MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 668/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 668         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 31 octombrie 2013

 

SUMAR

 

HOTARARII ALE SENATULUI

 

62. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componentei numerice si nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

DECRETE

 

841. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer

 

842. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer

 

843. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Pentru Merit în grad de Ofiţer

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 345 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat

 

Decizia nr. 346 din 24 septembrie 2013 la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

826. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2013 pentru Societatea Comerciala „Hidroelectrica” – S.A., aflata sub autoritatea Ministerului Economiei

 

827. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2013 pentru Societatea Comerciala „Electrica” – S.A., aflata sub autoritatea Departamentului pentru Energie

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.778. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind aprobarea Deciziei Comisiei fiscale centrale nr. 3/2013

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Hotărâre în Cauza Stanciulescu împotriva României (Cererea nr. 5.998/03)

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

PARLAMENTUL ROMANIEI

 

SENATUL

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) şi ale art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 46 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 20 decembrie 2012, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- La anexa nr. XVII „Componenţa Comisiei pentru afaceri europene”, domnul senator Anghel Adrian - Grupul Parlamentar al Partidului Social Democrat - se include în componenţa comisiei, în locul domnului senator Marin Nicolae - Grupul Parlamentar al Partidului Social Democrat.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 29 octombrie 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

CRISTIAN-SORIN DUMITRESCU

 

Bucuresti, 29 octombrie 2013

Nr. 62.

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A şi ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, cu modificările şi completările ulterioare,

în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia semnificativă avută în eficientizarea cooperării, pe multiple planuri, dintre România şi Republica Portugheză,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer Excelenţei Sale domnului Miguel Bento Martins da Costa de Macedo e Silva, ministru al afacerilor interne.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Bucuresti, 30 octombrie 2013

Nr. 841.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A şi ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, cu modificările şi completările ulterioare,

în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia semnificativă avută în eficientizarea cooperării, pe multiple planuri, dintre România şi Republica Portugheză,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer Excelenţei Sale domnului Jose Pedro Aguiar-Branco, ministru al apărării naţionale.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucuresti, 30 octombrie 2013

Nr. 842.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Pentru Merit în grad de Ofiţer

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A şi ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, cu modificările şi completările ulterioare,

în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia avută la dezvoltarea relaţiilor economice româno-portugheze, prin atragerea de investiţii în ţara noastră şi impulsionarea mai multor sectoare ale economiei naţionale,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Ofiţer domnului Alain Bonte, consul onorific al României la Estoni, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Bilaterală România-Portugalia.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucuresti, 30 octombrie 2013

Nr. 843.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 345

din 24 septembrie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu – judecător

Mircea Ştefan Minea – judecător

Daniel Marius Morar – judecător

Iulia Antoanella Motoc – judecător

Mona-Maria Pivniceru – judecător

Puskás Valentin Zoltán – judecător

Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Marina Brehoiu în Dosarul nr. 8.908/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 300D/2013.

La apelul nominal se prezintă, pentru partea Baroul Bucureşti, avocat Iosif Friedmann-Nicolescu, iar pentru Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi pentru Uniunea Naţională a Barourilor din România, avocat Constantin Voicescu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, constatându-se lipsa autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţilor prezente. Reprezentantul Baroului Bucureşti arată că excepţia de neconstituţionalitate nu are fundament juridic, fiind inadmisibilă, critica vizând modul în care este pus în practică Statutul profesiei de avocat. De asemenea, susţine că, astfel cum a stabilit şi instanţa de contencios constituţional cu titlu de principiu, în oricare profesie se pot reglementa reguli Specifice de organizare şi exercitare a acesteia.

Reprezentantul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi al Uniunii Naţionale a Barourilor din România achiesează la cele prezentate anterior şi arată că, potrivit Legii nr. 51/1995, persoana care exercită profesia de avocat trebuie să aibă competenţe şi să fie profesionist, or scopul examenului de absolvire a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, precum şi de primire în profesia de avocat este acela de a se face dovada acumulării anumitor cunoştinţe temeinice. De asemenea, depune note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, sens în care arată că prevederile criticate nu conţin fine de neconstituţionalitate ci, în realitate, critica vizează modalitatea în care aceste dispoziţii au fost aplicate în coroborare cu prevederile Statutului profesiei de avocat.

