MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 720/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 720         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 22 noiembrie 2013

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizie nr. 414 din 15 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II teza finală din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.877. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice privind aprobarea Deciziei Comisiei fiscale centrale nr. 4/2013

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

1.004. - Decizie privind sancţionarea Societăţii ELIYAMMA MM BROKER DE ASIGURARE – S.R.L. cu interzicerea temporară a exercitării activităţii

 

ACTE ALE UNIUNII NAŢIONALE A NOTARILOR PUBLICI

 

95. - Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului de schimbare a sediilor birourilor notariale

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIE Nr. 414

din 15 octombrie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II teza finală din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie ridicată de comuna Dascălu, judeţul Ilfov, prin primar, în Dosarul nr. 2.138/93/2012 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 178D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă. De asemenea, partea Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ilfov a depus la dosar o cerere prin care arată că lasă la aprecierea Curţii Constituţionale soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate şi solicită judecarea cauzei în lipsă.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 179D/2013, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, în dosarele nr. 194D/2013, nr. 195D/2013, nr. 196D/2013, nr. 206D/2013 şi nr. 207D/2013, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II teza finală din Legea nr. 133/2012, precum şi în dosarele nr. 216D/2013 şi nr. 378D/2013, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 133/2012, excepţie ridicată de comuna Dascălu, judeţul Ilfov, prin primar, în Dosarul nr. 2.148/93/2012 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, de comunele Păltiniş, Domaşnea, Ciuchici, Turnu Ruieni şi Grădinari, judeţul Caraş-Severin, prin primarii acestor unităţi administrativ-teritoriale, în dosarele nr. 5.185/115/2012, nr. 5.189/115/2012, nr. 5.196/115/2012, nr. 5.186/115/2012 şi nr. 5.193/115/2012 ale Tribunalului Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi, respectiv, de oraşul Bragadiru, judeţul Ilfov, prin primar, în dosarele nr. 2.153/93/2012 şi nr. 2.158/93/2012 ale Tribunalului Ilfov - Secţia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că în Dosarul nr. 179D/2013 autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă. De asemenea, în acelaşi dosar, precum şi în dosarele nr. 216D/2013 şi nr. 378D/2013, partea Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ilfov a depus cereri prin care arată că lasă la aprecierea Curţii Constituţionale soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate şi solicită judecarea cauzei în lipsă.

Având în vedere excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele anterior menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 179D/2013, nr. 194D/2013, nr. 195D/2013, nr. 196D/2013, nr. 206D/2013, nr. 207D/2013, nr. 216D/2013 şi nr. 378D/2013 la Dosarul nr. 178D/2013.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării.

Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 179D/2013, nr. 194D/2013, nr. 195D/2013, nr. 196D/2013, nr. 206D/2013, nr. 207D/2013, nr. 216D/2013 şi nr. 378D/2013 la Dosarul nr. 178D/2013, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată, în esenţă, că operaţiunea de delimitare a hotarului unei unităţi administrativ-teritoriale se referă la marcarea traseului real al liniei hotarului, în vreme ce modificarea limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ - teritoriale se realizează doar prin lege. Se mai arată că prin textul de lege criticat legiuitorul a urmărit să întărească rolul prefectului de organ ce veghează asupra legalităţii actelor administrative, exercitând tutela administrativă faţă de organele administraţiei publice locale, în scopul corelării intereselor locale şi centrale, astfel încât prevederile legale criticate reprezintă o aplicare, la nivelul legislaţiei infraconstituţionale, a dispoziţiilor Legii fundamentale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 11 februarie 2013, 18 martie 2013, 22 martie 2013 şi 27 mai 2013, pronunţate în dosarele nr. 2.138/93/2012, nr. 2.148/93/2012, nr. 5.185/115/2012, nr. 5.189/115/2012, nr. 5.196/115/2012, nr. 5.186/115/2012, nr. 5.193/115/2012, nr. 2.153/93/2012 şi nr. 2.158/93/2012, Tribunalul Ilfov-Secţia civilă şi Tribunalul Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II şi, respectiv, art. II teza finală din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie ridicată de comuna Dascălu, judeţul Ilfov, comunele Păltiniş, Domaşnea, Ciuchici, Turnu Ruieni şi Grădinari, judeţul Caraş-Severin, şi de oraşul Bragadiru, judeţul Ilfov, prin primarii acestor unităţi administrativ - teritoriale, în cauze având ca obiect soluţionarea unei acţiuni privind stabilirea liniei de hotar între două unităţi administrativ - teritoriale învecinate, în temeiul art. II din Legea nr. 133/2012.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 178D/2013, nr. 179D/2013, nr. 216D/2013 şi nr. 378D/2013 se arată că atribuţia prefectului de a sesiza instanţa de contencios administrativ cu o acţiune în stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale este neconstituţională, deoarece, potrivit Legii fundamentale, Parlamentul are atribuţia exclusivă, ca unică autoritate legiuitoare, să stabilească organizarea administraţiei publice locale şi a teritoriului, prin lege organică. Astfel, în opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat încalcă principiul constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, dat fiind faptul că puterea judecătorească intervine în acest mod peste atribuţiile puterii legislative. Mai mult, prevederile art. II din Legea nr. 133/2012 sunt în contradicţie cu cele cuprinse în art. 22 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, potrivit cărora atât delimitarea teritorială, cât şi orice modificare a limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor se stabilesc prin lege şi numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum, care se organizează potrivit legii.

De asemenea, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 194D/2013, nr. 195D/2013, nr. 196D/2013, nr. 206D/2013 şi nr. 207D/2013 se susţine că soluţia legislativă potrivit căreia stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale se poate face, la sesizarea prefectului, printr-o hotărâre judecătorească, este neconstituţională, deoarece, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituţie şi al Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, delimitarea teritoriului unităţilor administrativ - teritoriale se poate face prin intermediul unei legi organice individuale, după consultarea prealabilă a cetăţenilor, prin referendum. Or, în contradicţie cu această normă constituţională, care nu se referă la regimul general al organizării teritoriului, actul normativ criticat „reglementează la modul general modalitatea de delimitare a teritoriului. Se mai arată că procedura consultării cetăţenilor cu privire la delimitarea teritorială este justificată de existenţa unor aşteptări proprii cu privire la apartenenţa la un anumit teritoriu, cu atât mai mult cu cât, în opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, prin trasarea tehnică a hotarelor localităţilor se pot crea premisele apariţiei unor stări conflictuale la nivel local. Mai mult, prin lipsa consultării prealabile a cetăţenilor în privinţa stabilirii limitelor administrativ-teritoriale ale localităţilor, România nu îşi îndeplineşte obligaţia de a pune în aplicare dispoziţiile tratatelor internaţionale ratificate, respectiv Carta europeană a autonomiei locale.

Tribunalul Ilfov-Secţia civilă îşi exprimă opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că stabilirea liniei de hotar reprezintă o operaţie de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre două proprietăţi vecine, în scopul stabilirii traseului real pe care trebuie să îl urmeze hotarul, astfel încât, în speţă, prin promovarea acţiunii nu se tinde la modificarea limitelor unităţilor administrativ-teritoriale, astfel cum au fost stabilite prin lege. Textul de lege criticat nu încalcă principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat, dat fiind faptul că, în calitate de reprezentant al Guvernului pe plan local, prefectul asigură aplicarea şi respectarea Constituţiei şi a tuturor actelor normative, în temeiul art. 19 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, iar atribuţia acestuia din urmă de a sesiza instanţa de judecată în vederea stabilirii liniei de hotar între unităţile administrativ-teritoriale este în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 123 alin. (5) referitoare la tutela administrativă a prefectului faţă de organele administraţiei publice locale.

