MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 719/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 719         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 22 noiembrie 2013

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr.  340 din 24 septembrie 2013referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana şi Fondul Monetar Internaţional

 

Decizia nr. 350  referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2.158, art. 2.164 alin. (3) şi art. 2.165 din Codul civil

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

895. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 528/2007 privind unele masuri pentru derularea şi finalizarea privatizării Societăţii Comerciale Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia Sud” – S. A.

 

896. - Hotărâre privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 115/2011 pentru aprobarea participării României la Expoziţia Mondiala 2015 „Hrănirea planetei, energie pentru viata”, Milano, Italia

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.330. - Ordin al ministrului sănătăţii privind modificarea şi completarea Listei medicamentelor, materialelor sanitare, echipamentelor medicale, echipamentelor de protecţie, a serviciilor, combustibililor şi lubrifianţilor pentru parcul auto, pentru care se organizează proceduri de achiziţie centralizate la nivel naţional, aprobata prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 658/2013

 

2.162. - Ordin al ministrului economiei privind aprobarea Schemei de ajutor de stat regional pentru „Finanţarea proiectelor din Programul eficienta energetica din cadrul Mecanismului financiar al Spaţiului Economic European 2009-2014”

 

5.533. -  Ordin al al ministrului delegat pentru învătământ superior, cercetare ştiinţifică si dezvoltare tehnologică privind aprobarea Metodologiei de monitorizare speciala a Universităţii „Apollonia” din Iaşi

 

Rectificări la:

- Decizia preşedintelui Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor nr. 2.742

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 340

din 24 septembrie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional

 

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, excepţie ridicată de Gheorghe Sterie în Dosarul nr. 406/109/2013 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 230D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 14 martie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 406/109/2013, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Gheorghe Sterie într-o cauză având ca obiect o obligaţie de a face.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege încalcă principul egalităţii în faţa legii, principiul neretroactivităţii legii şi art. 53 din Constituţie privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

În primul rând, arată că se instituie o discriminare negativă pe criteriul averii între cetăţenii care, datorită pregătirii şi calificării profesionale, dar şi restricţiilor pe care le presupune, de pildă, cariera militară, au reuşit să obţină atât venituri, cât şi o pensie al cărei cuantum să fie ridicat în raport cu alte categorii sociale şi cetăţenii care, de regulă, lipsiţi fiind de o pregătire profesională corespunzătoare, au ales să exercite în perioada activă profesii mai puţin solicitante şi fără restricţiile pe care le impune o carieră militară şi, ca atare, au beneficiat de o pensie al cărei cuantum a fost mai mic.

Astfel, aplicarea măsurii suspendării plăţii pensiilor pensionarilor cumularzi care depăşesc nivelul câştigului salarial mediu brut şi neaplicarea acestei măsuri pensionarilor cu pensii mai mici decât pragul stabilit prin lege şi nici chiar pensionarilor care beneficiază de două sau mai multe pensii (care individual nu depăşesc acest prag, deşi însumate îl depăşesc), apare ca o sancţiune a primei categorii de pensionari şi nicidecum ca o măsură de combatere a crizei.

În al doilea rând, susţine că dispoziţiile de lege sunt retroactive, deoarece afectează existenţa unui drept dobândit sub imperiul unei legi anterioare, şi anume Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Invocă în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 9/1994, nr. 5/1995 şi nr. 92/1995. Totodată, arată că, prin Decizia nr. 3/1993, Curtea Constituţională a înţeles să soluţioneze conflictul legilor în timp, menţionând că legea posterioară nu poate atinge dreptul subiectiv constituit potrivit legii anterioare.

În al treilea rând, susţine că, având în vedere cele de mai sus, consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin şi prevederilor art. 53 din Constituţie.

În final, autorul excepţiei arată că, prin reglementarea criticată, se încalcă şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie, intitulat „Interzicerea generală a discriminării”.

În acest sens, arată că dreptul său la pensie este un „bun” în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, fiind un drept actual, suficient individualizat şi stabilit de autorităţile competente, pe baza legislaţiei în vigoare. Invocă în acest sens jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, referitoare la expropriere, şi anume Hotărârea din 23 septembrie 1982, pronunţată în Cauza Sporrong şi Lonnroth împotriva Norvegiei, Hotărârea din 19 decembrie 1989, pronunţată în Cauza Mellacher şi alţii împotriva Austriei. Arată că suspendarea plăţii pensiei a fost instituită sine die şi că privarea sa de folosinţa dreptului la pensie echivalează cu o expropriere de fapt.

Mai arată că prin interzicerea cumulului pensiei cu salariul, în sensul instituirii obligaţiei de a opta pentru una din cele două forme de retribuţie, se realizează în fapt interzicerea unuia dintre cele două drepturi fundamentale, respectiv dreptul la muncă şi dreptul la pensie.

Aceleaşi argumente de mai sus conduc la concluzia că nu există un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul urmărit şi mijloacele folosite de legiuitor.

Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale opinează în sensul că excepţia nu este întemeiată, invocând în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.149/2010, nr. 297/2011, nr. 368/2011, nr. 544/2012 şi nr. 1.032/2012.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 17 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, având următorul conţinut:

- Art. 17: „(1) Beneficiarii dreptului la pensie aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile persoanelor care:

a) la data intrării în vigoare a prezentului capitol sunt pensionari cumularzi;

b) după data intrării în vigoare a prezentului capitol devin pensionari cumularzi.”

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 privind egalitatea în faţa legii, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind interzicerea discriminării, art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, privind dreptul de proprietate şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie, intitulat „Interzicerea generală a discriminării”.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, pronunţată în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, a constatat că întreg capitolul IV al Legii nr. 329/2009 (din care face parte şi art. 17) este constituţional în măsura în care nu vizează persoanele pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituţie.

Însă, în prezenta cauză, dispoziţiile art. 17 din Legea nr. 329/2009 sunt criticate din perspectiva faptului că interzic cumulul pensiei cu salariul atunci când cuantumul pensiei depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie.

Din această perspectivă, dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate a posteriori prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Constituţie, invocate şi în prezenta cauză. În acest sens sunt Decizia nr. 1.149 din 28 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 26 octombrie 2010, Decizia nr. 297 din 1 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 20 iulie 2011, Decizia nr. 368 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 4 iulie 2011, Decizia nr. 378 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 4 iulie 2011, Decizia nr. 544 din 24 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 15 iunie 2012, Decizia nr. 1032 din 29 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 23 ianuarie 2013.

Cu acele prilejuri, Curtea a statuat că nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament să aibă o raţiune licită.

Curtea a constatat că nivelul pensiei nete până la care poate opera cumulul la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat (devenit, în prezent, câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2011 privind utilizarea indicatorului de referinţă câştigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii şi protecţiei sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 11 februarie 2011) respectă condiţiile de obiectivitate (este expres prevăzut de lege, previzibil şi determinabil) şi rezonabilitate (nivelul salariului mediu brut pe economie constituie o opţiune justă şi echilibrată) impuse de principiul nediscriminării.

Totodată, Curtea a reţinut că măsura adoptată este proporţională cu situaţia care a determinat-o, respectiv situaţia de criză economică în care se regăseşte statul, fiind rezultatul unui echilibru între scopul declarat al legii şi mijloacele folosite în realizarea lui, şi este aplicată în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.

De asemenea, Curtea a mai arătat că soluţia legislativă care instituie un anumit cuantum sau prag valoric, apreciat ca rezonabil, corespunde unei opţiuni exclusive a legiuitorului, nefiind deci o problemă de resortul contenciosului constituţional.

În consecinţă, în lipsa afectării vreunui drept fundamental, Curtea a stabilit că prevederile art. 53 din Constituţie, invocate în susţinerea excepţiei, nu sunt aplicabile în cauză.

