MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 737/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 737         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 29 noiembrie 2013

 

SUMAR

 

DECRETE

 

928. - Decret privind supunerea spre adoptare Parlamentului a aderării României la Protocolul din 2002 la Convenţia de la Atena din 1974 privind transportul pe mare al pasagerilor şi al bagajelor lor, adoptat la Londra la 1 noiembrie 2002

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizie nr. 357 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) liniuţă a 4-a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi art. 493 alin. 1 din Codul de procedura civilă din 1865

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

M.112. – Ordin al ministrului apărării naţionale pentru modificarea Normelor metodologice privind selecţia şi expertiză medicală şi psihologică a personalului aeronautic care execută activităţi aeronautice militare, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.45/2013

 

1.924. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii decembrie 2013

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind supunerea spre adoptare Parlamentului a aderării României la Protocolul din 2002 la Convenţia de la Atena din 1974 privind transportul pe mare al pasagerilor şi al bagajelor lor, adoptat la Londra la 1 noiembrie 2002 ACT

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 19 alin. (1) lit. a) şi ale art. 21 alin. (1) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E 222 din 6 noiembrie 2013,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se supune spre adoptare Parlamentului aderarea României la Protocolul din 2002 la Convenţia de la Atena din 1974 privind transportul pe mare al pasagerilor şi al bagajelor lor, adoptat la Londra la 1 noiembrie 2002, şi se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 27 noiembrie 2013.

Nr. 928

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

DECIZIA Nr. 357

din 24 septembrie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) liniuţa a 4-a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) liniuţa a 4-a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Gheorghe Niţu în Dosarul nr. 4.576/204/2011 al Judecătoriei Câmpina. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 285D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 15 martie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 4.576/204/2011, Judecătoria Câmpina a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) liniuţa a 4-a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Gheorghe Niţu cu ocazia soluţionării unei cauze având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că, potrivit art. 21 din Constituţie, orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, şi nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept, iar potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie, dreptul la proprietate privată este garantat. Apreciază ca fiind neconstituţională posibilitatea conferită de art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă creditorului unui coproprietar sau codevălmaş de a solicita partajarea doar a imobilului asupra căruia debitorul are un drept indiviz, fără a partaja şi sarcinile care poartă asupra acestuia şi care fac obiectul publicităţii conferite de înscrierea lor în cartea funciară. În continuare, consideră că prin obligaţia de a timbra cererea reconvenţională se aduce atât o atingere a dreptului la proprietate, cât şi a dreptului la un proces echitabil.

Judecătoria Câmpina apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 3 lit. c) ultima liniuţă din Legea nr. 146/1997, consideră că accesul liber la justiţie nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie, plata taxelor şi a impozitelor reprezentând o obligaţie constituţională a cetăţenilor conform art. 56 alin. (1) din Constituţie. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii. Referitor la dispoziţiile art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă, apreciază că acestea nu contravin textelor constituţionale ce au ca obiect garantarea dreptului de proprietate, întrucât împărţeala pe care o instituie, ca o condiţie prealabilă imperativă a realizării creanţei faţă de debitorul coproprietar, constituie o măsură de protecţie a dreptului celuilalt coproprietar, care nu are calitatea de debitor faţă de creditorul urmăritor. Mai mult, ar fi de neconceput ca deţinerea în coproprietate a unui bun să fie convertită într-un fine de neurmărire a acestuia, de vreme ce acesta aparţine unui debitor rău platnic, care nu înţelege să îşi execute voluntar obligaţia asumată constituită într-o creanţă certă, lichidă şi exigibilă.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, face referire la Decizia nr. 504 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 8 iunie 2010, prin care Curtea Constituţională a statuat că accesul liber la justiţie nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă, arată că, prin Deciziile nr. 921 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 21 noiembrie 2007, şi nr. 671 din 31 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 25 iulie 2011, Curtea Constituţională a reţinut că, departe de a contraveni prevederilor art. 44 din Constituţie, reglementarea legală dedusă controlului le dă expresie, întrucât împărţeala pe care o instituie, ca o condiţie prealabilă imperativă a realizării creanţei faţă de debitorul coproprietar, constituie o măsură de protecţie a dreptului celuilalt coproprietar, care nu are calitatea de debitor faţă de creditorul urmăritor.

Avocatul Poporului apreciază că nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 3 lit. c) ultima liniuţă din Legea nr. 146/1997, apreciază că sunt incidente considerentele Deciziilor nr. 1.613/2010, nr. 197/2012, nr. 648/2012 şi nr. 821/2012, prin care Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiate excepţiile de neconstituţionalitate cu o motivare asemănătoare. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă, apreciază că nu poate fi reţinută vreo contrarietate între aceste dispoziţii şi prevederile constituţionale invocate. În continuare, arată că din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă rezultă că autorul excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci tinde la modificarea dispoziţiilor de lege criticate în sensul reglementării posibilităţii creditorului unui coproprietar sau codevălmaş de a cere şi partajarea sarcinilor care poartă asupra imobilului asupra căruia debitorul său are un drept indiviz. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă „numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 lit. c) liniuţa a 4-a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, şi ale art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, cu următorul conţinut:

– Art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997: „Acţiunile şi cererile neevaluabile în bani se taxează astfel: [...] c)cereri pentru: [...]

– cereri de partaj - 3% la valoarea masei partajabile.“

– Art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865: „Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaş nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi împărţeala acestora.“

Potrivit art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, se abrogă Legea nr. 146/1997. De asemenea, potrivit art. 55 din ordonanţa de urgenţă, „pentru cererile şi acţiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc şi se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor“. Totodată, în ceea ce priveşte dispoziţiile Codului de procedură civilă din 1865, Curtea constată că acestea au fost, de asemenea, abrogate prin art. 83 lit. a) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Cu toate acestea, potrivit art. 3 din legea mai sus menţionată, „dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare“, iar „Procesele începute prin cereri depuse, în condiţiile legii, la poştă, unităţi militare sau locuri de deţinere înainte de data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă rămân supuse legii vechi, chiar dacă sunt înregistrate la instanţă după această dată“.

Astfel, Curtea constată că, deşi nu mai sunt în vigoare, dispoziţiile criticate îşi produc efecte juridice fiind în continuare aplicabile cauzei, instanţa de contencios constituţional având competenţa, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, de a controla constituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autorul excepţiei invocă prevederile constituţionale ale art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997, constatând că acestea sunt constituţionale. Astfel, Curtea, prin Decizia nr. 504 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 8 iunie 2010, şi Decizia nr. 948 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 4 august 2010, a statuat că accesul liber la justiţie nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. În virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice“, plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii. În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut (Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, 1985). Astfel, acest drept, care cere prin însăşi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa.

De asemenea, Curtea reţine că şi asupra dispoziţiilor art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 s-a pronunţat, statuând că acestea sunt constituţionale. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 671 din 31 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 25 iulie 2011, Decizia nr. 921 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 21 noiembrie 2007, Decizia nr. 527 din 25 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 18 ianuarie 2005.

