MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 243/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 243         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 4 aprilie 2014

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

            Decizia nr. 26 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            242. - Hotărâre privind stabilirea categoriilor de cheltuieli, a procedurilor şi limitelor în care se pot efectua plăţi în avans din fonduri publice de către Societatea Română de Radiodifuziune pentru producerea şi difuzarea emisiunilor radiofonice în străinătate

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1. - Hotărâre a Comisiei Centrale de Rechiziţii pentru aprobarea Listei cu preţurile principalelor bunuri consumptibile rechiziţionabile, necesare estimării fondurilor folosite la plata despăgubirilor acestora, valabile în anul 2014

 

284. - Ordin al ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultura privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit alocate pentru anul 2014, pe specii şi zone

 

ACTE ALE CONSILIULUI NAŢIONAL AUAUDIOVIZUALULUI

 

            197. - Decizie pentru modificarea şi completarea Deciziei Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual

 

ACTE ALE INSTANŢELOR DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV

 

            Sentinţa civilă nr. 835 din 8 februarie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 26

din 21 ianuarie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială “Zorlihu” - S.R.L. din comuna Berleşti, judeţul Gorj, în Dosarul nr. 3.169/317/2013 al Judecătoriei Târgu Cărbuneşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 589D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin încheierea din 10 septembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 3.169/317/2013, Judecătoria Târgu Cărbuneşti a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 din Codul de procedură civilă.

Excepţia a fost invocată de Societatea Comercială “Zorlihu” - S.R.L. din comuna Berleşti, judeţul Gorj, într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei cereri de reexaminare împotriva unei încheieri prin care s-a dispus anularea unei cereri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare a unei contravenţii.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea arată că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât îl favorizează pe pârât într-un proces, reclamantul ieşind din termenul legal în care poate formula şi introduce acţiune în instanţă, ceea ce conduce la afectarea unui drept al său.

Judecătoria Târgu Cărbuneşti şi-a exprimat opinia potrivit căreia excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa arată că stabilirea unor condiţii privind exercitarea unor drepturi prevăzute de lege nu contravine principiului liberului acces la justiţie şi nu reprezintă îngrădirea accesului la justiţie, câtă vreme este vorba de condiţii de natură să împiedice abuzul de drept şi, în acelaşi timp, să asigure celeritatea procedurii.

Instanţa mai apreciază că, dimpotrivă, principiul liberului acces la justiţie consacrat prin textul art. 21 din Constituţie implică, între altele, adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, în care să se prescrie cu precizie condiţiile şi termenele în care justiţiabilii îşi pot exercita drepturile lor procesuale, în acest mod legea întrunind condiţiile calitative de previzibilitate şi accesibilitate.

Instanţa mai menţionează, în sprijinul opiniei sale, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 25 februarie 1975, pronunţată în Cauza Golder împotriva Regatului Unit, Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, şi Hotărârea din 24 aprilie 2008, pronunţată în Cauza Kemp şi alţii împotriva Luxemburg).

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată în faţa instanţei de judecată, îl constituie dispoziţiile art. 200 din Codul de procedură civilă. Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate reiese că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie dispoziţiile art. 200 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, dispoziţii ce au următoarea redactare: “(2) Când cererea nu îndeplineşte aceste cerinţe, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancţiune obligaţia de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 202 alin. (3).

(3) Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (2), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii.

În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la critici asemănătoare, în sensul constituţionalităţii acestora.

Astfel, prin Decizia nr. 479 din 21 noiembrie 2013*), nepublicată la data pronunţării prezentei decizii, Curtea a statuat că procedura prevăzută de dispoziţiile legale criticate reprezintă opţiunea legiuitorului şi are drept scop remedierea unor lipsuri ale acţiunii introductive, astfel încât, la momentul demarării procedurii de fixare a primului termen de judecată, aceasta să cuprindă toate elementele prevăzute de art. 194 din Codul de procedură civilă. Legiuitorul a dorit disciplinarea părţilor dintr-un proces şi, în acest fel, respectarea principiului celerităţii şi a dreptului la un proces echitabil.