Curtea a mai reţinut, în ceea ce priveşte critica vizând încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie, că prevederile de lege criticate reglementează condiţiile exercitării dreptului la muncă şi a dreptului la pensie pentru viitor, într-un context social afectat de criza economică care a impus adoptarea unor măsuri cu caracter excepţional, care, prin eficienţa şi promptitudinea aplicării, să conducă la reducerea efectelor sale şi să creeze premisele relansării economiei naţionale.

Cu privire la pretinsa încălcare a dreptului de proprietate, Curtea a reţinut că prestaţiile cu titlu de pensie pentru perioadele viitoare nu intră în sfera de incidenţă a dreptului de proprietate, acest drept putând fi invocat numai cu privire la perioadele pentru care pensia a fost în plată.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât considerentele, cât şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

De altfel, prin Decizia din 20 martie 2012, pronunţată în Cauza Ionel Panfile împotriva României (paragrafele 17-25), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că măsura interzicerii cumulului pensiei cu salariul este prevăzută de lege, urmăreşte un scop legitim, respectă justul echilibru între interesele generale ale comunităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale indivizilor, precum şi faptul că, în domeniul social, statul dispune de o marjă largă de apreciere.

Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat faptul că art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie nu garantează vreun drept la primirea unei pensii într-un anumit cuantum (în acest sens fiind şi Hotărârea din 31 mai 2011, pronunţată în Cauza Maggio şi alţii împotriva Italiei, paragraful 55) şi nici vreun drept de a primi un salariu într-un anumit cuantum (în acelaşi sens fiind Hotărârea din 19 aprilie 2007, pronunţată în Cauza Vilho Eskelinen şi alţii împotriva Finlandei, paragraful 94), fiind la discreţia statului stabilirea drepturilor salariale ce vor fi plătite angajaţilor săi din bugetul de stat.

Aceeaşi Curtea a considerat că actul normativ criticat instituie o diferenţă de tratament între persoane, respectiv pensionarii care încă lucrau în sectorul privat şi cei care lucrau în sectorul public, la fel ca reclamantul; cu toate acestea, cele două categorii de persoane cu greu pot fi considerate ca fiind într-o situaţie similară sau comparabilă, în sensul art. 14, deoarece distincţia esenţială, relevantă pentru contextul în care măsurile respective au fost luate, este faptul că veniturile lor provin din surse diferite, şi anume bugete private, respectiv bugetul de stat (paragraful 28) .

În ceea ce priveşte diferenţa de tratament fundamentată pe cuantumul venitului lunar, Curtea a considerat că, potrivit deciziei Curţii Constituţionale din România, cuantumul prevăzut era previzibil şi rezonabil şi a fost stabilit de legiuitor în raport de situaţia de criză economică în care se găsea statul, care a acţionat în cadrul marjei sale de apreciere în domeniul deciziilor bugetare, fără a încălca principiul proporţionalităţii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Sterie în Dosarul nr. 406/109/2013 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 17 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 350

din 24 septembrie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2.158, art. 2.164 alin. (3) şi art. 2.165 din Codul civil

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2.158 din Codul civil din 2009, excepţie ridicată de Cornel Gabriel Burcea în Dosarul nr. 27.649/4/2012 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 348D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, arătând că modul de formulare a criticilor de neconstituţionalitate, şi anume prin compararea mai multor acte normative între ele, nu reprezintă o veritabilă motivare a excepţiei de neconstituţionalitate, în sensul art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 mai 2013, pronunţată în Dosarul nr. 27.649/4/2012, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2.158 din Codul civil, excepţie ridicată de Cornel Gabriel Burcea într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în pretenţii, întemeiate pe neexecutarea unui contract de împrumut de consumaţie.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia nu arată în ce constă neconstituţionalitatea textelor de lege criticate, susţinând doar că acestea contravin Legii medierii, precum şi „obligaţiei legale de notificare a persoanei în cauză”.

Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2.158 din Codul civil trebuie respinsă, nefiind motivată, în fapt şi în drept.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 2.158 din Codul civil sunt constituţionale, nefiind în contradicţie cu prevederile constituţionale referitoare la liberul acces la justiţie sau dreptul de proprietate. Pe de altă parte, se apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este în mod formal motivată, iar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul de lege criticat, ceea ce contravine prevederilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 2.158 cuprins în Titlul IX - Diferite contracte speciale, Capitolul XIII - Contractul de împrumut, Secţiunea a 3-a - Împrumutul de consumaţie din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011.

Analizând motivarea autorului excepţiei, Curtea reţine că obiectul criticii de neconstituţionalitate îl reprezintă atât prevederile art. 2.158 din Codul civil, cât şi cele cuprinse în art. 2.164 alin. (3) şi art. 2.165 din acelaşi act normativ.

În lipsa unei dispoziţii exprese în încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale din data de 10 mai 2013, cu privire la dispoziţiile art. 2.164 alin. (3) şi art. 2.165 din Codul civil, Curtea urmează a se considera legal învestită şi cu privire la aceste din urmă prevederi legale, având în vedere faptul că, în acord cu jurisprudenţa sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 527 din 11 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 990 din 8 noiembrie 2005), în cazul în care Curtea nu s-ar pronunţa asupra acestei excepţii, omisiunea s-ar răsfrânge în mod inadmisibil asupra dreptului autorului excepţiei de neconstituţionalitate ca aceasta să fie examinată şi nu ar duce decât la o întârziere nejustificată în soluţionarea cauzei.

Textele de lege criticate au următorul conţinut:

- Art. 2.158 - Noţiune. Capacitate: „(1) Împrumutul de consumaţie este contractul prin care împrumutătorul remite împrumutatului o sumă de bani sau alte asemenea bunuri fungibile şi consumptibile prin natura lor, iar împrumutatul se obligă să restituie după o anumită perioadă de timp aceeaşi sumă de bani sau cantitate de bunuri de aceeaşi natură şi calitate.

(2) Atunci când o persoană acordă un împrumut fără a o face cu titlu profesional, nu îi sunt aplicabile dispoziţiile legale privind instituţiile de credit şi instituţiile financiare nebancare.”

- Art. 2.164 alin. (3) : „(3) Dacă nu este posibil să se restituie bunuri de aceeaşi natură, calitate şi în aceeaşi cantitate, împrumutatul este obligat să plătească valoarea lor la data şi locul unde restituirea trebuia să fie făcută.”

- Art. 2.165 - Titlul executoriu: „Dispoziţiile art. 2.157 alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi împrumutului de consumaţie.”

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiţie şi art. 26 - Viaţa intimă, familială şi privată.

De asemenea, prevederile legale criticate sunt considerate a fi contrare dispoziţiilor art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 - Protecţia proprietăţii cuprins în Protocolul nr. 1 adiţional la aceeaşi convenţie.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate invocă în mod formal încălcarea unor dispoziţii cuprinse în Constituţie, în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi în Protocolul nr. 1 adiţional la acest tratat internaţional, fără a arăta, în mod concret, în ce constă contrarietatea dintre acestea şi textul de lege criticat. Mai mult, analizând conţinutul lor normativ explicit, nu se poate reţine nicio legătură între textele de lege criticate şi textele constituţionale invocate de natură a genera o potenţială încălcare a acestora din urmă.

Curtea nu se poate substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, deoarece acest demers ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în cazul verificării constituţionalităţii legilor sau ordonanţelor de Guvern pe cale incidentală, în cadrul pronunţării asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, cu atât mai mult cu cât art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi”, (a se vedea, în acest sens, şi deciziile nr. 198 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011, sau nr. 1313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012) .

Astfel, Curtea reţine că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate, cu atât mai mult cu cât prevederile constituţionale invocate nu susţin prin ele însele neconstituţionalitatea textelor de lege criticate, fiind evidentă lipsa de legătură între conţinutul lor normativ.

