MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 665/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 665         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 30 octombrie 2013

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

276. - Lege privind ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Orientală a Uruguayului pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti la 14 septembrie 2012

 

Convenţie între România şi Republica Orientală a Uruguayului pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital

 

831. - Decret pentru promulgarea Legii privind ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Orientală a Uruguayului pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti la 14 septembrie 2012

 

834. - Decret privind conferirea unor decoraţii

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

818. - Hotărâre privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Reabilitare DN 6 Drobeta-Turnu Severin-Lugoj, între km 450 + 768 şi km 494 + 500” - Lot 5

 

821. - Hotărâre pentru completarea anexei nr. 10 la Hotărârea Guvernului nr. 904/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Constanţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Constanţa

 

822. - Hotărâre privind recunoaşterea Asociaţiei „Uniunea Asociaţiilor de Proprietari Constanţa” ca fiind de utilitate publică

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Orientală a Uruguayului pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti la 14 septembrie 2012

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Convenţia dintre România şi Republica Orientală a Uruguayului pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti la 14 septembrie 2012.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

 

Bucureşti, 4 octombrie 2013.

Nr. 276.

 

CONVENŢIE

între România şi Republica Orientală a Uruguayului pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital

 

România şi Republica Orientală a Uruguayului,

dorind să încheie o convenţie pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital,

au convenit după cum urmează:

 

CAPITOLUL I

Scopul convenţiei

 

ARTICOLUL 1

Persoane vizate

 

Prezenta convenţie se aplică persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

 

ARTICOLUL 2

Impozite vizate

 

1. Prezenta convenţie se aplică impozitelor pe venit şi pe capital stabilite în numele unui stat contractant sau al subdiviziunilor politice, autorităţilor locale sau unităţilor administrativ-teritoriale ale acestuia, indiferent de modul în care acestea sunt percepute.

2. Sunt considerate impozite pe venit şi pe capital toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total ori pe elementele de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe câştigurile provenite din înstrăinarea proprietăţii mobiliare sau imobiliare, precum şi impozitele asupra creşterii capitalului.

3. Impozitele existente asupra cărora se aplică convenţia sunt, în special:

a) în România:

(i) impozitul pe venit;

(ii) impozitul pe profit;

(iii) impozitul pe veniturile nerezidenţilor; (denumite în continuare impozit român)

b) în Uruguay:

(i) impozitul pe veniturile din afaceri;

(ii) impozitul pe veniturile personale;

(iii) impozitul pe veniturile nerezidenţilor;

(iv) impozitul pe asistenţa de asigurări sociale; şi

(v) impozitul pe capital, (denumite în continuare impozit uruguayan)

4. Convenţia se aplică, de asemenea, oricăror impozite identice sau în esenţă similare care sunt stabilite după data semnării convenţiei, în plus sau în locul impozitelor existente. Autorităţile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra oricăror modificări importante aduse în legislaţiile lor fiscale.

 

CAPITOLUL II

Definiţii

 

ARTICOLUL 3

Definiţii generale

 

1. În sensul prezentei convenţii, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferită:

a) expresiile un stat contractant şi celălalt stat contractant înseamnă România sau Uruguay, după cum cere contextul;

b) termenul România înseamnă teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială şi spaţiul aerian de deasupra teritoriului şi mării teritoriale, asupra cărora România îşi exercită suveranitatea, precum şi zona contiguă şi platoul continental şi zona economică exclusivă asupra cărora România îşi exercită, în conformitate cu legislaţia sa şi cu normele şi principiile dreptului internaţional, drepturile suverane şi jurisdicţia;

c) termenul Uruguay înseamnă teritoriul Republicii Orientale a Uruguayului şi atunci când este folosit în sens geografic înseamnă teritoriul asupra căruia se aplică legislaţia fiscală, inclusiv spaţiul aerian, zonele maritime, aflate sub drepturi suverane sau jurisdicţie uruguayană, în conformitate cu dreptul internaţional şi cu legislaţia naţională;

d) termenul persoană include o persoană fizică, o societate şi orice altă asociere de persoane;

e) termenul societate înseamnă orice persoană juridică sau orice entitate care este considerată ca fiind o persoană juridică în scopul impozitării;

f) termenul întreprindere se foloseşte în cazul desfăşurării oricărei activităţi de afaceri;

g) expresiile întreprindere a unui stat contractant şi întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnă, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant şi o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;

h) expresia trafic internaţional înseamnă orice transport efectuat cu o navă sau aeronavă exploatată de o întreprindere care îşi are sediul conducerii efective într-un stat contractant, cu excepţia cazului când nava sau aeronava este exploatată numai între locuri din celălalt stat contractant;

i) expresia autoritate competentă înseamnă:

(i) în România, ministrul finanţelor publice sau reprezentantul său autorizat;

(ii) în Uruguay, ministrul economiei şi finanţelor sau reprezentantul său autorizat;

j) termenul naţional înseamnă:

(i) în cazul României, orice persoană fizică având cetăţenia României şi orice persoană juridică, parteneriat sau asociaţie având statutul în conformitate cu legislaţia în vigoare în România;

(ii) în cazul Uruguayului, orice persoană fizică având naţionalitatea sau cetăţenia Uruguayului şi orice persoană juridică, parteneriat sau asociaţie având statutul în conformitate cu legislaţia în vigoare în Uruguay;

k) expresia activitate de afaceri include exercitarea unor servicii profesionale şi a altor activităţi cu caracter independent.

2. În ceea ce priveşte aplicarea Convenţiei în orice moment de un stat contractant, orice termen care nu este definit în aceasta va avea, dacă contextul nu cere o interpretare diferită, înţelesul pe care îl are la momentul respectiv în baza legislaţiei acelui stat cu privire la impozitele pentru care se aplică Convenţia, orice înţeles pe care îl are în baza legislaţiei fiscale a acelui stat prevalând asupra înţelesului pe care termenul îl are în alte legi ale acelui stat.

 

ARTICOLUL 4

Rezident

 

1. În sensul prezentei convenţii, expresia rezident al unui stat contractant înseamnă orice persoană care, în baza legislaţiei acelui stat, este supusă impozitării acolo datorită domiciliului său, rezidenţei sale, locului său de conducere, locului său de înregistrare sau locului său de încorporare sau oricărui altui criteriu de natură similară şi include, de asemenea, acel stat şi orice subdiviziune politică, autoritate locală sau unitate administrativ-teritorială a acestuia. Totuşi, această expresie nu include o persoană care este supusă impozitării în acel stat numai pentru faptul că realizează venituri sau capital din surse situate în acel stat.

2. Când, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoană fizică este rezidentă a ambelor state contractante, atunci statutul său se determină după cum urmează:

a) aceasta va fi considerată rezidentă numai a statului în care are o locuinţă permanentă la dispoziţia sa; dacă aceasta dispune de o locuinţă permanentă în ambele state, ea va fi considerată rezidentă numai a statului cu care legăturile sale personale şi economice sunt mai strânse (centrul intereselor vitale);

b) dacă statul în care aceasta are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă aceasta nu dispune de o locuinţă permanentă în niciunul dintre state, ea va fi considerată rezidentă numai a statului în care locuieşte în mod obişnuit;

c) dacă aceasta locuieşte în mod obişnuit în ambele state sau în niciunul dintre ele, ea va fi considerată rezidentă numai a statului al cărui naţional este;

d) dacă aceasta este naţional al ambelor state sau a niciunuia dintre ele, autorităţile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.

3. Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decât o persoană fizică, este rezidentă a ambelor state contractante, atunci ea va fi considerată rezidentă numai a statului în care se află locul conducerii sale efective.

 

ARTICOLUL 5

Sediu permanent

 

1. În sensul prezentei convenţii, expresia sediu permanent înseamnă un loc fix de afaceri prin care întreprinderea îşi desfăşoară în întregime sau în parte activitatea sa.

2. Expresia „sediu permanent” include, în special:

a) un loc de conducere;

b) o sucursală;

c) un birou;

d) o fabrică;

e) un atelier; şi

f) o mină, un puţ petrolier sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale.

3. Expresia „sediu permanent” include, de asemenea:

a) un şantier de construcţii, un proiect de construcţii, de instalare sau de asamblare ori activităţile de supraveghere legate de acestea, dar numai atunci când asemenea şantier, proiect sau activităţi durează mai mult de nouă luni;

b) prestarea de servicii, inclusiv servicii de consultanţă, de o întreprindere prin salariaţi sau alt personal angajat de întreprindere în acest scop, dar numai atunci când activităţile de această natură continuă (pentru acelaşi proiect sau pentru un proiect conex) într-un stat contractant pentru o perioadă sau perioade care însumează mai mult de şase luni în orice perioadă de douăsprezece luni.

