MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 565/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 565         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 5 septembrie 2013

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

663. - Hotărâre privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

962. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare al Centrului Naţional Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie Copii „Dr. Nicolae Robănescu” Bucureşti

 

4.872. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.720/2012 privind organizarea şi desfăşurarea probelor specifice susţinute de elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale „secţie bilingva francofonă” pe diploma de bacalaureat

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 7 mai 2003, se modifică după cum urmează:

1. Titlul hotărârii va avea următorul cuprins:

„HOTĂRÂRE

pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren, al hărţilor de hazard la inundaţii şi al hărţilor de risc la inundaţii”

2. La articolul 1, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Se aprobă Normele metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de hazard la inundaţii şi al hărţilor de risc la Inundaţii, prevăzute în anexa nr. 27.

3. Anexa nr. 2 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Rovana Plumb

Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura,

Lucia Ana Varga

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

p. Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Dan Manolescu,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 27 august 2013.

Nr. 663.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 447/2003)

 

NORME METODOLOGICE

privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de hazard la inundaţii şi al hărţilor de risc la inundaţii

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Normele metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de hazard la inundaţii şi al hărţilor de risc la inundaţii, denumite în continuare norme metodologice, prezintă cadrul generai privind succesiunea operaţiilor de elaborare a hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii şi conţinutul acestora.

Art. 2. - (1) Harta de hazard la inundaţii constituie documentul pe care sunt reprezentate zonele potenţial inundabile din albiile majore ale râurilor pentru viituri al căror debit maxim este caracterizat de următoarele probabilităţi de depăşire: 0,1% (probabilitate mică), 1% (probabilitate medie) şi 10% (probabilitate mare).

(2) Harta de risc la inundaţii constituie documentaţia care indică, pentru zonele inundabile la diverse probabilităţi de depăşire a debitului maxim, pagubele materiale şi umane potenţiale la nivel de unităţi administrativ-teritoriale.

(3) Se pot elabora hărţi de hazard şi hărţi de risc la inundaţii şi pentru probabilităţi de depăşire a debitului maxim da 5%, 0,5%, 0,2%, în funcţie de particularităţile zonelor analizate.

Art. 3. - (1) Hărţile de hazard şi hărţile de risc la inundaţii sunt părţi componente ale planurilor de management al riscului la inundaţii pe bazine hidrografice.

(2) Harta de hazard şi harta de risc la inundaţii constituie părţi componente ale documentaţiei de amenajare a teritoriului judeţean şi se introduc în planurile de urbanism generale, zonale şi locale ale localităţilor fiecărui judeţ şi municipiului Bucureşti şi urmează acelaşi regim juridic, de finanţare şi aprobare stabilit potrivit legii pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului şi documentaţiile de urbanism.

(3) Harta de risc la inundaţii este documentul pe baza căruia consiliul judeţean poate declara un areal ca zonă de risc potenţial la inundaţii.

Art. 4. - Pe baza hărţilor de risc la inundaţii autorităţile administraţiei publice locale împreună cu unităţile teritoriale aparţinând Administraţiei Naţionale „Apele Române”:

a) identifică, declară şi monitorizează zonele de risc la inundaţii;

b) asigură managementul situaţiilor de urgenţă în cazul producerii inundaţiilor;

c) stabilesc, după caz, măsurile de prevenire, protecţie şi atenuare a riscului la inundaţii, precum şi condiţiile de autorizare a executării construcţiilor în arealele respective;

d) detaliază cerinţele minime de conţinut ale documentaţiilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului pentru zonele expuse riscului la inundaţii.

 

CAPITOLUL II

Modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de hazard la inundaţii

 

Art. 5. - Elaborarea hărţilor de hazard la inundaţii se realizează de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - Departamentul pentru ape, păduri şi piscicultura, prin Administraţia Naţională „Apele Române”,

Art. 6. - (1) Elaborarea hărţii de hazard la inundaţii se realizează într-un sistem integrat, utilizând baze de date, hărţi digitale în mediu GIS şi software specializat.

(2) Baza de date în mediu GIS aferentă hărţii de hazard la inundaţii se realizează prin colectarea, prelucrarea şi stocarea informaţiilor şi datelor necesare referitoare la:

a) baza topografică şi cartografică a zonei susceptibile de hazard la inundaţii;

b) caracterizarea bazinului hidrografic din punct de vedere geologic, geomorfologic, hidrogeologic, hidrologic, meteorologic, pedologie, al utilizării terenului etc;

c) planurile informaţionale privind amenajarea cursurilor de apă, defrişări în albie, împăduriri/despăduriri ale versanţilor, lucrări antierozionale şi de amenajare a văilor torenţiale, lucrări de terasamente, amplasarea construcţiilor în albia majoră inundabilă, având ca efect modificarea traseului în plan vertical şi/sau orizontal al râului.

Art. 7. - Pentru elaborarea hărţii de hazard la inundaţii se parcurg următoarele etape:

a) realizarea de studii topografice şi geodezice;

b) realizarea de studii hidrologice şi hidraulice;

c) realizarea altor studii complementare;

d) întocmirea hărţii de hazard la inundaţii cu limitele zonelor inundabile în cazurile prevăzute la art. 2 alin (1).

Art. 8. - (1) Hărţile de hazard la inundaţii se prezintă pe suport cartografic, de regulă la scara 1:25.000\ iar la nivel zonal şi local la scara convenabilă.

(2) Prezentarea în format electronic îndeplineşte condiţia de posibilitate a vizualizării complete şi sugestive a zonelor care sunt potenţial afectate de inundaţii.

Art. 9. - Harta de hazard la inundaţii este o hartă de ansamblu care, pentru fiecare probabilitate de depăşire a debitului maxim menţionată la art. 2, cuprinde următoarele elemente:

a) limita inundaţiei, care reprezintă extensia apei pentru fiecare caz;

b) adâncimea sau nivelul apei.

Art. 10. - (1) Adâncimea apei pentru fiecare probabilitate de depăşire este reprezentată pe intervale de adâncime în nuanţe diferite de albastru (albastru-închis pentru adâncimile mari şi albastru-deschis pentru adâncimile mici). Se vor folosi culori transparente.

(2) în legenda hărţii se marchează pentru fiecare culoare valorile corespunzătoare ecartului considerat de adâncimi ale apei.

Art. 11. - Hărţile de hazard la inundaţii conţin următoarele informaţii de bază:

a) titlul hărţii (care va include numele râului şi al sectorului de râu);

b) scara (reprezentată grafic şi numeric);

c) caracteristicile inundaţiei: limita inundaţiei, adâncimea apei, iar pentru zonele modelate 2D şi viteza apei;

d) marcarea „nordului” pe hartă;

e) legenda;

f) clasa sau ecartul pentru valori numerice;

g) coordonatele geografice în sistemul de proiecţie Stereo 70 şi nivel de referinţă Marea Neagră 75;

h) autoritatea responsabilă şi instituţia elaboratoare;

i) prezentarea în medalion a unei hărţi la scară redusă a întregului bazin hidrografic, cu localizarea zonei analizate, ca parte a întregului bazin.

 

CAPITOLUL III

Modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc la inundaţii

 

Art. 12. - (1) Elaborarea hărţilor de risc la inundaţii se poate realiza şi prin Administraţia Naţională „Apele Române”, în baza unui protocol încheiat cu consiliile judeţene, în condiţiile legii, cu sprijinul şi coordonarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice - Departamentul pentru ape, păduri şi piscicultura şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publica.

(2) Conţinutul-cadru al protocolului prevăzut la alin. (1)se va aproba prin ordin comun ai ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultura şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

Art. 13. - Riscul asociat inundaţiilor reprezintă pagubele materiale şi pierderile umane potenţiale cauzate de producerea acestor fenomene naturale. Elaborarea hărţii de risc la inundaţii se realizează într-un sistem integrat, utilizând baze de date şi hărţi digitale.

Art. 14. - (1) Elaborarea hărţii de risc la inundaţii se realizează pe baza hărţii de hazard la inundaţii şi a analizei datelor privind elementele expuse hazardului şi a vulnerabilităţii acestora.

(2) Elementele expuse hazardului reprezintă totalitatea persoanelor şi bunurilor materiale ce pot fi afectate de producerea inundaţiilor.

(3) Vulnerabilitatea la inundaţii reprezintă gradul de afectare a elementelor expuse la acţiunea hazardului inundaţiilor.

Art. 15. - Hărţile de risc la inundaţii prezintă consecinţele potenţial negative asociate cu inundaţiile, prevăzute la art. 2, conform prevederilor art. 763 alin. (5) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 16. - (1) Riscul este evaluat cantitativ pe bază de funcţii „adâncime-pagubă” sau calitativ, pe clase de risc, în funcţie de probabilitatea de depăşire a debitului maxim şi adâncimea apei din zona inundată conform art. 20 şi 31.

(2) Hărţile de risc asociat inundaţiilor reprezintă distribuţia în plan a pagubelor materiale estimate cantitativ sau calitativ.

Art. 17. - Pentru elaborarea hărţii de risc la inundaţii a fiecărui judeţ sunt parcurse următoarele etape:

a) întocmirea hărţii cu limitele zonelor inundabile pentru debite cu diferite probabilităţi de depăşire, astfel cum este prevăzut la art. 2 alin. (1);

b) determinarea obiectivelor potenţial afectate;

c) evaluarea vulnerabilităţii obiectivelor expuse hazardului;

d) estimarea populaţiei potenţial afectate (exprimată numeric) şi a riscului exprimat cantitativ sau calitativ în funcţie de vulnerabilitatea elementelor expuse şi de caracteristicile hazardului;

e) constituirea în mediu GIS a bazei de date a riscului la inundaţii la nivel de judeţ;

f) elaborarea hărţii de risc la inundaţii;

g) detalierea hărţii de risc la inundaţii la nivelul localităţilor; h) avizarea hărţilor privind zonele de risc la inundaţii de către comitetele de bazin;

i) aprobarea hărţilor privind zonele de risc la inundaţii de către Consiliul interministerial al apelor care funcţionează pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

Art. 18. - Hărţile de risc la inundaţii elaborate la nivel judeţean vor fi integrate la nivelul bazinului/districtului hidrografic de către Administraţia bazinală de apă respectivă.