Prin urmare, nefiind îndeplinită condiţia motivării excepţiei de neconstituţionalitate, cuprinsă în art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2.158, art. 2.164 alin. (3) şi art. 2.165 din Codul civil, excepţie ridicată de Cornel Gabriel Burcea în Dosarul nr. 27.649/4/2012 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie

 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 528/2007 privind unele măsuri pentru derularea şi finalizarea privatizării Societăţii Comerciale Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia Sud” - S. A.

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă încheierea unui act adiţional la contractul de privatizare a Societăţii Comerciale Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia Sud” - S. A., denumită în continuare „Electrica Muntenia Sud” - S. A., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 528/2007 privind unele măsuri pentru derularea şi finalizarea privatizării Societăţii Comerciale Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia Sud” - S. A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 şi 387 bis din 7 iunie 2007, cu modificările ulterioare, între Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice „Electrica” - S. A., denumită în continuare „Electrica” - S. A., în calitate de vânzător, şi Enel Investment Holding B.V. Olanda, în calitate de cumpărător, şi Enel S.p. A., în calitate de garant, având ca obiect modificarea clauzei 28.3 din contractul de privatizare, în sensul că disputele izvorând din sau în legătură cu acest contract vor fi soluţionate de către un tribunal arbitral alcătuit din 3 arbitri, desemnaţi după cum urmează: cumpărătorul şi vânzătorul vor numi fiecare câte un arbitru, iar cei 2 arbitri astfel desemnaţi îl vor numi pe cel de-al treilea arbitru.

Art. 2. - (1) Se împuterniceşte Ministerul Economiei prin Departamentul pentru Energie - Direcţia generală privatizare şi administrare a participaţiilor statului în energie să mandateze reprezentanţii statului în adunarea generală a acţionarilor „Electrica” - S. A. pentru aprobarea încheierii actului adiţional la contractul de privatizare în forma prevăzută în anexă şi să desemneze persoana împuternicită să semneze actul adiţional în numele „Electrica” - S. A.

(2) Actul adiţional la contractul de privatizare se semnează în termen de 7 zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

(3) Anexa face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul economiei,

Andrei Dominic Gerea

Ministrul delegat pentru energie,

Constantin Niţă

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 20 noiembrie 2013

Nr. 895.

 

ANEXĂ

 

ACT ADIŢIONAL

la contractul de privatizare a Societăţii Comerciale Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia Sud” - S. A.

 

Acest act adiţional (denumit Actul adiţional) este încheiat la data de ............ de către şi între:

(1) S.C. ELECTRICA - S. A., o societate de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, cu capital integral de stat, organizată potrivit legii române, cu sediul social în România, str. Grigore Alexandrescu nr. 9, sectorul 1, Bucureşti, România, reprezentată legal de ................ în calitate de ................, denumită în continuare Vânzătorul, şi

(2) ENEL INVESTMENT HOLDING B.V., o societate organizată şi funcţionând în conformitate cu legea olandeză, cu sediul social în Herengracht 471, 1017 BS, Amsterdam, Olanda, înregistrată la registrul comerţului cu nr. 34149162, reprezentată legal de .............. în calitate de ............., în conformitate cu ............., denumită în continuare Cumpărătorul.

(Vânzătorul şi Cumpărătorul vor fi denumiţi în continuare, împreună, părţile, şi, separat, partea.)

Având în vedere că:

 

(A) La data de 11 iunie 2007, Vânzătorul şi Enel S.p. A. au încheiat un contract de privatizare privind dobândirea de către Cumpărător a unei participaţii la capitalul social al Filialei de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice „S.C. Electrica Muntenia Sud” - S. A. (Societatea), prin achiziţionarea şi subscrierea de noi părţi sociale (Contractul de privatizare) . Ulterior încheierii Contractului de privatizare, la data de 23 decembrie 2009, Enel S.p. A. a transferat toate drepturile şi obligaţiile asumate în baza Contractului de privatizare către Enel Investment Holding B.V., păstrându-şi calitatea de garant în relaţia cu Vânzătorul.

(B) Părţile intenţionează să modifice prevederile primului paragraf al clauzei 28.3 din Contractul de privatizare.

(C) Conform clauzei 24.8 „Amendamente” din Contractul de privatizare, niciun amendament la Contractul de privatizare nu va fi valabil dacă nu este efectuat expres în scris şi semnat de către părţi acţionând prin reprezentanţii lor autorizaţi în mod valabil.

(D) Toţi termenii utilizaţi cu iniţială majusculă şi care nu sunt altfel definiţi în prezentul act adiţional au înţelesul atribuit acestora prin Contractul de privatizare.

 

Prin urmare:

Art. 1. - 1.Părţile convin modificarea primului paragraf al clauzei 28.3 din Contractul de privatizare, care va avea următorul cuprins:

„28.3. Toate disputele izvorând din sau în legătură cu prezentul contract vor fi soluţionate definitiv potrivit Regulilor de arbitraj ale Camerei Internaţionale de Comerţ de către 3 arbitri desemnaţi după cum urmează: Cumpărătorul şi Vânzătorul vor numi fiecare câte un arbitru, iar cei 2 arbitri astfel nominalizaţi îl vor numi pe cel de-al treilea.”

Art. 2. - Celelalte prevederi ale Contractului de privatizare rămân nemodificate.

 

Având în vedere cele de mai sus, părţile au stabilit ca acest act adiţional să fie încheiat în numele lor de reprezentanţii lor autorizaţi în mod valabil la data prevăzută mai sus, în două (2) exemplare originale în limba română şi limba engleză, câte unul (1) în fiecare limbă pentru fiecare parte. Versiunea în limba română va fi folosită ca mijloc de probă în orice proceduri, în faţa oricărei autorităţi publice. În eventualitatea unei discrepanţe între versiunea în limba română şi versiunea în limba engleză ale prezentului act adiţional, versiunea în limba română va prevala, inclusiv cu privire la interpretarea termenilor.

 

Vânzătorul

S.C. ELECTRICA - S. A.

Nume: [__]

Funcţie: [__]

Cumpărătorul

ENEL INVESTMENT HOLDING B.V.

Nume: [__]

Funcţie: [__]

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 115/2011 pentru aprobarea participării României la Expoziţia Mondială 2015 „Hrănirea planetei, energie pentru viaţă”, Milano, Italia

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 115/2011 pentru aprobarea participării României la Expoziţia Mondială 2015 „Hrănirea planetei, energie pentru viaţă”, Milano, Italia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 22 februarie 2011, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - (1) Se aprobă participarea României, cu un pavilion naţional, la Expoziţia Mondială 2015 «Hrănirea planetei, energie pentru viaţă», Milano, Italia, ce se va desfăşura în perioada 1 mai-31 octombrie 2015, denumită în continuare expoziţia mondială.

(2) Pavilionul naţional este o construcţie cu caracter provizoriu care nu intră în categoria mijloacelor fixe. După închiderea expoziţiei mondiale, locaţia atribuită se redă organizatorilor în forma în care a fost alocată.”

2.La articolul 3, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Comisia de organizare este condusă de comisarul general al Secţiunii române şi are în componenţă reprezentanţi, la nivel de secretar de stat, desemnaţi de către următorii miniştri:

a) ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice;

b) ministrul culturii;

c) ministrul tineretului şi sportului;

d) ministrul economiei;

e) ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale;

f) ministrul delegat pentru buget;

g) ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică;

h) ministrul delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediul de afaceri şi turism;

i) ministrul delegat pentru energie.”

3. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - (1) Cheltuielile aferente pregătirii şi participării României la expoziţia mondială se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul MAE, capitolul 51.01 «Autorităţi publice şi acţiuni externe».

(2) Ministrul afacerilor externe poate delega comisarului general al Secţiunii române calitatea de ordonator principal de credite pentru aprobarea structurii detaliate a bugetului aferent pregătirii şi participării României la expoziţia mondială.