4. Prin derogare de la prevederile anterioare ale acestui articol, expresia „sediu permanent” se consideră că nu include:

a) folosirea de instalaţii numai în scopul depozitării sau expunerii de produse sau mărfuri aparţinând întreprinderii;

b) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinând întreprinderii numai în scopul depozitării sau expunerii;

c) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinând întreprinderii numai în scopul prelucrării de către o altă întreprindere;

d) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinând întreprinderii care sunt expuse în cadrul unui târg comercial sau expoziţii şi care sunt vândute de întreprindere la închiderea unui astfel de târg sau expoziţie;

e) menţinerea unui loc fix de afaceri numai în scopul cumpărării de produse sau mărfuri ori al colectării de informaţii pentru întreprindere;

f) menţinerea unui loc fix de afaceri numai în scopul desfăşurării pentru întreprindere a oricărei altei activităţi cu caracter pregătitor sau auxiliar;

g) menţinerea unui loc fix de afaceri numai pentru orice combinare a activităţilor menţionate în subparagrafele de la a) la f), cu condiţia ca întreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezultă din această combinare să aibă un caracter pregătitor sau auxiliar.

5. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 şi 2, atunci când o persoană - alta decât un agent cu statut independent căruia i se aplică paragraful 6 – acţionează în numele unei întreprinderi şi are şi exercită în mod obişnuit într-un stat contractant împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, acea întreprindere se consideră că are un sediu permanent în acel stat în privinţa oricăror activităţi pe care persoana le exercită pentru întreprindere, în afară de cazul când activităţile unei astfel de persoane sunt limitate la cele menţionate în paragraful 4 care, dacă sunt exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu fac din acest loc fix de afaceri un sediu permanent în baza prevederilor acelui paragraf.

6. O întreprindere nu se consideră că are un sediu permanent într-un stat contractant numai pentru faptul că aceasta desfăşoară activitate de afaceri în acel stat printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiţia ca astfel de persoane să acţioneze în cadrul activităţii lor de afaceri obişnuite.

7. Faptul că o societate care este rezidentă a unui stat contractant controlează sau este controlată de o societate care este rezidentă a celuilalt stat contractant sau care desfăşoară activitate de afaceri în celălalt stat (printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este suficient pentru a face una dintre aceste societăţi un sediu permanent al celeilalte.

 

CAPITOLUL III

Impozitarea veniturilor

 

ARTICOLUL 6

Venituri din proprietăţi imobiliare

 

1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din proprietăţi imobiliare (inclusiv veniturile din agricultură sau din exploatări forestiere) situate în celălalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Expresia proprietăţi imobiliare are înţelesul care este atribuit de legislaţia statului contractant în care proprietăţile în cauză sunt situate. Expresia include, în orice caz, accesoriile proprietăţii imobiliare, inventarul viu şi echipamentul utilizat în agricultură şi în exploatări forestiere, drepturile asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietăţilor imobiliare şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea ori concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor şi a altor resurse naturale; navele şi aeronavele nu sunt considerate proprietăţi imobiliare.

3. Prevederile paragrafului 1 se aplică veniturilor obţinute din exploatarea directă, din închirierea sau din folosirea în orice altă formă a proprietăţilor imobiliare.

4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se aplică de asemenea veniturilor provenind din proprietăţi imobiliare ale unei întreprinderi.

 

ARTICOLUL 7

Profiturile întreprinderii

 

1. Profiturile unei întreprinderi dintr-un stat contractant sunt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul când întreprinderea desfăşoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacă întreprinderea desfăşoară activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat, dar numai acea parte din ele care este atribuibilă acelui sediu permanent.

2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant desfăşoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, atunci i se atribuie în fiecare stat contractant acelui sediu permanent profiturile pe care acesta le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă şi separată, exercitând activităţi identice sau similare, în condiţii identice sau similare şi tratând cu toată independenţa cu întreprinderea al cărei sediu permanent este.

3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent sunt admise ca deductibile cheltuielile ce pot fi dovedite ca fiind efectuate pentru scopurile sediului permanent, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent de faptul că s-au efectuat în statul în care se află situat sediul permanent sau în altă parte.

4. Niciun profit nu se atribuie unui sediu permanent numai pentru faptul că acel sediu permanent cumpără produse sau mărfuri pentru întreprindere.

5. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, profiturile care se atribuie unui sediu permanent se determină în fiecare an prin aceeaşi metodă, dacă nu există motive temeinice şi suficiente de a proceda altfel.

6. Când profiturile includ elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole ale prezentei convenţii, atunci prevederile acelor articole nu sunt afectate de prevederile prezentului articol.

 

ARTICOLUL 8

Transport naval şi aerian

 

1. Profiturile obţinute din exploatarea în trafic internaţional a navelor sau aeronavelor sunt impozabile numai în statul contractant în care se află locul conducerii efective a întreprinderii.

2. Dacă locul conducerii efective a unei întreprinderi de transport naval se află la bordul unei nave, atunci acesta se consideră a fi situat în statul contractant în care se află portul de înregistrare a navei sau, dacă nu există un astfel de port, în statul contractant în care este rezident cel care exploatează nava.

3. Prevederile paragrafului 1 se aplică, de asemenea, profiturilor obţinute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenţie internaţională de transport.

 

ARTICOLUL 9

Întreprinderi asociate

 

1. Când

a) o întreprindere a unui stat contractant participă direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant; sau

b) aceleaşi persoane participă direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, şi, fie într-un caz, fie în celălalt, cele două întreprinderi sunt legate în relaţiile lor comerciale sau financiare de condiţii acceptate sau impuse care diferă de acelea ce ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci orice profituri care, fără aceste condiţii, ar fi fost obţinute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obţinute de fapt din cauza acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi şi impozitate în consecinţă.

2. Când un stat contractant include în profiturile unei întreprinderi a acelui stat - şi impozitează în consecinţă - profiturile asupra cărora o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusă impozitării în celălalt stat şi profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat menţionat dacă condiţiile stabilite între cele două întreprinderi ar fi fost acelea care ar fi fost convenite între întreprinderi independente, atunci celălalt stat va proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri. La efectuarea acestei modificări se va ţine seama de celelalte prevederi ale prezentei convenţii şi, dacă este cazul, autorităţile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc.

 

ARTICOLUL 10

Dividende

 

1. Dividendele plătite de o societate care este rezidentă a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Totuşi, aceste dividende sunt de asemenea impozabile în statul contractant în care este rezidentă societatea plătitoare de dividende şi potrivit legislaţiei acelui stat, dar, dacă beneficiarul efectiv al dividendelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăşi:

a) 5% din suma brută a dividendelor, dacă beneficiarul efectiv este o societate (alta decât un parteneriat) care deţine în mod direct cel puţin 25% din capitalul societăţii plătitoare de dividende;

b) 10% din suma brută a dividendelor în toate celelalte cazuri.

Prezentul paragraf nu afectează impozitarea societăţii cu privire la profiturile din care se plătesc dividendele.

3. Termenul dividende folosit în prezentul articol înseamnă venituri provenind din acţiuni, din părţi miniere, din părţi de fondator sau din alte drepturi, care nu sunt titluri de creanţă, din participarea la profituri, precum şi veniturile din alte părţi sociale care sunt supuse aceluiaşi tratament fiscal ca şi veniturile din acţiuni de către legislaţia statului în care este rezidentă societatea ce le distribuie.

4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant în care societatea plătitoare de dividende este rezidentă printr-un sediu permanent situat acolo şi deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un asemenea sediu permanent. În această situaţie se aplică prevederile articolului 7.

5. Când o societate rezidentă a unui stat contractant realizează profituri sau venituri din celălalt stat contractant, celălalt stat nu poate percepe niciun impozit asupra dividendelor plătite de societate, cu excepţia cazului când asemenea dividende sunt plătite unui rezident al celuilalt stat sau când deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un sediu permanent situat în celălalt stat, nici să supună profiturile nedistribuite ale societăţii unui impozit asupra profiturilor nedistribuite ale societăţii, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite reprezintă în întregime sau în parte profituri sau venituri provenind din celălalt stat.

 

ARTICOLUL 11

Dobânzi

 

1. Dobânzile provenind dintr-un stat contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Totuşi, aceste dobânzi sunt de asemenea impozabile în statul contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acelui stat, dar, dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 10 la sută din suma brută a dobânzilor.