CURTEA,

Prin Încheierea din 27 martie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 8.908/2/2012, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Excepţia a fost ridicată de Marina Brehoiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri privind anularea unei hotărâri, precum şi a unor decizii ale Consiliului Baroului Bucureşti, respectiv ale Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine următoarele:

- Prevederile art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 stabilesc faptul că avocatul stagiar respins de 3 ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie. Însă, prin art. 308 alin. (2) şi (3) din Statutul profesiei de avocat, Legea nr. 51/1995 se modifică şi se completează în sensul că avocatul stagiar declarat respins sau care nu s-a prezentat la examenul de definitivat, precum şi ce! care nu a promovat examenul de absolvire a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor sunt înscrişi din oficiu în următoarea sesiune a examenului de definitivat/absolvire a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, iar avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la 3 sesiuni ale examenului de definitivat/absolvire a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor va fi exclus din profesie. Prin aceste dispoziţii din Statutul profesiei de avocat nu numai că se modifică prevederile legale, ci se şi completează, or, o lege, fie ordinară sau organică, se modifică de către Parlament.

- Prevederile din Statutul profesiei de avocat lasă loc la interpretări, făcând o diferenţiere între examenul de definitivat şi examenul de absolvire a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, care nu este prevăzută de lege, or, legislaţia trebuie să fie clară, predictibilă, unitară şi coerentă şi, totodată, se impune limitarea posibilităţilor de modificare a normelor juridice.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, pe de o parte, reglementarea prin legea specială a unui caz de excludere din profesia de avocat, în condiţiile în care această situaţie nu a fost reglementată într-un alt mod în Constituţie, nu este de natură a aduce atingere supremaţiei acesteia, iar, pe de altă parte, problema ridicată de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate este una legată de executarea dispoziţiilor legale, prin adoptarea Statutului, respectiv de interpretare şi aplicare, aspect ce excedează controlului de constituţionalitate.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât profesia de avocat este o profesie liberală şi independentă, iar exercitarea sa trebuie să se desfăşoare într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite, or, introducerea unor condiţionări legale, inclusiv cea privind efectuarea unui stagiu obligatoriu, reprezintă o garanţie legală prevăzută în scopul asigurării probităţii participanţilor la realizarea justiţiei.

Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că, pe de o parte, avocatura este un serviciu public al cărui regim impune necesitatea reglementării prin lege a unor condiţii de accedere şi excludere din profesia de avocat iar, pe de altă parte, aspectele vizate de autoarea excepţiei privesc interpretarea şi aplicarea Statutului profesiei de avocat.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, care are următorul cuprins: „(6) Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.”

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor şi alin. (5) potrivit cărora, „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

1. Din examinarea dispoziţiilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat referitoare la dobândirea calităţii de avocat, Curtea reţine că primirea în profesia de avocat se realizează numai în baza unui examen organizat de Uniunea Naţională a Barourilor din România, iar la începutul exercitării profesiei avocatul efectuează în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de avocat stagiar, cu excepţiile prevăzute de lege.

După efectuarea stagiului, avocatul stagiar va susţine examenul de definitivare [art. 18 alin. (5) din lege], iar avocatul stagiar respins de 3 ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie [art. 18 alin. (6) din lege].

Potrivit art. 18 alin. (2), condiţiile efectuării stagiului, drepturile şi obligaţiile avocatului stagiar, ale avocatului îndrumător, precum şi ale baroului faţă de aceştia sunt reglementate prin statutul profesiei.

Calitatea de avocat definitiv se dobândeşte în baza unui examen organizat de Uniunea Naţională a Barourilor din România, anual şi la nivel naţional, potrivit Legii nr. 51/1995 şi Statutului profesiei de avocat sau prin promovarea examenului de absolvire a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat, potrivit art. 20 alin. (1) din lege.

2. Din motivarea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate reiese că aceasta este nemulţumită, în principal, de modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, prin prisma în care aceste prevederi legale au fost dezvoltate, în temeiul art. 18 alin. (2) din lege, în Statutul profesiei de avocat, aprobat prin Hotărârea Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011, precum şi de deciziile şi hotărârile Consiliului Baroului Bucureşti, respectiv ale Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România, emise în temeiul acestor acte normative.