(3) Comisia de organizare decide asupra modalităţilor prin care se elaborează conceptul de participare şi asupra organismelor consultate, care pot include asociaţii patronale şi profesionale, institute de arhitectură, institute de cercetare-dezvoltare, instituţii culturale.

(4) Pe perioada deplasărilor în străinătate, comisarul general al Secţiunii române beneficiază de categoria a II-a de diurnă şi de plafonul B de cazare, la nivelul corespunzător lit. A nr. crt. 1 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) În bugetul prevăzut la alin. (1) sunt incluse şi cheltuielile cu transportul, cazarea şi diurna legală ale reprezentanţilor mass-mediei, precum şi cheltuielile cu transportul, cazarea şi diurna legală sau onorariile pentru membrii colectivelor artistice, sportive, ştiinţifice şi altele asemenea, care vor participa la evenimentele organizate de România pentru participarea la expoziţia mondială.

(6) Cheltuielile prevăzute la alin. (5) se suportă de la titlul «Bunuri şi servicii», capitolul 51.01 «Autorităţi publice şi acţiuni externe».

(7) În completarea alocaţiilor bugetare prevăzute la alin. (1), MAE poate atrage fonduri provenite din donaţii şi sponsorizări ale persoanelor fizice şi ale persoanelor juridice, din ţară şi din străinătate, precum şi alte surse atrase în condiţiile legii. De asemenea, MAE poate primi sponsorizări şi donaţii în obiecte de artă, bunuri, servicii sau altele asemenea, în condiţiile legii.

(8) Organizarea acţiunilor de reprezentare şi protocol în Italia, pe durata desfăşurării expoziţiei mondiale, se realizează în conformitate cu legislaţia în vigoare privind modul şi condiţiile în care misiunile diplomatice, oficiile consulare şi celelalte reprezentanţe ale României în străinătate pot să organizeze acţiuni de protocol şi de reprezentare şi se efectuează cu aprobarea comisarului general al Secţiunii române la expoziţia mondială.

(9) În vederea realizării activităţilor şi acţiunilor necesare participării României la expoziţia mondială, MAE poate încheia convenţii civile de prestări de servicii.

(10) Se autorizează MAE să închirieze sau să primească în comodat, în ţară şi în Italia, autovehicule şi echipamente necesare pe durata pregătirii şi participării la expoziţia mondială, precum şi să efectueze cheltuieli legate de asigurarea, utilizarea, întreţinerea şi repararea acestora, din bugetul prevăzut la alin. (1), în condiţiile legii.

(11) În urma închiderii expoziţiei mondiale, bunurile de natura mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar aparţinând pavilionului României, inclusiv structurile de construcţie şi amenajare, se scot din funcţiune, se casează, se transferă la misiunile diplomatice, oficiile consulare şi celelalte reprezentanţe ale României în străinătate, se donează, se repatriază sau se valorifică în Italia, după caz, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

(12) Lista bunurilor prevăzute la alin. (11) şi destinaţia acestora se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor externe, la propunerea compartimentelor de specialitate, cu responsabilităţi în domeniu, ale MAE.

(13) Scăderea din contabilitate a contravalorii eventualelor pagube care pot apărea în timpul participării la expoziţia mondială şi care nu se datorează culpei vreunei persoane se face, în condiţiile legii, pe baza aprobării ministrului afacerilor externe, în calitatea sa de ordonator principal de credite.

(14) Comisarul general al Secţiunii române răspunde de utilizarea fondurilor aferente organizării şi participării României la expoziţia mondială, potrivit prevederilor legale.”

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Titus Corlăţean

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

p. Ministrul culturii,

Radu Boroianu,

secretar de stat

p. Ministrul educaţiei naţionale,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică,

Mihnea Cosmin Costoiu

Ministrul tineretului şi sportului,

Nicolae Bănicioiu

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Daniel Constantin

Ministrul economiei,

Andrei Dominic Gerea

Ministrul delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediul de afaceri şi turism,

Maria Grapini

Ministrul delegat pentru energie,

Constantin Niţă

Bucureşti, 20 noiembrie 2013

Nr. 896.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Listei medicamentelor, materialelor sanitare, echipamentelor medicale, echipamentelor de protecţie, a serviciilor, combustibililor şi lubrifianţilor pentru parcul auto, pentru care se organizează proceduri de achiziţie centralizate la nivel naţional, aprobată prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 658/2013

 

Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei achiziţii publice nr. E.N. 11.149 din 5 noiembrie 2013,

având în vedere dispoziţiile art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătăţii ca unitate de achiziţii publice centralizată, aprobată cu completări prin Legea nr. 184/2013,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Lista medicamentelor, materialelor sanitare, echipamentelor medicale, echipamentelor de protecţie, a serviciilor, combustibililor şi lubrifianţilor pentru parcul auto, pentru care se organizează proceduri de achiziţie centralizate la nivel naţional, aprobată prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 658/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 28 mai 2013, cu completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La secţiunea I „Dispozitive medicale”, după poziţia 110 se introduce o nouă poziţie, poziţia 1101, cu următorul cuprins: „Sisteme de neuronavigaţie ultrasonografică”.

2. La secţiunea I poziţia 111, sintagma „Echipamente pentru diagnostic” se modifică şi se înlocuieşte cu sintagma „Sistem integrat de neuronavigaţie ultrasonografică”.

3. La secţiunea I, după poziţia 111 se introduce o nouă poziţie, poziţia 1111, cu următorul cuprins: „Echipamente pentru diagnostic”.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Gheorghe-Eugen Nicolăescu

 

Bucureşti, 6 noiembrie 2013.

Nr. 1.330.

 

MINISTERUL ECONOMIEI

ORDIN

privind aprobarea Schemei de ajutor de stat regional pentru „Finanţarea proiectelor din Programul eficienţă energetică din cadrul Mecanismului financiar al Spaţiului Economic European 2009-2014”

În conformitate cu:

- Ordinul ministrului afacerilor europene nr. 265/2012 pentru publicarea Memorandumului de înţelegere dintre Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei şi Guvernul României privind implementarea mecanismului financiar SEE 2009-2014;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2012 privind cadrul instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea asistenţei financiare acordate României prin Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European şi prin Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009-2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2013;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2013 privind gestionarea financiară a fondurilor externe nerambursabile aferente Mecanismului financiar al Spaţiului Economic European 2009-2014 şi Mecanismului financiar norvegian 2009-2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 242/2013;

- Avizul Consiliului Concurenţei nr. 7.508 din 31 iulie 2013 referitor la schema de ajutor de stat privind finanţarea proiectelor de eficienţă energetică din Programul eficienţă energetică din cadrul Mecanismului financiar al Spaţiului Economic European 2009-2014,

în temeiul art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 47/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul economiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Schema de ajutor de stat regional pentru „Finanţarea proiectelor din Programul eficienţă energetică din cadrul Mecanismului financiar al Spaţiului Economic European 2009-2014”, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică pe pagina de internet a Ministerului Economiei la adresa www.minind.ro în secţiunea dedicată Programului eficienţă energetică din cadrul Mecanismului financiar SEE 2009-2014 şi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Unitatea de implementare programe din cadrul Direcţiei politici industriale va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul economiei,

Andrei Dominic Gerea

 

Bucureşti, 7 noiembrie 2013

Nr. 2.162.

 

ANEXĂ

 

SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT REGIONAL

pentru „Finanţarea proiectelor din Programul eficienţă energetică din cadrul Mecanismului financiar al Spaţiului Economic European 2009-2014

 

CAPITOLUL I

Introducere

 

Art. 1. - Prezentul act instituie o schemă de ajutor de stat regional pentru investiţii, denumită Schemă de ajutor de stat regional privind eficienţa energetică, prin care se urmăresc promovarea coeziunii economice şi sociale între România, Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European şi îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor prin promovarea dezvoltării durabile şi a investiţiilor în regiunile din România. În conformitate cu Harta naţională a ajutoarelor de stat regionale pentru perioada 2007-2013, întreg teritoriul României este eligibil pentru ajutor de stat regional potrivit prevederilor art. 107 alin. (3) lit. (a) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene1.

