MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 723/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 723         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 25 noiembrie 2013

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

304. - Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece

 

897. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizie nr. 373 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor masuri financiare în domeniul bugetar

 

Decizie nr. 375 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi art. 327 alin. 3 din Codul de procedura penala

 

Decizie nr. 378 din 24 septembrie 201 3 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor

 

Decizie nr. 385 din 1 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.261. - Ordin al ministrului transporturilor privind aprobarea tarifelor pentru verificarea unităţilor specializate medicale şi/sau psihologice în vederea agreării de către Ministerul Transporturilor pentru examinarea personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor, precum şi pentru viza anuala

 

3.102. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ de proiectare, execuţie şi evaluare la acţiuni seismice a lucrărilor hidrotehnice din frontul barat. Revizuire NP 076-2002”, indicativ NP 076-2013

 

5.473. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ „preşcolar” din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Primară „Dreamland” din localitatea Voluntari

 

ACTE ALE AUTORITATII NATIONALE DE REGLEMENTARE IN DOMENIUL ENERGIEI

 

81. - Ordin privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de distribuţie şi aprobarea preţurilor pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale realizate de Societatea Comerciala GAZMIR IASI – S.R.L.

 

LEGI ŞI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMANIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 27 din 27 august 2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, adoptată în temeiul art. 1 pct. V.1 din Legea nr. 182/2013 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 29 august 2013.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

 

Bucureşti, 21 noiembrie 2013.

Nr. 304

 

PRESEDINTELE ROMANIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 20 noiembrie 2013

Nr. 897.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 373

din 24 septembrie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Gheorghiţă Stan în Dosarul nr. 3.816/113/2012 al Tribunalului Brăila - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 151D/2013.

La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, susţinând oral concluziile depuse la instanţa care a sesizat Curtea. În plus, arată că, în condiţiile în care România trece printr-o perioadă de creştere economică, suspendarea repetată a plăţii indemnizaţiei cuvenite Luptătorilor Remarcaţi prin Fapte Deosebite pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 este de natură a încălca Legea fundamentală.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate solicitând păstrarea jurisprudenţei în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 26 februarie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 3.816/113/2012, Tribunalul Brăila - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Excepţia a fost ridicată de reclamantul Gheorghiţă Stan într-o cauză având ca obiect plata indemnizaţiei de revoluţionar aferente anului 2012.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile de lege criticate sunt discriminatorii, deoarece reglementează cu privire la neacordarea în anul 2012 a indemnizaţiilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 pentru aceia care au obţinut titlul de „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite”.

În acest sens, arată că principiul echităţii trebuie să privească atât activitatea legiuitorului - în elaborarea actelor normative -, cât şi activitatea de interpretare şi aplicare a dreptului de către cei care aplică legea, reguli nesocotite în speţă.

De asemenea, refuzul plăţii indemnizaţiilor prevăzute de lege contravine şi principiului securităţii juridice, „potrivit căruia legea trebuie cunoscută şi înţeleasă, trebuind să fie precisă şi previzibilă, respectiv să ofere securitate juridică destinatarilor săi”. În acest sens, invocă hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului din 26 aprilie 1979, 20 mai 1999 şi 25 aprilie 2006 pronunţate în cauzele Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Rekvenyi împotriva Ungariei, Rotaru împotriva României, Dammann împotriva Elveţiei.

Mai apreciază, de asemenea, că principiul securităţii juridice se corelează cu un alt principiu dezvoltat în dreptul comunitar, şi anume principiul încrederii legitime, astfel cum a fost reţinut în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Tribunalul Brăila - Secţia I civilă opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu instituie discriminări între cetăţeni aflaţi în situaţii comparabile. Mai mult, dispoziţiile de lege criticate instituie un tratament egal pentru toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie, aplicându-se în mod nediscriminatoriu tuturor beneficiarilor indemnizaţiilor prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în sensul celor statuate de Curtea Constituţională prin deciziile nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 şi nr. 1.087 din 14 octombrie 2008.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale, reţinând considerentele care au stat la baza deciziilor Curţii Constituţionale nr. 922 din 1 noiembrie 2012 şi nr. 1.046 din 11 decembrie 2012.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepţiei şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2) , ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011.

În realitate, Curtea constată că Legea nr. 283/2011 aprobă, cu modificări şi completări, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010.

Astfel, Legea nr. 283/2011, prin articolul său unic, pe de-o parte, modifică titlul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, titlu care va avea următorul cuprins: „Ordonanţă de urgenţă pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar”, iar, pe de altă parte, introduce un nou articol, art. II, în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, cu următorul conţinut:

Art. II: „Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: [...]