Tribunalul Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal îşi exprimă opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece, în temeiul prevederilor legale în vigoare, consultarea prealabilă a cetăţenilor, prin referendum local, este o condiţie necesară şi obligatorie în cadrul delimitării şi modificării hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitatea este neîntemeiată. În acest sens, arată că legislaţia naţională în domeniu (art. 22 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, art. 13 din Legea nr. 3/2000, art. 9 din Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România şi art. 51 din Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi) reglementează detaliat atât măsurile privind organizarea unităţilor administrativ - teritoriale existente, cât şi pe cele privind înfiinţarea şi reorganizarea acestora, în toate cazurile modificările limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale efectuându-se prin lege, după consultarea prealabilă, prin referendum, a colectivităţilor locale interesate. Pe de altă parte, activitatea în domeniul cadastrului este reglementată de Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996.

Astfel, Guvernul consideră că prevederile art. II din Legea nr. 133/2012, criticate în cauză, trebuie corelate cu celelalte prevederi ale Legii nr. 7/1996, în cadrul etapelor procedurii de realizare a lucrărilor sistematice de cadastru în vederea înscrierii în cartea funciară [art. 11 alin. (2) lit. a)-s) din Legea nr. 7/1996], între care se regăsesc inclusiv identificarea limitelor unităţilor administrativ-teritoriale şi stabilirea sectoarelor cadastrale, identificarea amplasamentelor imobilelor în cadrul acestor sectoare şi a titularilor drepturilor reale, recepţia documentelor tehnice cadastrale de către oficiile teritoriale etc. În acest context, prevederile art. 11 alin. (3) -(6) din Legea nr. 7/1996 au în vedere strict realizarea lucrărilor tehnice de cadastru, utilizând reprezentarea grafică a lucrărilor tehnice existente ale unităţilor administrativ-teritoriale, astfel încât dispoziţiile legale criticate trebuie interpretate în mod corelat cu cele cuprinse în Legea nr. 7/1996, iar nu în sensul unei eventuale derogări de la art. 22 din Legea nr. 215/2001 sau art. 13 din Legea nr. 3/2000.

Prin urmare, având în vedere că stabilirea liniei de hotar reprezintă o operaţie de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre două proprietăţi vecine, în scopul stabilirii traseului real pe care trebuie să îl urmeze hotarul, Guvernul consideră că nu s-ar putea susţine că, în cauză, prin promovarea acţiunii în instanţă, în cazul neînţelegerii părţilor interesate, se tinde la modificarea limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale, astfel cum acestea au fost stabilite prin lege. Pe de altă parte, în situaţia în care, cu prilejul sau ulterior întocmirii/finalizării lucrărilor tehnice de cadastru, utilizând reprezentarea grafică a limitelor existente ale unităţilor administrativ-teritoriale, s-ar constata şi necesitatea unei eventuale noi delimitări teritoriale a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, în sensul art. 22 din Legea nr. 215/2001, autorităţile publice locale interesate vor putea proceda, în condiţiile legii, la toate demersurile necesare şi obligatorii, în vederea aprobării acesteia prin lege de către Parlament, în calitatea sa de unică autoritate legiuitoare, numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ - teritoriale respective - „prin referendum” - potrivit art. 13 alin. (3) din Legea nr. 3/2000.

Mai mult, se arată în punctul de vedere exprimat de Guvern, potrivit art. 11 alin. (7) din Legea nr. 7/1996, „Modificarea limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale priveşte înfiinţarea, reînfiinţarea sau reorganizarea unităţilor administrativ-teritoriale, care se organizează potrivit legii.”, astfel încât textul de lege criticat se aplică în corelaţie cu Legea nr. 7/1996 şi în acord cu legislaţia în vigoare din domeniul organizării administrative a teritoriului şi al administraţiei publice locale, precum şi al organizării şi desfăşurării referendumului.

De altfel, până la soluţionarea eventualelor diferende sau litigii între două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale aflate în vecinătate, inclusiv sub aspectul regimului juridic al terenurilor din sectoarele cadastrale respective, aflate în proprietatea publică a fiecăreia dintre acestea, nici nu s-ar putea proceda la adoptarea, prin lege, a eventualelor noi modificări ale limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale în ce priveşte înfiinţarea, reînfiinţarea sau reorganizarea unităţilor administrativ-teritoriale, avându-se în vedere şi principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.

În subsidiar, Guvernul apreciază că susţinerile autoarei excepţiei de neconstituţionalitate vizează mai degrabă probleme de interpretare şi aplicare a legii, dat fiind faptul că textul de lege criticat utilizează termeni asemănători pentru operaţiuni tehnice diferite, respectiv, pe de o parte, lucrările concretizate în documentaţia de delimitare elaborată de către comisiile de delimitare cadastrală în condiţiile Legii nr. 7/1996 şi, pe de altă parte, măsurile de modificare a limitelor teritoriale în sensul art. 11 alin. (7) din Legea nr. 7/1996 şi al art. 22 din Legea nr. 215/2001.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierilor de sesizare, îl constituie atât prevederile art. II, cât şi ale art. II teza finală din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 24 iulie 2012.

În acord cu motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea va reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate prevederile art. II teza finală din Legea nr. 133/2012, potrivit cărora: „în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, documentaţiile comisiilor de delimitare, în care procesele - verbale de delimitare a hotarelor nu au fost semnate sau au fost semnate cu obiecţiuni de membrii comisiei de delimitare, vor fi înaintate prefectului judeţului, de către Agenţia Naţională, prin instituţiile sale subordonate. Prefectul, în termen 30 de zile de la primirea documentaţiei de delimitare, iniţiază concilieri sau, în caz contrar, sesizează instanţele de contencios administrativ cu privire la acţiunea privind stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale.”

În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi alin. (5) referitor la obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 11 alin. (1) referitor la îndeplinirea de către statul român a obligaţiilor ce îi revin din tratatele la care este parte şi alin. (2) privind tratatele ratificate de Parlament, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului şi art. 73 alin. (1) privind categoriile de legi, alin. (2) referitor la legile constituţionale şi alin. (3) lit. o) privind reglementarea prin lege organică a organizării administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi a regimului general al autonomiei locale.

De asemenea, sunt invocate prevederile art. 5 - Protecţia limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale din Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată de România prin Legea nr. 199/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 26 noiembrie 1997.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

Prin Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, legiuitorul a urmărit formarea unui sistem unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică a tuturor imobilelor de pe întreg teritoriul ţării, prin cadastru realizându-se, potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, identificarea, măsurarea, descrierea şi înregistrarea imobilelor în documentele cadastrale şi reprezentarea acestora pe hărţi şi planuri cadastrale, în scopul asigurării publicităţii drepturilor reale imobiliare, a drepturilor personale, a actelor şi faptelor juridice, precum şi a oricăror altor raporturi juridice, prin cartea funciară.

Lucrările sistematice de cadastru cuprind şi determinarea, pe bază de măsurători, a poziţiei limitelor dintre imobilele învecinate, iar suprafaţa terenurilor şi a construcţiilor este consemnată în cadrul documentaţiilor cadastrale, potrivit art. 10 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 7/1996.

În temeiul art. 11 din acelaşi act normativ, procedura detaliată de realizare a lucrărilor de înregistrare sistematică în cadastru şi cartea funciară este stabilită prin ordin al directorului Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi cuprinde identificarea limitelor unităţii administrativ-teritoriale, în vederea stabilirii sectoarelor cadastrale, definite în art. 2 alin. (1) teza a două din lege ca fiind unităţi de suprafaţă delimitate de elemente liniare stabile în timp - şosele, ape, canale, diguri, căi ferate etc., şi, în cadrul sectoarelor cadastrale din cuprinsul aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, a planurilor cadastrale, care, în sensul art. 2 alin. (3) din acelaşi act normativ, cuprind reprezentarea grafică a limitelor imobilelor dintr-o unitate administrativ-teritorială, care se înscriu în cartea funciară.