Art. 2. - (1) Acordarea ajutoarelor de stat pentru investiţii în cadrul prezentei scheme se va face numai cu respectarea criteriilor privind ajutorul de stat prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa comună în aplicarea articolelor 87 şi 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare) .

(2) Prezenta schemă este elaborată în conformitate cu următoarele:

a) Memorandumul de înţelegere pentru mecanismul financiar al Spaţiului Economic European (denumit în continuare MFSEE) ;

b) Harta naţională a ajutoarelor de stat regionale pentru perioada 2007-2013;

c) Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.

(3) De asemenea, prezenta schemă contribuie la implementarea prevederilor specifice eficienţei energetice din următoarele reglementări comunitare şi naţionale, precum şi strategii şi politici naţionale:

a) Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE;

b) Ordonanţa Guvernului nr. 22/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, cu modificările ulterioare;

c) Hotărârea Guvernului nr. 1.069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020.


1 Actualul art. 107 alin. (3) lit. (a) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

 

 

CAPITOLUL II

Obiectivul schemei

 

Art. 3. - (1) Obiectivul schemei îl constituie sprijinirea finanţării acordate întreprinderilor mici şi mijlocii pentru realizarea investiţiilor iniţiale în vederea valorificării eficienţei energetice în industrie, ceea ce va contribui la dezvoltarea regională durabilă a României, stimularea dezvoltării economice şi creşterea coeziunii sociale a regiunilor în care sunt implementate.

(2) Realizarea investiţiilor în cadrul schemei va avea ca efect:

a) crearea de locuri de muncă;

b) încurajarea folosirii invenţiilor şi inovaţiilor în industrie în scopul reducerii consumului de energie, precum şi achiziţionarea de echipamente specifice inovative;

c) limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, cu influenţe pozitive asupra dezvoltării durabile.

 

CAPITOLUL III

Necesitatea implementării schemei

 

Art. 4. - (1) Prezenta schemă este elaborată pentru reducerea consumului de energie în România. Obiectivele acesteia sunt în concordanţă cu Strategia Europa 2020, Carta verde pentru „Strategia europeană pentru energie durabilă, competitivă şi sigură”, cu documentul „An Energy Policy for Europe”, cu Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC), cu Protocolul de la Goteborg, precum şi cu actele normative prevăzute la art. 2 alin. (3) .

(2) Dezvoltarea regională durabilă se va realiza prin sprijinirea investiţiilor pentru reducerea consumului de energie în conformitate cu prevederile operaţiunii prevăzute de Programul eficienţă energetică din MFSEE.

 

CAPITOLUL IV

Domeniul de aplicare

 

Art. 5. - Schema de ajutor de stat se adresează operatorilor economici, întreprinderi mijlocii şi mici, din toate sectoarele industriale, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 6, care realizează investiţii iniţiale în oricare dintre cele 8 regiuni de dezvoltare ale României.

Art. 6. - (1) În cadrul prezentei scheme nu se acordă sprijin financiar pentru următoarele sectoare:

a) sectorul construcţiilor de nave;

b) industria carboniferă;

c) industria siderurgică;

d) sectorul fibrelor sintetice;

e) procesarea şi marketingul produselor agricole, inclusiv ale celor care imită sau substituie laptele sau ale produselor din lapte, în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 1.898/87 al Consiliului din 2 iulie 1987 privind protecţia denumirilor laptelui şi produselor lactate folosite pentru comercializare;

f) dezvoltarea (promovarea) imobiliară - cod CAEN 411;

g) fabricarea armamentului şi muniţiei - cod CAEN 254 şi fabricarea vehiculelor militare de luptă - cod CAEN 304;

h) fabricarea şi procesarea produselor din alcool şi pe bază de alcool, precum şi tutun şi pe bază de tutun.

(2) În cadrul prezentei scheme nu se acordă sprijin financiar pentru următoarele obiective:

a) susţinerea financiară a activităţilor de export către terţe ţări sau către state membre, legată direct de cantităţile exportate, de crearea şi funcţionarea unei reţele de distribuţie ori pentru alte cheltuieli curente legate de activitatea de export;

b) utilizarea preferenţială a produselor naţionale în detrimentul produselor importate;

c) achiziţionarea de echipamente de transport în sectorul transportului.

(3) De asemenea, în cadrul prezentei scheme nu se acordă sprijin financiar pentru proiectele de investiţii cofinanţate prin alte programe operaţionale.

 

CAPITOLUL V

Definiţii

 

Art. 7. - În sensul prezentei scheme, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) - întreprinderile care se încadrează în definiţia IMM-urilor conform anexei nr. I la Regulamentul (CE) nr. 800/2008 şi Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare;

b) investiţia iniţială - o investiţie în active corporale şi necorporale legată de crearea unei noi unităţi, extinderea unei unităţi existente, diversificarea producţiei unei unităţi prin realizarea de produse noi, suplimentare, schimbarea fundamentală a procesului global de producţie al unei unităţi existente;

c) începerea lucrărilor - fie începerea lucrărilor de construcţii, fie primul angajament care creează obligaţii juridice de comandă a echipamentelor, dacă acesta este anterior, excluzând studiile de fezabilitate preliminare, în conformitate cu prevederile cuprinse în Regulamentul Programului;

d) costuri eligibile - costurile legate de investiţia iniţială, respectiv costurile cu active corporale şi active necorporale conform Regulamentului Programului şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 242/2013;

e) active corporale - terenuri, construcţii, utilaje sau instalaţii;

f) active necorporale - transferul de tehnologie prin achiziţionarea de patente, licenţe, know-how sau informaţii tehnice nepatentate;

g) intensitatea ajutorului de stat în echivalent subvenţie brută - valoarea actualizată a ajutorului, exprimată ca procent din valoarea actualizată a costurilor eligibile ale investiţiilor;

h) rata de actualizare - rata de referinţă calculată conform Comunicării Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referinţă şi de scont;

i) administrator al schemei - Ministerul Economiei, prin Direcţia politică industrială, în calitate de Operator de program în cadrul MFSEE;

j) furnizor de ajutor de stat - Ministerul Economiei, prin Direcţia politică industrială - Unitatea de implementare proiect, în calitate de Operator de program;

k) ajutoare - orice măsură care îndeplineşte toate criteriile prevăzute la art. 107 alin. (1) din Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene;

l) schemă de ajutor - orice act pe baza căruia, fără să fie nevoie de măsuri de punere în aplicare suplimentare, pot fi acordate ajutoare individuale întreprinderilor definite în cadrul actului într-un mod general şi abstract, precum şi orice act pe baza căruia pot fi acordate ajutoare care nu sunt legate de un proiect specific uneia sau mai multor întreprinderi, pentru o perioadă nedefinită de timp şi/sau pentru o valoare nedefinită;

m) întreprindere în dificultate - o întreprindere care îndeplineşte următoarele condiţii:

1. În cazul societăţilor cu răspundere limitată, mai mult de jumătate din capitalul social a dispărut, peste un sfert din acest capital fiind pierdut în ultimele 12 luni;

sau

2. În cazul societăţilor comerciale în care cel puţin unii dintre asociaţi au răspundere nelimitată pentru creanţele societăţii, mai mult de jumătate din capitalul propriu aşa cum reiese din contabilitatea societăţii a dispărut, peste un sfert din acest capital fiind pierdut în ultimele 12 luni; sau

3. Indiferent de tipul societăţii comerciale în cauză, în cazul în care îndeplineşte criteriile prevăzute de legislaţia naţională pentru a face obiectul procedurilor colective de insolvenţă.