Art. 19. - Realizarea hărţilor de risc presupune identificarea următorilor receptori de risc:

a) aşezări omeneşti;

b) populaţia potenţial afectată (număr de locuitori afectaţi);

c) unităţi economico-sociale: spitale, şcoli, unităţi industriale, staţii de tratare a apei, staţii de epurare a apei;

d) infrastructură: aeroporturi, drumuri, căi ferate, gări, poduri, structuri hidrotehnice;

e) suprafaţa împădurită, zone umede;

f) instalaţii IPPC;

g) patrimoniu cultural, monumente, situri arheologice.

Art. 20. - (1) Evaluarea vulnerabilităţii obiectivelor identificate şi expuse riscului la inundaţii se realizează ţinând cont de adâncimea apei şi de pagubele produse obiectivelor inundate.

(2) Intervalele de valori ale adâncimii apei pentru care se va determina vulnerabilitatea bunurilor din zonele inundabile sunt

a) adâncimea apei sub 0,5 m;

b) adâncimea apei între 0,5 m şi 1,5 m;

c) adâncimea apei mai mare de 1,5 m.

Art. 21. - Baza de date în mediu GIS aferentă hărţii de risc la inundaţii se realizează prin colectarea, prelucrarea şi stocarea informaţiilor şi datelor necesare referitoare la:

a) harta de hazard la inundaţii;

b) elementele expuse hazardului la inundaţii (construcţii, terenuri etc.);

c) utilizarea prezentă a albiei majore inundabile (zone locuite, zone industriale, suprafeţe agricole, păduri, captări şi reţele de alimentare cu apă, canalizări, staţii de pompare, şosele şi căi ferate, linii electrice şi telefonice, diguri şi alte obiective care pot fi afectate);

d) zonele de evacuare şi căile de acces la acestea.

Art. 22. - (1) Harta de risc la inundaţii a judeţului, parte componentă a planului de amenajare a teritoriului judeţean şi/sau zonal, se elaborează, de regulă, la scara 1: 25.000, iar la nivel zonal şi local la scări convenabile pentru a putea fi reprezentate obiectivele din zona urbană. Documentaţiile de urbanism - planurile de urbanism generale şi regulamentele locale de urbanism aferente - detaliază harta de risc la inundaţii prin hărţi de risc la scări adecvate.

(2) Baza topografică şi cartografică pentru harta de risc la inundaţii utilizează sistemul de proiecţie Stereo 70 şi nivel de referinţă Marea Neagră 75.

Art. 23. - (1) Harta de risc la inundaţii se realizează cu respectarea condiţiilor legale în vigoare, cel puţin pentru probabilităţile de depăşire a debitelor maxime de: 10 %, 1 % şi 0,1 %, în funcţie de importanţa obiectivelor aflate în zona de risc şi încadrarea în clasele şi categoriile de importanţă corespunzătoare ale acestora.

(2) Harta de risc la inundaţii se actualizează periodic la 6 ani şi ori de câte ori intervin modificări ale datelor iniţiale.

Art. 24. - Hărţile de risc la inundaţii vor fi editate în parte pentru fiecare probabilitate de depăşire a debitului maxim stabilit conform art. 2 alin. (1).

Art. 25. - (1) Harta de risc la inundaţii cuprinde, în principal, delimitarea următoarelor zone de risc la inundaţii:

a) zone cu risc major - zone în care se impune instituirea interdicţiei de amplasare a construcţiilor definitive, unde frecvenţa inundaţiilor, adâncimea, viteza apei şi durata inundaţiilor fac din aceste zone o cale de scurgere a apelor mari;

b) zone cu risc mediu - zone care urmează să fie apărate prin măsuri structurale şi nestructurale, conform legislaţiei şi reglementărilor în vigoare;

c) zone cu risc redus - zone în care nivelul pagubelor este scăzut şi unde sunt necesare doar măsuri locale.

(2) Culorile folosite pentru reprezentarea celor 3 zone în hărţile de risc la inundaţii sunt următoarele:

a) roşu pentru risc major la inundaţii;

b) portocaliu pentru zonele cu risc mediu la inundaţii;

c) galben pentru zonele cu risc minor la inundaţii.

Art. 26. - Hărţile de risc la inundaţii conţin următoarele informaţii de bază:

a) titlul hărţii (care să includă numele râului şi al tronsonului de râu);

b) scara (reprezentată grafic şi numeric);

c) limita inundaţiei;

d) marcarea „nordului” pe hartă;

e) marcarea căilor şi zonelor de evacuare;

f) legenda ce va cuprinde: clasele de risc, simboluri pentru numărul populaţiei afectate, simboluri pentru pagubele materiale;

g) clasa sau ecartul pentru valori numerice; h) coordonatele geografice;

j) autoritatea responsabilă sau instituţia elaboratoare;

j) prezentarea unei hărţi la scară redusă a întregului bazin hidrografic şi localizarea zonei ca parte a bazinului hidrografic.

Art. 27. - Interpretarea hărţii de risc la inundaţii permite adoptarea unor categorii de măsuri pentru managementul riscului la inundaţii, constând, în principal, în:

a) modificări în utilizarea terenurilor, restricţionarea şi, după caz, interzicerea amplasării construcţiilor şi a instalaţiilor, în funcţie de categoria de folosinţă şi de limitările induse de riscul la inundaţii;

b) adoptarea măsurilor constructive suplimentare, acolo unde este cazul;

c) elaborarea de programe privind asigurarea bunurilor şi persoanelor pentru cazuri de inundaţii;

d) monitorizarea inundaţiilor în vederea instituirii sistemelor de prognoză şi avertizare;

e) alocarea judicioasă a fondurilor pentru aplicarea măsurilor menite să diminueze riscul la inundaţii;

f) realizarea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor.

Art. 28. - Hărţile de risc la inundaţii sunt executate în două etape:

a) prima etapă, în care se aplică metodologii globale de estimare a vulnerabilităţii, utilizând ortofotoplanuri, imagini satelitare etc.;

b) a două etapă, în care, pe baza datelor şi informaţiilor, în zonele cu risc ridicat de vulnerabilitate se vor detalia hărţile de risc.

 

CAPITOLUL IV

Dispoziţii finale

 

Art. 29. - Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - Departamentul pentru ape, păduri şi piscicultura coordonează elaborarea, validarea şi integrarea hărţilor de hazard la inundaţii şi a hărţilor de risc la inundaţii la nivel de bazin/spaţiu hidrografic şi la nivel naţional şi asigură raportarea către Uniunea Europeană.

Art. 30. - (1) Hărţile de hazard la inundaţii şi hărţile de risc la inundaţii se publică pe website-uri specializate.

(2) Detaliile informaţiilor din aceste hărţi sunt prezentate în funcţie de:

a) categoria de adresabilitate: factori de decizie, specialişti, publicul larg;

b) nivelul administrativ-teritorial: naţional, regional, local. Art. 31. - Evaluarea calitativă a riscului la inundaţii pe clase

de risc este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

ANEXĂ

la normele metodologice

 

Evaluarea calitativă a riscului la inundaţii pe clase de risc*)

 

 


*) Graficul este reprodus în facsimil.

 

NOTE:

1. Pe axa absciselor OX este reprezentată probabilitatea de depăşire a debitului maxim anual (%).

2. Pe axa ordonatelor OY este reprezentată adâncimea apei <m).

3. Riscul este reprezentat de combinaţia dintre probabilitatea de depăşire şi consecinţele inundaţiei (pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti).

4. Pentru o probabilitate de depăşire dată, riscul este cu atât mai ridicat cu cât adâncimea apei este mai mare.

5. Pentru o adâncime dată, riscul este cu atât mai mic cu cât probabilitatea de depăşire a debitului maxim anual este mai redusă.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare al Centrului Naţional Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie Copii „Dr. Nicolae Robănescu” Bucureşti

 

Având în vedere:

- prevederile art. 14 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Referatul de aprobare al Direcţiei organizare şi politici salariale nr. E.N. 6.876/2013,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare ai Centrului Naţional Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie Copii „Dr. Nicolae Robănescu” Bucureşti, conform anexei care face parte integrală din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Centrul Naţional Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie Copii „Dr. Nicolae Robănescu” Bucureşti vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Gheorghe-Eugen Nicolăescu

 

Bucureşti, 6 august 2013.

Nr. 962.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare al Centrului Naţional Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie Copii „Dr. Nicolae Robănescu” Bucureşti

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Centrul Naţional Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie Copii „Dr. Nicolae Robănescu” Bucureşti, denumit în continuare centru, este înfiinţat şi funcţionează ca unitate sanitară cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Sănătăţii, în baza Legii nr. 377/2006 privind înfiinţarea Centrului Medical de Recuperare Neuropsihomotorie pentru Copii - Bucureşti.

(2) Prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 770/2013*) se aprobă schimbarea denumirii centrului în Centrul Naţional Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie Copii „Dr. Nicolae Robănescu” Bucureşti.

Art. 2. - Centrul asigură asistenţa medicală de specialitate - recuperare neuropsihomotorie şi locomotorie, ortoprotezare, spitalicească - pacienţilor din Bucureşti şi din ţară, cu afecţiuni neurolocomotorii, cu respectarea prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL II

Obiectul de activitate

 

Art. 3. - (1) Principalele atribuţii ale centrului se referă la asigurarea unei asistenţe medicale de specialitate, pe tipuri de servicii de sănătate conform prevederilor legale în vigoare, astfel:

- servicii preventive;

- servicii curative;

- servicii de recuperare şi paliative.

(2) în vederea realizării acestor atribuţii, conducerea centrului are obligaţia să pună în aplicare prevederile legale privind asigurarea asistenţei medicale şi respectarea măsurilor pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale.

(3) Personalul medical şi auxiliar sanitar este obligat să respecte legea privind drepturile şi obligaţiile pacientului.

(4) Toate informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidenţiale chiar şi după decesul acestuia.

(5) Persoanele străine de secţie nu au acces la foaia de observaţie clinică generală.

(6) Informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul îşi dă consimţământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres.