Cu acele prilejuri, Curtea a statuat, în esenţă, că, departe de a contraveni prevederilor art. 44 din Constituţie şi celor ale Protocolului nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ce au ca obiect garantarea dreptului de proprietate, reglementarea legală dedusă controlului le dă expresie, întrucât împărţeala pe care o instituie, ca o condiţie prealabilă imperativă a realizării creanţei faţă de debitorul coproprietar, constituie o măsură de protecţie a dreptului celuilalt coproprietar, care nu are calitatea de debitor faţă de creditorul urmăritor.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie, soluţia şi considerentele deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Distinct de cele reţinute mai sus, referitor la susţinerea potrivit căreia creditorul unui coproprietar sau codevălmaş ar trebui să solicite şi partajarea sarcinilor care poartă asupra bunului, iar nu doar partajarea imobilului, Curtea constată că aceasta nu poate fi convertită într-un motiv de neconstituţionalitate.

În cazul reglementat de art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, creditorii urmăresc înlăturarea unui impediment la executare, partajul bunurilor profitându-le acestora în sens procesual, tocmai pentru a putea pune în aplicare titlul executoriu de care beneficiază.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii:

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Niţu în Dosarul nr. 4.576/204/2011 al Judecătoriei Câmpina şi constată că dispoziţiile art. 3 lit. c) liniuţa a 4-a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Câmpina şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru modificarea Normelor metodologice privind selecţia şi expertiza medicală şi psihologică a personalului aeronautic care execută activităţi aeronautice militare, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.45/2013

 

Pentru aplicarea prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a), c) şi d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2000 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială „General doctor aviator Victor Anastasiu“, aprobată prin Legea nr. 279/2001,

având în vedere prevederile art. 7-16 şi ale art. 23 alin. 2 din Statutul personalului aeronautic din aviaţia militară a României, aprobat prin Legea nr. 35/1990, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Normele metodologice privind selecţia şi expertiza medicală şi psihologică a personalului aeronautic care execută activităţi aeronautice militare, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.45/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 şi 295 bis din 23 mai 2013, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 5. - (1) Examinările medicale şi psihologice, probele funcţionale specifice medico-aeronautice, precum şi sesiunile de antrenament fiziologic aeronautic ale personalului aeronavigant se efectuează într-o ordine stabilită de către Consiliul de Conducere al Institutului Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială «General doctor aviator Victor Anastasiu», denumit în continuare consiliu de conducere, şi aprobată de comandantul institutului, conform metodologiilor prevăzute în anexa nr. 2 la normele metodologice.

(2) În sensul prezentelor norme, prin antrenamentul fiziologic aeronautic se înţelege succesiunea de sesiuni de antrenamente care permite familiarizarea personalului aeronavigant cu provocările fiziologice, psihofiziologice şi patologice apărute pe timpul misiunilor de zbor, cu scopul evitării accidentelor şi incidentelor în zbor şi a creşterii performanţei individuale şi a sistemului om-aeronavă şi care face parte din planul de instruire a personalului aeronavigant din unităţile militare în care se desfăşoară activităţi de instrucţie în zbor.

(3) Antrenamentul fiziologic aeronautic se execută în cadrul Institutului Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială «General Doctor Aviator Victor Anastasiu» de către medicii atestaţi din Secţia Cercetare şi fiziologie aeronautică, pentru următoarele categorii de personal aeronavigant:

a) piloţi de avioane supersonice;

b) piloţi de avioane subsonice;

c) piloţi de elicoptere;

d) paraşutişti, alţii decât cei de înaltă altitudine;

e) paraşutişti de înaltă altitudine;

f) alte categorii de personal aeronavigant care efectuează misiuni în zbor.

2. La anexa nr. 2, punctul IV „Metodologiile sesiunilor de antrenament fiziologic la condiţiile specifice aeronautice“ se modifică şi va avea cuprinsul din anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apărării naţionale,

Mircea Duşa

 

Bucureşti, 21 noiembrie 2013.

Nr. 112.

 

ANEXĂ

 

IV. Metodologiile sesiunilor de antrenament fiziologic aeronautic al personalului aeronavigant

 

Art. 1. - Curricula de instruire teoretică şi practică în antrenamentul fiziologic aeronautic se avizează de către Şeful Autorităţii Aeronautice Militare şi se aprobă de către comandantul Institutului Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială „General doctor aviator Victor Anastasiu“.

Art. 2. - Antrenamentul fiziologic aeronautic al personalului aeronavigant este:

a) iniţial, cu durata de 5 zile lucrătoare pentru piloţi şi de două zile lucrătoare pentru alte categorii;

b) periodic, având durata de două zile lucrătoare.

Art. 3. - (1) Antrenamentul fiziologic aeronautic iniţial se efectuează astfel:

a) înainte de obţinerea brevetului de personal aeronavigant;

b) în termen de 24 de luni de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, pentru personalul aeronavigant ce execută misiuni de zbor;

c) înaintea reluării activităţii de zbor, pentru personalul aeronavigant care a avut o perioadă de întrerupere în executarea activităţii de zbor mai mare de 5 ani;

d) înainte de începerea activităţii de zbor pentru alte categorii de personal aeronavigant ce execută misiuni în zbor.

(2) Programul de antrenament fiziologic aeronautic iniţial pentru personalul aeronavigant se adresează următoarelor categorii de personal, astfel:

a) piloţii de avioane supersonice;

b) piloţii de avioane subsonice;

c) piloţii de elicoptere;

d) paraşutiştii;

e) alte categorii de personal aeronavigant care efectuează misiuni în zbor.

Art. 4. - (1) Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al personalului aeronavigant se execută la un interval de 5 ani. La ordinul comandantului unităţii, instruirea periodică se poate face la un interval mai mic de 5 ani în cazul în care acest lucru este necesar pentru creşterea nivelului de siguranţă aeronautică sau al unor modificări ale echipamentelor exploatate.

(2) Programul de antrenament fiziologic aeronautic periodic pentru personalul aeronavigant se adresează următoarelor categorii de personal, astfel:

a) piloţii de avioane supersonice;

b) piloţii de avioane subsonice;

c) piloţii de elicoptere;

d) paraşutiştii de înaltă altitudine;

e) paraşutiştii, alţii decât cei de înaltă altitudine;

f) alte categorii de personal aeronavigant care efectuează misiuni în zbor.

Art. 5. - Pentru sesiunile de antrenament la hipoxie-hipobară la altitudini simulate de peste 6.600 m este necesară prezenţa unui însoţitor intern în barocameră, cadru medical cu statut de personal aeronautic navigant.

Art. 6. - (1) La începutul sesiunii de antrenament fiziologic aeronautic, personalul aeronavigant participă la o instruire teoretică, al cărei conţinut diferă în funcţie de tipul de antrenament fiziologic aeronautic.

(2) La terminarea sesiunii de antrenament fiziologic aeronautic, personalul aeronavigant susţine un examen scris şi o evaluare a abilităţilor practice însuşite pe parcursul antrenamentului, acestea fiind consemnate în carnetul de antrenament individual.

Art. 7. - Comandantul unităţii în care se desfăşoară activităţi de instrucţie în zbor este responsabil de participarea întregului personal aeronavigant la antrenamentul fiziologic aeronautic.