În aceste condiţii, Curtea reţine că aspectele invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate sunt probleme care vizează interpretarea şi aplicarea prevederilor legale, or, soluţionarea unor asemenea aspecte ţine de competenţa instanţelor de judecată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Marina Brehoiu în Dosarul nr. 8.908/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 346

din 24 septembrie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Dacia Invest Grup” - S.R.L. din Braşov, prin administrator special, în Dosarul nr. 7.870/62/2012 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 339D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosarul cauzei o cerere prin care renunţă la judecarea excepţiei de neconstituţionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public arată că în faţa Curţii Constituţionale nu se poate renunţa la excepţia de neconstituţionalitate, fiind de ordine publică.

Curtea, având în vedere dispoziţiile art. 55 din Legea nr. 47/1992, respinge cererea de renunţare la judecarea excepţiei de neconstituţionalitate.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât, în prezenta cauză, aspectele invocate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate sunt probleme ce ţin de modul de aplicare a prevederilor legale. De asemenea, menţionează faptul că asupra dispoziţiilor criticate Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, excepţia de neconstituţionalitate fiind ridicată de aceeaşi autoare.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 581/R din 19 martie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 7.870/62/2012, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Dacia Invest Grup” - S.R.L. din Braşov, prin administrator special, într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21, 24, 52 şi art. 53 alin. (2) şi reprezintă o discriminare în lumina art. 16 alin. (1) din Constituţie, încălcându-se pe această cale şi dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Astfel, arată că, în temeiul prevederilor de lege criticate, unele instanţe de judecată apreciază că acţiunile în recuperarea debitelor societăţii debitoare sunt un atribut exclusiv al administratorului judiciar şi că astfel de acţiuni nu pot fi promovate de către administratorul special al societăţii pe perioada cât societatea se află în procedura generală, cu cerere de reorganizare, în perioada de observaţie, fără ridicarea dreptului de administrare. Or, dreptul administratorului special de a formula acţiuni în justiţie pentru recuperarea debitelor societăţii pe perioada păstrării dreptului de administrare a societăţii nu poate fi negat şi nici îngrădit, societatea astfel păstrându-şi calitatea procesuală. Prin negarea acestei calităţi procesuale instanţa aduce atingere dreptului la apărare, respectiv dreptului administratorului special şi, implicit, al societăţii de a beneficia de un proces echitabil.

Totodată, apreciază că restrângerea unor libertăţi şi a unor drepturi trebuie expres prevăzută de lege, iar faptul că legea enumeră care sunt atribuţiile administratorului judiciar nu înseamnă că dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 85(2006, trebuie interpretate în sens restrictiv.

Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât legea nu îngrădeşte accesul liber la justiţie al debitorului supus legii insolvenţei, doar că acesta se realizează prin intermediul administratorului judiciar, şi nu prin intermediul administratorului special.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(1) Principalele atribuţii ale administratorului judiciar, în cadrul prezentei legi, sunt: [...]

l) încasarea creanţelor; urmărirea încasării creanţelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de către debitor înainte de deschiderea procedurii; formularea şi susţinerea acţiunilor în pretenţii pentru încasarea creanţelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocaţi.”

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 53 alin. (2) cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

Prevederile criticate au mai constituit obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, raportat la critici şi prevederi constituţionale identice, ridicate chiar de autoarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate, însă într-o altă cauză aflată pe rolul instanţelor judecătoreşti, sens în care este Decizia nr. 256 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 26 iunie 2013, sau Decizia nr. 312 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 15 iulie 2013, prin care Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate.

Curtea a reţinut că, astfel cum reiese din economia prevederilor Legii nr. 85/2006, acestea stabilesc, la art. 5 din cap. II - Participanţii la procedura insolvenţei, că organele care aplică procedura insolvenţei sunt: instanţele judecătoreşti, judecătorul-sindic, administratorul judiciar şi lichidatorul, care trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor şi operaţiunilor prevăzute de legea menţionată, precum şi realizarea în condiţiile legii a drepturilor şi obligaţiilor celorlalţi participanţi la aceste acte şi operaţiuni.