O astfel de procedură nu este de natură să afecteze însăşi esenţa dreptului protejat, având în vedere că este însoţită şi de garanţia conferită de dreptul de a formula o cerere de reexaminare prevăzută de art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Mai mult, instanţa de judecată se pronunţă asupra unei probleme care priveşte exclusiv buna administrare a justiţiei. Or, aşa cum a stabilit în repetate rânduri instanţa de contencios european a drepturilor omului, cea mai mare parte a drepturilor procedurale, prin natura lor, nu constituie, în sensul Convenţiei, “drepturi civile” şi, deci, nu intră în câmpul de aplicare al art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (pentru acelaşi raţionament, a se vedea şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 142 din 7 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 11 aprilie 2013). În acest sens sunt citate ca exemple: refuzul autorizării introducerii apelului pronunţat de o curte supremă - Decizia din 9 mai 1989, pronunţată de Comisia Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Helmers împotriva Suediei (cererea nr. 11.826/85); examinarea cererii de revizuire a unui proces civil - Decizia din 8 octombrie 1976, pronunţată de Comisia Europeană a Drepturilor Omului în Cauza X, Y şi Z împotriva Elveţiei (Cererea nr. 6.916/75).

Aşadar, cât timp procedura criticată nu priveşte însăşi judecarea pe fond a cererii introductive, dispoziţiile criticate nu înfrâng prevederile referitoare la dreptul la un proces echitabil, întrucât procedura specială vizată nu se referă la fondul cauzelor, respectiv la drepturile civile, cum cere art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ci numai la aspectele de ordin pur legal, a căror examinare nu face cu nimic necesară o dezbatere, cu citarea părţilor.

De altfel, mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia presupun şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, legiuitorul, în virtutea rolului său constituţional consacrat de art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Legea fundamentală, putând stabili prin lege procedura de judecată. Aceste prevederi constituţionale dau expresie principiului consacrat şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care, de exemplu, prin Hotărârea din 16 decembrie 1992, pronunţată în Cauza Hadjianastassiou împotriva Greciei, paragraful 33, a stabilit că “statele contractante se bucură de o mare libertate în alegerea mijloacelor proprii care să permită sistemului judiciar să respecte imperativele articolului 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale1.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de fată.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială “Zorlihu” - SRL. din comuna Berleşti, judeţul Gorj, în Dosarul nr. 3.169/317/2013 al Judecătoriei Târgu Cărbuneşti şi constată că dispoziţiile art. 200 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport de criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Cărbuneşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 21 ianuarie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 


*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 479 din 21 noiembrie 2013 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 23 ianuarie 2014.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind stabilirea categoriilor de cheltuieli, a procedurilor şi limitelor în care se pot efectua plăţi în avans din fonduri publice de către Societatea Română de Radiodifuziune pentru producerea şi difuzarea emisiunilor radiofonice în străinătate

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 52 alin. (91) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Categoriile de cheltuieli pentru care se pot efectua plăţi în avans de până la 100% din fonduri publice de către Societatea Română de Radiodifuziune, pentru producerea şi difuzarea emisiunilor radiofonice în străinătate, sunt următoarele:

a) cheltuieli de personal;

b) cheltuieli de cazare şi transport în cazul deplasărilor;

c) drepturi de autor;

d) cheltuieli de natura dotărilor cu mijloace fixe şi obiecte de inventar;

e) cheltuieli cu servicii şi materiale consumabile;

f) închirieri de spaţii şi aparatură;

g) amenajarea şi funcţionarea spaţiilor de producţie şi de emisie;

h) cheltuieli specifice, precum realizarea de studii şi cercetări, consultanţă de specialitate, tipărituri, acţiuni de promovare a posturilor.

Art. 2. - (1) Sumele aferente categoriilor de cheltuieli prevăzute la art. 1 se acordă în tranşe lunare prin virament bancar pe bază de deviz estimativ de cheltuieli.

(2) Prima tranşă se acordă la semnarea contractului, iar următoarele tranşe se acordă pe baza prezentării documentelor justificative pentru tranşa anterioară.

Art. 3. - Prin contract, se stabileşte obligaţia beneficiarului avansului de a depune la Societatea Română de Radiodifuziune un raport, în termen de 20 de zile de la încheierea semestrului.

Art. 4. - În anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre sunt stabilite limitele până la care se pot acorda plăţi în avans din fonduri publice în vederea finanţării, producerii şi difuzării emisiunilor radiofonice în străinătate.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

Preşedinte, director general al Societăţii Române de Radiodifuziune,

Ovidiu Miculescu

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 2 aprilie 2014.

Nr. 242.