Art. 18 - În anul 2012, indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se acordă.”

Prin urmare, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011.

Prevederile de lege criticate au avut o aplicabilitate limitată în timp, până la 31 decembrie 2012, însă, cu toate acestea, continuă să îşi producă efectele juridice în prezenta cauză, astfel încât, potrivit jurisprudenţei sale, respectiv Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea acestora.

În plus, Curtea observă că dispoziţiile art. 4 alin. (4) teza întâi din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, la care fac trimitere dispoziţiile de lege criticate, au următorul cuprins: „De o indemnizaţie lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază şi persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.[...]”, iar cele ale art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 prevăd următoarele: „Pentru cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de gratitudine faţă de cei care au luptat pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, se instituie următoarele titluri: [...] b) Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989: [...] 3. Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite - atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat şi au condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi au menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localităţile unde au luptat pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi celor care au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989”.

Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetăţeni, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 148 alin. (2) privind aplicarea cu prioritate a actelor cu caracter obligatoriu adoptate de Uniunea Europeană, dispoziţiile art. 26 privind egalitatea în faţa legii din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, precum şi ale art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea observă că prin Decizia nr. 184 din 2 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 18 iunie 2013, s-a mai pronunţat asupra unei excepţii având o motivare similară.

Cu acel prilej, făcând referire la jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut, în esenţă, următoarele:

1. Textul de lege criticat stabileşte că, temporar, pentru anul 2012, nu se mai acordă indemnizaţiile prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004. De aceste indemnizaţii, calculate prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea asigurărilor sociale de stat, beneficiau persoanele care au obţinut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu prilejul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, numai dacă acestea aveau un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

2. Curtea a reţinut că aceste drepturi fac parte dintr-un ansamblu de măsuri pe care Legea nr. 341/2004 le-a instituit în semn de gratitudine faţă de cei care au luptat pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989. În ceea ce priveşte prevederile actului normativ criticat vizând limitarea ori chiar neacordarea în anul 2012 a unor drepturi ce nu sunt consacrate la nivel constituţional, neavând în consecinţă un caracter fundamental, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale.

Totodată, Curtea a constatat că, deşi temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoştinţă pentru cei care, prin jertfa şi contribuţia proprie, au condus la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei, este incontestabil, acesta nu constituie totuşi, potrivit Constituţiei, o obligaţie de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existenţa unui drept fundamental la obţinerea unor indemnizaţii în virtutea calităţii de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

3. Curtea a apreciat că nu poate fi reţinută nici critica privind contrarietatea cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece prin prevederile de lege criticate se instituie un tratament egal pentru toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie, aplicându-se în mod nediscriminatoriu tuturor beneficiarilor indemnizaţiilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, şi anume persoanelor care deţin titlul prevăzut de art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 de „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite”.

În final, Curtea a constatat că dispoziţiile constituţionale ale art. 148 alin. (2) privind aplicarea cu prioritate a actelor cu caracter obligatoriu adoptate de Uniunea Europeană nu au legătură cu acordarea indemnizaţiilor celor ce deţin titlul de „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite”.

Întrucât nu au fost evidenţiate elemente noi, care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia pronunţată cu acel prilej îşi menţin valabilitatea şi în ceea ce priveşte prezenta excepţie de neconstituţionalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghiţă Stan în Dosarul nr. 3.816/113/2012 al Tribunalului Brăila - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Brăila - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 375

din 24 septembrie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală

 

 

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi art. 327 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Daniel Cozma în Dosarul nr. 2.118/84/2010 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 133D/2013.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, precum şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 22 ianuarie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 2.118/84/2010, Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi art. 327 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Daniel Cozma în dosarul de mai sus în care se fac cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 13 din Legea nr. 678/2001.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalităţii pedepsei, precum şi dispoziţiile art. 7 referitor la Nicio pedeapsă fără lege din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece noţiunea de „exploatare” este imprecisă şi lipsită de previzibilitate.

Cât priveşte dispoziţiile art. 327 din Codul de procedură penală, autorul excepţiei susţine că încalcă prevederile constituţionale ale art. 20 referitor la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) referitor la garantarea dreptului la apărare, art. 53 referitor la Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi prevederile art. 6 referitor la Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece neagă dreptul inculpatului de a „audia” martorii acuzării în faţa instanţei de judecată.

Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2) , ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 11 decembrie 2001, aşa cum au fost modificate prin articolul unic pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 19 iulie 2005, precum şi dispoziţiile art. 327 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Ascultarea martorului, expertului sau interpretului. În ce priveşte dispoziţiile procedural-penale, se poate constata că, în realitate, autorul excepţiei critică numai prevederile alin. 3 al art. 327 şi, pe cale de consecinţă, obiectul excepţiei urmează a fi restrâns la acestea din urmă. În consecinţă, dispoziţiile legale criticate au următorul conţinut:

- Art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001: „(1) Recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia, constituie infracţiunea de trafic de minori şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.”;

- Art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală: „Dacă ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, instanţa dispune citirea depoziţiei date de acesta în cursul urmăririi penale şi va ţine seama de ea la judecarea cauzei.”

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 20 referitor la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalităţii pedepsei, art. 24 alin. (1) referitor la garantarea dreptului la apărare, art. 53 referitor la Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi prevederile art. 6 referitor la Dreptul la un proces echitabil şi art. 7 referitor la Nicio pedeapsă fără lege din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 1.333 din 11 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 19 decembrie 2011, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) şi art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, statuând că acestea definesc clar conţinutul infracţiunii de trafic de persoane şi modalităţile concrete de săvârşire a faptei, formularea fiind suficient detaliată, fără a lăsa loc la interpretări. De asemenea, Curtea a mai constatat că noţiunile de „recrutare”, „transportare”, „transferare”, „găzduire” sau „primire” nu lasă loc de arbitrariu. În condiţiile în care o persoană este recrutată, transportată, transferată, cazată sau primită, prin mijloacele prevăzute de art. 12 din aceeaşi lege, cu scopul de a fi exploatată, nu se poate reţine, aşa cum fără temei se susţine în motivarea excepţiei, că incriminarea unei asemenea fapte încalcă dispoziţiile constituţionale invocate.

În plus, art. 2 pct. 2 din Legea nr. 678/2001 defineşte pe larg înţelesul expresiei de exploatare a unei persoane, şi anume: executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii în mod forţat ori cu încălcarea normelor legale privind condiţiile de muncă, salarizare, sănătate şi securitate, ţinerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire, obligarea la practicarea prostituţiei, cerşetoriei, la reprezentări pornografice în vederea producerii şi difuzării de materiale pornografice sau alte forme de exploatare sexuală ori prelevarea de organe, ţesuturi sau celule de origine umană, cu încălcarea dispoziţiilor legale.

De asemenea, prin Decizia nr. 914 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 9 ianuarie 2013, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, statuând că „Probele în procesul penal nu au, potrivit art. 63 din Codul de procedură penală, o valoare dinainte stabilită şi aprecierea lor se face de organul de urmărire penală în urma examinării tuturor probelor administrate şi în scopul aflării adevărului. De aceste obligaţii este ţinută şi instanţa de judecată în faza de cercetare judecătorească, care, după citirea depoziţiei martorului în condiţiile art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, va proceda în consecinţă”.

Curtea a mai constatat că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, s-a cristalizat ideea potrivit căreia utilizarea probelor obţinute în faza instrucţiei penale nu contravine art. 6 paragraful 3 lit. d) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, atât timp cât dreptul la apărare a fost respectat. De aceea, citirea declaraţiilor unor martori care au refuzat să depună mărturie în faţa tribunalului nu poate fi luată în considerare dacă acuzatul nu a avut posibilitatea, în niciun stadiu al procedurii anterioare, să interogheze persoanele ale căror declaraţii sunt citite în şedinţa de judecată. (A se vedea în acest sens Hotărârea din 20 septembrie 1993, pronunţată în Cauza Saidi împotriva Franţei, paragrafele 43 şi 44 şi Hotărârea din 13 octombrie 2005 pronunţată în Cauza Bracci împotriva Italiei, paragrafele 51 şi 54.)

Prin urmare, nu se poate susţine că prin dispoziţiile legale criticate este încălcat dreptul la un proces echitabil, atâta vreme cât acuzatul a manifestat un dezinteres total faţă de administrarea probelor atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată. Aceasta deoarece, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul, deşi a avut posibilitatea solicitării unei eventuale confruntări, nu s-a prevalat de acest drept. A porni de la premisa administrării părtinitoare a probelor, complinită de nepăsarea acuzatului, nu atrage neconstituţionalitatea unui text, deoarece, aşa cum s-a arătat, procesul penal are, între altele, ca scop numai pedepsirea persoanei vinovate de comiterea unei infracţiuni, fiind guvernat de principiul aflării adevărului.