3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2, dobânzile provenind dintr-un stat contractant sunt scutite de impozit în acel stat dacă sunt obţinute şi deţinute efectiv de guvernul celuilalt stat contractant sau de o subdiviziune politică, autoritate locală sau unitate administrativ-teritorială a acestuia sau de orice agenţie sau unitate bancară ori instituţie a acelui guvern, subdiviziuni politice, autorităţi locale sau unităţi administrativ-teritoriale sau dacă creanţele unui rezident al celuilalt stat contractant sunt garantate, asigurate sau finanţate de o instituţie financiară care este deţinută în întregime de guvernul celuilalt stat contractant.

4. Termenul dobânzi folosit în prezentul articol înseamnă venituri din titluri de creanţă de orice natură însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauză de participare la profiturile debitorului şi, în special, veniturile din titluri de stat şi veniturile din titluri de creanţă sau obligaţiuni, inclusiv primele şi premiile legate de asemenea titluri sau obligaţiuni. Penalităţile pentru plata cu întârziere nu sunt considerate dobânzi în sensul prezentului articol.

5. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin dobânzile printr-un sediu permanent situat acolo şi creanţa în legătură cu care sunt plătite dobânzile este efectiv legată de un asemenea sediu permanent. În această situaţie, se aplică prevederile articolului 7.

6. Dobânzile se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este rezident al acelui stat. Totuşi, când plătitorul dobânzilor, fie că este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent în legătură cu care a fost contractată creanţa generatoare de dobânzi şi aceste dobânzi sunt suportate de un asemenea sediu permanent, atunci astfel de dobânzi se consideră că provin din statul în care este situat sediul permanent.

7. Când, datorită relaţiilor speciale existente între plătitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o altă persoană, suma dobânzilor, ţinând seama de creanţa pentru care sunt plătite, depăşeşte suma care ar fi fost convenită între plătitor şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se aplică numai la ultima sumă menţionată. În această situaţie, partea excedentară a plăţilor este impozabilă potrivit legislaţiei fiecărui stat contractant, ţinând seama de celelalte prevederi ale prezentei convenţii.

 

ARTICOLUL 12

Redevenţe

 

1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Totuşi, aceste redevenţe sunt de asemenea impozabile în statul contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acelui stat, dar, dacă beneficiarul efectiv al redevenţelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 10% din suma brută a redevenţelor.

3. Termenul redevenţe folosit în prezentul articol înseamnă plăţi de orice fel primite pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice drept de autor asupra unei opere literare, artistice ori ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf şi filmelor sau benzilor folosite pentru emisiunile de televiziune sau de radio, orice patent, marcă de comerţ, desen sau model, plan, formulă sau procedeu secret ori pentru utilizarea sau dreptul de a utiliza un echipament industrial, comercial sau ştiinţific ori pentru informaţii referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.

4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al redevenţelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin redevenţele printr-un sediu permanent situat acolo şi dreptul sau proprietatea pentru care se plătesc redevenţele sunt efectiv legate de un asemenea sediu permanent. În această situaţie, se aplică prevederile articolului 7.

5. Redevenţele se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este rezident al acelui stat. Totuşi, când plătitorul redevenţelor, fie că este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent de care este legată obligaţia de a plăti redevenţele şi aceste redevenţe sunt suportate de un asemenea sediu permanent, atunci astfel de redevenţe se consideră că provin din statul în care este situat sediul permanent.

6. Când, datorită relaţiilor speciale existente între plătitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o altă persoană, suma redevenţelor, având în vedere utilizarea, dreptul sau informaţia pentru care sunt plătite, depăşeşte suma care ar fi fost convenită între plătitor şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se aplică numai la ultima sumă menţionată. În această situaţie, partea excedentară a plăţilor este impozabilă potrivit legislaţiei fiecărui stat contractant, ţinând seama de celelalte prevederi ale prezentei convenţii.

 

ARTICOLUL 13

Câştiguri de capital

 

1. Câştigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea proprietăţilor imobiliare la care se face referire în articolul 6 şi situate în celălalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Câştigurile provenind din înstrăinarea proprietăţii mobiliare făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant, inclusiv câştigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere), sunt impozabile în celălalt stat.

3. Câştigurile provenind din înstrăinarea navelor sau aeronavelor exploatate în trafic internaţional sau a proprietăţilor mobiliare necesare exploatării unor asemenea nave sau aeronave sunt impozabile numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.

4. Câştigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea de acţiuni a căror valoare este constituită în proporţie mai mare de 50 la sută, direct sau indirect, din proprietăţi imobiliare situate în celălalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

5. Câştigurile provenind din înstrăinarea oricăror proprietăţi, altele decât cele la care se face referire în paragrafele 1, 2, 3 şi 4, sunt impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrăinează.

 

ARTICOLUL 14

Venituri din activităţi salariate

 

1. Sub rezerva prevederilor articolelor 15, 17 şi 18, salariile şi alte remuneraţii similare obţinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată sunt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul când activitatea salariată este desfăşurată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea salariată este astfel desfăşurată, asemenea remuneraţii primite sunt impozabile în celălalt stat.

2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, remuneraţiile obţinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată desfăşurată în celălalt stat contractant sunt impozabile numai în primul stat menţionat, dacă:

a) beneficiarul este prezent în celălalt stat pentru o perioadă sau perioade care nu depăşesc în total 183 de zile în orice perioadă de douăsprezece luni începând sau sfârşind în anul fiscal vizat; şi

b) remuneraţiile sunt plătite de sau în numele unui angajator care nu este rezident al celuilalt stat; şi

c) remuneraţiile nu sunt suportate de un sediu permanent pe care angajatorul îl are în celălalt stat.

3. Prin derogare de la prevederile anterioare ale acestui articol, remuneraţiile obţinute pentru o activitate salariată desfăşurată la bordul unei nave sau aeronave exploatate în trafic internaţional sunt impozabile în statul contractant în care se află locul conducerii efective a întreprinderii.

 

ARTICOLUL 15

Remuneraţiile membrilor consiliului de administraţie

 

Remuneraţiile şi alte plăţi similare obţinute de un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie al unei societăţi care este rezidentă a celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

 

ARTICOLUL 16

Artişti şi sportivi

 

1. Prin derogare de la prevederile articolelor 7 şi 14, veniturile obţinute de un rezident al unui stat contractant, în calitate de artist de spectacol, cum sunt artiştii de teatru, de film, de radio sau de televiziune, ori ca interpret muzical sau ca sportiv, din activităţile lui personale desfăşurate în această calitate în celălalt stat contractant, sunt impozabile în celălalt stat.

2. Când veniturile în legătură cu activităţile personale desfăşurate de un artist de spectacol sau de un sportiv, în această calitate, nu revin artistului de spectacol sau sportivului, ci unei alte persoane, acele venituri, prin derogare de la prevederile articolelor 7 şi 14, sunt impozabile în statul contractant în care sunt desfăşurate activităţile artistului de spectacol sau ale sportivului.

3. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 şi 2, veniturile obţinute din activităţile menţionate la paragraful 1, în cadrul schimburilor culturale sau sportive aprobate de guvernele statelor contractante şi care nu sunt desfăşurate în scopul de a obţine profituri, sunt scutite de impozit în statul contractant în care se desfăşoară aceste activităţi.

 

ARTICOLUL 17

Pensii

 

Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al articolului 18, pensiile şi alte remuneraţii similare plătite unui rezident al unui stat contractant pentru activitatea salariată desfăşurată în trecut sunt impozabile numai în acel stat.

 

ARTICOLUL 18

Funcţii publice

 

1. a) Salariile şi alte remuneraţii similare plătite de un stat contractant sau de o subdiviziune politică, de o autoritate locală sau de o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru servicii prestate acelui stat sau acelei subdiviziuni, autorităţi sau unităţi sunt impozabile numai în acel stat.

b) Totuşi, asemenea salarii şi alte remuneraţii similare sunt impozabile numai în celălalt stat contractant dacă serviciile sunt prestate în acel stat şi persoana fizică este un rezident al acelui stat care:

(i) este un naţional al acelui stat; sau (ii) nu a devenit un rezident al acelui stat numai în scopul prestării serviciilor.

2. a) Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, pensiile şi alte remuneraţii similare plătite de sau din fonduri create de un stat contractant sau de o subdiviziune politică, de o autoritate

locală sau de o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat sau acelei subdiviziuni, autorităţi sau unităţi sunt impozabile numai în acel stat.

b) Totuşi, asemenea pensii şi alte remuneraţii similare sunt impozabile numai în celălalt stat contractant dacă persoana fizică este un rezident şi un naţional al acelui stat.