În acest scop, prin ordin al prefectului, este instituită o comisie de delimitare a hotarelor unităţilor administrativ - teritoriale, care, în baza reprezentărilor grafice ale limitelor unităţilor administrativ-teritoriale şi ale limitelor intravilanelor, deţinute de oficiile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (înfiinţată ca urmare a reorganizării fostului Oficiu de Cadastru, Geodezie şi Cartografie), întocmeşte procesele-verbale de delimitare a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale.

Potrivit art. 11 alin. (4) din lege, în cazul în care reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale învecinate recunosc reciproc hotarele, astfel cum acestea au fost delimitate şi marcate de către comisia de delimitare, în baza lucrărilor tehnice de cadastru, acestea rămân definitive şi reprezintă limitele oficiale ale respectivei unităţi administrativ-teritoriale.

În caz contrar, şi anume atunci când procesele-verbale de delimitare a hotarelor nu au fost semnate sau au fost semnate cu obiecţiuni de membrii comisiei de delimitare, art. II din Legea nr. 133/2012, textul de lege criticat în prezenta cauză, instituie atribuţia prefectului de a iniţia concilieri asupra documentaţiei de delimitare, iar atunci când acestea nu se finalizează cu semnarea proceselor-verbale de delimitare a hotarelor, prefectul sesizează instanţa de contencios administrativ cu acţiunea în stabilirea hotarelor unităţii administrativ-teritoriale.

Din analiza prevederilor legale incidente, respectiv art. 11 alin. (3) -(7) din Legea nr. 7/1996, Curtea constată că există două modalităţi posibile de finalizare a operaţiunilor cadastrale prin care se delimitează şi se marchează hotarele unităţilor administrativ-teritoriale, şi anume fie procesele-verbale de delimitare a hotarelor, semnate de membrii comisiei de delimitare şi recunoscute reciproc de reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale, fie, în cazul unor neînţelegeri legate de stabilirea liniei de hotar între două unităţi administrativ-teritoriale, hotărârea judecătorească care stabileşte hotarele unităţilor administrativ-teritoriale învecinate, în baza probatoriului administrat.

Curtea reţine că aceste două modalităţi prin care se ajunge la întocmirea documentaţiei tehnice cadastrale, documentaţie ce se concretizează, potrivit prevederilor pct. 4.3.1 din Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, aprobate prin Ordinul ministrului administraţiei publice nr. 534/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 21 noiembrie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, în dosarul de delimitare, constituie operaţiuni tehnice de identificare a hotarelor a două unităţi administrativ-teritoriale, pe baza planurilor parcelare care corespund vechilor hărţi topografice şi noilor măsurători cadastrale, operaţiuni care sunt prealabile măsurii legislative prin care se delimitează teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale şi nu se confundă cu aceasta.

De altfel, aceeaşi concluzie se impune şi din interpretarea sistematică a prevederilor art. 11 din Legea nr. 7/1996, legiuitorul făcând distincţie între operaţiunea de delimitare şi marcare a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale, prevăzută la art. 11 alin. (3), pe de o parte, şi modificarea, prin lege, a limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale, pe de altă parte, prin precizarea expresă inserată în cuprinsul art. 11 alin. (7) din acelaşi act normativ.

Potrivit acestui text de lege, modificarea limitelor teritoriale priveşte înfiinţarea, reînfiinţarea sau reorganizarea unităţilor administrativ-teritoriale, în condiţiile legii, respectiv ale art. 22 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, potrivit căruia delimitarea teritorială a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor se stabileşte prin lege, iar orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege şi numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum, care se organizează potrivit legii.

Curtea reţine că distincţia dintre acestea două operaţiuni este esenţială, deoarece delimitarea şi marcarea hotarelor reprezintă operaţiunea tehnică de materializare la teren a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale, în condiţiile prevăzute de lege sau de actele administrative cu caracter normativ date în aplicarea acesteia [art. 11 alin. (3) din Legea nr. 7/1996, Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiilor de delimitare], în timp ce modificarea limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale este măsura legislativa care priveşte exclusiv înfiinţarea, reînfiinţarea sau reorganizarea unităţilor administrativ-teritoriale.

În această logică a argumentării, Curtea reţine că nu se poate echivala o operaţiune tehnică cu o măsură legislativă, cu atât mai mult cu cât şi delimitarea, şi marcarea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale pot face obiectul reglementării printr-un act normativ.

Prin urmare, dat fiind faptul că ipoteza normei juridice supuse controlului de constituţionalitate nu are în vedere o modificare a limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale, în accepţiunea de măsură legislativă, în cauză Curtea nu poate reţine încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 73 alin. (3) lit. o) cu privire la reglementarea prin lege organică a organizării administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi a regimului general privind autonomia locală şi nici ale celor cuprinse în art. 11 alin. (1) şi (2) din Constituţie, coroborate cu art. 5 din Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată de România prin Legea nr. 199/1997.

În acest sens Curtea Constituţională s-a mai pronunţat şi prin Decizia nr. 393 din 1 octombrie 2013, nepublicată la data soluţionării prezentei cauze.

Pe de altă parte, Curtea reţine că atribuirea, în temeiul textului de lege criticat, a competenţei instanţelor judecătoreşti de a soluţiona acţiunea în stabilirea hotarelor unităţii administrativ-teritoriale nu are semnificaţia unei încălcări a dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei puterilor în stat şi în art. 61 alin. (1) referitoare la rolul Parlamentului.

Contrar susţinerilor autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, pronunţând hotărârea prin care soluţionează acţiunea în stabilirea hotarelor unităţii administrativ-teritoriale, instanţa de judecată nu se substituie Parlamentului, care, în calitatea sa de unică autoritate legiuitoare a ţării, este singurul abilitat să legifereze cu privire la delimitarea teritorială sau modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, astfel cum prevede art. 22 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi art. 11 alin. (7) din Legea nr. 7/1996.

Instanţa de judecată verifică operaţiunea tehnică de delimitare a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale efectuată de către comisia de delimitare, pronunţând o hotărâre ale cărei efecte nu sunt constitutive de drepturi, ci declarative, în sensul că se pronunţă asupra întregii documentaţii cadastrale, stabilind hotarele unităţilor administrativ-teritoriale, în conformitate cu legile în vigoare şi cu prescripţiile tehnice incidente.

Cu alte cuvinte, Curtea reţine că documentaţiile cadastrale cuprinse în dosarul de delimitare, care a fost finalizat fie prin semnarea procesului-verbal de delimitare a hotarelor, fie prin hotărârea judecătorească care tranşează neînţelegerile dintre vecini la stabilirea liniei de hotar, reprezintă operaţiuni prealabile, pur tehnice, efectuate în vederea delimitării teritoriale, care se efectuează printr-un act normativ. În acest sens, dispoziţiile pct. 4.3.7 din Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, aprobate prin Ordinul ministrului administraţiei publice nr. 534/2001, modificat şi completat prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 259/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 7 decembrie 2010, prevăd că, „După stabilirea limitelor unităţilor administrativ - teritoriale de către comisiile numite în acest scop prin ordinele prefecţilor, Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, va propune actul normativ de promovare a hărţii în format digital cu limitele administrativ-teritoriale ale României”.

Mai mult, Curtea reţine că, în situaţia în care, subsecvent operaţiunii de delimitare a hotarelor unităţilor administrativ - teritoriale, fie prin semnarea procesului-verbal de delimitare a hotarelor, fie prin hotărârea judecătorească de stabilire a hotarelor, intervine o modificare în fapt a limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale, aceasta se va efectua exclusiv în condiţiile legii, şi anume numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor, prin referendum, în temeiul art. 22 teza a două din Legea nr. 215/2001.