O întreprindere cu o vechime de mai puţin de 3 ani nu este considerată a fi în dificultate în această perioadă în sensul prezentei scheme, cu excepţia cazului în care îndeplineşte condiţiile de la pct. 3.

 

CAPITOLUL VI

Beneficiarii

 

Art. 8. - (1) Potenţialii beneficiari sunt întreprinderi mijlocii sau mici.

(2) Beneficiarii depun proiectele individual.

Art. 9. - Criteriile de eligibilitate a beneficiarilor sunt următoarele:

1. este înregistrat ca societate comercială în România potrivit legislaţiei în vigoare;

2. nu se află în dificultate în conformitate cu art. 7 lit. m) ;

3. nu are datorii la stat privind plata taxelor şi a altor contribuţii la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugete speciale şi bugete locale, inclusiv privind obligaţiile de plată privind reeşalonările, conform legislaţiei naţionale în vigoare;

4. demonstrează că deţine resursele financiare necesare pentru implementarea proiectului;

5. în cazul în care acesta este/a fost subiectul unui ordin de recuperare a unui ajutor de stat ca urmare a unei decizii a Consiliului Concurenţei sau a Comisiei Europene, rămasă definitivă şi irevocabilă, ajutorul ilegal şi/sau utilizat abuziv trebuie să fi fost recuperat integral, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 137/2007;

6. să justifice necesitatea finanţării proiectului prin ajutor de stat;

7. îndeplineşte şi alte condiţii specificate în cererea de propuneri de proiecte şi Ghidul solicitantului, care nu aduc atingere prevederilor în materie de ajutor de stat.

Art. 10. - Numărul maxim estimat de beneficiari este de 26.

 

CAPITOLUL VII

Condiţii de eligibilitate a proiectelor

 

Art. 11. - (1) În cadrul schemei pot fi finanţate exclusiv proiectele care prevăd realizarea de investiţii iniţiale.

(2) Condiţiile de eligibilitate ale proiectelor sunt următoarele:

1. Scopul şi obiectivele proiectului propus sunt în conformitate cu obiectivele operaţiunii prevăzute în Programul eficienţă energetică finanţat din MFSEE şi obiectivele Strategiei energetice a României 2007-2020.

2. Proiectul este implementat pe teritoriul României.

3. Costul total al proiectului nu depăşeşte 5 milioane euro.

4. Activităţile proiectului nu au fost finanţate şi nu sunt finanţate în prezent din alte fonduri publice sau alte fonduri nerambursabile.

5. Proiectul respectă reglementările naţionale şi comunitare privind protecţia mediului, achiziţiile publice, informarea şi publicitatea şi egalitatea de şanse.

6. În cadrul proiectului nu trebuie să se fi efectuat activităţi care să semnifice „începerea lucrărilor”.

7. Proiectul îndeplineşte şi alte condiţii specificate în cererea de propuneri de proiecte şi în Ghidul solicitantului, care nu aduc atingere prevederilor în materie de ajutor de stat.

 

CAPITOLUL VIII

Durata

 

Art. 12. - Prezenta schemă se aplică până la data de 31 decembrie 2013.

 

CAPITOLUL IX

Bugetul schemei

 

Art. 13. - (1) Bugetul total estimat alocat al schemei este de 9.411.000 euro (echivalent în lei), din care 8.000.000 euro (echivalent în lei) reprezintă fonduri europene nerambursabile asigurate prin MFSEE şi 1.200.000 euro (echivalent în lei) reprezintă fonduri de cofinanţare publică asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei.

(2) În cazul în care nu se va contracta toată suma până la sfârşitul anului 2013, bugetul se va redistribui în anii următori în condiţiile elaborării unei noi scheme de ajutor de stat.

(3) Limitele valorii eligibile pentru fiecare proiect sunt între 200.000 euro şi 700.000 euro.

 

CAPITOLUL X

Modalitatea de acordare a ajutorului de stat

 

Art. 14. - Măsurile de sprijin acordate întreprinderilor pentru realizarea de investiţii constau în alocarea unor sume nerambursabile din fonduri comunitare şi naţionale.

Art. 15. - Sumele vor fi acordate în mai multe tranşe în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului şi vor fi actualizate la valoarea lor din momentul acordării ajutorului. Actualizarea se va face utilizând rata de referinţă aplicabilă la data acordării ajutorului. Data acordării ajutorului este data semnării contractului de finanţare de către ambele părţi.

 

CAPITOLUL XI

Valoarea maximă a finanţării

 

Art. 16. - Valoarea maximă a finanţării (intensitatea ajutorului de stat) este de:

- pentru întreprinderi mici: 70% din costurile eligibile, respectiv 60% din costurile eligibile dacă investiţia se realizează în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov;

- pentru întreprinderi mijlocii: 60% din costurile eligibile, respectiv 50% din costurile eligibile dacă investiţia se realizează în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov.

Art. 17. - Diferenţa până la valoarea totală a costurilor eligibile este suportată de beneficiar din surse proprii sau atrase. Beneficiarul trebuie să aducă o contribuţie financiară de cel puţin 25% din costurile eligibile, fie din resurse personale, fie din finanţare externă, sub o formă care să nu facă obiectul vreunui ajutor de stat sau de minimis.

 

CAPITOLUL XII

Cheltuielile eligibile

 

Art. 18. - Sunt considerate cheltuieli eligibile următoarele categorii de cheltuieli cu investiţia iniţială:

a) costul investiţiilor în active corporale - considerate integral;

b) costul investiţiilor în active necorporale - se ia în considerare costul integral al acestor investiţii.

Art. 19. Activele achiziţionate trebuie să fie noi.

Art. 20. - Cheltuielile privind achiziţia de active prin leasing nu sunt eligibile.

Art. 21. - (1) Pentru a fi incluse în investiţia iniţială, activele necorporale trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să fie utilizate în exclusivitate în locaţia care a beneficiat de ajutor de stat regional;

b) să fie considerate active amortizabile;

c) să fi fost achiziţionate de la un terţ, în condiţii de piaţă;

d) să fie incluse în categoria activelor proprii firmei şi să rămână în locaţia care a beneficiat de ajutor de stat regional pentru o perioadă de cel puţin 3 ani.

(2) Ulterior încheierii contractului de finanţare, beneficiarul nu va mai putea primi finanţări din alte surse publice pentru aceleaşi cheltuieli eligibile ale proiectului, sub sancţiunea rezilierii contractului de finanţare şi a returnării sumelor rambursate.

 

CAPITOLUL XIII

Necesitatea ajutorului de stat şi a menţinerii investiţiei

 

Art. 22. - Ajutorul de stat regional pentru investiţii nu poate fi acordat în cadrul prezentei scheme decât dacă, înaintea începerii lucrărilor, beneficiarul a prezentat o cerere în acest scop şi dacă autoritatea responsabilă de administrarea schemei a confirmat ulterior în scris că, sub rezerva unei verificări mai detaliate, proiectul îndeplineşte în principiu condiţiile de eligibilitate stabilite în schemă înaintea începerii lucrărilor.

Art. 23. - Investiţia realizată cu sprijin financiar în cadrul schemei de ajutor de stat trebuie menţinută în regiunea beneficiară pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la data finalizării lucrărilor. Această regulă nu împiedică înlocuirea instalaţiilor sau echipamentelor uzate moral în decursul acestei perioade de 5 ani din cauza schimbărilor tehnologice rapide, cu condiţia ca activitatea economică să se desfăşoare în continuare în regiunea în cauză pe o durată egală cu perioada minimă prevăzută.

 

CAPITOLUL XIV

Modalitatea de derulare a schemei

 

Art. 24. - Ministerul Economiei, prin Direcţia politică industrială, în calitate de Operator de program în cadrul MFSEE, este autoritatea responsabilă cu administrarea prezentei scheme, în calitate de furnizor de ajutor de stat, urmând să asigure derularea acesteia şi fiind răspunzător pentru buna ei desfăşurare.