3. Prevederile articolelor 14, 15, 16 şi 17 se aplică salariilor, pensiilor şi altor remuneraţii similare plătite pentru serviciile prestate în legătură cu o activitate de afaceri desfăşurată de un stat contractant sau de o subdiviziune politică, de o autoritate locală sau de o unitate administrativ-teritorială a acestuia.

 

ARTICOLUL 19

Studenţi şi practicanţi

 

Sumele pe care le primeşte pentru întreţinere, educaţie sau pregătire un student sau un practicant care este sau a fost, imediat anterior venirii sale într-un stat contractant, un rezident al celuilalt stat contractant şi care este prezent în primul stat menţionat numai în scopul educaţiei sau pregătirii sale, nu sunt impozabile în acel stat, cu condiţia ca astfel de sume să provină din surse situate în afara acelui stat.

 

ARTICOLUL 20

Alte venituri

 

1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, care nu sunt tratate în articolele precedente ale prezentei convenţii sunt impozabile numai în acel stat.

2. Prevederile paragrafului 1 nu se aplică veniturilor, altele decât veniturile provenind din proprietăţi imobiliare aşa cum sunt definite în paragraful 2 al articolului 6, dacă primitorul unor astfel de venituri, fiind rezident al unui stat contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo şi dreptul sau proprietatea în legătură cu care sunt plătite veniturile este efectiv legată de un asemenea sediu permanent. În această situaţie, se aplică prevederile articolului 7.

 

CAPITOLUL IV

Impozitarea capitalului

 

ARTICOLUL 21

Capital

 

1. Capitalul reprezentat de proprietăţi imobiliare la care se face referire în articolul 6, deţinute de un rezident al unui stat contractant şi situate în celălalt stat contractant, este impozabil în celălalt stat.

2. Capitalul reprezentat de proprietăţi mobiliare făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant este impozabil în celălalt stat.

3. Capitalul reprezentat de nave şi aeronave exploatate în trafic internaţional şi de proprietăţi mobiliare necesare exploatării unor asemenea nave şi aeronave este impozabil numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.

4. Toate celelalte elemente de capital ale unui rezident al unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat.

 

CAPITOLUL V

Metode de eliminare a dublei impuneri

 

ARTICOLUL 22

Eliminarea dublei impuneri

 

S-a convenit ca dubla impunere să fie evitată după cum urmează:

1. În cazul României:

Când un rezident al României obţine venituri sau deţine capital care, în conformitate cu prevederile acestei convenţii, sunt impozitate în Uruguay, România va acorda:

a) ca o deducere din impozitul pe venitul acelui rezident, o sumă egală cu impozitul pe venit plătit în Uruguay;

b) ca o deducere din impozitul pe capitalul acelui rezident, o sumă egală cu impozitul pe capital plătit în Uruguay.

Totuşi, această deducere nu va putea depăşi în niciun caz acea parte a impozitului pe venit sau a impozitului pe capital, astfel cum este calculată înainte ca deducerea să fie acordată, care este atribuibilă, după caz, venitului sau capitalului care poate fi impozitat în Uruguay.

2. În cazul Uruguayului:

a) Rezidenţii Uruguayului care obţin venituri care au fost supuse impozitării în România, în conformitate cu legislaţia română şi în baza prevederilor prezentei convenţii, pot deduce impozitul astfel plătit din orice impozit uruguayan plătibil în legătură cu aceleaşi venituri, sub rezerva prevederilor aplicabile din legislaţia Uruguayului. Acelaşi lucru se aplică, de asemenea, pentru capitalul care a fost supus impozitării în România, în conformitate cu legislaţia română şi în baza prevederilor prezentei convenţii; impozitul pe capital astfel plătit poate fi dedus din orice impozit uruguayan plătibil în legătură cu acelaşi capital, sub rezerva prevederilor aplicabile din legislaţia Uruguayului. Totuşi, această deducere nu va putea depăşi acea parte a impozitului uruguayan pe venit sau pe capital, astfel cum este calculată înainte ca deducerea să fie acordată;

b) Când, în conformitate cu orice prevedere a convenţiei, venitul obţinut sau capitalul deţinut de un rezident al Uruguayului este scutit de impozit în România, Uruguayul poate, cu toate acestea, să ia în considerare venitul sau capitalul scutit la calcularea sumei impozitului pe restul de venit sau de capital al acelui rezident.

 

CAPITOLUL VI

Prevederi speciale

 

ARTICOLUL 23

Nediscriminarea

 

1. Naţionalii unui stat contractant nu vor fi supuşi în celălalt stat contractant niciunei impozitări sau obligaţii legate de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decât impozitarea şi obligaţiile conexe la care sunt sau pot fi supuşi naţionalii celuilalt stat aflaţi în aceeaşi situaţie, mai ales în ceea ce priveşte rezidenţa. Prin derogare de la prevederile articolului 1, această prevedere se aplică de asemenea persoanelor care nu sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

2. Impozitarea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu va fi stabilită în condiţii mai puţin favorabile în celălalt stat decât impozitarea stabilită întreprinderilor celuilalt stat care desfăşoară aceleaşi activităţi. Această prevedere nu va fi interpretată ca obligând un stat contractant să acorde rezidenţilor celuilalt stat contractant vreo deducere personală, înlesnire sau reducere în ceea ce priveşte impozitarea, pe considerente legate de statutul civil sau de responsabilităţile familiale, pe care le acordă rezidenţilor săi.

3. Cu excepţia cazului când se aplică prevederile paragrafului 1 al articolului 9, paragrafului 7 al articolului 11 sau ale paragrafului 6 al articolului 12, dobânzile, redevenţele şi alte plăţi efectuate de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant se vor deduce, în scopul determinării profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprinderi, în aceleaşi condiţii ca şi cum ar fi fost plătite unui rezident al primului stat menţionat. În mod similar, orice datorii ale unei întreprinderi a unui stat contractant faţă de un rezident al celuilalt stat contractant vor fi deductibile, în vederea determinării capitalului impozabil al unei astfel de întreprinderi, în aceleaşi condiţii ca şi cum ar fi fost contractate faţă de un rezident al primului stat menţionat.

4. Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este integral sau parţial deţinut sau controlat în mod direct sau indirect de unul sau de mai mulţi rezidenţi ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat contractant menţionat niciunei impozitări sau obligaţii legată de aceasta care să fie diferită sau mai împovărătoare decât impozitarea şi obligaţiile conexe la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat menţionat.

5. Prevederile acestui articol se aplică numai impozitelor care fac obiectul prezentei convenţii.

 

ARTICOLUL 24

Procedura amiabilă

 

1. Când o persoană consideră că datorită măsurilor luate de unul sau de ambele state contractante rezultă sau va rezulta pentru ea o impozitare care nu este conformă cu prevederile prezentei convenţii, ea poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislaţia internă a acelor state, să prezinte cazul său autorităţii competente a statului contractant al cărui rezident este sau dacă situaţia sa se încadrează în prevederile paragrafului 1 al articolului 23 acelui stat contractant al cărui naţional este. Cazul trebuie prezentat în trei ani de la prima notificare a acţiunii din care rezultă o impozitare care nu este în conformitate cu prevederile convenţiei.

2. Autoritatea competentă se va strădui, dacă reclamaţia îi pare întemeiată şi dacă ea însăşi nu este în măsură să ajungă ia o soluţionare corespunzătoare, să rezolve cazul pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impozitări care nu este în conformitate cu convenţia. Orice înţelegere realizată va fi aplicată indiferent de perioada de prescripţie prevăzută în legislaţia internă a statelor contractante.

3. Autorităţile competente ale statelor contractante se vor strădui să rezolve pe calea înţelegerii amiabile orice dificultăţi sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării convenţiei. De asemenea, acestea se pot consulta reciproc pentru eliminarea dublei impuneri în cazurile neprevăzute de convenţie.

4. Autorităţile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele, inclusiv în cadrul unei comisii mixte, formată din acestea sau din reprezentanţii lor, în scopul realizării unei înţelegeri în sensul paragrafelor precedente.

 

ARTICOLUL 25

Schimbul de informaţii

 

1. Autorităţile competente ale statelor contractante vor schimba astfel de informaţii care se consideră că sunt relevante pentru aplicarea prevederilor prezentei convenţii sau pentru administrarea ori implementarea legislaţiilor interne privitoare la impozitele de orice fel şi natură percepute  în numele statelor contractante sau al subdiviziunilor politice, autorităţilor locale sau unităţilor administrativ-teritoriale ale acestora, în măsura în care impozitarea la care se referă nu este contrară convenţiei. Schimbul de informaţii nu este limitat de articolele 1 şi 2.