Pentru toate aceste considerente, în cauză Curtea nu poate reţine nici încălcarea dispoziţiilor cuprinse în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, referitor la obligaţia respectării Constituţiei şi a supremaţiei acesteia, dat fiind faptul că nu a fost reţinută nicio neconcordanţă a prevederii legale criticate cu dispoziţiile constituţionale invocate.

Invocarea prevederilor constituţionale cuprinse în art. 73 alin. (1) referitoare la clasificarea legilor în legi constituţionale, organice şi ordinare şi alin. (2) privind legile constituţionale nu este incidenţă în cauză, deoarece, prin însuşi conţinutul lor de reglementare, acestea exclud în mod explicit orice legătură cu ipoteza normativă a prevederii legale criticate în prezenta cauză, referitoare la reglementarea unei acţiuni privind stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de comuna Dascălu, judeţul Ilfov, prin primar, şi de oraşul Bragadiru, judeţul Ilfov, prin primar, în dosarele nr. 2.138/93/2012, nr. 2.148/93/2012, nr. 2.153/93/2012 şi nr. 2.158/93/2012 ale Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, precum şi de comunele Păltiniş, Domaşnea, Ciuchici, Turnu Ruieni şi Grădinari, judeţul Caraş-Severin, prin primarii acestor unităţi administrativ-teritoriale, în dosarele nr. 5.185/115/2012, nr. 5.189/115/2012, nr. 5.196/115/2012, nr. 5.186/115/2012 şi nr. 5.193/115/2012 ale Tribunalului Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, şi constată că dispoziţiile art. II teza finală din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi Tribunalului Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 octombrie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind aprobarea Deciziei Comisiei fiscale centrale nr. 4/2013

În temeiul prevederilor:

- Art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- Art. 6 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

- Art. 5 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Art. 5 alin. (9) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei fiscale centrale, aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 688/2013 privind componenţa şi funcţionarea Comisiei fiscale centrale,

viceprim-ministrul, ministrul finanţelor publice, emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Decizia Comisiei fiscale centrale nr. 4/2013, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

 

Bucureşti, 18 noiembrie 2013

Nr. 1.877.

 

ANEXĂ

 

DECIZIA

Comisiei fiscale centrale nr. 4/2013

 

În baza Ordinului viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 688/2013 privind componenţa şi funcţionarea Comisiei fiscale centrale,

Comisia fiscală centrală decide:

Articol unic. - În scopul aplicării unitare a prevederilor art. 137 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale pct. 18 alin. (1) lit. a) şi b) din titlu VI din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare în perioada 1 ianuarie 2007- 31 decembrie 2009:

a) suma subvenţiei depinde de volumul bunurilor livrate/serviciilor prestate atunci când suma totală a subvenţiei acordate în cursul unei perioade stabilite de persoana care acordă subvenţia creşte sau scade direct proporţional cu numărul de unităţi de măsură subvenţionate, subvenţia fiind acordată pe fiecare unitate de măsură subvenţionată;

b) se consideră că suma subvenţiei poate fi determinată înainte de desfăşurarea activităţii atunci când beneficiarul subvenţiei cunoaşte înainte de prestarea serviciilor/livrarea bunurilor suma absolută sau procentuală a subvenţiei care va fi acordată pe fiecare unitate de măsură subvenţionată.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind sancţionarea Societăţii ELIYAMMA MM BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. cu interzicerea temporară a exercitării activităţii

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Amiral Constantin Bălescu nr. 18, sectorul 1, cod de înregistrare fiscală 31588130/30.04.2013, reprezentată legal prin preşedinte, în temeiul prevederilor art. 13 alin. (1) coroborate cu ale art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Parlamentului României nr. 60/2013 privind numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară,

în şedinţa din data de 16 octombrie 2013, Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a analizat Referatul de constatare întocmit de Direcţia autorizare şi avizare cu nr. SAR/DAA/B-48261 din 3 octombrie 2013, ca urmare a controlului permanent efectuat la Societatea ELIYAMMA MM BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în municipiul Timişoara, str. Mircea cel Bătrân nr. 6, parter, ap. 1, judeţul Timiş, J35/2411/02.10.2012, CUI 26066939/05.10.2009, RBK-617/31.03.2010,

şi a constatat următoarele:

Societatea ELIYAMMA MM BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nu are conducător executiv începând cu data de 15 octombrie 2012 ca urmare a revocării dlui Ciuperca Alexandru. Prin Adresa nr. AA/B-27362 din 8 august 2013 societatea a fost notificată cu privire la încălcarea dispoziţiilor legale.

Societatea ELIYAMMA MM BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nu are conducător executiv aprobat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, fiind astfel încălcate prevederile art. 35 alin. (5) lit. h) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Normele privind autorizarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi condiţiile de menţinere a acesteia, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 15/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Fapta constituie contravenţie în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (2) lit. a) şi m2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, pentru fapta nelegală reţinută în sarcina Societăţii ELIYAMMA MM BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. b), art. 3 alin. (1) lit. d) şi ale art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 8 alin. (2) lit. a) şi k) şi ale art. 39 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, se sancţionează Societatea ELIYAMMA MM BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în municipiul Timişoara, str. Mircea cel Bătrân nr. 6, parter, ap. 1, judeţul Timiş, J35/2411/02.10.2012, CUI 26066939/05.10.2009, RBK-617/31.03.2010, cu interzicerea temporară a exercitării activităţii până la aprobarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară a conducătorului executiv care să îndeplinească condiţiile prevăzute în Normele privind autorizarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi condiţiile de menţinere a acesteia, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 15/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - (1) Pe toată perioada de interzicere temporară a exercitării activităţii de intermediere, brokerului de asigurare i se interzic desfăşurarea activităţii de negociere şi încheiere de noi contracte de asigurare pentru persoanele fizice sau juridice, acordarea de asistenţă pe durata derulării contractelor în curs ori în legătură cu regularizarea daunelor, precum şi desfăşurarea oricăror operaţiuni specifice brokerilor de asigurare, astfel cum sunt definite în Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Brokerul de asigurare are obligaţia să aducă la cunoştinţa clienţilor săi interzicerea temporară a exercitării activităţii de intermediere în asigurări, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii prezentei decizii, în vederea efectuării plăţii ratelor scadente la contractele în curs de derulare direct la asigurător, rămânând direct răspunzător pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractele în vigoare.

Art. 3. - Reluarea activităţii Societăţii ELIYAMMA MM BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. se dispune prin decizie motivată a Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Art. 4. - (1) Potrivit art. 213 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, prezenta decizie se contestă conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) În conformitate cu art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, plângerea adresată Curţii de Apel Bucureşti nu suspendă pe timpul soluţionării acesteia executarea măsurii sancţionatoare dispuse.

Art. 5. - Prezenta decizie produce efecte de la data comunicării, conform prevederilor art. 39 alin. (5) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

p. Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Daniel Dăianu

 

Bucureşti, 11 noiembrie 2013

Nr. 1.004.

 

ACTE ALE UNIUNII NATIONALE A NOTARILOR PUBLICI

 

UNIUNEA NAŢIONALĂ A NOTARILOR PUBLICI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului de schimbare a sediilor birourilor notariale

 

Având în vedere proiectul privind aprobarea Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului de schimbare a sediilor birourilor notariale, prezentat în şedinţa Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România din 8 noiembrie 2013,

ţinând seama de propunerile formulate în cadrul aceleiaşi şedinţe,

în temeiul prevederilor art. 20 alin. (1) şi (11) şi art. 165 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare,

în conformitate cu prevederile art. 20 alin. 3 din Statutul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, republicat,

Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului de schimbare a sediilor birourilor notariale, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se comunică tuturor Camerelor Notarilor Publici pentru a fi adusă la cunoştinţa notarilor publici.

Art. 4. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 5. - Compartimentele de specialitate vor urmări ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri.