Mai mult decât atât, Curtea a mai arătat că art. 6 paragraful 3 lit. d) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale presupune asigurarea completă a egalităţii armelor în materie, ceea ce înseamnă că, sub această rezervă, textul lasă autorităţilor naţionale competente facultatea de a aprecia pertinenţa unei oferte de probă făcute de acuzat, în măsura compatibilităţii ei cu noţiunea de proces echitabil.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia deciziilor mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi în ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Daniel Cozma în Dosarul nr. 2.118/84/2010 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori şi constată că dispoziţiile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 378

din 24 septembrie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, excepţie ridicată din oficiu de instanţa de judecată în Dosarul nr. 20.001/233/2012 al Tribunalului Galaţi - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 272D/2013.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, deoarece dispoziţiile legale contestate nu au legătură cu soluţionarea litigiului, respectiv a contestaţiei la executare.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 81 din 6 martie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 20.001/233/2012, Tribunalul Galaţi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, excepţie ridicată din oficiu de către instanţa de judecată în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unui recurs formulat împotriva unei sentinţe penale prin care s-a respins contestaţia la executare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate instanţa de judecată susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 referitor la Egalitatea în drepturi, deoarece, în absenţa unei justificări obiective şi rezonabile, beneficiul reducerii de pedeapsă nu se acordă şi martorilor care sunt cercetaţi pentru alte infracţiuni care nu se regăsesc între cele enumerate de art. 2 lit. h) din lege.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2) , ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 964 din 28 decembrie 2002, care au următorul conţinut: „Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1 şi 2, şi care a comis o infracţiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă sau facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.”

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 referitor la Egalitatea în drepturi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 instituie o cauză de reducere a pedepsei pentru trei categorii de persoane - respectiv a celor care au calitate de martor potrivit Codului de procedură penală, inculpaţilor într-o altă cauză ori persoanelor care nu au niciun fel de calitate procesuală - care au un numitor comun, şi anume acela de a fi comis o infracţiune gravă şi care, până în momentul condamnării, denunţă ori facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane.

Analizând motivele de neconstituţionalitate invocate, Curtea reţine că autorul acesteia nu critică conţinutul normei legale, ci lipsurile sale, fapt care echivalează cu o solicitare de completare a acesteia, în sensul de a se reglementa posibilitatea reducerii la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege şi pentru alţi inculpaţi care, deşi nu sunt cercetaţi pentru infracţiuni grave, denunţă şi/sau facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane. O asemenea solicitare nu intră însă în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

În acest sens este şi jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, din care se reţine Decizia nr. 229 din 21 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 8 iunie 2005, prin care Curtea a statuat că „nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite” şi nici „nu-şi poate asuma rolul de a crea, abroga sau de a modifica o normă juridică.” În caz contrar, instanţa de contencios constituţional s-ar transforma într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”.

Circumscrisă rolului său de «cvasi legiuitor negativ», Curtea Constituţională nu poate emite noi norme juridice, fie ele şi numai cu rol complinitor, şi nici să le modifice pe cele existente într-un sistem normativ;” (a se vedea în acest sens şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 110 din 5 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 11 iunie 2013) .

Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, excepţie ridicată din oficiu de instanţa de judecată în Dosarul nr. 20.001/233/2012 al Tribunalului Galaţi - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Galaţi - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIE Nr. 385

din 1 octombrie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

 

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. - Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi în Dosarul nr. 15.909/245/2011 al Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 45D/2013 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 366D/2013, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi legale, ridicată de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. - Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi în Dosarul nr. 1.112/244/2012 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, văzând identitatea de obiect a cauzelor menţionate, pune în discuţie problema conexării lor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 366D/2013 la Dosarul nr. 45D/2013, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, în argumentarea acestei opinii invocând, mutatis mutandis, cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 227 din 13 martie 2010, în sensul că dispoziţiile art. 12 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor sunt neconstituţionale în măsura în care prin sintagma „nu se mai sancţionează” prevăzută în text se înţelege doar aplicarea sancţiunii contravenţionale, nu şi executarea acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin încheierile din 10 ianuarie 2013 şi 8 mai 2013, pronunţate în dosarele nr. 15.909/245/2011 şi, respectiv, nr. 1.112/244/2012, Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Vaslui - Secţia civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. - Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi în cauze având ca obiect soluţionarea plângerilor formulate împotriva unor procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiei constând în circulaţia pe drumurile publice fără rovinietă valabilă.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat contravine principiului neretroactivităţii legii, întrucât se aplică şi unor situaţii care au luat naştere înainte de intrarea sa în vigoare.

Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal apreciază că norma instituită prin art. II din Legea nr. 144/2012 are natură contravenţională, producând efecte favorabile contravenienţilor ce au fost sancţionaţi în baza Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 şi au contestat în justiţie tarifele de despăgubiri prevăzute de aceasta. Consideră că, prin urmare, este aplicabilă excepţia prevăzută de teza a două a art. 15 alin. (2) din Constituţie, în sensul că legea contravenţională mai favorabilă poate dispune şi pentru trecut.