Totodată, la art. 18 alin. (1) din aceeaşi lege, se prevede că, după deschiderea procedurii, adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor debitorului, persoană juridică, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoană fizică sau juridică, administrator special, care să reprezinte interesele societăţii şi ale acestora şi să participe la procedură, pe seama debitorului. După ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator, care îi conduce şi activitatea comercială, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele acţionarilor/asociaţilor.

Astfel, potrivit legii, respectiv art. 18 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, administratorul special are anumite atribuţii, respectiv: exprimă intenţia debitorului de a propune un plan, participă, în calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea anumitor acţiuni, prevăzute de lege; formulează contestaţii în cadrul procedurii reglementate de Legea nr. 85/2006, propune un plan de reorganizare, administrează activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, după confirmarea planului; după intrarea în faliment, participă la inventar, semnând actul, primeşte raportul final şi bilanţul de închidere şi participă la şedinţa convocată pentru soluţionarea obiecţiunilor şi aprobarea raportului; primeşte notificarea închiderii procedurii.

În cadrul procedurii falimentului, administratorul judiciar şi lichidatorul au o poziţie şi o situaţie deosebite faţă de toate părţile şi faţă de toţi ceilalţi participanţi la procedură, nefiind parte în proces, ci participanţi la procedură, cu rol şi atribuţii determinate de lege. Aceştia nu acţionează în interes personal, ci în interesul bunei desfăşurări a întregii proceduri, în interesul debitorului insolvabil, pentru reîntregirea patrimoniului acestuia, precum şi în interesul creditorilor, pentru ca aceştia să îşi poată valorifica creanţele în cât mai mare măsură şi cât mai operativ.

În virtutea atribuţiilor stabilite prin lege, administratorul judiciar sau lichidatorul întreprinde diverse acte şi operaţiuni juridice, printre care şi cele cuprinse în prevederile criticate în prezenta cauză, respectiv încasarea creanţelor, urmărirea încasării creanţelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de către debitor înainte de deschiderea procedurii sau formularea şi susţinerea acţiunilor în pretenţii pentru încasarea creanţelor debitorului.

În consecinţă, Curtea a constatat că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumită de modul de interpretare şi aplicare a prevederilor criticate de către instanţele de judecată. Or, modul de interpretare şi aplicare a normelor legale la speţa dedusă judecăţii este de competenţa instanţelor judecătoreşti şi nu intră în sfera contenciosului constituţional, ceea ce a determinat respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă.

Cele statuate în deciziile anterior menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Dacia Invest Grup” - S.R.L. din Braşov, prin administrator special, în Dosarul nr. 7.870/62/2012 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 pentru Societatea Comercială „Hidroelectrica” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară şi ale art. 53 alin. (1) din Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr. 5/2013, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 pentru Societatea Comercială „Hidroelectrica” - S A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul delegat pentru energie,

Maricel Popa,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

Bucureşti, 25 octombrie 2013.

Nr. 826.

 

ANEXĂ

 

MINISTERUL ECONOMIEI

Departamentul pentru Energie

Societatea Comercială: „Hidroelectrica” - S.A.

Sediul/Adresa: municipiul Bucureşti, bd. Ion Mihalache nr. 15-17, et. 11-14

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2013

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

Nr. rd.

Buget 2013

0

1

2

3

5

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.3+Rd.4)

1

2.855.828

 

1

 

Venituri din exploatare

2

2.781.672

2

 

Venituri financiare

3

74.156

3

 

Venituri extraordinare

4

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.5=Rd.6+Rd.17+Rd.18)

5

2.422.193

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

6

2.211.970

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

7

587.761

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

8

11.186

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

9

356.435

 

C1

ch. cu salariile

10

262.250

C2

bonusuri

11

6.366

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

12

10.530

 

cheltuieli cu plăţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

13

10.530

C4

cheltuieli aferente contractului de mandat

14

170

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

15

77.118

D.

alte cheltuieli de exploatare

16

1.256.589

2

 

Cheltuieli financiare

17

210.222

3

 

Cheltuieli extraordinare

18

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

19

433.635

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

20

130.091

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

21

303.545

 

1

 

Rezerve legale

22

21.682

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

23

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

24

281.863

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plăţii dobânzilor, comisioanelor şt altor costuri aferente acestor împrumuturi

25

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

26

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 22, 23, 24, 25 şi 26.