(7) în cazul în care informaţiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditaţi, implicaţi în tratamentul pacientului, acordarea consimţământului nu mai este obligatorie.

(8) Pacientul are acces la datele medicale personale.

(9) Libertatea de deplasare din salon a pacientului nu poate fi restricţionată, cu excepţia perioadelor de vizită medicală, când pacientul are obligaţia de a nu părăsi salonul până la terminarea orelor de vizită.

(10) Orice amestec în viaţa privată, familială a pacientului este interzis, cu excepţia cazurilor în care această imixtiune influenţează pozitiv diagnosticul, tratamentul ori îngrijirile acordate şi numai cu consimţământul pacientului.

(11) în cazul pacienţilor decedaţi, Biroul de internări are obligaţia (legală) de a anunţa telefonic, prin centrala telefonică, aparţinătorii legali ai pacientului decedat, după trecerea a două ore de la constatarea decesului. Anunţul se consemnează în registrul de note telefonice.

(12) Centrul colaborează cu unităţi sanitare şi cu alte instituţii, cu care intră în relaţii, rezultate din îndeplinirea atribuţiilor sale.

Art. 4. - (1) Centrul se adresează copiilor cu deficienţe locomotorii şi neuropsihomotorii, atât din mediul urban, cât şi din mediu rural.

(2) Centrul îşi desfăşoară activitatea într-o echipă multidisciplinară la standardele apreciate naţional şi internaţional, participând la diverse congrese, conferinţe, manifestări ştiinţifice.

(3) Centrul dispune de personal şi aparatură necesară în obţinerea cu cât mai multă acurateţe a unui diagnostic clar şi în vederea recuperării copilului cu deficit neuropsihomotor.

(4) în reuşita terapeutică participă echipa multidisciplinară formată din medici, kinetoterapeuţi, fiziokinetoterapeuţi, psihologi, asistenţi medicali şi deopotrivă familia şi aparţinătorii.

(5) Tratamentul de recuperare este personalizat în funcţie de particularităţile diagnosticului fiecărui copil.

(6) Centrul urmăreşte ca pe lângă câştigul motor să îl obţină şi pe cel al calităţii vieţii.

(7) Pacienţii, fiind copii încadraţi în grade de handicap, sunt internaţi cu aparţinători, ce au un rol semnificativ în recuperarea şi evoluţia acestora.

(8) Internarea şi externarea pacienţilor se organizează unic pe centru, cu excepţia cazurilor de urgenţă. Internarea pacienţilor se face pe baza biletului de trimitere emis de medicul de familie sau specialist şi a unui act care să ateste identitatea ori a cărţii/buletinului de identitate, după caz. Internarea pacienţilor se aprobă de către medicul şef de secţie.

(9) Repartizarea bolnavilor în secţie, pe saloane, se face avându-se în vedere; natura, gravitatea bolii, sexul, cu asigurarea măsurilor de profilaxie a infecţiilor nosocomiale. La terminarea tratamentului, externarea bolnavilor se face pe baza biletului de ieşire din spital, întocmit de medicul curant şi cu aprobarea medicului şef de secţie.


*) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 770/2013 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea l.

 

CAPITOLUL III

Conducerea unităţii

 

Art. 5. - (1) Centrul este condus de un manager, persoană fizică.

(2) în cadrul centrului se organizează şi funcţionează Consiliul de administraţie şi Comitetul director.

Art. 6. - Conducerea centrului este formată din:

a) Consiliul de administraţie;

b) manager, care asigură conducerea curentă a spitalului;

c) Comitetul director, format din;

- manager;

- director medical;

- director financiar-contabil.

Art. 7. - (1) în conformitate cu legislaţia în vigoare, la nivelul centrului există Consiliul de administraţie, care are rol de a dezbate principalele probleme de strategie, de organizare şi funcţionare a centrului şi de a face recomandări managerului în urma dezbaterilor.

(2) Consiliul de administraţie are următoarea componenţă:

- 3 reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi 3 membri supleanţi;

- un reprezentant numit de consiliul local şi un membru supleant;

- un reprezentant al universităţii sau facultăţii de medicină şi un membru supleant;

- un reprezentant al structurii teritoriale a Colegiului Medicilor din România, cu statut de invitat;

- un reprezentant al structurii teritoriale a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, cu statut de invitai

(3) Managerul participă la şedinţele Consiliului de administraţie, fără drept de vot.

Art. 8. - Atribuţiile principale ale Consiliului de administraţie sunt următoarele:

1. avizează bugetul de venituri şi cheltuieli al centrului, precum şi situaţiile financiare trimestriale şi anuale;

2. organizează concurs pentru ocuparea funcţiei de manager, conform prevederilor legale în vigoare;

3. aprobă măsurile pentru dezvoltarea activităţii centrului, în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei;

4. avizează programul anual al achiziţiilor publice, întocmit în condiţiile legii;

5. analizează modul de îndeplinire a obligaţiilor de către membrii Comitetului director şi activitatea managerului şi dispune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii;

6. propune revocarea din funcţie a managerului şi a celorlalţi membri ai Comitetului director în cazul în care constată existenţa situaţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare.

Art. 9. - (1) Centrul este condus de către un manager. Acesta încheie un contract de management cu Ministerul Sănătăţii pe o perioadă de 3 ani. Contractul de management poate fi prelungit pe o perioadă de 3 luni, maximum de două ori, perioadă în care se organizează concursul de ocupare a postului, sau poate înceta înainte de termen în urma evaluării anuale efectuate pe baza criteriilor de performanţă stabilite de Ministerul Sănătăţii.

(2) Atribuţiile managerului sunt prevăzute în contractul de management, conform legislaţiei în vigoare.

(3) Managerul va respecta incompatibilităţile şi conflictele de interese stabilite prin lege.

Art. 10. - (1) Din Comitetul director fac parte:

a) managerul;

b) directorul medical;

c) directorul financiar-contabil.

(2) Ocuparea funcţiilor specifice Comitetului director se face prin concurs organizat de managerul spitalului.

Art. 11. - Comitetul director are, în principal, următoarele atribuţii:

1. elaborează planul de dezvoltare al centrului pe perioada mandatului, în baza propunerilor scrise ale Consiliului medical;

2. elaborează, pe baza propunerilor Consiliului medical, planul anual de furnizare de servicii medicale al centrului;

3. propune managerului, în vederea aprobării:

- numărul de personal, pe categorii şi locuri de muncă, în funcţie de reglementările în vigoare;

- organizarea concursurilor pentru posturile vacante, în urma consultării cu sindicatele, conform legii;

4. elaborează regulamentul de organizare şi funcţionare, regulamentul intern şi organigrama centrului, în urma consultării cu sindicatele, conform legii;

5. propune spre aprobare managerului şi urmăreşte implementarea de măsuri organizatorice privind îmbunătăţirea calităţii actului medical, a condiţiilor de spitalizare, igienă şi alimentaţie, precum şi de măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;

6. elaborează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al centrului, pe baza centralizării de către compartimentul economico-financiar a propunerilor fundamentate ale conducătorilor secţiilor şi compartimentelor din structura centrului, pe care îl supune aprobării managerului;

7. urmăreşte realizarea indicatorilor privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii şi compartimente, asigurând sprijin şefilor de secţii şi compartimente pentru încadrarea în bugetul alocat;

8. analizează propunerea Consiliului medical privind utilizarea fondului de dezvoltare, pe care o supune spre aprobare managerului;

9. asigură monitorizarea şi raportarea indicatorilor specifici activităţii medicale, financiari, economici, precum şi a altor date

privind activitatea de supraveghere, prevenire şi control, pe care le prezintă managerului, conform metodologiei stabilite;

10. analizează, la propunerea Consiliului medical, măsurile pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii centrului, în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei, dezvoltarea tehnologiilor medicale, ghidurile şi protocoalele de practică medicale;

11. elaborează planul de acţiune pentru situaţii speciale şi asistenţă medicală în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză;

12. la propunerea Consiliului medical, întocmeşte, fundamentează şi prezintă spre aprobare managerului planul anual de achiziţii publice, lista investiţiilor şi a lucrărilor de reparaţii curente şi capitale care urmează să se realizeze într-un exerciţiu financiar, în condiţiile legii, şi răspunde de realizarea acestora;

13. analizează, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, modul de îndeplinire a obligaţiilor asumate prin contracte şi propune managerului măsuri de îmbunătăţire a activităţii centrului;

14. Întocmeşte informări lunare, trimestriale şi anuale cu privire la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, pe care le analizează cu Consiliul medical si le prezintă Ministerului Sănătăţii;

15. negociază, prin manager, directorul medical şi directorul financiar-contabil, contractele de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurări de sănătate;

16. se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea majorităţii membrilor săi ori a managerului centrului, şi ia decizii în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi;

17. face propuneri privind structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirii centrului;

18. negociază cu şeful de secţie/laborator/serviciu şi propune spre aprobare managerului indicatorii specifici de performanţă ai managementului secţiei/laboratorului/serviciului, care vor fi prevăzuţi ca anexă la contractul de administrare al secţiei/laboratorului/serviciului;

19. răspunde în faţa managerului pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin;

20. analizează activitatea membrilor săi pe baza rapoartelor de evaluare şi elaborează raportul anual de activitate al spitalului.