1. Antrenamentul fiziologic aeronautic iniţial al piloţilor de avioane supersonice

A. Instruire teoretică

1. Atmosfera, sistemul respirator şi sistemul circulator

2. Hipoxia

3. Hiperventilaţia

4. Hipobarismul

5. Boala de decompresie

6. Sistemele de oxigen

7. Evacuarea de urgenţă a aeronavei

8. Supravieţuirea în medii extreme

9. Vederea pe timp de noapte

10. Stresul misiunii: temperatura, zgomotul şi vibraţiile

11. Stresul autoimpus: programul de lucru, somnul, fumatul, alcoolul, igiena alimentară, programul de pregătire fizică, automedicaţia

12. Răul de mişcare

13. Tipurile de aeronave

14. Cabinele presurizate

15. Sistemele de oxigen specifice

16. Catapultarea

17. Stresul misiunii: radiaţiile ionizante, suprasarcina, laserele, substanţele toxice

18. Conştienţa operaţională

19. Dezorientarea spaţială

B. Antrenament practic

I. Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil piloţi de avioane supersonice

Subiecţii trebuie să îndeplinească condiţiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:

a) să fie odihniţi, cu o alimentaţie consumată în urmă cu minimum 30 de minute;

b) să aibă efectuat: examen clinic boli interne, examen cardiologie, ecocord - dacă nu este efectuat în cursul carierei - EKG, examen clinic ORL, examen oftalmologic pentru precizarea gradului de miopie, examen chirurgical, radiografie pulmonară, examen ginecologic pentru femei, acordul medicului cu atestat de studii complementare în medicina hiperbară.

Contraindicaţiile pentru efectuarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară sunt: pneumotoraxul, emfizemul, afecţiunile ORL acute, nevrita optică, herniile şi eventraţiile, stările febrile, stările de oboseală accentuate, aritmiile extrasistolice ventriculare - peste 5 pe minut - traseu EKG sugestiv de modificări ischemice, tulburările majore de conducere, intervenţiile chirurgicale toracice, scufundările în ultimele 48 de ore, tromboflebita profundă ce contraindică efectuarea sesiunii de antrenament.

Subiecţii sunt monitorizaţi, urmărindu-se permanent frecvenţa cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feţei, starea de vigilenţă şi capacitatea psihică prin stimuli verbali şi teste psihologice.

Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară

Subiecţii sunt supuşi unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3000 ft, cu o viteză de 12 m/s, pentru acomodarea la condiţiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 10.500 m sau 35.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, după care se execută o coborâre până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 55 m/s, unde se efectuează primul palier de 20 de minute. În acest palier se pot efectua diferite teste - scris, psihologic, orientare pe hartă, antrenament la vizibilitate redusă - cu sau fără mască, cu o durată de 5-6 minute. Urmează o coborâre până la 5.500 m sau 18.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, când se efectuează al doilea palier de 15 minute, cu scoaterea măştii şi întreruperea administrării de oxigen. Urmează coborârea la sol fără mască cu o viteză de 12 m/s.

Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 90 de minute.

Subiecţii expertizaţi nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament.

Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament.

II. Sesiunea de antrenament la decompresie rapidă

Subiecţii sunt monitorizaţi cu ajutorul sistemului TV color cu circuit închis. Decompresia se execută imediat după încheierea probei de antrenament la hipoxie-hipobară. Se mai face o denitrogenare de 5 minute, se execută o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft cu o viteză de 25 m/s. Se efectuează un palier de acomodare de 3-4 minute, după care se efectuează o ascensiune instantanee la 6.600 m sau 20.000 ft, un palier de aproximativ 2 minute, după care se coboară la sol cu o viteză de 15 m/s.

Durata totală a probei este de 16 minute. La câteva minute după efectuarea probei se execută un examen clinic al subiecţilor.

Subiecţii expertizaţi nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la decompresie rapidă.

Rezultatul sesiunii de antrenament la decompresie rapidă se consemnează în registrul specific de antrenament.

IMPORTANT: După finalizarea sesiunii de antrenament la profilele de mai sus, subiecţii expertizaţi sunt consultaţi de către medicul cu atestat de studii complementare în medicină hiperbară.

III. Sesiunea de antrenament la sol la presiunea pozitivă de O2 de 300 mm H2O

Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de şase. Se execută după sesiunile de antrenament la hipoxie-hipobară şi la decompresie rapidă.

Subiecţii trebuie să îndeplinească condiţiile de executare a sesiunii de antrenament la sol la presiunea pozitivă de O2 de 300 mm H2O, astfel:

a) să fie odihniţi, cu o alimentaţie consumată în urmă cu minimum 30 de minute;

b) să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.

Subiecţii sunt monitorizaţi, urmărindu-se frecvenţa cardiacă, activitatea electrică a inimii, frecvenţa respiratorie.

Tehnica de execuţie.

Se respiră O2 medicinal timp de 5 minute cu presiune pozitivă de 150 mm H2O după care încă 5 minute presiune de 300 mm H2O. Se urmăresc parametrii de mai sus şi se consemnează în fişă modificările patologice - extrasistole, tahicardii, modificări morfologice ale EKG - apărute în timpul probei.

Rezultatul sesiunii de antrenament la sol la presiunea pozitivă de O2 de 300 mm H2O se consemnează în registrul specific de antrenament.

IV. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte

Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 9. Subiecţii expertizaţi trebuie să fie bine odihniţi şi nu trebuie să aibă afecţiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.

Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:

a) prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;

b) antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor;

c) antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.

Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.

După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecţii expertizaţi nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore şi suplimentează vitamina A în alimentaţie.

V. Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 6.

Subiecţii expertizaţi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să aibă aptitudine aeromedicală;

b) să nu fi consumat alcool în ultimele 24 de ore;

c) să nu fi fost supuşi unui tratament cu afectare SNC în ultimele 48 de ore;

d) să fie odihniţi.

Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale cuprinde:

1. Şedinţa de acomodare cu simulatorul cu durată de aproximativ 5 minute pentru fiecare pilot.

2. Şedinţa propriu-zisă de antrenament de 50 de minute pentru fiecare pilot cu pauză de 10 minute. Rezultatul sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale se consemnează în

registrul specific de antrenament.

După finalizarea sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale, subiectul expertizat nu efectuează zboruri timp de 48 de ore.

2. Antrenamentul fiziologic aeronautic iniţial al piloţilor de avioane subsonice

A. Instruire teoretică

1. Atmosfera, sistemul respirator şi sistemul circulator

2. Hipoxia

3. Hiperventilaţia

4. Hipobarismul

5. Boala de decompresie

6. Sistemele de oxigen

7. Evacuarea de urgenţă a aeronavei

8. Supravieţuirea în medii extreme

9. Vederea pe timp de noapte

10. Stresul misiunii: temperatura, zgomotul şi vibraţiile

11. Stresul autoimpus: programul de lucru, somnul, fumatul, alcoolul, igiena alimentară, programul de pregătire fizică, automedicaţia

12. Răul de mişcare

13. Tipurile de aeronave

14. Cabinele presurizate

15. Sistemele de oxigen specifice

16. Catapultarea

17. Stresul misiunii: radiaţiile ionizante, suprasarcina, laserele, substanţele toxice

18. Conştienţa operaţională

19. Dezorientarea spaţială

B. Antrenament practic

I. Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil piloţi de avioane subsonice, piloţi de elicoptere, paraşutişti.

Subiecţii trebuie să îndeplinească condiţiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:

a) să fie odihniţi, cu o alimentaţie consumată în urmă cu minimum 30 de minute;

b) să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.

Subiecţii sunt monitorizaţi, urmărindu-se permanent frecvenţa cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feţei, starea de vigilenţă şi capacitatea psihică prin stimuli verbali şi teste psihologice.

Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară

Subiecţii sunt supuşi unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3.000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condiţiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, unde se execută primul palier de 15 minute, în care se pot efectua diferite tipuri de teste, după care urmează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză de 25 m/s. Se scoate masca şi se întrerupe administrarea de oxigen. Se execută un palier de 10 minute, cuprinzând, de asemenea, diferite tipuri de teste. Urmează coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s.

Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 75 de minute.

Subiecţii expertizaţi nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară.

Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament.

II. Sesiunea de antrenament la decompresie rapidă

Subiecţii sunt monitorizaţi cu ajutorul sistemului TV color cu circuit închis. Decompresia se execută imediat după încheierea probei de antrenament la hipoxie-hipobară. Se mai face o denitrogenare de 5 minute, se execută o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft cu o viteză de 25 m/s. Se efectuează un palier de acomodare de 3-4 minute, după care se efectuează o ascensiune instantanee la 6.600 m sau 20.000 ft, un palier de aproximativ 2 minute, după care se coboară la sol cu o viteză de 15 m/s.

Durata totală a probei este de 16 minute. La câteva minute după efectuarea probei se execută un examen clinic al subiecţilor.

Subiecţii expertizaţi nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la decompresie rapidă.

Rezultatul sesiunii de antrenament la decompresie rapidă se consemnează în registrul specific de antrenament.

IMPORTANT: După finalizarea sesiunii de antrenament la profilele de mai sus, subiecţii expertizaţi sunt consultaţi de către medicul cu atestat de studii complementare în medicină hiperbară.

III. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte

Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 9. Subiecţii expertizaţi trebuie să fie bine odihniţi şi nu trebuie să aibă afecţiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.

Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:

a) prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;

b) antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor;

c) antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.

Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.

După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecţii expertizaţi nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore şi suplimentează vitamina A în alimentaţie.

IV. Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 6.

Subiecţii expertizaţi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să aibă aptitudine aero-medicală;

b) să nu fi consumat alcool în ultimele 24 de ore;

c) să nu fi fost supuşi unui tratament cu afectare SNC în ultimele 48 de ore;

d) să fie odihniţi.

Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale cuprinde:

1. Şedinţa de acomodare cu simulatorul cu durată de aproximativ 5 minute pentru fiecare pilot.

2. Şedinţa propriu-zisă de antrenament de 50 de minute pentru fiecare pilot cu pauză de 10 minute.

Rezultatul sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale se consemnează în registrul specific de antrenament.

După finalizarea sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale, subiectul expertizat nu efectuează zboruri timp de 48 de ore.

3. Antrenamentul fiziologic iniţial al piloţilor de elicoptere

A. Instruire teoretică

1. Atmosfera, sistemul respirator şi sistemul circulator

2. Hipoxia

3. Hiperventilaţia

4. Hipobarismul

5. Boala de decompresie

6. Sistemele de oxigen

7. Evacuarea de urgenţă a aeronavei

8. Supravieţuirea în medii extreme

9. Vederea pe timp de noapte

10. Stresul misiunii: temperatura, zgomotul şi vibraţiile

11. Stresul autoimpus: programul de lucru, somnul, fumatul, alcoolul, igiena alimentară, programul de pregătire fizică, automedicaţia

12. Răul de mişcare

13. Tipurile de aeronave - diferenţa între zborul cu un elicopter de atac şi unul de transport

14. Autorotaţia

15. Cabinele presurizate

16. Sistemele de oxigen specifice

17. Conştienţa operaţională

18. Dezorientarea spaţială

19. Stresul misiunii: radiaţiile ionizante, suprasarcina, laserele, substanţele toxice

B. Antrenament practic

I. Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil piloţi de avioane subsonice, piloţi de elicoptere, paraşutişti

Subiecţii trebuie să îndeplinească condiţiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:

a) să fie odihniţi, cu o alimentaţie consumată în urmă cu minimum 30 de minute;

b) să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.

Subiecţii sunt monitorizaţi, urmărindu-se permanent frecvenţa cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feţei, starea de vigilenţă şi capacitatea psihică prin stimuli verbali şi teste psihologice.

Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară

Subiecţii sunt supuşi unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3.000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condiţiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, unde se execută primul palier de 15 minute, în care se pot efectua diferite tipuri de teste, după care urmează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză de 25 m/s. Se scoate masca şi se întrerupe administrarea de oxigen. Se execută un palier de 10 minute, cuprinzând, de asemenea, diferite tipuri de teste. Urmează coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s.

Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 75 de minute.

Subiecţii expertizaţi nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară.

Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament.

II. Sesiunea de antrenament la decompresie rapidă

Subiecţii sunt monitorizaţi cu ajutorul sistemului TV color cu circuit închis. Decompresia se execută imediat după încheierea probei de antrenament la hipoxie-hipobară. Se mai face o denitrogenare de 5 minute, se execută o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft cu o viteză de 25 m/s. Se efectuează un palier de acomodare de 3-4 minute, după care se efectuează o ascensiune instantanee la 6.600 m sau 20.000 ft, un palier de aproximativ 2 minute, după care se coboară la sol cu o viteză de 15 m/s.

Durata totală a probei este de 16 minute. La câteva minute după efectuarea probei se execută un examen clinic al subiecţilor.

Subiecţii expertizaţi nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la decompresie rapidă.

Rezultatul sesiunii de antrenament la decompresie rapidă se consemnează în registrul specific de antrenament.

IMPORTANT: După finalizarea sesiunii de antrenament la profilele de mai sus, subiecţii expertizaţi sunt consultaţi de către medicul cu atestat de studii complementare în medicină hiperbară.

III. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte

Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 9. Subiecţii expertizaţi trebuie să fie bine odihniţi şi nu trebuie să aibă afecţiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.

Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:

a) prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;

b) antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor;

c) antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.

Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.

După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecţii expertizaţi nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore şi suplimentează vitamina A în alimentaţie.

IV. Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale

Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 6.

Subiecţii expertizaţi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să aibă aptitudine aeromedicală;

b) să nu fi consumat alcool în ultimele 24 de ore;

c) să nu fi fost supuşi unui tratament cu afectare SNC în ultimele 48 de ore;

d) să fie odihniţi.

Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale cuprinde:

1. Şedinţa de acomodare cu simulatorul cu durată de aproximativ 5 minute pentru fiecare pilot.

2. Şedinţa propriu-zisă de antrenament de 50 de minute pentru fiecare pilot cu pauză de 10 minute.

Rezultatul sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale se consemnează în registrul specific de antrenament.

După finalizarea sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale, subiectul expertizat nu efectuează zboruri timp de 48 de ore.

4. Antrenamentul fiziologic aeronautic iniţial al paraşutiştilor

A. Instruire teoretică

1. Atmosfera, sistemul respirator şi sistemul circulator

2. Hipoxia

3. Hiperventilaţia

4. Hipobarismul

5. Boala de decompresie

6. Sistemele de oxigen

7. Evacuarea de urgenţă a aeronavei

8. Supravieţuirea în medii extreme

9. Vederea pe timp de noapte

10. Stresul misiunii: temperatura, zgomotul şi vibraţiile

11. Stresul autoimpus: programul de lucru, somnul, fumatul, alcoolul, igiena alimentară, programul de pregătire fizică, automedicaţia

12. Răul de mişcare

Noţiunile vor fi prezentate comprimat şi ţintit pe specificul paraşutiştilor, axându-se pe sisteme de oxigen specifice, dezorientare spaţială specifică, acceleraţii specifice, impactul la aterizare.

