunicare încheiate;

2. numărul de ghiduri realizate;

3: întâlniri de lucru organizate (focus-grupuri, ateliere de lucru, seminare, dezbateri);

Riscuri: expertiză insuficientă

Responsabili:

1. conducerea MEN;

2. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

3. conducerile unităţilor de învăţământ.

Resurse: în limita bugetului aprobat

Termen: permanent

Surse de verificare: număr de protocoale de colaborare şi comunicare încheiate

 

Nivel: Măsura 3.2.2

 

Intensificarea cooperării cu organele judiciare prin valorificarea rezultatelor activităţilor de audit şi control

 

Indicatori:

1. numărul de protocoale de colaborare şi comunicare încheiate;

2. numărul de cazuri semnalate organelor judiciare;

3. Întâlniri de lucru organizate (focus grupuri, ateliere de lucru, dezbateri).

Riscuri: expertiză insuficientă

Responsabil:

1. conducerea MEN;

2. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

3. conducerile unităţilor de învăţământ.

Resurse: în limita bugetului aprobat

Termen: permanent

Surse de verificare: număr de protocoale de colaborare şi comunicare încheiate

 

Obiectiv general 4 - Aprobarea, implementarea şi actualizarea planului sectorial aferent sectorului educaţional, precum şi dezvoltarea sistemului de monitorizare a implementării strategiei şi planului aferent

 

Obiectiv specific 1 - Aprobarea, promovarea şi implementarea planului sectorial şi autoevaluarea periodică a gradului de implementare a măsurilor preventive

 

Nivel: Măsura 4.1.1

 

Informarea personalului MEN, a personalului din sectorul educaţional şi a reprezentanţilor administraţiei publice cu roluri în educaţie cu privire la procesul de elaborare a planului sectorial

 

Indicatori: elaborarea planului sectorial

Riscuri: insuficienţa activităţilor de promovare a planului sectorial

Responsabili:

1. conducerea MEN;

2. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

3. conducerile unităţilor de învăţământ.

Resurse: în limita bugetului aprobat

Termen: semestrial

Surse de verificare: planul sectorial

 

Nivel: Măsura 4.1.2

 

Iniţierea unui proces de consultare publică cu privire la conţinutul strategiei şi planului sectorial aferent sectorului educaţional

 

Indicatori:

1. numărul de evenimente de consultare organizate;

2. numărul de factori relevanţi implicaţi în evenimentele de consultare organizate.

Riscuri: interes insuficient al factorilor cointeresaţi cu privire la demers ,

Responsabil: conducerea MEN

Resurse: în limita bugetului aprobat

Termen: semestrial

Surse de verificare: rapoarte de evaluare

 

Nivel: Măsura 4.1.3

 

Aprobarea şi promovarea planului sectorial la nivelul sectorului educaţional

 

Indicatori: documentul de adoptare

Riscuri: neaprobarea planului sectorial

Responsabil: conducerea MEN

Resurse: în limita bugetului aprobat

Termen: 2013

Surse de verificare: site-ul web al MEN

 

Nivel: Măsura 4.1.4

 

Desfăşurarea de acţiuni de informare şi promovare a strategiei anticorupţie în educaţie şi a responsabilităţilor ce revin instituţiilor educaţionale, în vederea asigurării aplicării măsurilor anticorupţie la nivelul instituţiilor din cadrul sistemului educaţional

 

Indicatori: numărul de acţiuni de informare şi promovare a strategiei anticorupţie în educaţie şi a responsabilităţilor ce revin instituţiilor educaţionale

Riscuri: lipsa acţiunilor de promovare a planului sectorial

Responsabil: conducerea MEN

Resurse: finanţare din fonduri structurale

Termen: permanent

Surse de verificare: site-ul proiectului „Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare”- www.educatiepentruviitor.ro

 

Obiectiv specific 2 - Monitorizarea implementării planului sectorial şi participarea la sistemul naţional de monitorizare a SNA

 

Nivel: Măsura 4.2.1

 

Adoptarea de către ministrul educaţiei naţionale a declaraţiei de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele şi mecanismul de monitorizare al SNA şi comunicarea către Secretariatul tehnic al SNA (realizată)

 

Indicatori: declaraţia adoptată

Termen: septembrie 2013

Surse de verificare: site-ul MEN

 

Nivel: Măsura 4.2.2

 

Colectarea datelor necesare autoevaluării şi comunicarea rapoartelor către Secretariatul tehnic al SNA (semestrial/anual)

 

Indicatori:

1. numărul de chestionare de autoevaluare colectate

2. rapoarte de autoevaluare

Riscuri: angajament insuficient la nivel teritorial

Responsabil: conducerea MEN

Resurse: în limita bugetului aprobat

Termen: semestrial/anual

Surse de verificare: raportări către Secretariatul tehnic al SNA

 

Nivel: Măsura 4.2.3

 

Organizarea de misiuni tematice de evaluare a implementării măsurilor preventive la nivelul instituţiilor din sistemul educaţional, formate din experţi ai MEN şi reprezentanţi ai organizaţiilor

 

Indicatori: numărul de misiuni tematice organizate

Riscuri:

1. angajament insuficient la nivel teritorial;

2. resurse umane insuficiente.