Tribunalul Vaslui - Secţia civilă consideră că textul de lege criticat este constituţional, întrucât, conform art. 15 alin. (2) din Constituţie, legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, fiind recunoscut, aşadar, caracterul retroactiv şi al legii contravenţionale mai favorabile. Or, obligaţia contravenientului de a achita contravaloarea tarifului de despăgubire este o consecinţă a stabilirii răspunderii contravenţionale a acestuia.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul arată că, prin abrogarea tuturor prevederilor referitoare la tariful de despăgubire care se stabilea în funcţie de tipul autovehiculului folosit fără a deţine rovinietă valabilă, inclusiv în cazul litigiilor aflate pe rolul instanţei de fond, se revine la soluţia legislativă anterioară introducerii acestui tarif.

Aşadar, pentru eventualele despăgubiri cauzate prin săvârşirea contravenţiei se aplică dreptul comun, în acord cu dispoziţiile art. 23 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, potrivit cărora, în cazul în care prin săvârşirea contravenţiei s-a cauzat o pagubă şi există tarife de evaluare a acesteia, persoana împuternicită să aplice sancţiunea stabileşte şi despăgubirea, cu acordul expres al persoanei vătămate, făcând menţiunea corespunzătoare în procesul-verbal, iar dacă nu există tarif de evaluare a pagubei, persoana vătămată îşi va putea valorifica pretenţiile potrivit dreptului comun. În consecinţă, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în măsura în care prin dispoziţiile art. II din Legea nr. 144/2012 nu sunt avute în vedere şi tarifele de despăgubire aplicate, contestate şi plătite în urma litigiilor a căror soluţionare a fost finalizată anterior noului cadru legislativ.

Mai arată, în punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 366D/2013, că obligaţia de plată a acestor tarife de despăgubire a luat naştere în mod valabil potrivit reglementărilor în vigoare şi nu a fost stinsă prin plata către creditor, astfel că situaţia juridică nu poate fi calificată drept „facta praeterita”, ci facta pendentia, ale cărei efecte nu au fost consumate. Legea nouă nu modifică temeiul juridic al obligaţiei debitorului, respectiv modalitatea de constituire a situaţiei juridice, ci doar modalitatea de executare, mai precis, de stingere a obligaţiei. Mai mult, în materia reglementată prin legea criticată, dat fiind obiectul asupra căruia operează scutirea, dispoziţia criticată nu poate avea ca domeniu temporal de acţiune decât obligaţiile născute în trecut, pentru care statul poate institui această exonerare. Aşa fiind, apreciază că dispoziţiile criticate respectă principiul „tempus regit actum” şi dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile.

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat nu contravine art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece vizează situaţii juridice generate de aplicarea tarifului de despăgubire aflate sub incidenţa reglementărilor în materie contravenţională, astfel că tariful de despăgubire împrumută din natura juridică a sancţiunii contravenţionale. În argumentarea acestui punct de vedere arată, în esenţă, că tariful de despăgubire care era datorat de conducătorii autovehiculelor care încălcau obligaţia achitării rovinietei valabile reprezenta echivalentul tarifului de utilizare pe durata a 12 luni, indiferent de valoarea prejudiciului cauzat, nefiind posibilă o evaluare efectivă a întinderii prejudiciului produs prin săvârşirea faptei contravenţionale, în funcţie de împrejurările în care aceasta era săvârşită. Arată că, în opinia sa, prin aplicarea amenzii contravenţionale şi a tarifului de despăgubire pentru fapta de a circula fără a deţine rovinietă valabilă se încălca principiul aplicării unei singure sancţiuni principale pentru o faptă contravenţională, ca aplicare în materie contravenţională a principiului de drept penal non bis în idem. Conchide că, în actuala redactare, textul de lege criticat este constituţional.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2) , ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 24 iulie 2012, potrivit cărora „Tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, aplicate şi contestate în instanţă până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează”.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat încalcă dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie care consacră principiul neretroactivităţii legii.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, legiuitorul român a apreciat necesar să instituie obligaţia plăţii unui tarif pentru utilizarea reţelei de drumuri naţionale din România, aplicabil tuturor utilizatorilor români şi străini, pentru toate vehiculele înmatriculate, astfel cum se precizează în art. 1 alin. (2) al actului normativ menţionat. Potrivit art. 8 alin. (1) din ordonanţă, neachitarea acestui tarif reprezintă contravenţie şi se sancţionează cu amendă, limitele acesteia fiind stabilite în funcţie de tipul vehiculului şi fiind cuprinse în ANEXA Nr. 2 la ordonanţă.