B. Antrenament practic

I. Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil piloţi de avioane subsonice, piloţi de elicoptere, paraşutişti

Subiecţii trebuie să îndeplinească condiţiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:

a) să fie odihniţi, cu o alimentaţie consumată în urmă cu minimum 30 de minute;

b) să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.

Subiecţii sunt monitorizaţi, urmărindu-se permanent frecvenţa cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feţei, starea de vigilenţă şi capacitatea psihică prin stimuli verbali şi teste psihologice.

Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară

Subiecţii sunt supuşi unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condiţiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, unde se execută primul palier de 15 minute, în care se pot efectua diferite tipuri de teste, după care urmează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză de 25 m/s. Se scoate masca şi se întrerupe administrarea de oxigen. Se execută un palier de 10 minute cuprinzând de asemenea diferite tipuri de teste. Urmează coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s.

Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 75 de minute.

Subiecţii expertizaţi nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară.

Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament.

II. Sesiunea de antrenament la decompresie rapidă

Subiecţii sunt monitorizaţi cu ajutorul sistemului TV color cu circuit închis. Decompresia se execută imediat după încheierea probei de antrenament la hipoxie-hipobară. Se mai face o denitrogenare de 5 minute, se execută o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft cu o viteză de 25 m/s. Se efectuează un palier de acomodare de 3-4 minute, după care se efectuează o ascensiune instantanee la 6.600 m sau 20.000 ft, un palier de aproximativ 2 minute, după care se coboară la sol cu o viteză de 15 m/s.

Durata totală a probei este de 16 minute. La câteva minute după efectuarea probei se execută un examen clinic al subiecţilor.

Subiecţii expertizaţi nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la decompresie rapidă.

Rezultatul sesiunii de antrenament la decompresie rapidă se consemnează în registrul specific de antrenament.

IMPORTANT: După finalizarea sesiunii de antrenament la profilele de mai sus, subiecţii expertizaţi sunt consultaţi de către medicul cu atestat de studii complementare în medicină hiperbară.

III. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte

Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 9. Subiecţii expertizaţi trebuie să fie bine odihniţi şi nu trebuie să aibă afecţiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.

Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:

a) prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;

b) antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor;

c) antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.

Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.

După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecţii expertizaţi nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore şi suplimentează vitamina A în alimentaţie.

5. Antrenamentul fiziologic aeronautic iniţial al altor categorii de personal aeronavigant care efectuează misiuni în zbor

A. Instruire teoretică

1. Atmosfera, sistemul respirator şi sistemul circulator

2. Hipoxia

3. Hiperventilaţia

4. Hipobarismul

5. Boala de decompresie

6. Sistemele de oxigen

7. Evacuarea de urgenţă a aeronavei

8. Supravieţuirea în medii extreme

9. Vederea pe timp de noapte

10. Stresul misiunii: temperatura, zgomotul şi vibraţiile

11. Stresul autoimpus: programul de lucru, somnul, fumatul, alcoolul, igiena alimentară, programul de

pregătire fizică, automedicaţia 12. Răul de mişcare

Noţiunile vor fi prezentate comprimat adaptate profilului misiunilor specifice. B. Antrenament practic

I. Proba de testare a rezistenţei la hipoxie-hipobară sau similar Proba se execută la 5.500 de metri înălţime simulată cu test de efort. Condiţiile de executare a probei sunt:

a) subiect odihnit, cu o alimentaţie consumată în urmă cu minimum 30 de minute;

b) subiectul să aibă efectuate: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.

Contraindicaţii:

a) afecţiuni acute ale căilor respiratorii superioare;

b) stări febrile;

c) stări de oboseală accentuată şi surmenaj;

d) hipertensiune arterială (cu TAS >150 mmHg şi/sau TAD > 100 mmHg);

e) aritmie extrasistolică cu peste 5 extrasistole pe minut;

f) traseu EKG care sugerează modificări ischemice;

g) tulburări majore de conducere.

Tehnica de lucru

În prima etapă, subiectul este monitorizat, urmărindu-se permanent frecvenţa cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feţei, starea de vigilenţă şi capacitatea psihică prin stimuli verbali şi teste psihologice. Durata probei este de 15 minute. Ascensiunea se execută cu viteza de 40 m/s, continuu până la altitudinea simulată de 5.500 m, corespunzător la o presiune de 379 mmHg. În primele 7 minute de hipoxie-hipobară are loc acomodarea aparatului cardiovascular şi respirator la condiţiile hipoxiei-hipobare.

În a două etapă a probei se execută un test de solicitare constând din alergarea pe covor rulant cu viteza de 2 m/s timp de 20 de secunde.

Urmează etapa a 3-a, cu durata de 7 minute şi 40 de secunde, în care se urmăreşte modul de revenire a parametrilor fiziologici la datele dinaintea testului de solicitare, exprimând capacitatea de adaptare a organismului la hipoxia-hipobară.

Coborârea la presiunea de la sol se execută cu viteza de 30 m/s.

Rezultatul şi concluziile se trec în carnetul individual de antrenament.

6. Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al piloţilor de avioane supersonice

A. Instruire teoretică

1. Hipoxia

2. Hiperventilaţia

3. Hipobarismul

4. Boala de decompresie

5. Protecţia individuală şi supravieţuirea

6. Stresul autoimpus

7. Stresul misiunii

8. Dezorientarea spaţială

9. Conştienţa operaţională

10. Suprasarcina

B. Antrenament practic

I. Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil antrenament fiziologic aeronautic periodic

Subiecţii trebuie să îndeplinească condiţiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:

a) să fie odihniţi, cu o alimentaţie consumată în urmă cu minimum 30 de minute;

b) să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.

Subiecţii sunt monitorizaţi, urmărindu-se permanent frecvenţa cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feţei, starea de vigilenţă şi capacitatea psihică prin stimuli verbali şi teste psihologice.

Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară

Subiecţii sunt supuşi unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3.000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condiţiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, unde se execută primul palier de 15 minute, în care se pot efectua diferite tipuri de teste, după care urmează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză de 25 m/s. Se scoate masca şi se întrerupe administrarea de oxigen. Se execută un palier de 10 minute cuprinzând de asemenea diferite tipuri de teste. Urmează coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s.

Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 75 de minute.

Subiecţii expertizaţi nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară.

Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament.

II. Sesiunea de antrenament la sol la presiunea pozitivă de O2 de 300 mm H2O

Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 6. Se execută după sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară.

Subiecţii trebuie să îndeplinească condiţiile de executare a sesiunii de antrenament la sol la presiunea pozitivă de O2 de 300 mm H2O, astfel:

a) să fie odihniţi, cu o alimentaţie consumată în urmă cu minimum 30 de minute;

b) să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.

Subiecţii sunt monitorizaţi, urmărindu-se frecvenţa cardiacă, activitatea electrică a inimii, frecvenţa respiratorie.

Tehnica de execuţie

Se respiră O2 medicinal timp de 5 minute cu presiune pozitivă de 150 mm H2O după care încă 5 minute presiune de 300 mm H2O. Se urmăresc parametrii de mai sus şi se consemnează în fişă modificările patologice - extrasistole, tahicardii, modificări morfologice ale EKG - apărute în timpul probei.