 

ANEXĂ

 

            Limitele până la care se pot acorda plăţi în avans din fonduri publice în vederea finanţării producerii şl difuzării emisiunilor radiofonice în străinătate

 

Acţiuni

Limitele maxime de acordare a avansurilor

Radio Chişinău - post de radio din Republica Moldova care se află sub controlul Societăţii Române de Radiodifuziune

100%

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

GUVERNUL ROMÂNIEI

COMISIA CENTRALA DE RECHIZIŢII

MINISTERULAFACERILOR INTERNE

Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Listei cu preţurile principalelor bunuri consumptibile rechiziţionabile, necesare estimării fondurilor folosite la plata despăgubirilor acestora, valabile în anul 2014

 

Având în vedere dispoziţiile art. 22 alin. (3), art. 23 şi art. 24 alin. (2), (3) şi (5) din Legea nr. 132/1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 2 lit. b), art. 3 lit. B pct. 5 şi 16 şi art. 4 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.380/2009 privind înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, cu modificările ulterioare,

Comisia Centrală de Rechiziţii adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă Lista cu preţurile principalelor bunuri consumptibile rechiziţionabile, necesare estimării fondurilor folosite la plata despăgubirilor acestora, valabile în anul 2014, prevăzuta în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, prin Comisia Centrală de Rechiziţii şi prin comisiile mixte de rechiziţii, va lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, preşedintele Comisiei Centrale de Rechiziţii,

Dan-Cornel Baranga

 

Bucureşti, 28 martie 2014.

Nr. 1.

 

ANEXĂ

 

LISTA

cu preţurile principalelor bunuri consumptibile rechiziţionabile, necesare estimării fondurilor folosite la plata despăgubirilor acestora, valabile în anul 2014

 

Nr. crt.

Bunuri consumptibile rechiziţionabile

U.M.

Preţ de livrare mediu

(lei)

Cota TVA

(%)

Cota medie de adaos comercial în veriga comerţului cu ridicata

(%)

Cotă medie de adaos comercial în veriga comerţului cu amăruntul

(%)

Cod CPV

Grupa de produse

Denumirea produsului

1

15811100-7

Făinoase

Pâine

kg

2,66

9,0

11,42

15,02

2

15851200-0

Paste făinoase

kg

5,40

24,0

10,72

14,68

3

15612100-2

Făină de grâu

kg

1,58

24,0

11,78

28,85

4

15612210-6

Făină de porumb (mălai)

kg

1,85

24,0

12,13

15,51

5

15811522-1

Pesmet tip A

kg

2,95

24,0

16,33

18,61

6

15113

Carne şi preparate din carne

 

 

 

 

 

Carne de porc

kg

8,37

24,0

13,26

16,19

7

15111100-0

Carne de bovină

kg

7,15

24,0

9,07

16,19

8

15112100-7

Carne de pasăre

kg

8,08

24,0

16,61

7,00

9

15221

Peşte

kg

9,50

24,0

19,02

16,32

10

15131120-2

Salamuri

kg

10,52

24,0

11,42

13,84

11

15131130-5

Cârnaţi

kg

10,25

24.0

10,72

15,63

12

15131410-2

Specialităţi de carne

kg

12,42

24,0

11,78

12,07

13

15131700-2

Conserve din carne

kg

8,49

24,0

12,13

18,35

14

15241

Conserve din peşte

kg

10,13

24,0

16,33  

35,31

15

15511

Lactate

 

Lapte

kg

2,71

24,0

13,26

19,42

16

15541

Brânză telemea

kg

17,06

24,0

9,07

21,22

17

15421

Alte produse alimentare

 

Ulei comestibil

l

2,96

24,0

16,61

11,21

18

15831200-4

Zahăr alb rafinat

kg

3,10

24,0

19,02

14,22

19

03212100-1

Cartofi

kg

1,33

24,0

20,55

24,38

20

03142500-3

Ouă

buc.