Responsabil: conducerea MEN

Resurse: în limita bugetului aprobat

Termen: periodic

Surse de verificare: raportări către Secretariatul tehnic al SNA

 

Nivel: Măsura 4.2.4

 

Contribuţia la elaborarea Raportului naţional anticorupţie

 

Indicatori: numărul de măsuri cu progrese înregistrate în perioada de raportare, realizate.

Riscuri:

1. angajament insuficient la nivel teritorial;

2. resurse umane insuficiente.

Responsabil: conducerea MEN

Resurse: în limita bugetului aprobat

Termen: periodic

Surse de verificare: raportări către Secretariatul tehnic al SNA

 

Nivel: Măsura 4.2.5

 

Participarea la activităţile de monitorizare a SNA

 

Indicatori: numărul de participări la activităţile de monitorizare a SNA

Riscuri:

1. angajament insuficient la nivel teritorial;

2. resurse umane insuficiente.

Responsabil: conducerea MEN

Resurse: în limita bugetului aprobat

Termen: periodic

Surse de verificare: raportări către Secretariatul tehnic al SNA

 

ACTE ALE COLEGIULUI PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA

 

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea cotizaţiei anuale şi a nivelului taxelor necesare acoperirii costurilor de atestare şi a altor servicii prestate de către Colegiul Psihologilor din România

În temeiul dispoziţiilor art. 30 lit. c) din Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România,

Consiliul Colegiului Psihologilor din România hotărăşte:

Art. 1. - Se aprobă cotizaţia anuală şi nivelul taxelor necesare acoperirii costurilor de atestare şi a altor servicii prestate de către Colegiul Psihologilor din România, după cum urmează:

a) taxa pentru analizarea dosarului şi organizarea interviului/examenului, pentru obţinerea atestatului de liberă practică într-o specialitate - 300 lei;

b) taxa pentru analizarea dosarului şi organizarea interviului/examenului, pentru obţinerea atestatului de liberă practică într-o specialitate, depus de către solicitantul care face dovada încadrării într-un grad de handicap, foşti deţinuţi politici sau absolvenţi care solicită atestarea, în termenul de maximum 6 luni de la data promovării examenului de licenţă - 150 lei;

c) cotizaţia anuală a psihologilor cu drept de liberă practică - 250 lei;

d) taxa pentru analizarea dosarului privind eliberarea certificatului de înregistrare a formei independente de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică - 300 lei;

e) taxa pentru analizarea dosarului privind înscrierea unei menţiuni la certificatul de înregistrare a formei independente de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, care implică preschimbarea anexei - 150 lei;

f) taxa pentru analizarea dosarului privind înscrierea unei menţiuni la certificatul de înregistrare a formei independente de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, care implică preschimbarea certificatului de înregistrare şi a anexei, cu excepţia cererilor de preschimbare formulate pe baza modificării actelor de identitate - 300 lei;

g) taxa pentru analizarea privind emiterea avizului de funcţionare a structurii de psihologie înfiinţate în cadrul unei entităţi din sectorul public sau privat - 300 lei;

h)taxa pentru analizarea dosarului privind înscrierea unei menţiuni la avizul de funcţionare a structurii de psihologie înfiinţate în cadrul unei entităţi din sectorul public sau privat, care implică preschimbarea anexei - 150 lei;

i) taxa pentru analizarea dosarului privind înscrierea, unei menţiuni la avizul de funcţionare a structurii de psihologie înfiinţate în cadrul unei entităţi din sectorul public sau privat, care implică preschimbarea certificatului de înregistrarea şi a anexei - 300 lei;

j) taxa pentru analizarea dosarului privind avizarea şi înregistrarea furnizorului de formare profesională - 1.500 lei;

k) taxa pentru analizarea dosarului privind avizarea şi înregistrarea programului de formare profesională complementară în specialitate - 1.500 lei;

l) taxa pentru analizarea dosarului privind avizarea cursului universitar de maşter ca formare profesională complementară în specialitate - 1.500 lei;

m) taxa pentru analizarea dosarului privind avizarea şi creditarea cursului de formare profesională continuă în specialitate - 500 lei;

n) taxa pentru analizarea dosarului privind avizarea şi creditarea cursului de formare profesională continuă în specialitate, pentru care nu se percepe de către organizator taxă de participare - 100 lei;

o) taxa pentru analizarea dosarului privind avizarea şi creditarea conferinţei naţionale şi a altor manifestări profesionale naţionale - 1.500 lei;

p) taxa pentru analizarea dosarului privind avizarea şi creditarea conferinţelor internaţionale şi a altor manifestări profesionale internaţionale - 3.000 lei;

q) taxa pentru analizarea dosarului privind avizarea ş creditarea unui workshop într-o specialitate - 500 lei;

r) taxa pentru analizarea cererii privind emiterea certificatului de recunoaştere internaţională - 100 lei;

s) taxa de înregistrare a producătorului/distribuitorului) reprezentantului comercial al metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică - 1.500 lei;