 

Preşedintele Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România,

Dumitru Viorel Mănescu

 

Bucureşti, 8 noiembrie 2013

Nr. 95.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

din 8 noiembrie 2013 de organizare şi desfăşurare a concursului de schimbare a sediilor birourilor notariale

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Institutul Notarial Român, denumit în continuare Institutul, organizează, de regulă, anual, la solicitarea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, denumit în continuare Consiliul Uniunii, concursul de schimbare a sediilor birourilor notariale, în condiţiile Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, ale Regulamentului de aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.333/C/2013, precum şi ale prezentului regulament.

(2) Schimbarea sediului biroului notarului public din localitatea în care este numit într-o localitate din circumscripţia aceleiaşi judecătorii sau din circumscripţia altei judecătorii se face prin concurs la nivel naţional pe posturile vacante destinate schimbărilor de sedii, prevăzute în ordinul de actualizare.

(3) În cazul în care pentru postul vacant cu această destinaţie există un singur candidat, schimbarea sediului biroului notarial se va face la cererea notarului public, fără a susţine proba scrisă de practică notarială.

Art. 2. - (1) Data concursului de schimbare a sediilor birourilor notariale se va stabili de Biroul executiv al Consiliului Uniunii.

(2) Data desfăşurării concursului, lista cuprinzând candidaţii înscrişi, precum şi lista tuturor posturilor vacante destinate schimbărilor de sedii se publică pe pagina de internet a Institutului, a Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, denumită în continuare Uniunea, şi a Camerelor Notarilor Publici, denumite în continuare Camere.

(3) Data desfăşurării concursului şi lista tuturor posturilor vacante destinate schimbărilor de sedii se afişează la sediul Institutului şi al tuturor Camerelor, la loc vizibil şi accesibil publicului, cu cel puţin 30 de zile înainte de data susţinerii concursului, întocmindu-se în acest sens un proces-verbal.

(4) Concursul de schimbare a sediilor birourilor notariale constă într-o probă scrisă de practică notarială, cu durata de 3 ore.

 

 

CAPITOLUL II

Procedura de înscriere

 

Art. 3. - (1) Sub sancţiunea decăderii, cu cel puţin 15 zile calendaristice înainte de data concursului, notarul public va depune la Camera în circumscripţia căreia se află postul pentru care candidează cererea de înscriere la concurs, prevăzută în anexa nr. 1, însoţită de copia ordinului de numire în funcţia de notar public. În cererea de înscriere la concurs se va menţiona în mod obligatoriu, sub sancţiunea respingerii acesteia, localitatea în care se află postul vacant prevăzut în ordinul de actualizare pentru care îşi exprimă opţiunea candidatul.

(2) Pentru verificarea condiţiilor care trebuie îndeplinite de candidaţi pentru a putea participa la concurs, Colegiul director al Camerei va constitui o comisie formată din 3 membri ai Colegiului director. În termen de 48 de ore de la împlinirea termenului de depunere a cererilor de înscriere la concurs, comisia va întocmi un proces-verbal în care se vor consemna numărul cererilor, numărul şi data înregistrării acestora, numele candidaţilor, rezultatul verificării cererilor de înscriere şi a documentelor anexate şi, după caz, motivele care au stat la baza respingerii.

(3) Comisia întocmeşte situaţia centralizată a notarilor publici care s-au înscris la concurs, cu indicarea dosarelor admise sau respinse şi menţionarea motivelor care au stat la baza respingerii cererilor. În situaţia centralizată se menţionează şi candidaţii admişi conform dispoziţiilor art. 1 alin. (3), cu menţiunea că schimbarea sediului biroului notarial se face fără susţinerea probei scrise de practică notarială. Procesul-verbal şi situaţia centralizată a candidaţilor se vor publica pe pagina de internet a Camerei, se vor afişa la sediul acesteia şi se vor înainta Comisiei pentru supravegherea desfăşurării concursului, prevăzută la art. 4 lit. c), împreună cu contestaţiile celor respinşi.

(4) Împotriva respingerii cererii de înscriere la concurs notarul public poate face contestaţie în termen de 48 de ore de la data afişării situaţiei centralizate prevăzute la alin. (3).

(5) Cu cel puţin 5 zile înainte de data desfăşurării concursului, Comisia pentru supravegherea desfăşurării concursului va soluţiona contestaţiile formulate de notarii publici împotriva respingerii cererii de înscriere la concurs, soluţia fiind definitivă.

(6) După soluţionarea contestaţiilor, cu cel puţin 3 zile înainte de data desfăşurării concursului, Comisia pentru supravegherea desfăşurării concursului va proceda la afişarea pe pagina de internet a Uniunii a situaţiei centralizate finale cu notarii publici care vor participa la concurs.

(7) Dacă în urma admiterii contestaţiei unui notar public pentru un post pentru care mai există o altă cerere de înscriere admisă, celălalt notar public, care se afla în situaţia ocupării acestui post în condiţiile art. 1 alin. (3), va fi înştiinţat de îndată că urmează să participe la concurs.

(8) În situaţia în care în urma admiterii contestaţiei unui notar public nu mai există o altă cerere pentru acelaşi post, dispoziţiile art. 1 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

 

CAPITOLUL III

Organizarea, funcţionarea şi competenţa comisiilor constituite pentru concursul de schimbare a sediilor birourilor notariale

 

Art. 4. - Pentru organizarea şi desfăşurarea concursului de schimbare a sediilor birourilor notariale vor funcţiona următoarele comisii, constituite de către Consiliul Uniunii:

a) Comisia de examinare;

b) Comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor;

c) Comisia pentru supravegherea desfăşurării concursului.

Art. 5. - (1) Comisia pentru supravegherea desfăşurării concursului este formată din 3-5 notari publici, în funcţie de numărul candidaţilor înscrişi la concurs.

(2) Comisia pentru supravegherea desfăşurării concursului va avea următoarele atribuţii:

1. cu cel puţin 5 zile înainte de data desfăşurării concursului, soluţionează contestaţiile formulate de candidaţi împotriva respingerii cererii de înscriere la concurs;

2. cu cel puţin 3 zile înaintea începerii concursului, afişează situaţia centralizată a candidaţilor, cu repartizarea acestora pe săli, dacă este cazul;

3. cu 24 de ore înaintea începerii concursului, pregăteşte seturile de hârtie care vor fi distribuite candidaţilor şi consemnează într-un proces-verbal numărul acestora. La sfârşitul concursului, consemnează în procesul-verbal prevăzut la pct. 7 numărul seturilor de hârtie rămase neutilizate, pe care se înscrie menţiunea „Neutilizat”, precum şi al celor anulate, pe care se înscrie menţiunea „Anulat”;

4. verifică identitatea candidaţilor la intrarea acestora în sala de concurs;

5. distribuie seturile de hârtie pentru concurs;

6. sigilează colţurile lucrărilor, cuprinzând datele de identificare ale candidaţilor, şi aplică ştampila Institutului pe toate filele lucrărilor;

7. completează procesul-verbal cu data, ora începerii şi ora încheierii concursului şi predă lucrările Comisiei de examinare;

8. anunţă candidaţilor momentul începerii celor 3 ore, cu precizarea că timpul de concurs începe să curgă după dictarea şi scrierea de către candidaţi a subiectelor pe colile de hârtie puse la dispoziţie de organizator;

9. cu 30, respectiv 15 minute înainte de expirarea timpului de concurs, anunţă candidaţilor timpul efectiv rămas;

10. supraveghează candidaţii în timpul concursului şi asigură respectarea tuturor condiţiilor de organizare şi desfăşurare a concursului, stabilite prin prezentul regulament.

(3) La predarea lucrărilor, comisia va verifica dacă ştampila este aplicată corect, se va asigura că datele de identificare ale candidatului nu sunt vizibile şi îi va solicita să semneze borderoul de predare a lucrării. După ce va amesteca lucrările, comisia le va numerota în spaţiul anume delimitat pe prima filă a lucrării, începând cu cifra 1 (unu), fără a fi desfăcute colţurile, şi le va preda Comisiei de examinare, pe bază de proces-verbal semnat de către toţi membrii Comisiei pentru supravegherea desfăşurării concursului şi de către preşedintele Comisiei de examinare.