Art. 12. - Atribuţiile specifice directorului medical sunt:

1. coordonează şi răspunde de elaborarea la termen a propunerilor privind planul de dezvoltare al centrului, planul anual de servicii medicale şi bugetul de venituri şi cheltuieli;

2. monitorizează calitatea serviciilor medicale acordate la nivelul centrului, inclusiv prin evaluarea satisfacţiei pacienţilor, şi elaborează, împreună cu şefii de secţii/laboratoare/servicii, propuneri de îmbunătăţire a activităţii medicale, bugetul de venituri şi cheltuieli;

3. aprobă protocoale de practică medicală la nivelul centrului şi monitorizează procesul de implementare a protocoalelor şi ghidurilor de practică medicală la nivelul întregului centru;

4. răspunde de coordonarea şi corelarea activităţilor medicale desfăşurate la nivelul secţiilor pentru asigurarea tratamentului adecvat pacienţilor internaţi;

5. coordonează implementarea programelor de sănătate la nivelul centrului;

6. Întocmeşte planul de formare şi perfecţionare a personalului medical, la propunerea şefilor de secţii/laboratoare/ servicii;

7. avizează utilizarea bazei de date medicale a centrului pentru activităţi de cercetare medicală, în condiţiile legii;

8. asigură respectarea normelor de etică profesională şi deontologie medicală la nivelul centrului, colaborând cu Colegiul Medicilor din România;

9. răspunde de acreditarea personalului medical al centrului şi de acreditarea activităţilor medicale desfăşurate în centru, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

10. analizează şi ia decizii în situaţia existenţei unor cazuri medicale deosebite (de exemplu, cazuri foarte complicate care necesită o durată de spitalizare mult prelungită, morţi subite etc.);

11. participă, alături de manager, la organizarea asistenţei medicale în caz de dezastre, epidemii şi în alte situaţii speciale;

12. stabileşte coordonatele principale privind consumul de medicamente şi materiale sanitare la nivelul centrului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor centrului, prevenirii polipragmaziei şi a rezistenţei la medicamente;

13. supervizează respectarea prevederilor în vigoare referitoare la documentaţia medicală a pacienţilor trataţi, asigurarea confidenţialităţii datelor medicale, constituirea arhivei centrului;

14. Întreprinde măsurile necesare şi urmăreşte realizarea indicatorilor de performanţă ai managementului centrului al căror nivel este stabilit anual;

15. preia, exercită şi îndeplineşte toate prerogativele şi sarcinile funcţiei de manager al centrului în intervalele de timp în care managerul lipseşte din activitate;

16. Îndeplineşte toate sarcinile ce îi revin conform legislaţiei în vigoare privind aprobarea normelor de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare;

17. duce la îndeplinire sarcinile ce îi revin conform hotărârilor luate în şedinţele Comitetului director sau pe cele trasate de manager;

18. prezintă Consiliului de administraţie informări trimestriale cu privire la activitatea Consiliului medical;

19. sprijină managerul în demersul de creştere a veniturilor proprii ale spitalului, inclusiv din donaţii, fonduri ale comunităţii locale şi din orice sursă legală;

20. coordonează, îndrumă şi răspunde de activitatea secţiilor/compartimentelor cu paturi, a laboratoarelor paraclinice, farmaciei şi a altor structuri medicale funcţionale etc.

Art. 13. - Atribuţiile specifice directorului financiar-contabil sunt:

1. asigură şi răspunde de buna organizare şi desfăşurare a activităţii financiare a centrului, în conformitate cu dispoziţiile legale;

2. organizează contabilitatea în cadrul centrului, în conformitate cu dispoziţiile legale, şi asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor financiar-contabile;

3. asigură întocmirea la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale a balanţelor de verificare şi a bilanţurilor anuale şi trimestriale;

4. propune defalcarea pe trimestre a indicatorilor financiari aprobaţi în bugetul de venituri şi cheltuieli;

5. asigură executarea bugetului de venituri şi cheltuieli al centrului, urmărind realizarea indicatorilor financiari aprobaţi şi respectarea disciplinei contractuale şi financiare;

6. participă la negocierea contractului de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurări de sănătate;

7. angajează centrul prin semnătură, alături de manager, în toate operaţiunile patrimoniale, având obligaţia, în condiţiile legii, de a le refuza pe acelea care contravin dispoziţiilor legale;

8. analizează din punct de vedere financiar pianul de acţiune pentru situaţii speciale prevăzute de lege, precum şi pentru situaţii de criză;

9. participă la organizarea sistemului informaţional al centrului, urmărind folosirea cât mai eficientă a datelor financiar-contabile;

10. evaluează, prin bilanţul contabil, eficienţa indicatorilor specifici;

11. asigură îndeplinirea, în conformitate cu dispoziţiile legale, a obligaţiilor centrului către bugetul statului, Trezoreria Statului şi terţi;

12. asigură plata integrală şi la timp a drepturilor băneşti cuvenite personalului încadrat în centru;

13. asigură întocmirea, circuitul şi păstrarea documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate;

14. organizează evidenţa tuturor creanţelor şi obligaţiilor cu caracter patrimonial care revin centrului din contracte, protocoale şi alte acte asemănătoare şi urmăreşte realizarea la timp a acestora;

15. ia măsuri pentru prevenirea pagubelor şi urmăreşte recuperarea lor;

16. asigură aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la gestionarea valorilor materiale şi ia măsuri pentru ţinerea la zi şi corectă a evidenţelor gestiunii;

17. răspunde de îndeplinirea atribuţiilor ce revin compartimentului financiar-contabilitate cu privire la exercitarea controlului financiar preventiv şi la asigurarea integrităţii patrimoniului;

18. Îndeplineşte formele de scădere din evidenţă a bunurilor de orice fel, în cazurile şi condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale;

19. Împreună cu compartimentul achiziţii publice, contractare şi compartimentul administrativ întocmeşte şi prezintă studii privind optimizarea măsurilor de bună gospodărire a resurselor materiale şi băneşti, de prevenire a formării de stocuri peste necesar, în scopul administrării cu eficienţă maximă a patrimoniului centrului şi a sumelor încasate în baza contractului de furnizare de servicii medicale;

20. organizează şi ia măsuri de realizare a perfecţionării pregătirii profesionale a salariaţilor din subordine;

21. organizează la termenele stabilite şi cu respectarea dispoziţiilor legale inventarierea mijloacelor materiale în unitate.

 

CAPITOLUL IV

Consiliile şi comisiile centrului

 

Art. 14. - În conformitate cu prevederile legale în vigoare, în cadrul centrului au fost organizate următoarele consilii şi comisii, astfel:

I. (1) Consiliul medical este organizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Directorul medical este preşedintele consiliului medical.

(3) Consiliul medical este alcătuit din şefii de secţii, de laboratoare şi farmacistul-şef.

(4) Consiliul medical are în principal următoarele atribuţii:

a) îmbunătăţirea standardelor clinice şi a modelelor de practică în vederea acordării de servicii medicale de calitate în scopul creşterii gradului de satisfacţie al pacienţilor;

b) monitorizarea şi evaluarea activităţii medicale, desfăşurate în spital cu scopul creşterii performanţelor profesionale şi utilizării eficiente a resurselor alocate;

c) înaintează comitetului director propuneri privind utilizarea fondului de dezvoltare a spitalului;

d) propune comitetului director măsuri pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii spitalului în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei şi conform ghidurilor şi protocoalelor de practică medicală;

e) alte atribuţii stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii.

II. Nucleul Calităţii cu rol de monitorizare a calităţii serviciilor medicale acordate în centru are următoarele atribuţii principale:

a) monitorizarea internă a calităţii serviciilor medicale;

b) întocmirea punctajului şi reactualizarea periodică a acestuia;

c) monitorizarea calităţii îngrijirilor medicale în raport cu indicatorii activităţii clinice şi financiare;

d) prezentarea propunerilor de îmbunătăţire a calităţii serviciilor medicale pe secţii/laboratoare/servicii şi global pe spital;

e) cooperarea cu reprezentanţii desemnaţi pentru monitorizarea externă a calităţii;

f) organizarea anchetelor de evaluare a satisfacţiei asiguraţilor şi personalului;

g) pregătirea personalului angajat în vederea cunoaşterii parametrilor de lucru specifici fiecărui sector de activitate şi verificarea modului de implementare a sistemului de management al calităţii.

III. (1) Consiliul etic se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la sesizarea unui pacient/aparţinător al acestuia, a unui cadru medical sau a oricărei persoane căreia i-au fost încălcate drepturile recunoscute de lege în domeniul acordării asistenţei medicale.

(2) Principalele atribuţii ale consiliului etic sunt următoarele:

a) analizează cazurile de încălcare a normelor de conduită în relaţia pacient - medic - asistent(ă), a normelor de comportament, a disciplinei în unitatea sanitară;

b) verifică dacă, prin conduita lui, personalul medico-sanitar şi auxiliar încalcă drepturile pacienţilor prevăzute de legislaţia în vigoare;

c) sesizează organele abilitate ale statului în situaţiile în care constată încălcări ale codului de deontologie medicală, ale drepturilor pacienţilor, precum şi ale normelor de conduită profesională aprobate conform legii;

d) analizează sesizările ce privesc plăţi informale ale pacienţilor către personalul medico-sanitar ori auxiliar sau condiţionarea exercitării actului medical de obţinerea unor foloase; propune, în funcţie de caz, măsuri de intrare în legalitate;

e) veghează pentru respectarea, în cazurile terminale, a demnităţii umane şi propune măsuri cu caracter profesional pentru acordarea tuturor îngrijirilor medicale;

f) analizarea fiecărui caz se va consemna într-un proces-verbal care va cuprinde toate aspectele, atât cele sesizate, cât şi măsurile propuse pentru a fi luate de către managerul centrului;

g) procesul-verbal va fi întocmit numai după ce consiliul etic va fi efectuat o cercetare a cazului, cu ascultarea părţilor implicate, inclusiv, dacă este nevoie a unor terţe persoane care pot aduce lămuriri suplimentare asupra cazului;

h) procesul-verbal va fi înaintat managerului centrului în vederea luării măsurilor ce se impun în conformitate cu legislaţia în vigoare.

IV. Comisia de supraveghere şi control a infecţiilor nosocomiale are rolul de a controla punctual şi de a monitoriza permanent parametrii specifici, în vederea depistării precocea cauzelor infecţiilor nosocomiale din centru, precum şi de a lua măsuri pentru prevenirea lor şi a răspândirii în cadrul aceleaşi secţii sau la alte compartimente.

V. Comisia de strategie terapeutică analizează necesarul şi consumul de medicamente şi propune măsuri care să asigure tratamentul corespunzător al pacienţilor, cu încadrarea în cheltuielile bugetare aprobate cu această destinaţia. De asemenea, avizează referatele secţiei privind solicitările de medicamente, alte produse şi materiale necesare, verifică prin sondaj modul de stabilire a medicaţiei pentru pacienţii internaţi, informează în scris conducerea centrului în legătură cu cele constatate, elaborează documentaţia necesară pentru Ministerul Sănătăţii cu aspecte sesizate şi propuneri privind strategia terapeutică. Comisia se întruneşte în şedinţe săptămânale, lunare sau de câte ori este necesar.