27

0

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

28

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat. din care:

29

0

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat sau local, după caz

30

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.22 - Rd.29 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

31

0

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

32

 

VII

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

33

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

34

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

35

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

36

 

 

d)

cheltuieli cu reclamă şi publicitate

37

 

 

e)

alte cheltuieli

38

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

39

818.931

 

1

 

Alocaţii de la buget

40

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

41

818.931

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

42

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

43

4.400

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

44

4.400

3

 

Cheltuieli de natură salarială (a+b), din care:

45

268.616

 

a)

cheltuieli cu salariile

46

262.250

b)

bonusuri

47

6.366

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza fondului de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă (Rd.46/Rd.44)/12*1000

48

4.967

5

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) influenţat de bonificaţiile şi bonusurile în lei şi sau natură (Rd.45/Rd.44)/12*1000

49

5.087

6

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu în preţuri curente (lei/persoană) (Rd.1/Rd.44)*1000

50

649.052

7

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preţuri comparabile (lei/persoană) (Rd.1/Rd.44*ICP)*1000

51

649.052

8

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (unităţi fizice/persoană) (MWh)

52

 

9

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.5/Rd.1)x1000

53

848

10

 

Plăţi restante, în preţuri curente

54

 

11

 

Creanţe restante, în preţuri curente

55

45.206

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2013 pentru Societatea Comercială „Electrica” - S.A., aflată sub autoritatea Departamentului pentru Energie

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, ale art. 53 alin. (1) din Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr. 5/2013, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2013 pentru Societatea Comercială „Electrica”- S.A., aflată sub autoritatea Departamentului pentru Energie, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) În cazul în care în execuţie se înregistrează depăşiri sau nerealizări ale veniturilor aprobate, Societatea Comercială „Electrica” - S.A. poate efectua cheltuieli totale proporţional cu gradul de realizare al veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficienţă aprobaţi.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul delegat pentru energie,

Maricel Popa,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

Bucureşti, 25 octombrie 2013.

Nr. 827.

 

ANEXĂ

 

MINISTERUL ECONOMIEI

Departamentul pentru Energie

S.C.D.F.E.E. „Electrica” - S.A.

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2013

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

Nr. rd.

Buget rectificat

0

1

2

3

7

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.3+Rd.4)

1

749.274

 

1

 

Venituri din exploatare

2

405.930

2

 

Venituri financiare

3

343.344

3

 

Venituri extraordinare

4

0

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.5=Rd.6+Rd.17+Rd.18)

5

713.832

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

6

555.367

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

7

328.275

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

8

3.022

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

9

34.425

 

C1

ch. cu salariile

10

12.950

C2

bonusuri

11

2.243

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

12

14.542

 

cheltuieli cu plăţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

13

6.500

C4

cheltuieli aferente contractului de mandat

14

588

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

15

3.702

D.

alte cheltuieli de exploatare

16

189.646

2

 

Cheltuieli financiare

17

158.464

3

 

Cheltuieli extraordinare

18

0

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

19

35.442

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

20

10.766

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

21

24.676

 

1

 

Rezerve legale

22

1.772

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

23

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

24

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plăţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

25

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

26

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 22, 23, 24, 25 şi 26.

27

22.904

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unul salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

28

1.079

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

29

20.386

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat sau local, după caz

30

20.386

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.22 - Rd.29 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

31

2.518

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

32

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

33

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

34

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

35

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

36

 

 

d)

cheltuieli cu reclamă şi publicitate

37

 

 

e)

alte cheltuieli

38

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

39

390.098

 

1

 

Alocaţii de la buget

40

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

41

390.098

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

42

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

43

172

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

44

202

3

 

Cheltuieli de natură salarială (a+b), din care:

45

15.193

 

a)

cheltuieli cu salariile

46

12.950

b)

bonusuri

47

2.243

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza fondului de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă (Rd.46/Rd.44)/12*1000

48

5.342,4

5

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) influenţat de bonificaţiile şi bonusurile în lei şi sau natură (Rd.45/Rd.44)/12*1000

49

6.267,8

6

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu în preţuri curente (lei/persoană) (Rd.2/Rd.44)