Art. 6. - (1) Comisia de examinare, constituită în vederea elaborării subiectelor şi a notării lucrărilor, va fi formată din 3 notari publici, dintre care unul va fi preşedintele comisiei.

(2) Preşedintele Comisiei de examinare este şi preşedintele concursului.

(3) Preşedintele Comisiei de examinare participă la notarea lucrărilor numai în cazurile în care între notele acordate de cei 2 corectori, membri ai comisiei, sunt diferenţe de cel puţin 1,5 puncte, şi are ca atribuţii supravegherea organizării şi desfăşurării activităţii acestei comisii şi a comisiei prevăzute la art. 5, convocarea la termenele prevăzute de prezentul regulament a comisiilor de concurs şi întocmirea listei rezultatelor finale, prevăzută în anexa nr. 9.

Art. 7. - (1) Comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor va fi formată din 3 membri, dintre care unul este preşedintele acestei comisii.

(2) Preşedintele participă la notarea lucrărilor numai în cazurile în care între notele acordate de cei 2 corectori, membri ai comisiei, sunt diferenţe de cel puţin 1,5 puncte şi are ca atribuţii supravegherea desfăşurării activităţii acestei comisii.

Art. 8. - (1) Componenţa nominală a comisiilor prevăzute la art. 4 se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Uniunii, dintre notarii publici cu experienţă şi probitate profesională.

(2) Din comisiile prevăzute la art. 4 nu vor putea face parte notarii publici care se află în relaţii de rudenie (până la gradul III inclusiv) cu candidaţii, notarii publici asociaţi în aceeaşi societate profesională notarială cu candidaţii, precum şi notarii publici care au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.

(3) În vederea constituirii Comisiei de examinare şi a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor prevăzute la art. 6 şi 7, Consiliul Uniunii va desemna notari publici cu cel puţin 10 ani vechime în profesie.

(4) Un notar public nu poate face parte din mai multe comisii ale aceluiaşi concurs.

(5) Pentru comisiile prevăzute la art. 4 se va numi şi câte un membru supleant. Aceştia vor fi convocaţi de către preşedintele concursului ori, după caz, de preşedintele Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor, dacă unul dintre membrii titulari ai comisiilor se află în imposibilitate de a se prezenta.

 

CAPITOLUL IV

Stabilirea subiectelor şi desfăşurarea concursului

 

Art. 9. - (1) Cu cel puţin 24 de ore înainte de ora fixată pentru începerea probei, Comisia de examinare formează 5 seturi a câte 5 subiecte de practică notarială.

(2) Seturile de subiecte se semnează de către membrii Comisiei de examinare, se introduc în plicuri care se sigilează şi se ştampilează cu ştampila Institutului, apoi se depozitează, luându-se măsurile de siguranţă care se impun.

(3) Asigurarea şi răspunderea pentru securitatea subiectelor revin preşedintelui concursului.

Art. 10. - Înainte de ziua desfăşurării concursului, preşedintele Comisiei de examinare va solicita, în scris, compartimentului de specialitate din cadrul Uniunii un referat care să cuprindă informaţiile necesare potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (3), despre fiecare candidat înscris la concurs, conform mapei profesionale a notarului public.

Art. 11. - (1) La ora stabilită pentru începerea concursului, preşedintele Comisiei de examinare, în prezenţa membrilor comisiei, prezintă candidaţilor cele 5 plicuri cu seturile de subiecte şi invită un candidat să extragă unul dintre plicurile cu subiecte. După extragere, se încheie procesul-verbal, cu menţionarea subiectelor, care va fi semnat de către membrii Comisiei pentru supravegherea desfăşurării concursului şi ai Comisiei de examinare, precum şi de candidatul care a extras plicul cu subiecte.

(2) După ora stabilită pentru începerea concursului, accesul candidaţilor şi al oricăror altor persoane în sala de concurs este interzis. După această oră, candidatul care părăseşte sala de concurs va preda lucrarea, neavând posibilitatea să revină în sală pentru continuarea concursului. În cazuri excepţionale, candidatul poate părăsi sala de concurs însoţit de un membru al Comisiei pentru supravegherea desfăşurării concursului. În cazul în care, după înscrierea subiectelor pe tablă, Comisia pentru supravegherea desfăşurării concursului constată că pentru un post s-a prezentat un singur candidat, va proceda la încheierea unui proces-verbal, cu menţiunea că sunt aplicabile dispoziţiile art. 1 alin. (3), candidatul urmând a părăsi sala de concurs.

(3) După intrarea în sală, candidaţilor le este interzisă deţinerea sau folosirea vreunei surse de informare, a telefoanelor mobile ori a oricăror altor mijloace de comunicare.

(4) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (3) atrage eliminarea din concurs. Comisia pentru supravegherea desfăşurării concursului, constatând deţinerea sau utilizarea unor surse de informare nepermise (inspirarea din anumite materiale, din lucrările celorlalţi candidaţi, transmiterea informaţiilor de la distanţă etc.), va elimina candidatul din sală, va înscrie pe lucrare menţiunea „Anulat” şi va consemna cele întâmplate în procesul-verbal prevăzut la art. 5 alin. (2) pct. 7.

Art. 12. - (1) Lucrările vor fi redactate, sub sancţiunea anulării, doar pe seturile de hârtie asigurate de Institut, purtând pe fiecare filă, în colţul din stânga sus, ştampila acestuia aplicată pe semnătura unui reprezentant al Comisiei pentru supravegherea desfăşurării concursului. Prima filă, al cărei conţinut este prevăzut în anexa nr. 10, după înscrierea în colţul din dreapta a numelui, prenumelui şi a camerei din care provine candidatul, va fi lipită în faţa acestuia de către unul dintre membrii Comisiei pentru supravegherea desfăşurării concursului, astfel încât datele înscrise să nu poată fi identificate, şi se va aplica ştampila Institutului. Spaţiile libere din cuprinsul şi de la sfârşitul lucrării se barează la predarea acesteia de către unul dintre membrii Comisiei pentru supravegherea desfăşurării concursului.

(2) La expirarea timpului alocat concursului, candidatul are obligaţia de a preda lucrarea Comisiei pentru supravegherea desfăşurării concursului, semnând borderoul de predare a lucrării, în care se va menţiona şi numărul paginilor scrise ale lucrării predate.

(3) După predarea lucrării, candidatul va părăsi sala de concurs. Revenirea acestuia în sală este interzisă până la încheierea tuturor formalităţilor de concurs. În sala de concurs va rămâne cel puţin încă un candidat până la predarea lucrării de către ultimul candidat.

 

CAPITOLUL V

Notarea lucrărilor

 

Art. 13. -(1) După comunicarea subiectelor, Comisia de examinare se întruneşte şi stabileşte baremul de notare, având în vedere complexitatea şi gradul de dificultate ale fiecărui subiect. Baremul de notare pentru fiecare dintre cele 5 subiecte se va stabili, cu majoritate de voturi, între 1 şi 3 puncte (fracţiuni sau puncte întregi), în raport cu complexitatea subiectului, astfel încât suma punctelor acordate prin barem celor 5 subiecte să fie 10.

(2) Baremul şi subiectele extrase vor fi afişate la expirarea timpului de concurs şi se vor posta pe pagina de internet a Institutului şi a Uniunii, pentru a putea fi consultate de către candidaţi.

Art. 14. - (1) La finalul probei, după preluarea lucrărilor pe bază de proces-verbal de la Comisia pentru supravegherea desfăşurării concursului, membrii Comisiei de examinare încep notarea lucrărilor conform baremului întocmit. Predarea-primirea lucrărilor se face în prezenţa tuturor membrilor celor două comisii. Preşedintele concursului repartizează lucrările pe corectori, astfel încât fiecare lucrare să fie corectată independent de cei 2 membri ai Comisiei de examinare, şi apreciată separat cu note de la 1 la 10, conform baremului de corectare.