Art. 25. - (1) Procedura de implementare şi derularea schemei se desfăşoară după cum urmează:

1. lansarea cererilor de propuneri de proiecte;

2. primirea şi înregistrarea cererii de finanţare;

3. verificarea conformităţii administrative a cererii de finanţare şi a existenţei documentelor însoţitoare: numai propunerile de proiecte care trec de această etapă vor putea face obiectul etapei următoare;

4. verificarea eligibilităţii propunerilor de proiecte şi a beneficiarilor: numai propunerile de proiecte care trec de această etapă vor putea face obiectul etapei următoare; transmiterea către beneficiar a acordului de principiu că sunt îndeplinite condiţiile de eligibilitate ale schemei, potrivit art. 22;

5. evaluarea tehnică şi financiară a proiectelor;

6. selecţia proiectelor;

7. întocmirea şi semnarea contractului de finanţare;

8. derularea proiectelor şi rambursarea cheltuielilor: plăţile se efectuează de către Direcţia generală buget, financiar, contabilitate numai pe bază de documente justificative, după aprobarea cererii de rambursare;

9. efectuarea monitorizării pe durata derulării proiectelor;

10. finalizarea proiectelor: plata finală se face pe baza documentaţiei prezentate în conformitate cu prevederile contractuale;

11. efectuarea monitorizării după implementarea proiectelor, pe o perioadă de 3 ani.

(2) Pentru a beneficia de ajutorul acordat conform prezentei scheme, operatorul economic va depune la Ministerul Economiei, adresată Operatorului de program, o cerere de finanţare corespunzătoare operaţiunii prevăzute în art. 4 alin. (2), din schema însoţită de documentele necesare solicitate în cererea de propuneri de proiecte şi Ghidul solicitantului.

(3) Conţinutul cererii de finanţare şi al documentelor însoţitoare, descrierea detaliată a etapelor prevăzute în alin. (1), criteriile de selecţie, precum şi celelalte condiţii necesare pentru implementarea schemei sunt stabilite în cererea de propuneri de proiecte şi în Ghidul solicitantului, corespunzătoare operaţiunii prevăzute la art. 4 alin. (2) . Cererea de propuneri de proiecte şi Ghidul solicitantului, corespunzătoare operaţiunii, vor fi publicate pe pagina oficială de web a Ministerului Economiei, la adresa www.minind.ro. Data de la care se pot depune cererile de finanţare şi documentele justificative la Ministerul Economiei, Operatorul de program, va fi anunţată la lansarea cererii de propuneri de proiecte, pe pagina oficială de web a Ministerului Economiei, Operatorul de program, www.minind.ro

 

CAPITOLUL XV

Reguli privind raportarea şi monitorizarea ajutoarelor de stat

 

Art. 26. - În vederea asigurării transparenţei şi a unui control eficient al ajutoarelor de stat, în conformitate cu art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 994/1998 al Consiliului din 7 mai 1998 de aplicare a articolelor 92 şi 93 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale, furnizorul de ajutor de stat aplică prevederile referitoare la procedura de pregătire a notificării şi informării prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 137/2007.

Art. 27. - Textul schemei, precum şi textul actului normativ pentru aprobarea schemei se publică integral pe pagina oficială de web a Ministerului Economiei, la adresa www.minind.ro

Art. 28. - Furnizorul de ajutor de stat transmite Consiliului Concurenţei un rezumat al informaţiilor referitoare la prezenta schemă de ajutor de stat, în forma prevăzută în anexa nr. 1 la Regulamentul Programului, în vederea transmiterii la Comisia Europeană în maximum 20 de zile lucrătoare de la implementarea schemei. Aceste informaţii se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Art. 29. - Furnizorul de ajutor de stat va monitoriza respectarea condiţiilor şi criteriilor de eligibilitate prevăzute în prezenta schemă pe toată durata de derulare a acesteia şi are obligaţia de a supraveghea permanent ajutoarele acordate, aflate în derulare, şi de a dispune măsurile care se impun.

Art. 30. - Beneficiarii sunt obligaţi să raporteze, în conformitate cu prevederile contractului de finanţare, stadiul realizării lucrărilor de investiţii până la finalizarea proiectului, precum şi să furnizeze alte informaţii suplimentare, la cererea Operatorului de program, prin transmiterea către acesta a formularului de raportare prevăzut în anexa la Ghidul solicitantului.

Art. 31. - (1) Furnizorul de ajutor de stat se asigură că investiţiile vor fi menţinute în regiune pe o perioadă de 5 ani de la finalizarea acestora.

(2) În situaţia în care constată nerespectarea condiţiei prevăzute la alin. (1), precum şi a tuturor celorlalte condiţii prevăzute în prezenta schemă, furnizorul de ajutor de stat va întreprinde toate demersurile necesare pentru recuperarea ajutorului acordat, inclusiv a dobânzilor aferente, calculate conform prevederilor comunitare şi naţionale în vigoare.

Art. 32. - (1) Furnizorul de ajutor de stat şi administratorul schemei sunt obligaţi să păstreze toate informaţiile referitoare la ajutoarele acordate în cadrul acesteia (documentele justificative aferente ajutorului de stat acordat), pentru o perioadă de 10 ani începând de la data acordării ultimului ajutor, dar nu mai puţin de 3 ani de la închiderea oficială sau parţială a Programului eficienţă energetică, pentru a stabili dacă sunt respectate toate condiţiile de exceptare prevăzute de Regulamentul Programului.

(2) Beneficiarii ajutorului de stat sunt obligaţi să păstreze, pentru o perioadă de 10 ani începând de la data ultimului ajutor acordat în cadrul schemei, toate documentele necesare şi să ţină o evidenţă specifică a ajutoarelor de care au beneficiat conform prezentei scheme, a unor scheme de minimis sau a altor ajutoare de stat prin care s-a finanţat investiţia în cauză, din care să reiasă suma totală a ajutoarelor de stat şi a ajutoarelor de minimis primite, defalcate pe ani, pe furnizori, pe obiective, informaţii privind forma ajutoarelor (de minimis, scheme de ajutor de stat, ajutoare de stat individuale), precum şi baza legală prin care acestea au fost acordate.

Art. 33. - Furnizorul de ajutor de stat va transmite Consiliului Concurenţei orice informaţie solicitată cu privire la prezenta schemă de ajutor de stat.

Art. 34. - Furnizorul de ajutor de stat va transmite Consiliului Concurenţei o raportare anuală cu privire la implementarea schemei în conformitate cu Regulamentul Consiliului Concurenţei privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007, şi cu Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE.

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei de monitorizare specială a Universităţii „Apollonia” din Iaşi

În baza prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.418/2006 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare externă, a standardelor, a standardelor de referinţă şi a listei indicatorilor de performanţă a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, cu modificările ulterioare,

având în vedere adresa Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) nr. 5.969 din 17 iulie 2013, înregistrată la Ministerul Educaţiei Naţionale cu nr. 53.835 din 17 iulie 2013, precum şi Raportul Consiliului ARACIS din data de 27 iunie 2013 şi Raportul final privind participarea ARACIS la monitorizarea specială a Universităţii „Apollonia” din Iaşi, în baza Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.633/2010 privind aprobarea Metodologiei de monitorizare specială a Universităţii „Apollonia” din Iaşi, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă Metodologia de monitorizare specială a Universităţii „Apollonia” din Iaşi, denumită în continuare metodologie, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Monitorizarea specială se aplică la Universitatea „Apollonia” din Iaşi, începând cu data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data de 30 septembrie 2014.

Art. 2. - în vederea aplicării prevederilor art. 1 se numeşte cu ocazia vizitei de monitorizare, prin ordin de serviciu, comisia de monitorizare specială a Universităţii „Apollonia” din Iaşi.