2. Orice informaţie primită în baza paragrafului 1 de un stat contractant va fi tratată ca fiind secretă în acelaşi mod ca informaţia obţinută în baza legislaţiei interne a acelui stat şi va fi dezvăluită numai persoanelor sau autorităţilor (inclusiv instanţelor judecătoreşti şi organelor administrative) însărcinate cu stabilirea, încasarea, aplicarea, urmărirea sau soluţionarea contestaţiilor cu privire la impozitele care fac obiectul paragrafului 1 sau cu supravegherea acţiunilor menţionate anterior. Asemenea persoane sau autorităţi vor folosi informaţia numai în astfel de scopuri. Acestea pot dezvălui informaţia în procedurile judecătoreşti sau în deciziile judiciare.

3. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu vor fi interpretate în niciun caz ca impunând unui stat contractant obligaţia:

a) de a lua măsuri administrative contrare legislaţiei şi practicii administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant;

b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute în baza legislaţiei sau în cadrul practicii administrative obişnuite a acelui sau a celuilalt stat contractant;

c) de a furniza informaţii care ar dezvălui un secret comercial, de afaceri, industrial sau profesional ori un procedeu de fabricaţie sau informaţii a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.

4. Dacă un stat contractant solicită informaţii în conformitate cu acest articol, celălalt stat contractant va utiliza măsurile sale de culegere a informaţiilor pentru a obţine informaţiile solicitate, chiar dacă celălalt stat nu are nevoie de astfel de informaţii pentru scopurile sale fiscale. Obligaţia prevăzută în propoziţia anterioară este supusă limitărilor prevăzute de paragraful 3, însă aceste limitări nu vor fi interpretate în niciun caz ca permiţând unui stat contractant să refuze furnizarea de informaţii doar pentru faptul că acesta nu are niciun interes naţional faţă de informaţiile respective.

5. Prevederile paragrafului 3 nu vor fi interpretate în niciun caz ca permiţând unui stat contractant să refuze furnizarea de informaţii doar pentru faptul că informaţiile sunt deţinute de o bancă, de o altă instituţie financiară, de un împuternicit sau de o persoană care acţionează ca agent sau în calitate fiduciară sau pentru că acestea se referă la drepturile de proprietate deţinute în cadrul unei persoane.

 

ARTICOLUL 26

Asistenţa în colectarea impozitelor

 

1. Statele contractante îşi vor acorda reciproc asistenţă în colectarea creanţelor fiscale. Această asistenţă nu este limitată de articolele 1 şi 2. Autorităţile competente ale statelor contractante pot stabili de comun acord modul de aplicare a acestui articol.

2. Expresia creanţă fiscală folosită în prezentul articol înseamnă o sumă datorată în legătură cu impozite de orice fel şi natură percepute în numele statelor contractante sau al subdiviziunilor politice, autorităţilor locale sau unităţilor administrativ-teritoriale ale acestora, în măsura în care impozitarea la care se referă nu este contrară prezentei Convenţii sau oricărui alt instrument la care sunt parte statele contractante, precum şi dobânzile, penalităţile administrative şi cheltuielile de colectare sau de conservare legate de o astfel de sumă.

3. Când o creanţă fiscală a unui stat contractant are titlu executoriu în baza legislaţiei acelui stat şi este datorată de o persoană care nu poate la momentul respectiv să împiedice colectarea sa în baza legislaţiei acelui stat, acea creanţă fiscală va fi acceptată în scopul colectării, la solicitarea autorităţii competente a acelui stat, de către autoritatea competentă a celuilalt stat contractant. Creanţa fiscală respectivă va fi colectată de către celălalt stat în conformitate cu prevederile

legislaţiei sale aplicabile în cazul executării şi colectării propriilor sale impozite, ca şi când creanţa fiscală ar fi o creanţă fiscală a celuilalt stat.

4. Când o creanţă fiscală a unui stat contractant este o creanţă în legătură cu care acel stat poate să ia măsuri de conservare, în baza legislaţiei sale, în vederea asigurării colectării acesteia, acea creanţă fiscală va fi acceptată în scopul luării măsurilor de conservare, la solicitarea autorităţii competente a acelui stat, de către autoritatea competentă a celuilalt stat contractant. Celălalt stat va lua măsurile de conservare cu privire la creanţa fiscală respectivă în conformitate cu prevederile legislaţiei sale, ca şi când creanţa fiscală ar fi o creanţă fiscală a celuilalt stat, chiar dacă la momentul când aceste măsuri sunt aplicate creanţa fiscală nu are titlu executoriu în primul stat menţionat sau este datorată de o persoană care are dreptul să împiedice colectarea sa.

5. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 3 şi 4, o creanţă fiscală acceptată de un stat contractant în scopul paragrafului 3 sau 4 nu va fi supusă în acel stat termenului de prescripţie sau acordării oricărei priorităţi aplicabile unei creanţe fiscale în baza legislaţiei acelui stat pe considerente legate de natura acesteia. În plus, o creanţă fiscală acceptată de un stat contractant în scopul paragrafului 3 sau 4 nu va avea în acel stat nicio prioritate aplicabilă acelei creanţe fiscale în baza legislaţiei celuilalt stat contractant.

6. Procedurile legate de existenţa, valabilitatea sau suma unei creanţe fiscale a unui stat contractant nu vor fi aduse în atenţia instanţelor judecătoreşti sau a organelor administrative ale celuilalt stat contractant.

7. Când, în orice moment după ce a fost făcută o solicitare de către un stat contractant în baza paragrafului 3 sau 4 şi înainte ca celălalt stat contractant să colecteze şi să transmită respectiva creanţă fiscală primului stat menţionat, respectiva creanţă fiscală încetează să fie:

a) în cazul unei solicitări făcute în baza paragrafului 3, o creanţă fiscală a primului stat menţionat care are titlu executoriu în baza legislaţiei acelui stat şi este datorată de o persoană care nu poate, la momentul respectiv, să împiedice colectarea sa în baza legislaţiei acelui stat; sau

b) în cazul unei solicitări făcute în baza paragrafului 4, o creanţă fiscală a primului stat menţionat în legătură cu care acel stat poate să ia măsuri de conservare, în baza legislaţiei sale, în vederea asigurării colectării acesteia, autoritatea competentă a primului stat menţionat va informa cu promptitudine autoritatea competentă a celuilalt stat în legătură cu acest fapt şi, în funcţie de opţiunea celuilalt stat, primul stat menţionat fie îşi va suspenda, fie îşi va retrage solicitarea.

8. Prevederile acestui articol nu vor fi interpretate în niciun caz ca impunând unui stat contractant obligaţia:

a) de a lua măsuri administrative contrare legislaţiei şi practicii administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant;

b) de a lua măsuri care ar fi contrare ordinii publice;

c) să asigure asistenţă în cazul în care celălalt stat contractant nu a luat toate măsurile rezonabile de colectare sau de conservare, după caz, disponibile în baza legislaţiei sau a practicii administrative a acestuia;

d) să asigure asistenţă în acele cazuri în care povara administrativă pentru acel stat este în mod evident disproporţionată în raport cu beneficiul ce va fi obţinut de celălalt stat contractant.

 

ARTICOLUL 27

Membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare

 

Prevederile prezentei convenţii nu afectează privilegiile fiscale de care beneficiază membrii misiunilor diplomatice sau ai posturilor consulare în baza regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale.

 

CAPITOLUL VII

Prevederi finale

 

ARTICOLUL 28

Intrarea în vigoare

 

1. Statele contractante se vor informa reciproc, pe cale diplomatică, cu privire la îndeplinirea procedurilor legale interne necesare intrării în vigoare a convenţiei.

2. Convenţia va intra în vigoare în a treizecea zi de la data ultimei notificări la care se face referire în paragraful 1. Prevederile convenţiei vor produce efecte:

a) în ceea ce priveşte impozitele reţinute prin stopaj la sursă, pentru sumele datorate sau plătite în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic care urmează anului în care prezenta convenţie a intrat în vigoare; şi

b) în ceea ce priveşte celelalte impozite, pentru perioadele fiscale care încep în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic care urmează anului în care prezenta convenţie a intrat în vigoare.