(2) Fiecare corector trece în borderoul de notare prevăzut în anexa nr. 2, sub semnătură, punctajul acordat la fiecare subiect şi nota lucrării, reprezentând suma punctajelor acordate la cele 5 subiecte.

(3) În cazul în care, verificând borderourile celor 2 corectori, preşedintele Comisiei de examinare constată că între notele acordate de aceştia nu sunt diferenţe mai mari de 1,5 puncte, nota finală a lucrării este media aritmetică, cu două zecimale, a notelor acordate de cei 2 corectori. În situaţia în care nota finală este cuprinsă între 0 şi 1, aceasta va fi 1.

(4) În cazul în care, verificând borderourile celor 2 corectori, preşedintele Comisiei de examinare constată că între notele acordate de aceştia sunt diferenţe mai mari de 1,5 puncte, procedează la corectarea lucrării, nota finală a acesteia fiind media aritmetică, cu două zecimale, a notelor acordate de cei 3 corectori.

(5) Nota individuală a fiecărui corector, precum şi nota finală, stabilite conform dispoziţiilor alin. (3) şi (4), se înscriu în Centralizatorul comun prevăzut în anexa nr. 3, semnat de membrii Comisiei de examinare.

(6) Înainte de deschiderea lucrării, nota finală va fi trecută pe lucrare, în spaţiul anume delimitat, sub semnătură, de către preşedintele Comisiei de examinare, cu pix sau stilou.

(7) Media minimă de promovare este 8,00.

Art. 15. - (1) Candidaţii care efectuează pe lucrare însemnări evidente în scopul identificării vor fi sancţionaţi prin anularea lucrării, care nu se mai corectează. Existenţa acestor însemnări se constată de Comisia de examinare, care va hotărî, cu majoritate de voturi, dacă se va proceda la corectarea sau la anularea lucrării. Menţiunea „Anulat” se va face atât pe lucrare, cât şi pe borderoul de notare şi pe centralizatoare.

(2) Lucrările anulate se vor deschide în prezenţa tuturor membrilor Comisiei de examinare.

Art. 16. - (1) După terminarea notării lucrărilor şi a întocmirii centralizatorului comun al lucrărilor, prevăzut în anexa nr. 3, preşedintele Comisiei de examinare, în prezenţa tuturor membrilor, dezlipeşte colţurile lucrărilor în ordinea numerotării. La fiecare lucrare se citesc numărul acesteia, numele şi prenumele candidatului şi nota obţinută, întocmindu-se centralizatorul nominal, prevăzut în anexa nr. 4, care va fi semnat de toţi membrii comisiei.

(2) Pe baza centralizatorului nominal se întocmeşte lista rezultatelor concursului, prevăzută în anexa nr. 5, care va fi semnată pe fiecare filă de membrii Comisiei de examinare. Lista va cuprinde numele şi prenumele candidaţilor şi notele obţinute de aceştia, în ordine descrescătoare.

(3) Lista prevăzută la alin. (2) se va publica de îndată pe pagina de internet a Institutului, a Uniunii şi a Camerelor şi se va comunica tuturor Camerelor în vederea afişării la sediul acestora, la loc vizibil şi accesibil publicului, întocmindu-se proces-verbal, cu precizarea datei şi a orei la care a fost afişată.

(4) Lucrările de concurs împreună cu borderourile, centralizatoarele şi lista rezultatelor concursului vor fi depozitate de către preşedintele Comisiei de examinare, împreună cu directorul Institutului, la sediul Institutului, în locuri de depozitare sigilate, până la întrunirea Comisiei pentru supravegherea desfăşurării concursului. Locul de depozitare va fi desigilat în prezenţa tuturor membrilor Comisiei pentru supravegherea desfăşurării concursului, în condiţiile art. 18 alin. (1).

 

CAPITOLUL VI

Soluţionarea contestaţiilor

 

Art. 17. - (1) Candidaţii nemulţumiţi de nota obţinută pot face contestaţie, în termen de 5 zile lucrătoare de la data afişării rezultatelor, la sediul Camerei în a cărei circumscripţie se află postul vacant pentru care au optat, sub sancţiunea decăderii din acest drept.

(2) Termenul de 5 zile începe să curgă din ziua afişării rezultatelor şi se sfârşeşte în cea de-a cincea zi, la ora la care se termină programul de lucru al Camerei.

(3) Pe contestaţie se menţionează numărul, data şi ora înregistrării acesteia.

(4) În termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1), Camerele vor comunica Institutului contestaţiile depuse.

Art. 18. - (1) În termen de 48 de ore de la primirea contestaţiilor, preşedintele concursului va solicita întrunirea Comisiei pentru supravegherea desfăşurării concursului. Comisia va selecta lucrările cu privire la care s-au formulat contestaţii şi le va resigila prin aplicarea unor etichete, astfel încât să nu fie vizibile identitatea candidatului, numărul lucrării şi nota acordată de Comisia de examinare. Lucrările a căror notare a fost contestată vor fi amestecate şi renumerotate. Preşedintele concursului nu participă la activitatea de resigilare a lucrărilor a căror notare a fost contestată.

(2) Preşedintele concursului va preda lucrările preşedintelui Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor, constituită conform art. 7, pe bază de proces-verbal semnat de acesta.

(3) Comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor va analiza şi va soluţiona contestaţiile în termen de 5 zile de la primirea lucrărilor.

(4) Preşedintele Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor repartizează lucrările pe corectori, astfel încât fiecare lucrare să fie corectată independent de cei 2 membri ai comisiei şi apreciată separat, conform baremului de corectare.

(5) Fiecare corector trece în borderoul de notare, prevăzut în anexa nr. 2, sub semnătură, punctajul acordat.

(6) În cazul în care, verificând borderourile celor doi corectori, preşedintele Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor constată ca între notele acordate de aceştia nu sunt diferenţe mai mari de 1,5 puncte, nota finală a lucrării este media aritmetică, cu două zecimale, a notelor acordate de cei 2 corectori. În situaţia în care nota finală este cuprinsă între 0 şi 1, aceasta va fi 1.

(7) În cazul în care, verificând borderourile celor 2 corectori, preşedintele Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor constată că între notele acordate de aceştia sunt diferenţe mai mari de 1,5 puncte, procedează la corectarea lucrării, nota finală a acesteia fiind media aritmetică, cu două zecimale, a notelor acordate de cei 3 corectori.

(8) Nota individuală a fiecărui corector, precum şi nota finală, stabilite conform dispoziţiilor alin. (6) şi (7), se înscriu în Centralizatorul comun de contestaţii prevăzut în anexa nr. 6, semnat de membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor.

(9) Comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor, reexaminând lucrarea, nu poate micşora nota iniţială obţinută de candidat. În situaţia în care, în urma analizării contestaţiei, nota obţinută de candidat este inferioară notei acordate iniţial, contestaţia va fi respinsă. Soluţia dată de Comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor este definitivă.

(10) Dispoziţiile art. 16 alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător, Comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor completând centralizatorul nominal la soluţionarea contestaţiilor, prevăzut în anexa nr. 7, şi întocmind lista rezultatelor contestaţiilor, prevăzută în anexa nr. 8.

(11) Lista rezultatelor contestaţiilor, prevăzută în anexa nr. 8, se va publica de îndată pe pagina de internet a Institutului, a Uniunii şi a Camerelor şi se va comunica tuturor Camerelor în vederea afişării la loc vizibil şi accesibil publicului.