Distinct de sancţiunea amenzii, prevederile art. 8 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 impuneau în sarcina contravenientului şi obligaţia de a achita, cu titlu de tarif de despăgubire, o anumită sumă de bani, precizată în ANEXA Nr. 4 la ordonanţă, în funcţie de tipul vehiculului care a fost folosit fără a deţine rovinieta valabilă, adică în lipsa documentului sau înregistrării în format electronic care atestă achitarea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România.

Prin art. I pct. 2 din Legea nr. 144/2012 au fost abrogate prevederile din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 referitoare la plata acestui tarif de despăgubire, iar prin cele ale art. II din aceeaşi lege, criticate în prezenta cauză, s-a prevăzut anularea acelor tarife de despăgubire aplicate şi contestate în instanţă până la data intrării în vigoare a legii.

Autorul excepţiei critică această din urmă măsură legislativă, susţinând că ar avea caracter retroactiv, contrar prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) . Din examinarea motivării excepţiei, Curtea observă, însă, că autorul acesteia se raportează, în argumentarea criticii, la redactarea pe care textul constituţional o avea anterior revizuirii din 2003, şi anume că „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile”. Or, în prezent, acesta prevede, alături de legea penală mai favorabilă, şi legea contravenţională mai favorabilă ca excepţie de la regula neretroactivităţii legii.

Referindu-se la tarifele de despăgubire aplicate şi contestate în instanţă până la data intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012 şi dispunând anularea lor, prevederile de lege ce formează obiect al excepţiei au, într-adevăr, caracter retroactiv, reglementând pentru trecut cu privire la consecinţele săvârşirii unei contravenţii. Ca urmare a abrogării dispoziţiilor legale care instituiau obligaţia achitării tarifului de despăgubire - suplimentar faţă de obligaţia de plată a amenzii pentru utilizarea pe drumurile publice a unui autovehicul pentru care nu s-a achiziţionat rovinieta - textul de lege criticat conţine, însă, o normă legală mai favorabilă, intervenită în domeniul contravenţional, conformă prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. - Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi în Dosarul nr. 15.909/245/2011 al Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal şi în Dosarul nr. 1.112/244/2012 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Vaslui - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 1 octombrie 2013.

 

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea tarifelor pentru verificarea unităţilor specializate medicale şi/sau psihologice în vederea agreării de către Ministerul Transporturilor pentru examinarea personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor, precum şi pentru viza anuală

În temeiul prevederilor art. 12 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2013 privind reorganizarea reţelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor şi pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă tarifele pentru verificarea unităţilor specializate medicale şi/sau psihologice în vederea agreării de către Ministerul Transporturilor pentru examinarea personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor, precum şi pentru viza anuală, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Tarifele prevăzute la alin. (1) se achită la depunerea solicitării în vederea verificării pentru fiecare punct de lucru în care se desfăşoară activitatea de examinare a personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor.

Art. 2. - Tarifele prevăzute la art. 1 alin. (1) se plătesc în lei, în contul RO58TREZ7005032XXX001068, ATCP Municipiul Bucureşti, deschis pe titularul Ministerul Transporturilor, şi se actualizează prin ordin al ministrului transporturilor.

Art. 3. - Direcţia medicală va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor,

Cristian-Mihai Marinescu,

secretar general adjunct

 

Bucureşti, 10 octombrie 2013.

Nr. 1.261.

 

ANEXĂ

 

TARIFE

pentru verificarea unităţilor specializate medicale şi/sau psihologice în vederea agreării de către Ministerul Transporturilor pentru examinarea personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor, precum şi pentru viza anuală

 

Nr. crt.

Denumirea

Tarif

(lei)

1.

Tarif pentru agrearea unităţilor medicale

1.500

2.

Tarif pentru agrearea unităţilor psihologice

500

3.

Tarif pentru acordarea vizei anuale unităţilor medicale

1.000

4.

Tarif pentru acordarea vizei anuale unităţilor psihologice

300

 

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ de proiectare, execuţie şi evaluare la acţiuni seismice a lucrărilor hidrotehnice din frontul barat. Revizuire NP 076-2002”, indicativ NP 076-2013

În conformitate cu prevederile art. 10 şi art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, ale art. 2 alin. (3) şi (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice şi de cheltuieli aferente activităţii de reglementare în construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 1/2013 al Comitetului tehnic de coordonare generală,

în temeiul art. 4 pct. II lit. e) şi al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă reglementarea tehnică „Normativ de proiectare, execuţie şi evaluare la acţiuni seismice a lucrărilor hidrotehnice din frontul barat. Revizuire NP 076-2002”, indicativ NP 076-2013, elaborată de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, reglementarea tehnică „Normativ de proiectare, execuţie şi evaluarea siguranţei la acţiuni seismice a lucrărilor hidrotehnice din frontul barat, indicativ NP 076/2002”1) , aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.709/2002**) , îşi încetează aplicabilitatea.