3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2, articolul 25 va produce efecte:

a) pentru aspectele fiscale penale, de la data intrării sale în vigoare; şi

b) pentru toate celelalte aspecte:

(i) în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic care urmează anului în care prezenta convenţie a intrat în vigoare, dar numai în legătură

cu perioadele fiscale care încep în sau după acea dată; (ii) la data intrării sale în vigoare, atunci când nu există perioade fiscale.

 

ARTICOLUL 29

Denunţarea

 

Prezenta convenţie va rămâne în vigoare pe o perioadă nedeterminată. Fiecare stat contractant poate denunţa Convenţia după cinci ani de la data intrării sale în vigoare prin transmiterea către celălalt stat contractant, pe cale diplomatică, a unei notificări scrise. Convenţia îşi va înceta valabilitatea la şase luni de la primirea notificării scrise. Totuşi, aceasta va continua să producă efecte:

a) în ceea ce priveşte impozitele reţinute prin stopaj la sursă, pentru sumele datorate sau plătite în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic care urmează anului în care Convenţia îşi încetează valabilitatea; şi

b) în ceea ce priveşte celelalte impozite, pentru perioadele fiscale care încep în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic care urmează anului în care Convenţia îşi încetează valabilitatea.

Drept pentru care, subsemnaţii, autorizaţi în bună şi cuvenită formă, au semnat prezenta convenţie.

Semnată la Bucureşti, la 14 septembrie 2012, în două exemplare originale, în limbile română, spaniolă şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenţe de interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru România,

Florin Georgescu,

viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice

Pentru Republica Orientală a Uruguayului

Roberto Kreimerman,

ministrul industriei, energiei şi mineritului

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Orientală a Uruguayului pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti la 14 septembrie 2012

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Orientală a Uruguayului pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti la 14 septembrie 2012, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 23 octombrie 2013.

Nr. 831.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea unor decoraţii

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. Aşi B, ale art. 7 lit. Aşi B, ale art. 8 lit. Aşi B şi ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

cu prilejul Zilei Armatei României, în semn de apreciere pentru rezultatele remarcabile şi înaltul profesionalism dovedite în executarea misiunilor încredinţate,

Preşedintele României decretează:

Art. 1. - Se conferă Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, domnului general-maior Alexandru Constantin Ion.

Art. 2. - Se conferă Ordinul Meritul Sanitar în grad de Ofiţer, cu însemn pentru militari, domnului colonel Duţă Emanoil George.

Art. 3. - Se conferă Ordinul Meritul Sanitar în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari:

1. doamnei colonel Mihai Gică Daniela-Mihaela;

2. domnului colonel Popescu Gheorghe Dragoş-Marian;

3. domnului colonel Teodoru Alexandru Gigi;

4. domnului maior Munteanu Gheorghe Robert-George.

Art. 4. - Se conferă Ordinul Meritul Sanitar în grad de Cavaler, cu însemn pentru civili:

1. doamnei Alexandru Leon Cristina;

2. doamnei Cîrlan Mircea Maria;

3. doamnei Mititelu Ion Mihaela-Raluca;

4. domnului Perlea Râul Sorin.

Art. 5. - Se conferă Ordinul Virtutea Militară în grad de Comandor, cu însemn pentru militari:

1. domnului general-maior Petre Constantin Valentin;

2. domnului general de brigadă Dincovici Ilie Cristian-Iulian.

Art. 6. - Se conferă Ordinul Virtutea Militară în grad de Ofiţer, cu însemn pentru militari:

1. domnului general-maior Cătănici Avram Avram;

2. domnului general-maior Rus Iosif Alexandru;

3. domnului colonel Iordache Dumitru Nicolae;

4. domnului colonel Zancă Radu Marian.

Art. 7. - Se conferă Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari:

1. domnului general de brigadă Ciolponea Marin Constantin-Adrian;

2. domnului colonel Almăjanu Alexandru Marian;

3. domnului colonel Apostol Costachi Cristian-Marius;

4. domnului colonel Becheru Marin Valentin;

5. domnului colonel Buta Mihai Mihai;

6. domnului colonel Calopăreanu Ristea Gheorghe;

7. domnului colonel (rtr.) Cârjaliu Radu Vasile;

8. domnului colonel (rtr.) Cîmpeanu Gheorghe Vasile;

9. domnului colonel Cristea Vasile Ionel;

10. domnului colonel Dihoiu Gheorghe Ion;

11. domnului colonel Dilihei Ghiorghi Ştefan;

12. doamnei colonel Iordache Petrache Sanda;

13. domnului colonel Irina Mihai Oliviu;

14. domnului colonel Jianu Gheorghe Florin;

15. domnului colonel Lahman Niculai Ioan;

16. domnului colonel Mihalcea Pompiliu Viorel-Cătălin;

17. domnului colonel Mocanu Ion Gheorghe;

18. domnului colonel Nechita Mihai Romeo;

19. domnului colonel Nichifor Dumitru Liviu-Dănuţ;

20. domnului colonel Niculescu Cristian Viorel-Florian;

21. domnului colonel Puşcaşu Neculai Vasile;

22. domnului colonel Răduţ Mircea Florentin;

23. domnului colonel Ştreangă Ioan Narcis-Costel;

24. domnului colonel Tuinea Fane Gelu-Cătălin;

25. domnului locotenent-colonel Dan Vasile Cristian-Daniel;

26. domnului locotenent-colonel Vîlcea Ilie Ionel.

Art. 8. - Se conferă Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler, cu însemn pentru civili, doamnei Pavăl Constantin Ana-Maria.

Art. 9. - Se conferă Ordinul Virtutea Aeronautică în grad de Ofiţer, cu însemn pentru militari:

1. domnului general de flotilă aeriană Dobre Ilie Constantin;

2. domnului general de flotilă aeriană Răpan Năstase Florian;

3. domnului comandor Oprişi Marin Marian.

Art. 10. - Se conferă Ordinul Virtutea Aeronautică în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, domnului comandor Mălăelea Matei Ion.

Art. 11. - Se conferă Ordinul Virtutea Aeronautică în grad de Cavaler, cu însemn pentru civili, doamnei Toma Vasile Violeta-Simona.

Art. 12. - Se conferă Ordinul Virtutea Maritimă în grad de Ofiţer, cu însemn pentru militari:

1. domnului contraamiral de flotilă Gheorghe Dumitru Mihai;

2. domnului comandor Uce Petre Gigi-Cristinel.

Art. 13. - Se conferă Ordinul Virtutea Maritimă în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, domnului comandor Rogozan Culiţă Cornel.

Art. 14. - Se conferă Ordinul Virtutea Maritimă în grad de Cavaler, cu însemn pentru civili, doamnei Cîrstocea Vasile Alina.

Art. 15. - Se conferă Crucea Naţională Serviciul Credincios, clasa a II-a, cu însemn pentru militari, domnului plutonier adjutant principal Voinea Constantin Liviu.

Art. 16. - Se conferă Crucea Naţională Serviciul Credincios, clasa a III-a, cu însemn pentru civili:

1. doamnei Constanda Victor Mirela;

2. domnului Cost Teodor Anton;

3. doamnei Deleanu Tudor Mariana;

4. domnului Dengel Mihail/Mihai-Dorin;

5. doamnei Dragomir Dumitru Maria-Luiza;

6. doamnei Ganea Nicolae Florentina;

7. domnului Georgescu Mihail Ion;

8. doamnei Ochetan Ion Elena;

9. domnului Olaru Costică Valentin;

10. doamnei Olaru Ion Viorica;

11. domnului Piţigoi Ion Emil;

12. doamnei Vlad Neculai Elena-Simona.

Art. 17. - Se conferă Medalia Naţională Serviciul Credincios, clasa a II-a, cu însemn pentru militari, domnului plutonier adjutant Verdeşi Constantin Ion.

Art. 18. - Se conferă Medalia Naţională Serviciul Credincios, clasa a III-a, cu însemn pentru militari:

1. domnului maistru militar principal Ilie Costache Aurel;

2. doamnei plutonier adjutant principal Brînceanu Stan Paula;

3. domnului plutonier major Ciliboiu Vasile Gheorghe;

4. doamnei plutonier major Lăzărescu Oprea Mihaela;

5. domnului maistru militar clasa a III-a Catană Gheorghe Dumitru-Daniel.