Rezultatul sesiunii de antrenament la sol la presiunea pozitivă de O2 de 300 mm H2O se consemnează în registrul specific de antrenament.

III. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte

Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 9. Subiecţii expertizaţi trebuie să fie bine odihniţi şi nu trebuie să aibă afecţiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.

Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:

a) prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;

b) antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor;

c) antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.

Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.

După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecţii expertizaţi nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore şi suplimentează vitamina A în alimentaţie.

IV. Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 6.

Subiecţii expertizaţi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să aibă aptitudine aeromedicală;

b) să nu fi consumat alcool în ultimele 24 de ore;

c) să nu fi fost supuşi unui tratament cu afectare SNC în ultimele 48 de ore;

d) să fie odihniţi.

Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale cuprinde:

1. Şedinţa de acomodare cu simulatorul cu durată de aproximativ 5 minute pentru fiecare pilot.

2. Şedinţa propriu-zisă de antrenament de 50 de minute pentru fiecare pilot cu pauză de 10 minute.

Rezultatul sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale se consemnează în registrul specific de antrenament.

După finalizarea sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale, subiectul expertizat nu efectuează zboruri timp de 48 de ore.

7. Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al piloţilor de avioane subsonice

A. Instruire teoretică

1. Hipoxia

2. Hiperventilaţia

3. Hipobarismul

4. Boala de decompresie

5. Protecţia individuală şi supravieţuirea

6. Stresul autoimpus

7. Stresul misiunii

8. Dezorientarea spaţială

9. Conştienţa operaţională

B. Antrenament practic

I. Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil antrenament fiziologic aeronautic periodic

Subiecţii trebuie să îndeplinească condiţiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:

a) să fie odihniţi, cu o alimentaţie consumată în urmă cu minimum 30 de minute;

b) să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.

Subiecţii sunt monitorizaţi, urmărindu-se permanent frecvenţa cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feţei, starea de vigilenţă şi capacitatea psihică prin stimuli verbali şi teste psihologice.

Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară

Subiecţii sunt supuşi unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3.000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condiţiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, unde se execută primul palier de 15 minute, în care se pot efectua diferite tipuri de teste, după care urmează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză de 25 m/s. Se scoate masca şi se întrerupe administrarea de oxigen. Se execută un palier de 10 minute cuprinzând de asemenea diferite tipuri de teste. Urmează coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s.

Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 75 de minute.

Subiecţii expertizaţi nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară.

Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament.

II. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte

Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 9. Subiecţii expertizaţi trebuie să fie bine odihniţi şi nu trebuie să aibă afecţiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.

Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:

a) prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;

b) antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor;

c) antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.

Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.

După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecţii expertizaţi nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore şi suplimentează vitamina A în alimentaţie.

III. Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale

Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 6.

Subiecţii expertizaţi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să aibă aptitudine aeromedicală;

b) să nu fi consumat alcool în ultimele 24 de ore;

c) să nu fi fost supuşi unui tratament cu afectare SNC în ultimele 48 de ore;

d) să fie odihniţi.

Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale cuprinde:

1. Şedinţa de acomodare cu simulatorul cu durată de aproximativ 5 minute pentru fiecare pilot.

2. Şedinţa propriu-zisă de antrenament de 50 de minute pentru fiecare pilot cu pauză de 10 minute.

Rezultatul sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale se consemnează în registrul specific de antrenament.

După finalizarea sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale, subiectul expertizat nu efectuează zboruri timp de 48 de ore.

8. Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al piloţilor de elicoptere

A. Instruire teoretică

1. Hipoxia

2. Hiperventilaţia

3. Hipobarismul

4. Boala de decompresie

5. Protecţia individuală şi supravieţuirea

6. Stresul autoimpus

7. Stresul misiunii

8. Dezorientarea spaţială

9. Conştienţa operaţională

B. Antrenament practic

I. Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil antrenament fiziologic aeronautic periodic

Subiecţii trebuie să îndeplinească condiţiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:

a) să fie odihniţi, cu o alimentaţie consumată în urmă cu minimum 30 de minute;

b) să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.

Subiecţii sunt monitorizaţi, urmărindu-se permanent frecvenţa cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feţei, starea de vigilenţă şi capacitatea psihică prin stimuli verbali şi teste psihologice.

Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară.

Subiecţii sunt supuşi unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3.000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condiţiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, unde se execută primul palier de 15 minute, în care se pot efectua diferite tipuri de teste, după care urmează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză de 25 m/s. Se scoate masca şi se întrerupe administrarea de oxigen. Se execută un palier de 10 minute cuprinzând de asemenea diferite tipuri de teste. Urmează coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s.

Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 75 de minute.

Subiecţii expertizaţi nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară.

Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament.

II. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte

Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 9. Subiecţii expertizaţi trebuie să fie bine odihniţi şi nu trebuie să aibă afecţiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.

Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:

a) prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;

b) antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor;

c) antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.

Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.

După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecţii expertizaţi nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore şi suplimentează vitamina A în alimentaţie.

III. Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale

Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 6.

Subiecţii expertizaţi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să aibă aptitudine aeromedicală;

b) să nu fi consumat alcool în ultimele 24 de ore;

c) să nu fi fost supuşi unui tratament cu afectare SNC în ultimele 48 de ore;

d) să fie odihniţi.

Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale cuprinde:

1. Şedinţa de acomodare cu simulatorul cu durată de aproximativ 5 minute pentru fiecare pilot.

2. Şedinţa propriu-zisă de antrenament de 50 de minute pentru fiecare pilot cu pauză de 10 minute.

Rezultatul sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale se consemnează în registrul specific de antrenament.

După finalizarea sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale, subiectul expertizat nu efectuează zboruri timp de 48 de ore.

9. Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al paraşutiştilor de înaltă altitudine

A. Instruire teoretică

1. Hipoxia

2. Hiperventilaţia

3. Hipobarismul

4. Boala de decompresie

5. Protecţia individuală şi supravieţuirea

6. Stresul autoimpus

7. Stresul misiunii

B. Antrenament practic

I. Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil paraşutişti de mare altitudine (HAP)

Această sesiune de antrenament la hipoxie-hipobară se execută la 5 ani.

Subiecţii trebuie să îndeplinească condiţiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:

a) să fie odihniţi, cu o alimentaţie consumată în urmă cu minimum 30 de minute;

b) să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.

Subiecţii sunt monitorizaţi, urmărindu-se permanent frecvenţa cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feţei, starea de vigilenţă şi capacitatea psihică prin stimuli verbali şi teste psihologice.

Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară

Subiecţii sunt supuşi unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care se efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3.000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condiţiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 10.500 m sau 35.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, apoi o coborâre până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 55 m/s şi un prim palier de 15 minute, în care se pot executa diferite tipuri de teste. Se efectuează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză 55 m/s. Urmează scoaterea măştii, întreruperea administrării de oxigen şi un palier de 10 minute, când se pot efectua diferite tipuri de teste. Apoi se execută coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s.

Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 82 de minute.

Subiecţii expertizaţi nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară.

Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament.

II. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte

Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 9. Subiecţii expertizaţi trebuie să fie bine odihniţi şi nu trebuie să aibă afecţiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.

Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:

a) prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;

b) antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor;

c) antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.

Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.

După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecţii expertizaţi nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore şi suplimentează vitamina A în alimentaţie.

10. Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al paraşutiştilor, alţii decât cei de înaltă altitudine

A. Instruire teoretică

1. Hipoxia

2. Hiperventilaţia

3. Hipobarismul

4. Boala de decompresie

5. Protecţia individuală şi supravieţuirea

6. Stresul autoimpus

7. Stresul misiunii

B. Antrenament practic

I. Proba de testare a rezistenţei la hipoxie-hipobară sau similar Proba se execută la 5.500 de metri înălţime simulată cu test de efort. Condiţiile de executare a probei sunt:

a) subiect odihnit, cu o alimentaţie consumată în urmă cu minimum 30 de minute;

b) subiectul să aibă efectuate: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.

Contraindicaţii:

a) afecţiuni acute ale căilor respiratorii superioare;

b) stări febrile;

c) stări de oboseală accentuată şi surmenaj;

d) hipertensiune arterială (cu TAS >150 mmHg şi/sau TAD > 100 mmHg);

e) aritmie extrasistolică cu peste 5 extrasistole pe minut;

f) traseu EKG care sugerează modificări ischemice;

g) tulburări majore de conducere.

Tehnica de lucru

În prima etapă, subiectul este monitorizat, urmărindu-se permanent frecvenţa cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feţei, starea de vigilenţă şi capacitatea psihică prin stimuli verbali şi teste psihologice. Durata probei este de 15 minute. Ascensiunea se execută cu viteza de 40 m/s, continuu până la altitudinea simulată de 5.500 m, corespunzător la o presiune de 379 mmHg. În primele 7 minute de hipoxie-hipobară are loc acomodarea aparatului cardiovascular şi respirator la condiţiile hipoxiei-hipobare.

În a două etapă a probei se execută un test de solicitare constând din alergarea pe covor rulant cu viteza de 2 m/s timp de 20 de secunde.

Urmează etapa a 3-a, cu durata de 7 minute şi 40 de secunde, în care se urmăreşte modul de revenire a parametrilor fiziologici la datele dinaintea testului de solicitare, exprimând capacitatea de adaptare a organismului la hipoxia-hipobară.

Coborârea la presiunea de la sol se execută cu viteza de 30 m/s.

Rezultatul şi concluziile se trec în carnetul individual de antrenament.

II. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte

Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 9. Subiecţii expertizaţi trebuie să fie bine odihniţi şi nu trebuie să aibă afecţiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.

Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:

a) prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;

b) antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor;

c) antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.

Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.

După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecţii expertizaţi nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore şi suplimentează vitamina A în alimentaţie.

11. Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al altor categorii de personal aeronavigant care execută misiuni în zbor

A. Instruire teoretică

1. Hipoxia

2. Hiperventilaţia

3. Hipobarismul

4. Boala de decompresie

5. Protecţia individuală şi supravieţuirea

6. Stresul autoimpus

7. Stresul misiunii

B. Antrenament practic

I. Proba de testare a rezistenţei la hipoxie-hipobară sau similar Proba se execută la 5.500 de metri înălţime simulată cu test de efort. Condiţiile de executare a probei sunt:

a) subiect odihnit, cu o alimentaţie consumată în urmă cu minimum 30 de minute;

b) subiectul să aibă efectuate: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.

Contraindicaţii:

a) afecţiuni acute ale căilor respiratorii superioare;

b) stări febrile;

c) stări de oboseală accentuată şi surmenaj;

d) hipertensiune arterială (cu TAS >150 mmHg şi/sau TAD > 100 mmHg);

e) aritmie extrasistolică cu peste 5 extrasistole pe minut;

f) traseu EKG care sugerează modificări ischemice;

g) tulburări majore de conducere.

Tehnica de lucru

În prima etapă, subiectul este monitorizat, urmărindu-se permanent frecvenţa cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feţei, starea de vigilenţă şi capacitatea psihică prin stimuli verbali şi teste psihologice. Durata probei este de 15 minute. Ascensiunea se execută cu viteza de 40 m/s, continuu până la altitudinea simulată de 5.500 m, corespunzător la o presiune de 379 mmHg. În primele 7 minute de hipoxie-hipobară are loc acomodarea aparatului cardiovascular şi respirator la condiţiile hipoxiei-hipobare.

În a două etapă a probei se execută un test de solicitare constând din alergarea pe covor rulant cu viteza de 2 m/s timp de 20 de secunde.

Urmează etapa a 3-a, cu durata de 7 minute şi 40 de secunde, în care se urmăreşte modul de revenire a parametrilor fiziologici la datele dinaintea testului de solicitare, exprimând capacitatea de adaptare a organismului la hipoxia-hipobară.

Coborârea la presiunea de la sol se execută cu viteza de 30 m/s. Rezultatul şi concluziile se trec în carnetul individual de antrenament.

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii decembrie 2013 ACT EMIS DE: Ministerul Finanţelor Publice

În temeiul:

– art. 15 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările şi completările ulterioare;

– Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, al Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

– Regulamentului privind operaţiunile cu titluri de stat emise în formă dematerializată, aprobat prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.509/2008, al Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României şi al Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 12/2005 privind piaţa secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României şi al Convenţiei nr. 184.575/13/2005, încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României,

ministrul delegat pentru buget emite următorul ordin:

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna decembrie 2013 se aprobă prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark, în valoare nominală totală de 3.990 mil. lei, din care 190 mil. lei alocate sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală de trezorerie şi datorie publică va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul delegat pentru buget,

Enache Jiru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 28 noiembrie 2013.

Nr. 1.924.

 

ANEXA Nr. 1

 

PROSPECT DE EMISIUNE

a certificatelor de trezorerie cu discont lansate în luna decembrie 2013

 

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna decembrie 2013, Ministerul Finanţelor Publice anunţă lansarea de emisiuni de certificate de trezorerie cu discont, astfel:

 

Cod ISIN

Data licitaţiei

Data emisiunii

Data scadenţei

Nr. de zile

Valoarea emisiunii - lei -

RO1314CTN0F4

2.12.2013

4.12.2013

4.06.2014

182

800.000.000

RO1314CTN0G2

16.12.2013

18.12.2013

17.12.2014

364

1.100.000.000

 

Art. 2. - Valoarea nominală individuală a unui certificat de trezorerie cu discont este de 5.000 lei.

Art. 3. - Metoda de vânzare este licitaţia şi va avea loc la datele menţionate în tabelul de mai sus, iar adjudecarea se va face după metoda cu preţ multiplu.

Art. 4. - Certificatele de trezorerie cu discont pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor depune oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice.

Art. 5. - (1) Ofertele de cumpărare sunt competitive şi necompetitive.

(2) În cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 5.1 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012 în aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României.

(3) Numărul de tranşe valorice, la rate diferite ale randamentului, nu este restricţionat.

(4) Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor de credit astfel cum sunt acestea definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de clienţi ai dealerilor primari.

(5) În cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 4.1 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012. Se admit oferte de cumpărare necompetitive într-o pondere de 25% din totalul valorii aferente fiecărei emisiuni anunţate. Oferta necompetitivă depusă de dealerul primar în contul unui singur client nu va putea depăşi valoarea calculată prin aplicarea ponderii anterior menţionate. Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al randamentului la care s-au adjudecat ofertele competitive.

(6) Fiecare tranşă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va fi de minimum 10.000 lei.