50

2.009,6

7

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preţuri comparabile (lei/persoană) (Rd.1/Rd.44*ICP)

51

2.009,6

8

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (unităţi fizice/persoană)

52

 

9

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.5/Rd.1)x1000

53

952,7

10

 

Plăţi restante, în preţuri curente

54

0

11

 

Creanţe restante, în preţuri curente

55

685.900

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind aprobarea Deciziei Comisiei fiscale centrale nr. 3/2013

În temeiul prevederilor:

- art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 6 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 5 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 5 alin. (9) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei fiscale centrale, aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 688/2013 privind componenţa şi funcţionarea Comisiei fiscale centrale,

viceprim-ministrul, ministrul finanţelor publice, emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Decizia Comisiei fiscale centrale nr. 3/2013, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

 

Bucureşti, 25 octombrie 2013.

Nr. 1.778.

 

ANEXĂ

 

DECIZIA

Comisiei fiscale centrale nr. 3/2013

În baza Ordinului viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 688/2013 privind componenţa şi funcţionarea Comisiei fiscale centrale,

Comisia fiscală centrală decide:

- Articol unic. - Decizia Comisiei fiscale centrale nr. 6/2011, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.635/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 14 octombrie 2011, se completează după cum urmează:

După alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Plăţile realizate de către operatorii de apă-canal către contractori, conform prevederilor acordurilor de împrumut subsidiare şi ale acordurilor de implementare, executate în numele Oficiului de Plăţi şi Contractare PHARE din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, nu sunt considerate avansuri încasate de companiile de apă pentru serviciile efectuate în scopul realizării investiţiei în beneficiul U.A.T. şi, în consecinţă, nu determină exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată, conform art. 1342 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare.”

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECŢIA A TREIA

 

HOTĂRÂRE

din 9 iulie 2013

în Cauza Stănciulescu împotriva României

 

Strasbourg

(Cererea nr. 5.998/03)

 

Hotărârea este definitivă. Aceasta poate suferi modificări de formă.

În Cauza Stănciulescu împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a treia), reunită într-o cameră compusă din Alvina Gyulumyan, preşedinte, Kristina Pardalos, Johannes Silvis, judecători, şi Marialena Tsirli, grefier adjunct de secţie,

după ce a deliberat în camera de consiliu, la 18 iunie 2013,

pronunţă prezenta hotărâre, adoptată la aceeaşi dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află Cererea nr. 5.998/03 îndreptată împotriva României, prin care un cetăţean al acestui stat, domnul Marin Stănciulescu (reclamantul), a sesizat Curtea la 14 ianuarie 2003 în temeiul art. 34 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale (Convenţia).

2. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental, domnul Răzvan-Horaţiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. La 21 iunie 2010, cererea a fost comunicată Guvernului.

ÎN FAPT

I. Circumstanţele cauzei

4. Reclamantul s-a născut în 1952 şi locuieşte în Piteşti.

5. La 16 ianuarie 2001, reclamantul a solicitat Consiliului Baroului Argeş (consiliul baroului) primirea sa, cu scutire de examen, în profesia de avocat. Acesta a arătat că, de peste 10 ani, exercita profesia de consilier juridic şi că, în temeiul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, avea dreptul de a fi primit, cu scutire de examen, în ordinul profesional al avocaţilor (ordinul profesional).

6. Consiliul baroului i-a comunicat un aviz negativ, motivând că răspunsurile date în timpul unei întrevederi prealabile demonstrau că persoana interesată nu avea cunoştinţele necesare pentru a justifica primirea sa în profesie.

7. La 20 iulie 2001, Comisia Permanentă a Uniunii Avocaţilor (comisia permanentă), bazându-se pe avizul consiliului baroului, a respins cererea reclamantului. O contestaţie introdusă de către reclamant la consiliul uniunii a fost respinsă la 15 decembrie 2001.

8. Reclamantul a contestat deciziile în faţa Curţii de Apel Piteşti. Potrivit acestuia, respingerea cererii sale era arbitrară deoarece Legea nr. 51/1995 îi conferea dreptul de a fi înscris, cu scutire de examen, în barou.