VI. Comisia privind analiza şi soluţionarea cazurilor de indisciplină şi a reclamaţii lor adresate conducerii centrului analizează referatele privind abaterile disciplinare transmise spre rezolvare de către conducerea centrului, analizează şi soluţionează cazurile de indisciplină ale salariaţilor, semnalate de terţe persoane, efectuează cercetări prealabile în situaţiile în care sunt săvârşite abateri care atrag răspundere disciplinară şi ia toate măsurile rezonabile pentru a se convinge că într-adevăr salariatul a săvârşit abaterea disciplinară respectivă, audiază persoanele implicate şi propune în scris conducerii centrului

moduri de soluţionare conform legislaţiei muncii în vigoare, întocmeşte procesul-verbal de constatare în care menţionează rezultatul audierii, al anchetei efectuate şi alte etape procedurale legale, întreprinde şi alte anchete la dispoziţia conducerii centrului, iniţiază medierea şi concilierea eventualelor conflicte între salariaţi, înaintează conducerii centrului referatul privind rezultatele investigaţiilor efectuate şi eventuale propuneri.

VII. Comisia privind angajarea şi promovarea în funcţii şi grade profesionale a personalului medico-sanitar şi auxiliar sanitar are rolul de a examina concurenţii sau salariaţii, după caz, transmiţând conducerii centrului rezultatele probelor de concurs susţinute, precum şi soluţionarea eventualelor contestaţii.

VIII. (1) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă organizat conform prevederilor legale - legea securităţii şi a sănătăţii în muncă, cu modificările şi completările ulterioare, are în principal următoarele atribuţii:

a) supune aprobării programul anual de securitate şi sănătate în muncă;

b) urmăreşte aplicarea acestui program, inclusiv alocarea mijloacelor necesare prevederilor lui şi eficienţei acestora, din punct de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de muncă;

c) urmăreşte modul în care se aplică şi se respectă reglementările legale privind securitatea şi sănătatea în muncă;

d) analizează factorii de risc de la accidentare şi îmbolnăvire profesională existenţi la locurile de muncă;

e) dezbate raportul scris cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în munca, acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora în anul încheiat, precum şi programul de protecţie în muncă pentru anul viitor;

f) analizează propunerile salariaţilor privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirii profesionale, precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;

g) efectuează inspecţii proprii privind aplicarea şi respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă;

h) verifică aplicarea normativului-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie, ţinând seama de factorii de risc identificaţi;

i) verifică reintegrarea sau menţinerea în muncă a salariaţilor care au suferit accidente de muncă, ce au avut ca efect diminuarea capacităţii de muncă;

j) verifică modul de elaborare a instrucţiunilor proprii, precum şi cunoaşterea de către toţi salariaţii a măsurilor de protecţie.

(2) Rezultatele analizelor şi propunerilor Comitetului de securitate şi sănătate în muncă vor fi consemnate într-un proces-verbal.

IX. Comisia de analiză a deceselor intraspitaliceşti din centru se întruneşte în şedinţe ordinare lunare (dacă s-au înregistrat decese) şi în şedinţe extraordinare, de câte ori este nevoie, şi are următoarele atribuţii:

a) analizează periodic, o dată pe lună, sau de câte ori este nevoie numărul deceselor înregistrate în activitatea spitalului, astfel:

- numărul deceselor în totalitate;

- numărul deceselor la 24 de ore de la internarea pacientului;

b) analizează motivele medicale care au dus la decesul pacienţilor, cuprinse în foaia de observaţie clinică generală şi certificatul de deces;

c) în situaţia în care se constată un deces survenit ca urmare a acţiunii personalului medical (malpraxis) prezintă cazul conducerii spitalului în vederea luării de măsuri necesare;

d) redactează un proces-verbal de şedinţă, în care consemnează rezultatele activităţii;

e) membrii comisiei deceselor intraspitaliceşti sunt obligaţi să participe la efectuarea necropsiei pacientului decedat în prezenţa medicului curant şi a şefului de secţie din care face parte medicul curant (sau înlocuitorul acestuia);

f) în urma autopsiei se va recolta material bioptic care va fi însoţit obligatoriu de fişa de însoţire-tip, semnată şi parafată de medicul ce solicită examinarea;

g) poate solicita medicului curant justificarea acţiunilor medicale în cazul pacientului decedat;

h) răspunde la orice solicitare a conducerii spitalului.

La solicitarea conducerii spitalului, Comisia deceselor intraspitaliceşti poate fi consultată în următoarele domenii:

a) elaborarea unei strategii de reducere a numărului de decese;

b) analiza activităţii din cadrul morgii;

c) planificarea de acţiuni în vederea creşterii calităţii actului medical.

X. Comisia medicamentului se va întruni în şedinţe de lucru lunare şi ori de câte ori este cazul, la solicitarea preşedintelui comisiei. Are următoarele atribuţii:

- analizează consumul de medicamente pe secţie, pe compartimente, pe spital şi propune măsuri de reducere sau de suplimentare a consumului de anumite produse medicamentoase;

- întocmeşte fişele pentru raportarea spontană a reacţiilor adverse la medicamente şi a deficienţelor constatate;

- controlează şi asigură, la nivelul spitalului, prescrierea şi justa utilizare a medicaţiei;

- va stabili cantităţile de medicamente ce urmează a fi achiziţionate, pentru centru, în raport cu plafonul de cheltuieli, aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli;

- verifică prin sondaj, modul de prescriere şi distribuire a medicaţiei către pacienţii internaţi, precum şi evidenţierea acestuia.

XI. Comisia DRG (Diagnosis Related Groups) se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie. Comisia DRG a Centrului are obligaţia de a analiza toate cazurile, iar cele care pot fi revalidate sunt transmise secţiei în vederea remedierii deficienţelor şi transmiterii lor compartimentului de statistică şi DRG pentru raportarea acestora spre revalidare. Rezultatul evaluării cazurilor va fi consemnat într-un referat spre informarea Comitetului director şi Consiliului medical.

XII. Comisia de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică a dezvoltării sistemului de control managerial funcţionează la nivelul Centrului, având următoarele atribuţii:

a) elaborează Programul de dezvoltare a sistemului de control managerial al Centrului Naţional Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie Copii „Dr. Nicolae Robănescu”, program care cuprinde obiective, acţiuni, responsabilităţi şi termene, precum şi alte măsuri necesare dezvoltării acestuia. La elaborarea programului se vor avea în vedere regulile minimale de management conţinute în standardele de control intern, conform legislaţiei în vigoare, cu luarea în considerare a specificului Centrului Naţional Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie Copii „Dr. Nicolae Robănescu”;

b) supune aprobării managerului programul de dezvoltare a sistemului de control managerial şi urmăreşte realizarea acestuia;

c) urmăreşte elaborarea subsistemelor de control managerial ale structurilor din cadrul Centrul Naţional Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie Copii „Dr. Nicolae Robănescu”, care trebuie să reflecte şi inventarul operaţiunilor/activităţilor ce se desfăşoară în compartimentele respective;

d) inventariază riscurile şi problemele întâmpinate şi informează conducerea Centrului Naţional Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie Copii „Dr. Nicolae Robănescu” referitor la acestea;

e) evaluează şi avizează procedurile elaborate în cadrul Centrului Naţional Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie Copii „Dr. Nicolae Robănescu”;

f) întocmeşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar informări referitoare la progresele înregistrate cu privire la dezvoltarea sistemului/subsistemelor de control managerial în raport cu programele adoptate, precum şi referitoare la situaţiile deosebite şi la acţiunile de monitorizare, coordonare şi îndrumare întreprinse în cadrul acestora. Aceste informări vor fi transmise managerului şi/sau altor instituţii abilitate, la solicitarea acestora.

XIII. Comisia alimentului se va întruni în şedinţe de lucru o dată la 10 zile sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea preşedintelui comisiei. Are următoarele atribuţii:

- analizează consumul de alimente şi propune măsuri de reducere sau suplimentarea anumitor produse;

- elaborează meniul zilnic al pacienţilor/aparţinătorilor;

- controlează şi asigură, la nivelul spitalului, alimentaţia corectă a pacienţilor/aparţinătorilor;

- va stabili cantităţile de alimente ce urmează a fi achiziţionate, pentru centru, în raport cu plafonul de cheltuieli, aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli;

- verifică, prin sondaj, modul de preparare şi distribuire a alimentelor către pacienţii internaţi.

 

CAPITOLUL V

Structura organizatorică

 

Art. 15. - (1) Structura organizatorică a centrului se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, în condiţiile legii.

(2) Actuala structură se poate modifica drept urmare a aprobării unei noi structuri prin ordin al ministrului sănătăţii, fa o dată ulterioară aprobării prezentului regulament de organizare şi funcţionare.