Art. 6. - Preţul şi randamentul se vor determina utilizând următoarele formule:

P = 1 – d x r/360

Y = r/P, în care:

P = preţul titlului cu discont, exprimat cu 4 zecimale;

d = număr de zile până la scadenţă;

r = rata discontului, exprimată cu două zecimale;

Y = randamentul, exprimat cu două zecimale.

Art. 7. - Ofertele de cumpărare se transmit la Banca Naţională a României, ce acţionează în calitate de administrator al pieţei primare şi secundare a titlurilor de stat şi al sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitaţiei, până la ora 12,00.

Art. 8. - Rezultatul licitaţiei se va stabili în aceeaşi zi la sediul Băncii Naţionale a României de către Comisia de licitaţie constituită în acest scop şi va fi dat publicităţii.

Art. 9. - Evenimentele de plată aferente certificatelor de trezorerie cu discont se gestionează în conformitate cu Regulile Sistemului de înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat - SaFIR.

Art. 10. - Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plăţile aferente titlurilor de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, p lata se va face în următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobânzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc în această situaţie rămân în proprietatea deţinătorului înregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.

Art. 11. - Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art. 1 este reglementat de legislaţia în vigoare.

 

ANEXA Nr. 2

 

PROSPECT DE EMISIUNE

a obligaţiunilor de stat de tip benchmark lansate în luna decembrie 2013

 

Art. 1. -  În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna decembrie 2013, Ministerul Finanţelor Publice anunţă redeschiderea emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark cu scadenţă la 3, 5 şi 7 ani, precum şi organizarea de sesiuni suplimentare de oferte necompetitive (SSON), astfel:

 

Cod ISIN*)

Data licitaţiei

Data SSON

Data emisiunii

Data scadenţei

Maturitate

Nr. de ani

Rata cuponului %

Dobânda acumulată

- lei/titlu -

Valoarea nominală licitaţie de referinţă

– lei -

Valoare nominală SSON

- lei -

RO1318DBN034

5.12.2013

6.12.2013

9.12.2013

28.11.2018

5

5,60

16,88

500.000.000

50.000.000

RO1320DBN022

9.12.2013

10.12.2013

11.12.2013

29.04.2020

7

5,75

356,03

500.000.000

50.000.000|

RO1215DBN073

12.12.2013

13.12.2013

16.12.2013

26.10.2015

3

5,80

81,04

300.000.000

30.000.000|

RO1316DBN053

19.12.2013

20.12.2013

23.12.2013

29.08.2016

3

4,75

150,96

600.000.000

60.000.000

 

Art. 2. - Valorile nominale totale ale emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark pot fi majorate prin redeschideri ulterioare ale acestora.

Art. 3. - Valoarea nominală individuală a unei obligaţiuni de stat de tip benchmark este de 10.000 lei.

Art. 4. - (1) Pentru obligaţiunile de stat de tip benchmark specificate la art. 1, dobânda (cuponul) se plăteşte la datele specificate în prospectele de emisiune aferente, după cum urmează:

– pentru cod ISIN RO1318DBN034, prospectul de emisiune aprobat prin

Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 410/2013 privind prospectul de emisiune a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii aprilie 2013;

– pentru cod ISIN RO1320DBN022, prospectul de emisiune aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 287/2013 privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii martie 2013;

– pentru cod ISIN RO1215DBN073, prospectul de emisiune aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 1.272/2012 privind prospectele de emisiune ale certificatelor de trezorerie cu discont şi ale obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii octombrie 2013;

– pentru cod ISIN RO1316DBN053, prospectul de emisiune aprobat prin Ordinul ministrului delegat pentru buget. nr. 740/2013 privind prospectele de emisiune a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii iunie 2013.

(2) Dobânda se determină conform formulei:

D = VN* r/frecvenţa anuală a cuponului (1),

în care:

D = dobânda (cupon);

VN = valoarea nominală;

r = rata cuponului.

Art. 5. - (1) Pentru licitaţiile de referinţă, metoda de vânzare este licitaţia şi va avea loc la datele menţionate în tabelul de la art. 1, iar adjudecarea se va efectua după metoda cu preţ multiplu. Cotaţia de preţ va fi exprimată sub formă procentuală, cu 4 zecimale.

(2) Pentru SSON, metoda de vânzare este subscripţia şi va avea loc la datele menţionate în tabelul de la art. 1, preţul de vânzare fiind preţul mediu de adjudecare stabilit în licitaţia de referinţă.

Art. 6. - (1) La licitaţia de referinţă, obligaţiunile de stat de tip benchmark pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor transmite oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor, persoane fizice şi juridice.

(2) În cadrul SSON, obligaţiunile de stat de tip benchmark pot fi cumpărate exclusiv de dealerii primari, care vor transmite oferte în nume şi cont propriu.

Art. 7. - La licitaţia de referinţă:

1. Ofertele de cumpărare sunt competitive şi necompetitive.

2. În cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 5.3 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012 în aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României.

3. Numărul cotaţiilor de preţ nu este restricţionat.

4. Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor de credit aşa cum sunt acestea definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de clienţi ai dealerilor primari.

5. În cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 4.2 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012. Se admit oferte de cumpărare necompetitive într-o pondere de 25% din totalul valorii nominale totale a licitaţiei de referinţă aferente fiecărei emisiuni anunţate. Oferta necompetitivă depusă de dealerul primar în contul unui singur client nu va putea depăşi valoarea calculată prin aplicarea ponderii anterior menţionate. Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al preţului la care s-au adjudecat ofertele competitive.

6. Fiecare tranşă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va fi de minimum 10.000 lei.

Art. 8. -  Pentru SSON:

1. Ofertele de cumpărare sunt necompetitive.

2. Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse exclusiv de dealerii primari, conform prevederilor secţiunii a 2-a „Sesiunea de oferte necompetitive adresată dealerilor primari“ a capitolului III „Plasarea titlurilor de stat pe piaţa primară“ din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României.

3. În cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 4.3 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012.

4. Valoarea ofertei necompetitive transmise în cadrul SSON va fi de minimum 10.000 lei, plafonul maxim fiind, după caz, cel prevăzut în art. 24 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 11/2012.

Art. 9. - Ofertele de cumpărare se transmit la Banca Naţională a României, ce acţionează în calitate de administrator al pieţei primare şi secundare a titlurilor de stat şi al sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitaţiei de referinţă până la ora 12,00, respectiv în ziua SSON până la ora 11,00.

Art. 10. – Rezultatele licitaţiei de referinţă/SSON se vor stabili în ziua desfăşurării, la sediul Băncii Naţionale a României, de către Comisia de licitaţie constituită în acest scop şi vor fi date publicităţii.

Art. 11. - Evenimentele de plată aferente obligaţiunilor de stat de tip benchmark se gestionează în conformitate cu Regulile Sistemului de depozitare şi decontare a instrumentelor financiare - SaFIR.

Art. 12. - Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plăţile aferente titlurilor de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, p lata se va face în următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobânzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc în această situaţie rămân în proprietatea deţinătorului înregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.

Art. 13. - Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art. 1 este reglementat de legislaţia în vigoare.


*) În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.231/2008 privind titlurile de stat ce urmează a fi tranzacţionate şi pe piaţa reglementată administrată de Societatea Comercială „Bursa de Valori Bucureşti“ - S.A., aceste serii se tranzacţionează simultan pe piaţa secundară administrată de Banca Naţională a României şi pe piaţa reglementată administrată de Societatea Comercială „Bursa de Valori Bucureşti“ - S.A.