ş) taxa pentru analizarea cererilor de avizare a metodelor ş tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică conţinând între 1 şi 4 scale - 1.500 lei;

 t) taxa pentru analizarea cererilor de avizare a metodelor ş tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică conţinând între 5 şi 10 scale - 3.000 lei;

 ţ) taxa pentru analizarea cererilor de avizare a metodelor ş tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică conţinând între 11 şi 15 scale - 4.500lei;

u) taxa pentru analizarea cererilor de avizare a metodelor ş tehnicilor de evaluare si asistenţă psihologică conţinând între 16 şi 20 scale - 6.000lei;

v) taxa pentru analizarea cererilor de avizare a metodelor ş tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică conţinând ci peste 20 de scale - 7.000 lei;

w) taxa pentru analizarea cererilor de avizare a altor tipuri de metode şi tehnici de evaluare şi asistenţă psihologică, raportat;; la numărul de ore de analiză efectuate, fără a depăşi 40 d< ore - 500 lei/ora;

x) taxa pentru analizarea cererilor de avizare a metodelor ş tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică construite etalonate şi validate de către un psiholog atestat, pentru a 1 utilizată exclusiv în activitatea profesională proprie - 100 lei.

Art. 2. - (1) Psihologii cu drept de liberă practică, care achit. cotizaţia anuală până la data de 31 martie a fiecărui an pentru care se realizează plata, beneficiază de un voucher de reduceri a taxei de participare la programele de formare profesională utilizabil pentru anul în curs.

(2) Celelalte condiţii de plată a taxelor pentru serviciile prestate de către Colegiul Psihologilor din România se stabilesc prin dispoziţie a preşedintelui Comitetului director.

(3) Taxele prevăzute la art. 1 sunt valabile în raport cu termenele de valabilitate înscrise în actele emise de către Colegiul Psihologilor din România.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial e României, Partea I, şi intră în vigoare de la data de 1 decembrie 201;

 

Preşedintele Colegiului Psihologilor din România,

Mihai Aniţei

 

Bucureşti, 27 septembrie 2013.

Nr. 2CC.

 

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Comitetului directorat Colegiului Psihologilor din România nr. 1/2006 privind constituirea, declararea, înregistrarea şi funcţionarea cabinetelor individuale, cabinetelor asociate, societăţilor civile profesionale de psihologie, precum şi exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică în sectorul public sau privat, în regim salarial

În temeiul dispoziţiilor art. 51 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005, cu completările ulterioare,

Comitetul director ai Colegiului Psihologilor din România hotărăşte:

Art. I. - Hotărârea Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România nr. 1/2006 privind constituirea, declararea, înregistrarea şi funcţionarea cabinetelor individuale, cabinetelor asociate, societăţilor civile profesionale de psihologie, precum şi exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică în sectorul public sau privat, în regim salarial, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 14 februarie 2007, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 26, alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Dovada înregistrării şi autorizării formei de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică o constituie certificatul de înregistrare însoţit de anexă, eliberate prin hotărârea Comitetului director, care vor cuprinde: denumirea completă, sediul profesional, punctele de lucru, specialităţile pentru care sunt îndeplinite condiţiile de funcţionare şi codul de înregistrare al formei independente de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.”

2. La articolul 32, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Prestarea serviciilor psihologice în cadru! unei structuri de psihologie este condiţionată de respectarea condiţiilor de spaţiu, dotare tehnică şi metodologică, precum şi de competenţă profesională, potrivit actelor normative în vigoare. Colegiul Psihologilor din România certifică îndeplinirea condiţiilor de funcţionare a structurii de psihologie pe baza declaraţiei reprezentantului legal al entităţii şi a declaraţiei privind nefurnizarea serviciilor psihologice prestate de către psihologul angajat către terţi, prin eliberarea avizului de funcţionare în care vor fi menţionate: denumirea entităţii în cadrul căreia a fost înfiinţată structura de psihologie, adresa structurii de psihologie avizate şi specialităţile de competenţă autorizate în cadrul structurii de psihologie la data formulării cererii, după caz.”

3. Anexa nr. 3 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

4. Anexele nr. 8 şi 9 se abrogă.

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al. României, Partea I.

 

Preşedintele Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România,

Minai Aniţei

 

Bucureşti, 27 septembrie 2013.

Nr. 4.

 

ANEXA1)

(Anexa nr. 3 la Hotărârea nr. 1/2006)

 

MODEL FIRMĂ*

a formei independente de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică

 


1) Anexa este reprodusă în facsimil.

*Firma formelor independente de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică este realizată cu respectarea următoarelor condiţii: logoul Colegiului Psihologilor din România poate fi realizat, respectând proporţiile, în 3 dimensiuni: lungime 80 cm x lăţime 40 cm, lungime 120 cm x lăţime 60 cm, lungime 160 cm x lăţime 80 cm. Suportul material al firmei se realizează din material plastic, metal sau sticlă mată de culoare albă ori transparentă, având forma prezentată mai sus.