Art. 19. - Se conferă Medalia Naţională Serviciul Credincios, clasa a III-a, cu însemn pentru civili:

1. domnului Antohi Gheorghe Adrian-Daniel;

2. doamnei Crăciun Ion Georgeta-Petruţa;

3. doamnei Dascălu Ştefan-Dorel Ana-Maria-Alexandra;

4. doamnei Dîrdală Neacşu Gabriela;

5. doamnei Gâdei Constantin Elena;

6. doamnei Gheorghe Gheorghe Cornelia;

7. doamnei Grigore Niculae Mihaela-Luminiţa;

8. doamnei Mihalache Mihai Elena;

9. doamnei Niţu George Doina;

10. doamnei Păun Ion Carmen-Veronica;

11. domnului Petre Constantin Marian;

12. domnului Popa Nicolae Corneliu;

13. doamnei Radi Ştefan Iolanda.

Art. 20. - Se conferă Medalia Naţională Pentru Merit, clasa a III-a, cu însemn pentru militari:

1. domnului maistru militar principal Vasilache Ion Nicuşor;

2. domnului plutonier adjutant Iacob Florea Florin-Alexandru;

3. domnului plutonier adjutant Petrescu Radu Bogdan;

4. domnului plutonier major Pârlog Vasile Ştefan;

5. domnului maistru militar clasa a IV-a Niţu Ilie Ionuţ-Stelian.

Art. 21. - Se conferă Medalia Naţională Pentru Merit, clasa a III-a, cu însemn pentru civili:

1. doamnei Curtasan Giumacai Ghiulnas;

2. doamnei Dinu Ştefan Niculina;

3. domnului Dragotă Ion Titu;

4. doamnei Lupu Mihai Mărioara;

5. doamnei Pamfil Tudor Mariana;

6. doamnei Radu Gheorghe Ionela-Ruxandra;

7. doamnei Spătari Dumitru Simona;

8. doamnei Tîrboiu Ion Nicoleta;

9. doamnei Voicu Ioan Rodica.

Art. 22. - Se conferă Medalia Meritul Sanitar, clasa I, cu însemn pentru civili, doamnei Mandache Alexandru Elena.

Art. 23. - Se conferă Medalia Meritul Sanitar, clasa a II-a, cu însemn pentru civili, doamnei Vasile Apostol Gabriela.

Art. 24. - Se conferă Medalia Meritul Sanitar, clasa a III-a, cu însemn pentru civili:

1. doamnei Anghel Gheorghe Mărioara;

2. doamnei Boriceanu Dumitru Maria-Elena;

3. doamnei Costin Mihai Georgeta;

4. doamnei Datcu Aurel Camelia-Liliana;

5. doamnei Florică Grigore Elena-Daniela;

6. doamnei Mavriş Dumitru Nicoleta;

7. doamnei Pop Ilie Gabriela;

8. doamnei Predincea Constantin Nicoleta;

9. doamnei Vasile Petre Mirela-Marcela.

Art. 25. - Se conferă Medalia Virtutea Militară, clasa I, cu însemn pentru militari:

1. domnului plutonier adjutant principal Măgureanu Dumitru Costică;

2. domnului plutonier adjutant principal Nălbaru Vasile Constantin;

3. domnului plutonier adjutant Ilincescu Gheorghe Cătălin;

4. domnului plutonier adjutant Romaşcu Ştefan Cătălin-Dorin.

Art. 26. - Se conferă Medalia Virtutea Militară, clasa a II-a, cu însemn pentru militari:

1. domnului plutonier adjutant principal Dobrescu Teodor Florin-Cristinel;

2. domnului plutonier adjutant principal Dumitru Ilie Daniel;

3. domnului plutonier adjutant principal Şandru Mircea Viorel;

4. domnului plutonier adjutant principal Todiraşcu Neculai Gigi;

5. doamnei plutonier adjutant principal Vitalis Iosif Rodica;

6. domnului plutonier adjutant Petre Ion Sorin-Valentin.

Art. 27. - Se conferă Medalia Virtutea Militară, clasa a III-a, cu însemn pentru militari:

1. domnului plutonier adjutant principal Grigoraş Ion Stelian;

2. domnului plutonier adjutant principal Iancu Vasile Lucian;

3. doamnei plutonier adjutant principal Neculai Ion Maria;

4. domnului plutonier adjutant principal Olaru Dumitru Mihai;

5. domnului plutonier adjutant principal Păun Toma Aristide;

6. domnului plutonier adjutant principal Ştefan Ristea Viorel;

7. domnului plutonier adjutant Enache Gheorghe Gabriel;

8. domnului plutonier adjutant Fişcuci Ilie Gheorghiţă;

9. doamnei plutonier adjutant Grigorescu Ştefan Petruţa-Camelia;

10. domnului plutonier adjutant Lung Teofil Teofil-Mircea;

11. domnului maistru militar clasa I Mocanu Marin Sandu;

12. domnului plutonier adjutant Nachiu Mircea Adrian-Daniel;

13. doamnei plutonier adjutant Stan Mihai Camelia;

14. domnului plutonier adjutant Stănciulescu Constantin Adrian;

15. domnului plutonier adjutant Tomescu Oprea Anti;

16. domnului plutonier adjutant Ungureanu Gheorghe Gelu;

17. domnului plutonier major China Simion Teodor;

18. domnului plutonier major Ciurel Vasile-Silviu Alin-George;

19. domnului plutonier major Lambă Anghel Adrian-Leonaş;

20. domnului plutonier Stoica Marin Ionel;

21. domnului maistru militar clasa a III-a Pintilie Constantin Cătălin-Nicolae.

Art. 28. - Se conferă Medalia Virtutea Militară, clasa a III-a, cu însemn pentru civili:

1. domnului Băruţă Ştefan Gheorghe;

2. domnului Dutcă Gheorghe Gheorghe;

3. domnului Tapu Victor Viorel.

Art. 29. - Se conferă Medalia Virtutea Aeronautică, clasa I, cu însemn pentru militari, domnului maistru militar clasa a II-a Iacob Mihai Gabriel.

Art. 30. - Se conferă Medalia Virtutea Aeronautică, clasa a II-a, cu însemn pentru militari:

1. domnului maistru militar principal Ene Octavian Costinel-Gabi;

2. domnului maistru militar clasa I Grozea Mihai Constantin.

Art. 31. - Se conferă Medalia Virtutea Aeronautică, clasa a III-a, cu însemn pentru militari:

1. domnului plutonier adjutant principal Anghel Ristache Victor;

2. domnului plutonier adjutant principal Şaran Ioan Radu;

3. domnului maistru militar clasa I Buga Gheorghe Georgel;

4. domnului maistru militar clasa I Rădoi Valentin Marinelo;

5. domnului maistru militar clasa I Şerbănescu Avram Claudiu;

6. domnului plutonier Mitrică Vasile Daniel.

Art. 32. - Se conferă Medalia Virtutea Maritimă, clasa I, cu însemn pentru civili, doamnei Nicolae Tache Mariana.

Art. 33. - Se conferă Medalia Virtutea Maritimă, clasa a II-a, cu însemn pentru militari:

1. domnului maistru militar principal Bănică Vasile Stelică;

2. domnului maistru militar clasa I Grosu Ion Constantin.

Art. 34. - Se conferă Medalia Virtutea Maritimă, clasa a II-a, cu însemn pentru civili, domnului Tronaru Stan Constantin.

Art. 35. - Se conferă Medalia Virtutea Maritimă, clasa a III-a, cu însemn pentru militari:

1. domnului maistru militar principal Gîdea Marin Sorin;

2. domnului plutonier adjutant principal Bolfan Mihai Cătălin.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 28 octombrie 2013.

Nr. 834.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Reabilitare DN 6 Drobeta-Turnu Severin-Lugoj, între km 450 + 768 si km 494 + 500” - Lot 5

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 5 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile Legii nr. 154/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura „Reabilitarea secţiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului naţional DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România”, semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2001 şi la Bucureşti la 17 aprilie 2002, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă amplasamentul lucrării de utilitate publică „Reabilitare DN 6 Drobeta-Turnu Severin-Lugoj, între km 450 + 768 şi km 494 + 500” - Lot 5, potrivit hărţii topografice prevăzute în anexa nr. 1*).

Art. 2. - (1) Se aprobă declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Reabilitare DN 6 Drobeta-Turnu Severin-Lugoj, între km 450 + 768 şi km 494 + 500” - Lot 5, expropriator fiind statul român, reprezentat de Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A.

(2) Lista cuprinzând imobilele supuse exproprierii potrivit alin. (1), situate pe raza localităţii Găvojdia din judeţul Timiş şi localităţii Constantin Daicoviciu din judeţul Caraş-Severin, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor este prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 3. - Sumele individuale estimate de către expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică prevăzute la art. 1, situate pe raza localităţii Găvojdia din judeţul Timiş şi localităţii Constantin Daicoviciu din judeţul Caraş-Severin, sunt în cuantum total de 6.100 lei şi se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, pentru Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, în limita sumelor aprobate cu această destinaţie, aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr. 5/2013, cu modificările şi completările ulterioare, la capitolul 84.01 „Transporturi”, la titlul 55 „Alte transferuri”, articolul 01 „Transferuri interne”, alineatul 28 „Cheltuieli neeligibile ISPA”.