Art. 19. - Preşedintele concursului, pe baza listei rezultatelor concursului, prevăzută în anexa nr. 5, şi a listei rezultatelor contestaţiilor, prevăzută în anexa nr. 8, întocmeşte lista rezultatelor finale ale concursului după soluţionarea contestaţiilor, prevăzută în anexa nr. 9, care se va publica de îndată pe pagina de internet a Institutului, a Uniunii şi a Camerelor şi se va comunica tuturor Camerelor în vederea afişării la loc vizibil şi accesibil publicului.

 

CAPITOLUL VII

Validarea rezultatelor şi ocuparea posturilor

 

Art. 20. - (1) În termen de cel mult 3 zile de la soluţionarea contestaţiilor, preşedintele concursului înaintează lista finală a rezultatelor concursului de schimbare a sediilor birourilor notariale Consiliului Uniunii. Acesta va proceda la validarea rezultatelor concursului de schimbare a sediilor birourilor notariale şi le va publica pe pagina de internet a Uniunii. Hotărârea de validare a rezultatelor concursului va fi comunicată, de îndată, tuturor Camerelor şi Institutului.

(2) Ocuparea posturilor de către candidaţii admişi se va face potrivit opţiunii exprimate în cererea de înscriere la concurs, prevăzută în anexa nr. 1, în ordinea mediilor obţinute şi, după caz, a ordinii de prioritate prevăzute la alin. (3), şi în limita posturilor prevăzute în ordinul de actualizare privind schimbările de sedii. Opţiunile candidaţilor se vor consemna de către preşedintele concursului într-un proces-verbal.

(3) La medii egale are prioritate candidatul care:

a) nu a fost sancţionat disciplinar în ultimii 5 ani;

b) are vechimea mai mare în funcţia de notar public;

c) nu şi-a schimbat sediul biroului notarial în ultimii 5 ani.

(4) Preşedintele concursului va stabili ordinea de prioritate potrivit criteriilor prevăzute la alin. (3) în baza referatului prevăzut la art. 10, întocmit de serviciul de specialitate al Uniunii, conform mapei profesionale a notarului public.

Art. 21. - După validarea rezultatelor concursului, preşedintele Uniunii va înainta ministrului justiţiei hotărârea de validare a rezultatelor, însoţită de copia dosarelor de înscriere la concurs ale candidaţilor şi de procesul-verbal prevăzut la art. 20 alin. (2), în vederea emiterii ordinelor de schimbare a sediului biroului notarial pentru notarii publici admişi la concurs.

Art. 22. - Membrii comisiilor prevăzute la art. 4 beneficiază de indemnizaţii stabilite prin hotărâre a Consiliului Uniunii şi, dacă este cazul, de decontarea cheltuielilor de cazare şi transport. Pentru participarea la concurs, Consiliul Uniunii poate stabili o taxă de înscriere. În cazul în care notarul public se înscrie, dar nu participă la concurs, taxa se restituie integral.

 

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii finale

 

Art. 23. - Anexele nr. 1-10 fac parte integrantă din prezentul regulament.

Art. 24. - Pe tot parcursul organizării şi desfăşurării concursului de schimbare a sediilor birourilor notariale, comisiile prevăzute la art. 4 vor fi sprijinite de angajaţi ai Institutului numiţi de către directorul Institutului şi, la solicitarea acestuia, de angajaţi ai Uniunii, numiţi prin decizie de Biroul executiv al Consiliului Uniunii.

Art. 25. - (1) Ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor privind afişarea, publicarea şi comunicarea datelor prevăzute de prezentul regulament se asigură, după caz, de către angajaţii Institutului, ai Uniunii sau ai Camerei, prin grija preşedintelui concursului şi, după caz, a directorului general al Uniunii şi a preşedintelui Camerei.

(2) Procedurile privind afişarea datelor prevăzute de prezentul regulament se consemnează în procese-verbale întocmite de către angajaţii prevăzuţi la alin. (1).

 

ANEXA Nr. 1

 

Doamnă/Domnule Preşedinte,

 

Subsemnatul/Subsemnata ....................., născut/ă în localitatea ................................................... la data de ......................, cu domiciliul în ......................., telefon ...................., numit/ă notar public în localitatea ............................................................. circumscripţia Judecătoriei ......................................., Camera Notarilor Publici ..............................,

în baza Ordinului ministrului justiţiei nr. ................., solicit înscrierea la concursul de schimbare a sediilor birourilor notariale în vederea ocupării postului vacant de notar public din localitatea ........................., circumscripţia Judecătoriei ..............................., Camera Notarilor Publici .................................. .

 

Data .........................

Semnătura .........................

 

Doamnei/Domnului preşedinte al Uniunii Naţionale a Notarilor Publici

 

ANEXA Nr. 2

 

BORDEROU DE NOTARE*)

Data ....................................

 

Numărul lucrării

Subiectul 1

Subiectul 2

Subiectul 3

Subiectul 4

Subiectul 5

Total

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Numele şi prenumele membrului Comisiei de examinare:

...........................................................................

Semnătura

...........................................................................


*) Se completează de fiecare membru al comisiei.

 

ANEXA Nr. 3

 

CENTRALIZATOR COMUN

Data .............................

 

Numărul de ordine al lucrării

Nota acordată lucrării de membrii Comisiei de examinare

Nota acordată lucrării de Comisia de examinare

Corector 1

Corector 2

Corector 3

(preşedintele Comisiei de examinare)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Membrii Comisiei de examinare:

- numele şi prenumele:

...........................................................................

Semnătura

...........................................................................

Preşedinte,

...........................................................................

 

ANEXA Nr. 4

 

CENTRALIZATOR NOMINAL

Data .......................

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Numărul de ordine al lucrării

Nota acordată lucrării

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Membrii Comisiei de examinare:

- numele şi prenumele:

...........................................................................

Semnătura

...........................................................................

Preşedinte,

...........................................................................

 

ANEXA Nr. 5

 

LISTA REZULTATELOR CONCURSULUI

Data .....................

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Nota acordată lucrării

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Membrii Comisiei de examinare:

- numele şi prenumele:

...........................................................................

Semnătura

...........................................................................

Preşedinte,

...........................................................................

 

ANEXA Nr. 6

 

CENTRALIZATOR COMUN CONTESTAŢII

Data .....................

 

Numărul de ordine al lucrării

Nota acordată lucrării de membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor

Nota acordată lucrării după contestaţii

Corector 1

Corector 2

Corector 3
(preşedintele comisiei)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor:

- numele şi prenumele:

...........................................................................

Semnătura

...........................................................................

Preşedinte,

...........................................................................

 

ANEXA Nr. 7

 

CENTRALIZATOR NOMINAL

la soluţionarea contestaţiilor

Data .....................

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Numărul de ordine al lucrării

Nota acordată lucrării după contestaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor:

- numele şi prenumele:

...........................................................................

Semnătura

...........................................................................

Preşedinte,

...........................................................................

 

ANEXA Nr. 8

 

LISTA

rezultatelor contestaţiilor

Data ..........................

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Contestaţie admisă/respinsă

Nota finală după contestaţii*)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor:

- numele şi prenumele:

...........................................................................

Semnătura

...........................................................................

Preşedinte,

...........................................................................


*) În cazul în care nota obţinută în urma contestaţiei este mai mică decât nota iniţială, se va trece nota iniţială obţinută de candidat.

 

ANEXA Nr. 9

 

LISTA

rezultatelor finale ale concursului după soluţionarea contestaţiilor

Data ...............................

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Nota finală

Rezultatul concursului admis/respins

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Semnătura

...........................................................................

Preşedintele concursului,

...........................................................................

 

ANEXA Nr. 10

 

Nr. lucrare ...........................................................................

Nota finală ...........................................................................

Semnătura preşedintelui Comisiei de examinare ..........................

 

Nume ...........................................................................

Prenume ...........................................................................

Camera Notarilor Publici...........................................................................

 

CONTESTAŢII

 

Nr. lucrare...........................................................................

Nota finală ...........................................................................

Semnătura preşedintelui Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor ...........................................................................