9. Printr-o Hotărâre din 1 aprilie 2002, curtea de apel a admis acţiunea, pronunţându-se că reclamantul îndeplinea toate condiţiile pentru a fi primit, cu scutire de examen, în ordinul profesional. Uniunea şi baroul au formulat recurs împotriva acestei hotărâri.

10. Printr-o Hotărâre din 17 septembrie 2002, Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul şi a respins contestaţia reclamantului ca fiind în mod vădit nefondată. Aceasta a observat că dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 aveau un caracter permisiv, acordându-i persoanei interesate numai o posibilitate, nu şi un drept. Având în vedere că autorităţile competente au constatat că prestaţia reclamantului, în timpul întrevederii prealabile, nu fusese satisfăcătoare, aceasta a concluzionat în sensul lipsei de temei a contestaţiei reclamantului.

II. Dreptul şi practica interne relevante

11. Dispoziţiile relevante cu privire la exercitarea profesiei de avocat, în forma în care erau în vigoare la momentul faptelor, precum şi jurisprudenţa în materie a Curţii Supreme de Justiţie sunt descrise în Cauza Ştefan şi Ştef împotriva României (nr. 24.428/03 şi 26.977/03, pct. 20-26, 27 ianuarie 2009). Din acestea rezultă că, în mod constant, Curtea Supremă de Justiţie se pronunţase că primirea, cu scutire de examen, în ordinul profesional era, pentru persoana care îndeplinea condiţiile prevăzute de lege, un drept, şi nu o posibilitate lăsată la aprecierea discreţionară a uniunii.

ÎN DREPT

I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 1 din Convenţie

12. Reclamantul denunţă o atingere adusă principiului securităţii juridice, deoarece Curtea Supremă de Justiţie a pronunţat, în cazul său, o hotărâre contrară jurisprudenţei sale constante. Acesta invocă art. 6 § 1 din Convenţie, redactat după cum urmează:

„Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil [...] a cauzei sale, de către o instanţă [...], care va hotărî [...] asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil [...].”

A. Cu privire la admisibilitate

13. Curtea constată că acest capăt de cerere nu este îl mod vădit nefondat în sensul art. 35 § 3 din Convenţie. De asemenea, Curtea subliniază că acesta nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar să fie declarat admisibil.

B. Cu privire la fond

14. Reclamantul pretinde că, în cazul său, Curtea Supremă de Justiţie a pronunţat o hotărâre contrară jurisprudenţei sale constante, situaţie care aduce atingere principiului securităţii juridice.

15. Guvernul admite că jurisprudenţa Curţii Supreme a fost, începând din anul 2004, constantă în favoarea primirii în profesia de avocat, cu scutire de examen, a foştilor consilieri juridici. Cu toate acestea, Guvernul susţine că hotărârea în litigiu nu poate fi calificată drept arbitrară şi, în consecinţă, nu poate aduce atingere dreptului reclamantului la un proces echitabil de vreme ce Curtea Supremă a analizat şi a răspuns detaliat la toate argumentele reclamantului şi a motivat suficient această hotărâre.

16. Curtea a observat deja, într-o cauză similară, că instanţa supremă interpretase în mod constant dispoziţiile Legii nr. 51/1995 în sensul în care confereau consilierilor juridici din întreprinderi, care îndepliniseră funcţia mai mult de 10 ani, dreptul de a fi primiţi, cu scutire de examen, în ordinul profesional (Ştefan şi Ştef, citată anterior, pct. 34).

17. Or, în speţă, Hotărârea din 17 septembrie 2002 nu poate fi calificată drept un reviriment jurisprudenţial fondat pe noua interpretare a legii, deoarece Curtea Supremă de Justiţie nu a explicat motivele schimbării poziţiei sale înainte de a reveni, ulterior, la jurisprudenţa sa constantă. În acest context, Hotărârea din 17 septembrie 2002 pare a fi unică şi arbitrară (ibidem, pct. 26).

18. Această incoerenţă jurisprudenţială, coroborată cu absenţa unui mecanism capabil a asigura coerenţa practicii în cadrul celei mai înalte instanţe interne, a avut ca efect privarea reclamantului de dreptul de înscriere în ordinul profesional, cu scutire de examen, în timp ce altor persoane aflate într-o situaţie similară ie-a fost recunoscut acest drept (Ştefan şi Ştef, citată anterior, pct. 35-36).