Art. 16. - (1) Secţia clinică de recuperare neuropsihomotorie copii are în principal următoarele atribuţii:

- examinarea copiilor pentru a stabili nivelul funcţional, programul terapeutic şi setul de investigaţii;

- completarea foii de observaţie clinică generală a pacientului, cu diagnosticul la internare, examenul clinic în momentul internării, investigaţii recomandate;

- efectuarea investigaţiilor necesare pentru stabilirea diagnosticului - examen clinic funcţional; examen neurologic; examen ortopedic; RMN, ecografii, EMC, EEG, radiografii;

- repartizarea pacienţilor la kinetoterapie, psihologie, ergoterapie, fizioterapie în vederea începerii programului de recuperare;

- gestionarea foii de observaţie clinică generală a pacientului prin monitorizarea acesteia de către asistenta-şefă a secţiei;

- repartizarea bolnavilor în saloane, în condiţiile aplicării măsurilor referitoare la prevenirea şi combaterea infecţiilor interioare;

- asigurarea tratamentului medical complet (preventiv şi de recuperare) individualizat şi diferenţiat, în raport cu starea bolnavului, cu forma şi stadiul evolutiv al bolii, prin aplicarea diferitelor proceduri şi tehnici medicale, prescrierea, folosirea şi administrarea alimentaţiei dietetice, a medicamentelor, agenţilor fizici, balneari, climatici, a gimnasticii medicale, ergoterapiei, precum şi a protezelor, instrumentarului şi a aparaturii medicale, a mijloacelor specifice de transport;

- asigurarea, ziua şi noaptea, a îngrijirii medicale necesare pe toată durata internării;

- asigurarea trusei de urgenţă, conform instrucţiunilor Ministerului Sănătăţii;

- asigurarea medicamentelor necesare tratamentului indicat şi administrarea corectă a acestora, fiind interzisă păstrarea medicamentelor la patul bolnavului;

- asigurarea condiţiilor necesara recuperării medicale precoce;

- asigurarea alimentaţiei bolnavilor, în concordanţă cu diagnosticul şi stadiul evolutiv al bolii;

- desfăşurarea unei activităţi care să asigure bolnavilor internaţi un regim alimentar şi de odihnă raţional, de igienă personală, de primire a vizitelor şi păstrarea legăturii acestora cu familia;

- transmiterea concluziilor diagnosticelor şi a indicaţiilor terapeutice pentru bolnavii externaţi unităţilor sanitare ambulatorii;

- educaţia sanitară a bolnavilor şi aparţinătorilor prin sfătuirea acestora în ceea ce priveşte alimentaţia sănătoasă, posturarea corectă în orteze, în fotoliu rulant, în pat, la masă.

(2) Tratamentul este personalizat în funcţie de copil la nivelul său funcţional, de patologie, de înţelegere.

(3) Regimul igienico-dietetic (verigă terapeutică la copil) este stabilit de medicul curant în acord cu consultarea părinţilor.

(4) Activitatea terapeutică, ergoterapeutică, psihologică, fizioterapeutică este verificată de către medicul de gardă.

(5) în cadrul secţiei de recuperare a centrului transmiterea concluziilor diagnosticelor şi indicaţiilor terapeutice se face cu profesionalism şi fermitate.

(6) La externare, aparţinătorii primesc bilet de externare şi scrisoare medicală pentru medicul de familie.

Art. 17. - Compartimentul de terapie intensivă din cadrul secţiei clinice de recuperare neuropsihomotorie copii are următoarele atribuţii principale:

a) asigură asistenţa medicală a pacienţilor transferaţi din secţie şi consemnează zilnic în foaia de observaţie starea pacienţilor, evoluţia, medicaţia administrată, tehnicile terapeutice, parametrii de monitorizare, rezultatele diverselor analize de laborator;

b) personalul medical comunică şi cooperează permanent cu medicii din secţie, semnalează situaţii deosebite şi face eventuale recomandări pentru îmbunătăţirea stării pacienţilor.

Art. 18. - Compartimentul de recuperare ortopedie - pediatrică are următoarele atribuţii principale:

a) consultă şi stabileşte conduita terapeutică la copiii internaţi în secţie pentru tratamentul recuperator ortopedic şi, când este cazul, alegerea momentului optim pentru intervenţia chirurgicală;

b) în colaborare cu medicii şi kinetoterapeuţii recomandă şi verifică eficienţa tratamentelor aplicate, indică şi verifică eficienţa ortezelor şi încălţămintei ortopedice recomandate;

c) participă la vizită în secţie;

d) consultă toţi pacienţii în caz de consult interdisciplinar şi al eventualelor urgenţe traumatice, ortopedice, chirurgicale,

Art. 19. - În cadrul Camerei de gardă se desfăşoară următoarele activităţi:

a) examinarea imediată şi completă, trierea medicală şi epidemiologică a bolnavilor în vederea internării:

b) acordarea asistenţei medicale calificate şi specializate, până când bolnavul ajunge în secţie;

c) se iniţiază foaia de observaţie clinică generală;

d) asigurarea trusei de urgenţă, conform instrucţiunilor Ministerului Sănătăţii;

e) îmbăierea bolnavilor, dezinsecţia şi deparazitarea bolnavilor şi a efectelor;

f) asigurarea transportului bolnavilor în secţie;

g) asigurarea transportului şi a tratamentului pe timpul transportului, pentru bolnavii care se transferă în alte unităţi sanitare;

h) ţinerea evidenţei zilnice a mişcării bolnavilor şi a locurilor libere.

Art. 20. - Farmacia cu circuit închis din cadrul centrului are următoarele atribuţii principale:

a) depozitează produsele conform normelor în vigoare, ţinându-se seama de natura şi de proprietăţile lor fizico-chimice;

b) organizează şi efectuează controlul calităţii medicamentului şi ia măsuri ori de câte ori este necesar, pentru preîntâmpinarea accidentelor, informând imediat organul superior;

c) prescrie, prepară, eliberează medicamente potrivit normelor stabilite de Ministerul Sănătăţii;

d) respectă ordinea şi disciplina la locul de muncă, programul de lucru, normele de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor, normele deontologice profesionale;

e) asigură aprovizionarea, recepţia, depozitarea şi conservarea medicamentelor de uz uman şi a produselor farmaceutice;

f) efectuează recepţia cantitativă şi calitativă a medicamentelor;

g) întocmeşte documentele de evidenţă contabilă primară a produselor farmaceutice şi documentele necesare departamentului financiar-contabil, având şi calitatea de gestionar;

h) eliberează produse farmaceutice conform documentelor de eliberare (file de condică);

i) verifică completarea corespunzătoare a filelor de condică, fiind obligatorie existenţa semnăturii şi a parafei medicului prescriptor;

j) gestionează stocurile de produse pentru a evita lipsa de medicamente şi suprastocurile;

k) urmăreşte termenele de valabilitate ale produselor farmaceutice pentru a evita existenţa expirării;

l) asigură utilizarea corespunzătoare a aparaturii şi a materialelor din cadrul farmaciei;

m) asigură comunicarea dintre farmacie şi secţiile centrului prin intermediul medicilor-şefi şi asistenţilor-şefi;

n) participă la stabilirea necesarului de medicamente împreună cu consiliul medical al centrului;

o) participă la organizarea achiziţiilor de medicamente conform normelor în vigoare de achiziţii publice;

p) elaborează notele de comandă necesare aprovizionării farmaciei cu produse farmaceutice;

q) participă la inventarierea medicamentelor;

r) îşi însuşeşte permanent elementele de noutate în domeniul farmaceutic prin participarea la programe de instruire profesională;

s) participă la activitatea de farmacovigilenţă.

Art. 21. - (1) Laboratorul de analize medicale are următoarele atribuţii principale:

a) efectuează investigaţii de laborator pe eşantioane de produse biologice prelevate de la pacienţi sau din mediul care poate afecta pacienţii, în scopul de a furniza informaţii pentru diagnosticul, tratamentul şi prevenirea bolilor ori pentru evidenţierea dinamicii modificărilor fiziologice şi fiziopatologice din organismul uman;

b) oferă consultanţă privind interpretarea rezultatelor investigaţiilor efectuate şi ale eventualelor investigaţii ulterioare necesare.

(2) În cadrul laboratorului de analize medicale se pot efectua analize de: biochimie medicală, hematologie (morfologie, hemostază, imunohematologie), imunologie, microbiologie-bacteriologie, virusologie, micologie, parazitologie, corespunzătoare fiecărui compartiment din structura laboratorului.

Art. 22. - În sala de tratamente se efectuează următoarele activităţi:

a) recoltarea analizelor;

b) efectuarea tratamentului injectabil (im-iv);

c) pregătirea diluţiilor pentru administrarea tratamentului iv;

d) aspirarea secreţiilor;

e) toaleta plăgilor;

f) efectuarea de aerosoli;

g) sondaje vezicale - intermitente;

h) montarea de branule vene periferice.

Art. 23. - În cadrul compartimentului de explorări funcţionale se efectuează următoarele activităţi (investigaţii):

a) eletroencefalografii;

b) electromiografii;

c) potenţiale evocate;

d) ecografii;

e) spirometrie.

f) analiza mersului.

Art. 24. - Laboratorul recuperare, medicină fizică şi balneologie are următoarele atribuţii principale:

a) întocmeşte planurile de recuperare medicală pentru copii cu deficienţe neuropsihomotorii, împreună cu personalul şi cabinetele de specialitate;

b) efectuează tratamente de recuperare medicală pentru copii cu deficienţe neuropsihomotorii, precum şi a altor categorii de persoane care necesită tratamente fizioterapeutice, recomandate de personalul de specialitate;

c) transmite concluziile asupra eficienţei tratamentului aplicat de către medicii care au trimis bolnavi pentru tratament medical recuperator.

Art. 25. - Compartimentul de evaluare şi statistică medicală are următoarele atribuţii principale:

a) întocmeşte situaţiile statistice ale spitalului (lunar, trimestrial, semestrial, anual) care se transmit Direcţiei de statistică a Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti şi Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti;

b) operează foaia de observaţie clinică generală în programul DRG Naţional;

c) realizează exporturile de date în sistem DRG, centralizarea acestora şi trimiterea la Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti;

d) preia şi prelucrează datele - la nivel de pacient - de la Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti;

e) raportează comitetului director situaţia indicatorilor realizaţi;

f) asigură realizarea şi prezentarea la timp, conform legii, a indicatorilor de performanţă ai managementului centrului precizaţi;

g) asigură raportarea şi validarea ulterioară a cazurilor în sistem DRG, în colaborare cu comisia de DRG;

h) realizează şi verifică exporturile de date (pacienţi, consum de medicamente) în Sistemul informatic unic integrat şi trimiterea lor offline la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, lunar;

i) importă offline răspunsurile la exporturile de date (pacienţi, consum de medicamente) din Sistemul informatic unic integrat;

j) înregistrează, centralizează şi raportează concediile medicale în programul impus de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (Sistemul informatic unic integrat)

k) întocmeşte centralizatorul de diagnostice şi proceduri care se transmit Direcţiei de statistică a Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti;

l) întocmeşte situaţia anuală a activităţii centrului, care se transmite Institutului Naţional de Statistică şi Direcţiei de statistică a Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti;

m) întocmeşte raportul de decontare a serviciilor spitaliceşti acordate pentru Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (lunar, trimestrial, semestrial, anual);

n) preia de la biroul internări-externări mişcarea zilnică a bolnavilor;

o) urmăreşte compatibilitatea foii de observaţie operate în DRG cu mişcarea zilnică a bolnavilor;

p) introduce chestionarele de satisfacţie a pacienţilor şi prelucrează datele obţinute;

q) verifică şi validează explorările paraclinice efectuate;

r) îndeplineşte şi alte atribuţii încredinţate de conducerea unităţii conform pregătirii profesionale, în contextul şi pentru buna desfăşurare a activităţii;

s) are obligaţia de a stabili necesarul de produse în vederea realizării părţii corespunzătoare a planului de achiziţii.