Art. 3. - Direcţia generală învăţământ superior, precum şi, după caz, alte direcţii de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Universitatea „Apollonia” din Iaşi vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică,

Mihnea Cosmin Costoiu

 

Bucureşti, 19 noiembrie 2013

Nr. 5.533.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de monitorizare specială a Universităţii „Apollonia” din Iaşi

 

Art. 1. - Având în vedere Raportul final privind participarea ARACIS la monitorizarea specială a Universităţii „Apollonia” din Iaşi, în baza Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.633/2010 privind aprobarea Metodologiei de monitorizare specială a Universităţii „Apollonia” din Iaşi, cu modificările ulterioare, avizat în şedinţa Consiliului Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) din data de 27 iunie 2013, Universitatea „Apollonia” din Iaşi, instituţie de învăţământ superior particular, acreditată, din sistemul naţional de învăţământ, este monitorizată special începând cu data publicării Ordinului ministrului delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică nr. 5.533/2013 privind aprobarea Metodologiei de monitorizare specială a Universităţii „Apollonia” din Iaşi în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data de 30 septembrie 2014.

Art. 2. - (1) Instituirea monitorizării speciale are drept scop asigurarea respectării standardelor legale de calitate, specifice învăţământului superior, privind întreaga activitate didactică, de cercetare ştiinţifică, financiară, administrativă, de finalizare a studiilor, de eliberare a actelor de studii, precum şi alte aspecte ce vizează şcolarizarea studenţilor.

(2) Monitorizarea specială este efectuată de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN), care, prin structurile sale de specialitate, comunică permanent cu Universitatea „Apollonia” din Iaşi.

(3) În procesul de monitorizare şi evaluare a activităţii, MEN colaborează atât cu ARACIS, cât şi cu alte instituţii de învăţământ superior acreditate, precum şi, după caz, cu alte organisme specializate ale statului.

Art. 3. - (1) Universitatea „Apollonia” din Iaşi elaborează un plan de măsuri în vederea soluţionării observaţiilor ARACIS ce au vizat nerespectarea standardelor de calitate şi, implicit, acordarea calificativului „Lipsă de încredere” în Raportul final privind participarea ARACIS la monitorizarea specială a Universităţii „Apollonia” din Iaşi în baza Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.633/2010, cu modificările ulterioare, avizat în şedinţa Consiliului ARACIS din data de 27 iunie 2013, precum şi a altor aspecte din activitatea instituţiei, pe care îl prezintă Ministerului Educaţiei Naţionale până la data de 1 decembrie 2013.

(2) Universitatea „Apollonia” din Iaşi, pe perioada monitorizării speciale, are obligaţia de a prezenta semestrial MEN rapoarte privind îndeplinirea planului de măsuri asumat.

(3) Aceste rapoarte conţin informaţii referitoare la:

a) evidenţa studenţilor înmatriculaţi pe specializări, forme de învăţământ şi locaţii geografice;

b) registrele matricole, cataloagele de examene, transferuri, exmatriculări;

c) planurile de învăţământ;

d) personalul didactic, statele de funcţii;

e) baza materială;

f) capacitatea instituţională, spaţiile de cazare;

g) alte aspecte din activitatea instituţiei;

h) evoluţia implementării planului de măsuri menţionat la alin. (1) .

Art. 4. - În perioada de monitorizare specială, Universitatea „Apollonia” din Iaşi:

1. poate organiza admiterea în anul I, cu respectarea numărului de locuri propus de ARACIS, numai la specializările/programele de studii autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate care îndeplinesc standardele legale de calitate, conform evaluării efectuate de ARACIS, la formele de învăţământ şi în locaţiile geografice înscrise în hotărârea Guvernului pentru aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare, a structurii instituţiilor de învăţământ superior, a domeniilor şi programelor de studii universitare acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, a locaţiilor geografice de desfăşurare, a numărului de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învăţământ şi limbă de predare, precum şi a numărului maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi, în vigoare la momentul organizării acestor examene de admitere;

2. poate organiza examene de finalizare a studiilor universitare de licenţă şi, după caz, a studiilor universitare de masterat, numai pentru absolvenţii proprii, în condiţiile legii.

Art. 5. - (1) Comisiile pentru examenele de finalizare a studiilor universitare pentru specializările din domeniul de licenţă „Sănătate” sunt constituite din cadre didactice, respectiv profesori universitari şi conferenţiari universitari titulari ai specializărilor de profil, proveniţi din cadrul Universităţii „Apollonia” din Iaşi, precum şi de la următoarele instituţii de învăţământ superior de stat:

a) Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti;

b) Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi;

c) Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca;

d) Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara;

e) Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş;

f) Universitatea din Oradea.

(2) La solicitarea Direcţiei generale învăţământ superior (DGÎS) instituţiile de învăţământ superior nominalizate la alin. (1) desemnează câte 2 reprezentanţi care respectă condiţiile prevăzute la alin. (1) şi înaintează aceste propuneri către MEN până la data de 1 decembrie 2013.

(3) La examenele de finalizare a studiilor universitare participă, în calitate de observatori, 2 reprezentanţi ai MEN care supraveghează desfăşurarea acestor examene în conformitate cu prevederile legale şi elaborează, pe baza procesului-verbal al comisiei de finalizare a studiilor universitare, un raport pe care îl înaintează MEN - DGÎS.

(4) La examenele de finalizare a studiilor universitare pot participa cetăţenii români şi străini care fac dovada unui parcurs şcolar legal şi conform prevederilor Uniunii Europene referitoare la profesiile reglementate.

Art. 6. - Examenele de finalizare a studiilor universitare pentru specializările din domeniul de licenţă „Ştiinţe ale comunicării” se pot organiza, cu respectarea reglementărilor legale ale ordinului ministrului educaţiei naţionale privind cadrul general de organizare a examenelor de finalizare a studiilor în învăţământul superior, în vigoare pentru sesiunea respectivă, la următoarele instituţii de învăţământ superior de stat:

a) Universitatea din Bucureşti;

b) Universitatea „Transilvania” din Braşov;

c) Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca;

d) Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi;

e) Universitatea de Vest din Timişoara;

f) Universitatea din Craiova;

g) Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

Art. 7. - Universitatea „Apollonia” din Iaşi poartă întreaga responsabilitate privind şcolarizarea studenţilor români şi străini, verificarea documentelor din dosarele de înscriere la examenele de finalizare a studiilor, privind desfăşurarea procesului didactic, precum şi emiterea documentelor de şcolarizare.

Art. 8. - Prevederile prezentului ordin se completează cu toate celelalte reglementări referitoare la desfăşurarea examenelor de finalizare a studiilor universitare prevăzute în ordinul ministrului educaţiei naţionale privind cadrul general de organizare a examenelor de finalizare a studiilor în învăţământul superior, în vigoare  pentru sesiunea respectivă.

Art. 9. - (1) Comisia de monitorizare specială se deplasează ori de câte ori este nevoie la instituţia de învăţământ superior pentru a verifica conformitatea şi realitatea celor prezentate de către aceasta în rapoartele menţionate la art. 3 alin. (3) .

(2) Comisia de monitorizare specială întocmeşte rapoarte ce prezintă stadiul îndeplinirii planului de măsuri elaborat de către Universitatea „Apollonia” din Iaşi, problematica menţionată în art. 3 alin. (1) şi (3), precum şi alte aspecte semnalate la faţa locului.

 

RECTIFICĂRI

 

La Decizia preşedintelui Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor nr. 2.742/2013 privind forma şi conţinutul Raportului de tranzacţii suspecte, ale Raportului de tranzacţii cu numerar şi ale Raportului de transferuri externe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 5 noiembrie 2013, se face următoarea rectificare:

- în anexa nr. 2A, la finalul formularului „RAPORT DE TRANZACŢII CU NUMERAR”, se va citi:

„Numele şi prenumele persoanei autorizate:

.................................................................................................................

(semnătura persoanei autorizate şi ştampila entităţii raportoare) „