19. Prin urmare, a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenţie.

II. Cu privire la celelalte capete de cerere

20. Reclamantul invocă art. 6 § 1 din Convenţie şi pretinde că judecătorii care s-au pronunţat în privinţa cererii sale nu au fost independenţi şi imparţiali. De asemenea, acesta se plânge în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie că nu poate exercita profesia de avocat din cauza procedurii în litigiu, situaţie care implică o pierdere financiară în sensul acestui articol.

21. Ţinând seama de ansamblul elementelor de care dispune şi în măsura în care este competentă să se pronunţe asupra pretenţiilor formulate, Curtea nu a constatat nicio încălcare a drepturilor şi libertăţilor garantate de Convenţie sau de protocoalele sale. Rezultă că aceste capete de cerere sunt inadmisibile şi trebuie respinse în temeiul art. 35 § 3 şi art. 35 § 4 din Convenţie.

III. Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenţie

22. Art. 41 din Convenţie prevede:

„Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenţiei sau a protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al Înaltei părţi contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acestei încălcări, Curtea acordă părţii lezate, dacă este cazul, o reparaţie echitabilă.”

A. Prejudiciu

23. Cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material, reclamantul solicită o sumă corespunzătoare veniturilor lunare pe care le-ar fi putut obţine din exercitarea profesiei de avocat şi de care a fost privat ulterior refuzului uniunii de a-l înscrie în ordinul profesional. Cuantumul despăgubirii pretinse de reclamant se ridică la 120.000 euro (EUR). De asemenea, acesta solicită plata a 60.000 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral pe motivul degradării stării sale de sănătate ca urmare a procedurii în litigiu.

24. Guvernul nu a transmis observaţii cu privire la acest aspect.

25. Curtea subliniază că singurul temei care trebuie reţinut pentru acordarea unei reparaţii echitabile constă, în speţă, înfăptui că reclamantul nu a putut beneficia de garanţiile art. 6 § 1 din Convenţie. Curtea nu poate face speculaţii cu privire la nivelul pe care l-ar fi atins veniturile reclamantului dacă ar fi fost înscris în ordinul profesional, dar apreciază că este rezonabil să se considere că persoana interesată a suferit temporar o pierdere a oportunităţii (a se vedea, mutatis mutandis, Buzescu împotriva României, nr. 61.302/00, pct. 107, 24 mai 2005). La aceasta se adaugă un prejudiciu moral. Pronunţându-se în echitate, în conformitate cu art. 41, Curtea acordă reclamantului 2.400 EUR pentru toate prejudiciile.

B. Cheltuieli de judecată

26. Reclamantul pretinde, fără a prezenta, în susţinere, documente justificative, suma de 2.000 EUR cu titlu de cheltuieli de judecată.

27. Potrivit jurisprudenţei Curţii, un reclamant nu poate obţine rambursarea cheltuielilor sale de judecată decât în măsura în care se stabileşte caracterul real, necesar şi rezonabil al cuantumului lor. În prezenta cauză, având în vedere absenţa documentelor justificative pentru cheltuielile de judecată pretinse, Curtea nu acordă reclamantului nicio sumă cu acest titlu.

C. Dobânzi moratorii

28. Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

în unanimitate,

CURTEA:

1. declară cererea admisibilă în ceea ce priveşte capătul de cerere întemeiat pe art. 6 § 1 din Convenţie referitor la securitatea raporturilor juridice şi inadmisibilă pentru celelalte capete de cerere;

2. hotărăşte că a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenţie;

3. hotărăşte:

a) că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de 3 luni, 2.400 EUR (două mii patru sute euro) pentru toate prejudiciile;

b) că suma respectivă trebuie convertită în moneda statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plăţii şi că este necesar să se adauge la aceasta orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit;

c) că, de la expirarea termenului menţionat şi până la efectuarea plăţii, această sumă trebuie majorată cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade şi majorată cu 3 puncte procentuale;

4. respinge cererea de acordare a unei reparaţii echitabile pentru celelalte capete de cerere.

 

Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris la 9 iulie 2013, în aplicarea art. 77 § 2 şi art. 77 § 3 din Regulament.

 

Alvina Gyulumyan,

preşedinte

Marialena Tsirli,

grefier adjunct