Art. 26. - Compartimentul de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale are următoarele atribuţii principale:

a) elaborarea planului anual de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale din centru;

b) colaborează cu şefii de secţii şi compartimente în vederea implementării măsurilor de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale;

c) participă şi supraveghează, în calitate de consultant, politica de antibioterapie;

d) supraveghează şi controlează respectarea circuitelor funcţionale ale centrului;

e) supraveghează şi controlează activitatea blocului alimentar;

f) supraveghează şi controlează procedurile de sterilizare pentru instrumentar şi materiale sanitare;

g) supraveghează şi controlează decontaminarea mediului din centru, prin dezinfecţie.

Art. 27. - Cabinetele de consultaţii în specialităţile recuperare, medicină fizică şi balneologie, neurologie pediatrică şi psihiatrie pediatrică au următoarele atribuţii principale:

a) consulturi medicale de specialitate;

b) control medical postinternare;

c) colaborează permanent cu secţia şi compartimentele centrului, în cadrul sistemului integrat, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 28. - Grădiniţa - socializare, activităţi educaţionale, comunicare are următoarele atribuţii principale:

a) completează tratamentele efectuate, procedurile în vederea recuperării medicale, conform recomandărilor medicului;

b) evaluează şi reevaluează evoluţia pacienţilor din punctul de vedere al integrării sociale şi informează în scris medicul curant;

c) se au în vedere activităţi pentru stimularea intelectuală prin: cunoaşterea mediului, activităţi matematice, educaţia bunelor maniere, educaţie rutieră, educaţie pentru sănătate, educaţie muzicală, activităţi artistico-plastice (desen, pictură, modelaj), activităţi practice şi elemente de activitate casnică, lectură şi vizionare de poveşti, joc de rol (teatru) etc;

d) personalul angajat manifestă permanent o atitudine plină de solicitudine, înţelegere, toleranţă faţă de pacienţi şi asigură supravegherea corespunzătoare.

Art. 29. - În conformitate cu prevederile legale în vigoare, aparatul funcţional cuprinde următoarele compartimente:

- Biroul de resurse umane, normare, organizare şi salarizare;

- Compartimentul juridic;

- Biroul financiar-contabilitate;

- Compartimentul achiziţii publice contractare;

- Compartimentul tehnic;

- Serviciul administrativ.

Art. 30. - Biroul de resurse umane, organizare şi salarizare are următoarele atribuţii principale:

a) aplicarea legislaţiei în domeniul managementului resurselor umane privind angajarea, evaluarea, perfecţionarea profesională a resurselor umane din cadrul unităţii;

b) asigură întocmirea documentaţiilor privind modificarea/actualizarea organigramei centrului, a numărului de posturi, a statului de funcţii;

c) efectuează lucrări privind încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă, precum şi acordarea tuturor drepturilor prevăzute de legislaţia muncii;

d) urmăreşte întocmirea şi actualizarea de către conducătorii de compartimente a fişelor de post şi asigură gestionarea lor conform prevederilor legale;

e) întocmeşte documentaţia de pensionare pentru salariaţii care au împlinit vârsta standard de pensionare sau solicită pensionarea anticipată conform legii;

f) controlează desfăşurarea activităţii normale în cadrul programului de lucru şi verifică completarea documentelor care atestă prezenţa personalului la serviciu (condici, grafice, foi de prezenţă);

g) întocmeşte, la termen sau la cerere expresă, diverse situaţii privind structura personalului şi/sau salarizarea acestora în relaţie cu Ministerul Sănătăţii, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, Administraţia Financiară, Direcţia generală de statistică şi alte instituţii similare;

h) întocmeşte situaţii/adeverinţe la cererea salariaţilor pentru folosul acestora, în reiaţii cu diverse instituţii şi nonorganizaţii (de exemplu: poliţie, judecătorie, notariat, primărie, bănci etc.);

i) întocmeşte şi actualizează registrul de evidenţă a salariaţilor;

j) gestionează procesul de realizare a evaluării şi întocmirea rapoartelor/fişelor de evaluare a performanţelor profesionale individuale;

k) asigură secretariatul comisiilor de concurs pentru ocuparea posturilor vacante şi întocmeşte lucrările privind încadrarea în muncă a candidaţilor declaraţi admişi pe baza proceselor-verbale ale comisiilor, în conformitate cu prevederile legale;

l) are obligaţia de a stabili necesarul de produse în vederea realizării părţii corespunzătoare a planului anual de achiziţii al unităţii;

m) întocmeşte declaraţia privind fişele fiscale conform Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

n) întocmirea declaraţiei privind evidenţa nominală a asiguraţilor care au beneficiat de concedii şi indemnizaţii şi a obligaţiilor de plată către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru concedii şi indemnizaţii conform legislaţiei în vigoare;

o) stabileşte şi actualizează, conform reglementărilor legale, salariile de încadrare şi celelalte drepturi salariale pentru personalul din cadrul unităţii;

p) asigură introducerea în baza de date a informaţiilor referitoare la personal şi actualizează baza cu datele noilor angajaţi;

q) calculează vechimea în specialitate şi vechimea în muncă la încadrare;

r) execută lucrările de normare a personalului, aplicând criteriile de normare din normativele în vigoare;

s) întocmeşte lunar statele de plată;

ş) asigură operarea programărilor şi efectuării concediilor de odihnă ale angajaţilor;

t) asigură confidenţialitatea datelor salariaţilor în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 31. - Compartimentul juridic are următoarele atribuţii principale:

a) avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic, în condiţiile legii;

b) avizul juridic poate fi pozitiv sau negativ, iar semnătura consilierului juridic este aplicată doar pentru aspectele strict juridice ale documentului supus avizării;

c) elaborarea de cereri cu caracter juridic;

d) redactarea opiniilor juridice cu privire la aspectele legale ale activităţii centrului;

e) redactarea proiectelor de contracte, precum şi negocierea clauzelor legale contractuale;

f) asistenţă, consultanţă şi reprezentarea juridică a centrului;

g) redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a consimţământului, a conţinutului şi a datei actelor încheiate care privesc centrul;

h) verificarea legalităţii actelor cu caracter juridic şi administrativ primite spre avizare;

i) semnarea, la solicitarea conducerii, în cadrul reprezentării, a documentelor cu caracter juridic emise de centru;

j) reprezintă din punct de vedere juridic centrul în relaţie cu orice autoritate, instanţă judecătorească, instituţie, persoană juridică, în concordanţă cu prevederile legale;

k)în toate activităţile menţionate mai sus, opinia profesională a juristului este garantată, iar actele şi lucrurile profesionale aflate asupra sa şi la locul unde îşi desfăşoară profesia sunt inviolabile;

l) întocmeşte deciziile la nivelul unităţii.

Art. 32, - Biroul financiar-contabilitate are următoarele atribuţii principale:

a) asigurarea organizării şi desfăşurării activităţilor contabile în conformitate cu dispoziţiile legale;

b) urmărirea periodică, realizarea în bune condiţii a indicatorilor financiari, precum şi respectarea disciplinei financiare;

c) asigură întocmirea documentelor de planificare financiară potrivit metodologiei în vigoare, în colaborare cu şefii serviciilor, birourilor şi compartimentelor din cadrul centrului, urmărind utilizarea eficienta a mijloacelor financiare puse la dispoziţie:

d) raportarea lunară a situaţiei privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, pe elemente componente, la termenele stabilite;

e) organizarea contabilă a cheltuielilor din fonduri de la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, a celor cu destinaţie speciala, precum şi a cheltuielilor efective pe structura clasificaţiei bugetare;

f) răspunde de folosirea eficientă a sumelor primite de la buget şi a priorităţilor de finanţare, de ţinerea la zi a evidenţelor contabile şi a indicatorilor de cheltuieli aprobaţi;

g) analizarea şi avizarea documentaţiei aferente cu ocazia organizării licitaţiilor, perfectării unor contracte sau lansării unor comenzi, prin care se angajează patrimoniul spitalului, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare:

h) asigurarea întocmirii, prelucrării şi ţinerea în actualitate a procedurilor operaţionale scrise, emise în reglementarea activităţii specifice;

i) propunerea efectuării inventarierii la termenele stabilite şi în conformitate cu dispoziţiile legale;

j) asigură întocmirea, circulaţia şi păstrarea documentelor justificative şi contabile, care stau la baza înregistrărilor contabile;

k) asigurarea întocmirii la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale a tuturor raportărilor contabile;

l) urmărirea contractelor încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti în vederea decontării serviciilor medicale (spitaliceşti);

m) întocmirea lunară a facturilor pentru decontarea serviciilor medicale;

n) întocmirea trimestrială a indicatorilor financiari şi economici privind programele de sănătate finanţate din fonduri ale Ministerului Sănătăţii;

o) raportarea lunară la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti a situaţiei „cheltuielile secţiei”;

p) raportarea trimestrială la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti a cheltuielilor cu medicamente pentru: secţia de recuperare, compartimentul de terapie intensivă şi compartimentul de recuperare ortopedie pediatrică;

q) determinarea atât a indicatorilor cost/zi spitalizare, cât şi a indicatorilor privind consumul de medicamente pe secţie, bolnav şi zi de spitalizare;

r) centralizarea situaţiei sumelor contractate şi realizate, lunar, trimestrial şi anual;

s) întocmeşte bilanţul contabil;

ş) urmărirea efectuării controlului financiar preventiv asupra actelor ce intră în competenţa biroului;

t) are obligaţia de a stabilii necesarul de produse în vederea realizării părţii corespunzătoare a planului anual de achiziţii al spitalului;

ţ) verifică lunar, anual sau ori de câte ori este nevoie corectitudinea evidenţei contabile cu evidenţa tehnico-operativă a gestionarului;

u) aduce la cunoştinţa personalului, în părţile ce-l privesc, dispoziţiile actelor normative din domeniul activităţii financiar-contabile;

v) efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în conformitate cu dispoziţiile legale;

w) întocmeşte, ţine evidenţa şi asigură avizarea documentelor contabile primare privind existenţa şi mişcarea bunurilor din patrimoniul centrului;

x) asigură constituirea fondului arhivistic din documentele rezultate din activitatea financiar-contabilă;

y) asigură protecţia datelor şi informaţiilor gestionate;

z) îndeplineşte orice alte atribuţii încredinţate de conducerea centrului sau rezultate din legi şi din alte acte normative.