Art. 3. - Contractele pentru serviciile de proiectare încheiate până la data intrării în vigoare a prezentului ordin se finalizează cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare la data semnării acestora.

Art. 4. - Prezentul ordin2) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 1 ianuarie 2014.

*

Prezenta reglementare tehnică a fost adoptată cu respectarea procedurii de notificare nr. RO/45/2013 din 24 aprilie 2013, prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 23 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune Directiva 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene seria L nr. 204 din 21 iulie 1998, cu modificările şi completările ulterioare.

 

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Iulian Matache,

secretar de stat

 

 

 

Bucureşti, 8 octombrie 2013

Nr. 3.102.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial” Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

**) Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.709/2002 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

1) Reglementarea tehnică „Normativ de proiectare, execuţie şi evaluarea siguranţei la acţiuni seismice a lucrărilor hidrotehnice din frontul barat, indicativ NP 076/2002” a fost aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.709/2002 şi publicată în Buletinul Construcţiilor nr. 19/2003, editat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor - INCERC.

2) Ordinul şi anexa se publică şi în Buletinul Construcţiilor editat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC”.

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ „preşcolar” din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Primară „Dreamland” din localitatea Voluntari

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) , cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului ARACIP nr. 10 din 13 septembrie 2013 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unităţile de învăţământ preuniversitar particular evaluate în perioada 22 aprilie-21 iunie 2013,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru nivelul de învăţământ „preşcolar”, limba de predare „română”, program „normal” şi „prelungit” din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Primară „Dreamland”, cu sediul în localitatea Voluntari, str. Erou Iancu Nicolae nr. 146C, judeţul Ilfov, începând cu anul şcolar 2013-2014.

Art. 2. - (1) Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Primară „Dreamland” din localitatea Voluntari dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat şi va fi utilizat numai în interesul învăţământului.

(2) În cazul desfiinţării, dizolvării sau lichidării, patrimoniul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Primară „Dreamland” din localitatea Voluntari revine fondatorilor.

Art. 3. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Primară „Dreamland” din localitatea Voluntari este monitorizată şi controlată periodic de către Ministerul Educaţiei Naţionale, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Ilfov, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 4. - Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală management resurse umane şi reţea şcolară naţională din Ministerul Educaţiei Naţionale, unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Primară „Dreamland” din localitatea Voluntari, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Ilfov şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei naţionale,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

 

Bucureşti, 15 noiembrie 2013.

Nr. 5.473.

 

ACTE ALE AUTORITATII NATTONALE DE REGLEMENTARE IN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de distribuţie şi aprobarea preţurilor pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale realizate de Societatea Comercială GAZMIR IAŞI - S.R.L.

 

Având în vedere dispoziţiile art. 178 alin. (2) lit. a) şi ale art. 179 alin. (6) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012,

în temeiul dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se stabilesc venitul reglementat unitar şi venitul total unitar aferente serviciului de distribuţie a gazelor naturale realizat de Societatea Comercială GAZMIR IAŞI - S.R.L. şi se aprobă rata de creştere a eficienţei economice, prevăzute la lit. a) din ANEXA Nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se stabilesc venitul reglementat unitar şi venitul total unitar aferente serviciului de furnizare a gazelor naturale în regim reglementat realizat de Societatea Comercială GAZMIR IAŞI - S.R.L. şi se aprobă rata de creştere a eficienţei economice, prevăzute la lit. b) din ANEXA Nr. 1.

Art. 3. - (1) Se stabilesc tarifele reglementate pentru prestarea serviciului de distribuţie a gazelor naturale, prevăzute în ANEXA Nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Tarifele reglementate prevăzute la alin. (1) se aplică terţilor, beneficiari ai serviciului de distribuţie a gazelor naturale din localităţile în care Societatea Comercială GAZMIR IAŞI - S.R.L. deţine licenţa de distribuţie a gazelor naturale.

(3) Tarifele reglementate prevăzute la alin. (1) nu conţin T.V.A.

Art. 4. - (1) Se aprobă preţurile finale reglementate pentru furnizarea gazelor naturale în regim reglementat, prevăzute în ANEXA Nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Preţurile finale reglementate prevăzute la alin. (1) se aplică consumatorilor din localităţile în care Societatea Comercială GAZMIR IAŞI - S.R.L. deţine licenţa de distribuţie şi de furnizare a gazelor naturale, care optează pentru un astfel de preţ.

(3) Preţurile finale reglementate prevăzute la alin. (1) nu conţin acciza pentru gazul natural şi T.V.A.