Art. 4. - Sumele individuale prevăzute la art. 3 se virează de către Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării acestora, într-un cont bancar deschis pe numele Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. la dispoziţia proprietarilor de imobile, pentru lucrarea de utilitate publică prevăzută la art. 1, în vederea efectuării despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în condiţiile legii.

Art. 5. - Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., răspunde de realitatea datelor înscrise în lista cuprinzând imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică, de corectitudinea datelor înscrise în documentele care au stat la baza stabilirii acestora, precum şi de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 6. - Planul cu amplasamentul lucrării de utilitate publică se aduce la cunoştinţa publică prin afişarea la sediul consiliului local respectiv şi prin afişare pe pagina proprie de internet a expropriatorului.

Art. 7. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine,

Dan-Coman Şova

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 25 octombrie 2013.

Nr. 818.


*) Anexa nr. 1 se comunică persoanelor fizice şi juridice interesate, la solicitarea acestora, de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., care este depozitarul acesteia, imposibilitatea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hărţii topografice fiind determinată de impedimente de natură tehnico-redacţională.

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA

cuprinzând imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică „Reabilitare DN 6 Drobeta-Turnu Severin-Lugoj, între km 450 + 768 şi km 494 + 500” - Lot 5, situate pe raza localităţii Găvojdia din judeţul Timiş şi localităţii Constantin Daicoviciu din judeţul Caraş-Severin, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor

 

Nr. crt.

Judeţul

Unitatea administrativ-teritorială

Numele şi prenumele proprietarului/deţinătorului terenului

Tarlaua/ parcela

Număr cadastral/ număr topo

Număr carte funciară

Suprafaţa totală

(m2)

Suprafaţa de expropriat

(m2)

Despăgubire conform Legii nr. 255/2010

(lei)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

TIMIŞ

GĂVOJDIA

COMUNA GĂVOJDIA,

la dispoziţia comisiei locale de aplicare a legilor proprietăţii*

A 18/12/1

-

-

4696

57

53

2

TIMIŞ

GĂVOJDIA

COMUNA GĂVOJDIA

la dispoziţia comisiei locale de aplicare a legilor proprietăţii*

A18/12/1

-

-

4696

13

12

3

TIMIŞ

GĂVOJDIA

VINATU IOAN

A18/1

-

-

6003

3

3

4

TIMIŞ

GĂVOJDIA

COMUNA GĂVOJDIA

la dispoziţia comisiei locale de aplicare a legilor proprietăţii*

A 27/3/18

-

-

4538

71

66

5

TIMIŞ

GĂVOJDIA

GASPAR LAZAR

A 222/59

-

-

5500

20

19

6

TIMIŞ

GĂVOJDIA

TEICU NICOLAE

A 222/60

-

-

5490

11

10

7

TIMIŞ

GĂVOJDIA

COMUNA GĂVOJDIA

în administrare Consiliului Local Găvojdia

Ps 35/1

400300

400300

268268

106

79

8

TIMIŞ

GĂVOJDIA

GORNICU IOAN

A81/1

-

-

6100

72

67

9

TIMIŞ

GĂVOJDIA

MOISE GHEORGHE

A 662/1/1

-

-

2000

13

12

10

TIMIŞ

GĂVOJDIA

TIRU MOISE

A 662/1/2

-

-

200

8

7

11

TIMIŞ

GĂVOJDIA

COMUNA GĂVOJDIA

la dispoziţia comisiei locale de aplicare a legilor proprietăţii*

A 662/1/3

-

-

850

58

54

12

TIMIŞ

GĂVOJDIA

COMUNA GĂVOJDIA

la dispoziţia comisiei locale de aplicare a legilor proprietăţii*

A 662/1/4/1

-

-

850

71

66

13

TIMIŞ

GĂVOJDIA

COMUNA GĂVOJDIA

la dispoziţia comisiei locale de aplicare a legilor proprietăţii*

A 662/1/4/2

-

-

500

6

6

14

TIMIŞ

GĂVOJDIA

COMUNA GĂVOJDIA

la dispoziţia comisiei locale de aplicare a legilor proprietăţii*

A 662/1/5

-

-

800

111

104

15

TIMIŞ

GĂVOJDIA

COMUNA GĂVOJDIA

la dispoziţia comisiei locale de aplicare a legilor proprietăţii*

NGL 705

-

-

3200

618

289

16

CARAŞ-SEVERIN

CONSTANTIN DAICOVICIU

COMUNA CONSTANTIN DAICOVICIU,

în administrarea consiliului local

N4/40B

31750

-

1527

115

34

17

CARAŞ-SEVERIN

CONSTANTIN DAICOVICIU

COMUNA CONSTANTIN DAICOVICIU,

în administrarea consiliului local

A4/41

31752

-

11745

210

62

18

CARAŞ-SEVERIN

CONSTANTIN DAICOVICIU

COMUNA CONSTANTIN DAICOVICIU,

în administrarea consiliului local

26B/15

33278

-

561

106

31

19

CARAŞ-SEVERIN

CONSTANTIN DAICOVICIU

CATUŢA PETRU

26B/0

33270

-

4600

274

5124

TOTAL:

1.943

6.098


* Deţinător până la soluţionarea cererilor conform legislaţiei în vigoare.

 

NOTĂ:

Alte date de identificare a proprietarilor/deţinătorilor, precum şi orice informaţii necesare în vederea punerii în aplicare a măsurilor de expropriere în condiţiile legii vor fi identificate ulterior, în vederea completării documentaţiilor necesare, conform reglementărilor în vigoare.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru completarea anexei nr. 10 la Hotărârea Guvernului nr. 904/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Constanţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Constanţa

În temeiul prevederilor art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La anexa nr. 10 „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al oraşului Năvodari” la Hotărârea Guvernului nr. 904/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Constanţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Constanţa, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 645 şi 645 bis din 30 august 2002, cu modificările şi completările ulterioare, secţiunea I „Bunuri imobile” se completează după cum urmează:

- După poziţia nr. 1032 se introduc trei noi poziţii, poziţiile nr. 1033- 1035, având cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 25 octombrie 2013.

Nr. 821.

 

ANEXĂ

 

Completări la inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al oraşului Năvodari

 

Nr. crt.

Codul de clasificare

Denumirea bunului

Elemente de identificare

Anul dobândirii sau, după caz, al dării în folosinţă

Valoarea de inventar

(lei)

Situaţia juridică actuală. Denumire act proprietate sau alte acte doveditoare

0

1

2

3

4

5

6

1033

1.3.7.2.

Teren aferent stradă Promenada Năvodari tronson IV

Suprafaţă = 2.816,00 mp

Carte funciară nr. 110334

2012

46.930,45

Domeniul public al oraşului Năvodari, potrivit Hotărârii Consiliului Local Năvodari nr. 215/3.09.2013

Expropriere pentru cauză de utilitate publică, potrivit hotărârilor Consiliului Local Năvodari nr. 320/20.12.2011, nr. 31/24.02.2012 şi nr. 61/21.03.2012

1034

1.3.7.2.

Teren aferent lot 2/2 lot 2 - lot 6 – alee acces Zona CF - Midia

Suprafaţă = 2.437,00 mp

Carte funciară nr. 108400

2012

76.453,56

Domeniul public al oraşului Năvodari, potrivit Hotărârii Consiliului Local Năvodari nr. 215/3.09.2013

1035

1.3.7.2.

Teren aferent trup Mamaia Nord - trup4 (NNs 158/5), lot 1/14 - alee acces

Suprafaţă = 1.568,00 mp

Carte funciară nr. 109757

2012

222.326,72

Domeniul public al oraşului Năvodari, potrivit Hotărârii Consiliului Local Năvodari nr. 215/3.09.2013

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind recunoaşterea Asociaţiei „Uniunea Asociaţiilor de Proprietari Constanţa” ca fiind de utilitate publică

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 39 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se recunoaşte Asociaţia „Uniunea Asociaţiilor de Proprietari Constanţa”, persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial, cu sediul în municipiul Constanţa, str. Jupiter nr. 11, judeţul Constanţa, ca fiind de utilitate publică.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 25 octombrie 2013.

Nr. 822.