Art. 33. - Compartimentul achiziţii publice contractare are următoarele atribuţii principale:

a) efectuează proceduri de achiziţie publică pentru diferite categorii de produse;

b) identifică cantitativ, estimează valoric, pune în corespondenţă produsele cu cod CPV pentru elaborarea planului de achiziţii;

c) întocmeşte planul anual de achiziţii;

d) întocmeşte documentaţia de atribuire conform reglementărilor legale privind derularea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică, cu modificările şi completările ulterioare;

e) verifică situaţiile cu privire la derularea cantitativă şi valorică a contractelor pe baza aplicaţiei informatice;

f) urmăreşte derularea contractelor/acordurilor-cadru, astfel încât să se evite neonorarea comenzilor în termenul şi în cantităţile prevăzute în contracte;

g) verifică lunar concordanţa dintre angajamente şi facturile sosite în baza lor, împreună cu Biroul financiar-contabilitate, pe fiecare sursă de finanţare;

h) informează în scris conducerea unităţii, în timp util, asupra furnizorilor ce nu îşi respectă prevederile contractuale, pentru a se lua măsuri şi a nu afecta bunul mers al centrului;

i) duce la îndeplinire sarcinile stabilite pe cale ierarhică;

j) îndosariază, arhivează şi păstrează documentele cu care lucrează;

k) elaborează proceduri specifice care reglementează activitatea de achiziţii;

1) încheie contractul de achiziţie publică;

m) îndeplineşte orice alte atribuţii încredinţate de conducerea centrului sau rezultate din legi şi din alte acte normative în limitele competenţelor profesionale.

Art. 34. - Compartimentul tehnic are următoarele atribuţii principale:

a) supraveghează întreţinerea şi repararea clădirii şi a instalaţiilor pentru menţinerea lor la cel mai înalt nivel de eficienţă, în vederea asigurării unei continuităţi şi a unei calităţi constante în procesul de îngrijire a bolnavilor;

b) întocmeşte temele de proiectare pentru lucrări de investiţii, reparaţii capitale şi curente, urmăreşte realizarea lucrărilor;

c) în raport cu natura lucrărilor, execută sau participă la recepţionarea lucrărilor de investiţii, reparaţii capitale şi curente din unitate;

d) organizează şi planifică activitatea de întreţinere şi reparaţie a clădirilor, instalaţiilor, maşinilor, utilajelor etc;

e) organizează şi urmăreşte îndeplinirea şi respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă şi prevenirea şi stingerea incendiilor;

f) controlează şi execută revizia preventivă asupra clădirii şi tuturor instalaţiilor;

g) participă la întocmirea planului anual de investiţii, reparaţii capitale şi reparaţii curente ale clădirii, instalaţiilor, aparaturii, utilajelor etc.

Art. 35. - Serviciul administrativ are următoarele atribuţii principale:

a) organizează şi asigură paza şi ordinea în centru;

b) asigură şi răspunde de accesul personalului şi al altor persoane în centru;

c) aplică normele în vigoare pentru protecţia şi stingerea incendiilor;

d) propune norme de consum pentru materialele administrativ-gospodăreşti şi urmăreşte aplicarea lor;

e) colectează materialele recuperabile, recondiţionabile şi refolosibile din centru, le predă şi le valorifică prin intermediul societăţilor comerciale specializate;

f) organizează şi controlează buna desfăşurare a activităţilor în blocul alimentar;

g) propune măsuri pentru gospodărirea raţională a energiei electrice, a gazelor naturale, combustibililor, apei, telefoanelor şi a altor materiale de uz gospodăresc;

h) participă la întocmirea planului de măsuri în caz de calamităţi naturale;

i) organizează, coordonează şi realizează acţiunile de deszăpezire a căilor de acces, hidranţilor exteriori şi tuturor spaţiilor cu risc de accident;

j) asigură îmbunătăţirea calităţii serviciilor hoteliere;

k) controlează calitatea hranei, dacă corespunde calitativ cu reţetarul zilei şi dacă corespunde cantitativ.

Art. 36. - (1) La nivelul centrului funcţionează Biroul de management al calităţii serviciilor medicale.

(2) Biroul de management al calităţii serviciilor medicale are următoarele atribuţii principale:

a) pregăteşte şi analizează planul anual al managementului calităţii;

b) coordonează activităţile de elaborare a documentelor sistemului de management al calităţii:

b1) manualul calităţii; b2) procedurile;

c) coordonează şi implementează programul de acreditare a tuturor serviciilor oferite în cadrul unităţii, pe baza procedurilor operaţionale specifice fiecărei secţii, laborator etc. şi a standardelor de calitate;

d) coordonează şi implementează procesul de îmbunătăţire continuă a calităţii serviciilor;

e) colaborează cu toate structurile unităţii în vederea îmbunătăţirii continue a sistemului de management al calităţii;

f) implementează instrumente de asigurare a calităţii şi de evaluare a serviciilor oferite;

g) asigură implementarea strategiilor şi obiectivelor referitoare la managementul calităţii, declarate de manager;

h) asigură implementarea şi menţinerea conformităţii sistemului de management al calităţii cu cerinţele specifice;

i) coordonează activităţile de analiză a neconformităţilor constatate şi propune managerului acţiunile de îmbunătăţire sau corective ce se impun;

j) coordonează analizele cu privire la eficacitatea sistemului de management al calităţii;

k) asigură aplicarea strategiei sanitare şi politica de calitate a unităţii în domeniul medical, în scopul asigurării sănătăţii pacienţilor;

l) asistă şi răspunde tuturor solicitărilor managerului pe domeniul de management al calităţii.

 

CAPITOLUL VI

Finanţarea centrului

 

Art. 37. - Centrul este instituţie publică finanţată integral din venituri proprii şi funcţionează pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale centrului provin din sumele încasate pentru serviciile medicale, din alte prestaţii efectuate pe bază de contract, precum şi din alte surse, conform legii.

Art. 38. - Contractul de furnizare de servicii medicale al centrului cu casa de asigurări sociale de sănătate reprezintă sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli şi se negociază de către manager cu conducerea casei de asigurări sociale de sănătate, în funcţie de indicatorii stabiliţi în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale.

Art. 39. - (1) Centrul primeşte, în completare, sume de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, care sunt utilizate numai pentru destinaţiile pentru care au fost alocate.

(2) Din sumele primite de la bugetul de stat se asigură, potrivit legislaţiei în vigoare, următoarele:

a) desfăşurarea activităţilor cuprinse În programele naţionale de sănătate;

b) dotarea cu echipamente medicale, în condiţiile legii;

c) activităţi didactice şi de cercetare fundamentală;

d) investiţii legate de construirea de noi spitale, modernizarea, transformarea, extinderea şi reparaţiile capitale ale clădirilor existente, consolidarea construcţiilor afectate de seisme;

e) finanţarea activităţii unor cabinete, prevăzute de lege, precum şi drepturi de personal pentru rezidenţi.

Art. 40. - (1) Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al centrului se elaborează de către comitetul director pe baza propunerilor fundamentate ale conducătorilor secţiilor şi compartimentelor din structura centrului, în conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi cu contractele colective de muncă.

(2) Bugetul de venituri şi cheltuieli al centrului se aprobă de ordonatorul de credite ierarhic superior, respectiv Min sterul Sănătăţii, la propunerea managerului centrului, cu avizul Consiliului de administraţie.

(3) Bugetul de venituri şi cheltuieli al centrului se repartizează pe secţiile şi compartimentele din structura acestuia, nivelul acestora fiind indicator ai contractului de administrare.

(4) Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se urmăreşte pe secţii şi compartimente, fiind un indicator al contractului încheiat între manager şi şefii secţiilor şi compartimentelor din structura centrului. Abaterile faţă de indicatorii din contractul cu managerul se analizează şi se soluţionează de conducerea centrului cu conducerile structurilor în cauză.

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

 

Art. 41. - (1) Toate categoriile de personal ale centrului au obligaţia respectării prezentului regulament.

(2) Toate secţiile/laboratoarele/serviciile/compartimentele au obligaţia elaborării şi respectării procedurilor operaţionale specifice activităţilor desfăşurate în cadrul spitalului.

(3) Prezentul regulament de organizare şi funcţionare al centrului va fi adus la cunoştinţa tuturor salariaţilor, pe bază de semnătură, după aprobarea acestuia prin ordin al ministrului sănătăţii.

(4) Prezentul regulament de organizare şi funcţionare al centrului se completează cu prevederile legale în vigoare.

Art. 42. - Modificarea prezentului regulament se face cu avizul Consiliului de administraţie şi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.720/2012 privind organizarea şi desfăşurarea probelor specifice susţinute de elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale „secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat

 

În baza prevederilor art. 10 alin. (1) şi ale art. 94 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor Acordului interguvernamental franco-român de la Bucureşti, din data de 28 septembrie 2006,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.720/2012 privind organizarea şi desfăşurarea probelor specifice susţinute de elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale „secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 25 octombrie 2012, se modifică după cum urmează:

- La articolul 3, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Proba anticipată se organizează simultan, în toate liceele bilingve care fac parte din proiect, în semestrul al II-lea al clasei a XI-a, în ultima săptămână a lunii mai.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. III. - Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare şi conducerile unităţilor de învăţământ implicate duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

 

Bucureşti 23 august 2013.

Nr. 4.872.