Art. 5. - Societatea Comercială GAZMIR IAŞI - S.R.L. va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar compartimentele de resort din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări respectarea acestora.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 25 noiembrie 2013.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 20 noiembrie 2013.

Nr. 81.

 

ANEXA Nr. 1

 

Veniturile reglementate unitare, veniturile totale unitare şi ratele de creştere a eficienţei economice pentru Societatea Comercială GAZMIR IAŞI - S.R.L.

 

a) Activitatea de distribuţie a gazelor naturale

Cantitatea de gaze naturale distribuită

MWh

37.616

Venit reglementat unitar

Lei/MWh

38,15

Venit total unitar

Lei/MWh

35,90

Rata de creştere a eficienţei economice

 

5,15%

b) Activitatea de furnizare a gazelor naturale în regim reglementat

Cantitatea de gaze naturale furnizată

MWh

37.616

Venit reglementat unitar

Lei/MWh

3,60

Venit total unitar

Lei/MWh

5,09

Rata de creştere a eficienţei economice

 

33,14%

 

ANEXA Nr. 2

 

Tarifele reglementate pentru activitatea de distribuţie a gazelor naturale realizată de Societatea Comercială GAZMIR IAŞI - S.R.L.

 

Categoria de consumatori

Lei/MWh

B. Consumatori finali conectaţi în sistemul de distribuţie

B.1. Cu un consum până la 23,25 MWh

36,88

B.2. Cu un consum anual între 23,26 MWh şi 116,28 MWh

36,26

B.3. Cu un consum anual între 116,29 MWh şi 1.162,78 MWh

35,66

B.4. Cu un consum anual între 1.162,79 MWh şi 11.627,78 MWh

35,09

B.5. Cu un consum anual între 11.627,79 MWh şi 116.277,79 MWh

34,54

B.6. Cu un consum anual peste 116.277,79 MWh

0,00

 

ANEXA Nr. 3

 

1. Preţurile finale reglementate pentru furnizarea gazelor naturale în regim reglementat realizată de Societatea Comercială GAZMIR IAŞI - S.R.L. pentru consumatorii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei

 

Categoria de consumatori

Lei/MWh

A. Consumatori finali conectaţi direct la sistemul de transport

A.1. Consum anual până la 1.162,78 MWh

0,00

A.2. Consum anual între 1.162,79 MWh şi 11.627,78 MWh

0,00

A.3. Consum anual între 11.627,79 MWh şi 116.277,79 MWh

0,00

A.4. Consum anual între 116.277,80 MWh şi 1.162.777,87 MWh

0,00

A.5. Consum anual peste 1.162.777,87 MWh

0,00

B. Consumatori finali conectaţi în sistemul de distribuţie

B.1. Cu un consum până la 23,25 MWh

114,57

B.2. Cu un consum anual între 23,26 MWh şi 116,28 MWh

113,88

B.3. Cu un consum anual între 116,29 MWh şi 1.162,78 MWh

113,21

B.4. Cu un consum anual între 1.162,79 MWh şi 11.627,78 MWh

112,57

B.5. Cu un consum anual între 11.627,79 MWh şi 116.277,79 MWh

111,94

B.6. Cu un consum anual peste 116.277,79 MWh

0,00

 

2. Preţurile finale reglementate pentru furnizarea gazelor naturale în regim reglementat realizată de Societatea Comercială GAZMIR IAŞI - S.R.L. pentru consumatorii noncasnici de gaze naturale, cu excepţia producătorilor de energie termică, pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice care este destinată consumului populaţiei

 

Categoria de consumatori

Lei/MWh

A. Consumatori finali conectaţi direct la sistemul de transport

A.1. Consum anual până la 1.162,78 MWh

0,00

A.2. Consum anual între 1.162,79 MWh şi 11.627,78 MWh

0,00

A.3. Consum anual între 11.627,79 MWh şi 116.277,79 MWh

0,00

A.4. Consum anual între 116.277,80 MWh şi 1.162.777,87 MWh

0,00

A.5. Consum anual peste 1.162.777,87 MWh

0,00

B. Consumatori finali conectaţi în sistemul de distribuţie

B.1. Cu un consum până la 23,25 MWh

152,29

B.2. Cu un consum anual între 23,26 MWh şi 116,28 MWh

151,60

B.3. Cu un consum anual între 116,29 MWh şi 1.162,78 MWh

150,93

B.4. Cu un consum anual între 1.162,79 MWh şi 11.627,78 MWh

150,29

B.5. Cu un consum anual între 11.627,79 MWh şi 116.277,79 MWh

149,66

B.6. Cu un consum anual peste 116.277,79 MWh