0,39

24,0

13,89

18,97

21

03221210-1

Fasole uscată

kg

6,02

24,0

10,90

18,82

 

MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

DEPARTAMENTUL PENTRU APE, PĂDURI ŞI PISCICULTURA

 

ORDIN

privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit alocate pentru anul 2014, pe specii şi zone

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 1.932 din 18 martie 2014 al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura, luând în considerare prevederile art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări de Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul:

- art. 7 pct. A lit. g) din Hotărârea Guvernului nr. 545/2010 privind organizarea, structura şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura, cu modificările ulterioare;

- art. 6 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 428/2013 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultura, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, cu modificările ulterioare,

ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă măsurile de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit alocate pentru anul 2014, pe specii şi zone (Marea Neagră, Rezervaţia Biosferei “Delta Dunării”, fluviul Dunărea, râul Prut lacuri de acumulare) conform anexelor nr. 1-4, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministru delegat pentru ape, păduri şi piscicultura,

Adriana Doina Pană

 

Bucureşti, 27 martie 2014.

Nr. 284.

 

ANEXA Nr. 1

 

Capturile totale admisibile şi efortul de pescuit pentru principalele specii de peşti la Marea Neagră pentru anul 2014

 

Specia

Captura totala admisibilă*

(tone)

Efort de pescuit

(nr. de ambarcaţiuni)

Şprot

3.442,5**

nelimitat

Bacaliar

500 (captură complementară)

nelimitat

Guvizi

30

paragate – 300

setci -100

cuşti - 300

volte - nelimitat

Calcan

43,2**

setci de calcan - 3.000

Rechin

30

setci de rechin – 400

Rapană

5.000

paragate - 300


* Cantităţile pe specii includ cantităţile prevăzute pentru respectivele specii în anexa nr. 2 la ordin pentru zona “Marea Neagră” şi zona “Bazinele Mării Negre”.

** Stabilite conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 24/2014 al Consiliului din 10 ianuarie 2014 de stabilire, pentru 2014, a posibilităţilor de pescuit pentru anumite resurse halieutice şi grupe de resurse halieutice din Marea Neagră.

 

ANEXA Nr. 2

 

Cota totală admisibilă pe specii de peşti şi complexe acvatice pentru anul 2014 în perimetrul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”

 

Nr. crt.

Zona

 

Specie

Total

[kg]

Dunăre

[kg]

Gorgova

Uzlina

[kg]

Insula Dranov

[kg]

Bazine Marea Neagră

[kg]

Marea Neagră

[kg]

Matiţa

Merhei

[kg]

Razim

Sinoie

[kg]

Roşu Puiu

[kg]

Sfiştofca

[kg]

Somova

Parcheş

[kg]

Şontea

Fortuna

[kg]

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

1

Abramis brama danubii (plătică)

333459

21083

6621

5555

4344

0

846

267364

14183

492

2857

10114

2

Tinca tinca (lin)

21441

174

2348

11742

0

0

60

6690

370

0

0

57

3

Barbus barbus (mreană)

225

148

0

0

0

0

0

0

0

0

77

0

4

Blicca bjoerkna (batcă)

43252

32561

1392

0

63

0

2227

0

3158

0

0

3852

5

Rutilusrvtiluscarpathorosicus (babuşcă)

359184

19145

53221

28585

3120

0

36503

133459

26547

126

6723

51754

6

Scardiniuserytrophthalmus (roşioară)

10459

320

2813

470

51

0

0

5931

0

0

0

873

7

Carassius auratus gibelio (caras auriu)

2186639

169804

355565

64818

127008

0

243916

682042

232359

4431

60221

246475

8

Ciprinide asiatice

181437

73740

16406

3683

11113

0

15091

30449

16869

675

4113

9299

9

Cyprinus carpio carpio (crap)

241276

49786

18151

6893

9058

0

36425

40780

32466

486

5805

41428

10

Vimba vimba carinata (morunaş)

3017

2965

0

0

0

0

0

0

51

0

0

0

11

Pelecus cuftratus (sabiţa)

4477

138

76

442

0

0

0

3821

0

0

0

0

12

Esox lucius (ştiucă)

172582

0

31315

20505

3015

0

30588

29462

11109

501

8811

37274

13

Sander lucioperca (şalău)

150285

13745

6066

2424

949

0

1392

118958

4427

0

534

1791

14

Silurus glanis (somn)

168379

51116

14227

2256

5229

0

17379

25093

36334

195

2483

14067

15

Perca fluviatilis fluviatilis (biban)

76764

0

11231

3625

222

0

8697

9694

8956

63

139

34137

16

Aspius aspius (avat)

8670

4278

361

53

0

0

56

51

3588

0

69

214

17

Alosa tanaica (rizeafcă)

31883

1448

0

0

849

29586

0

0

0

0

0

0

18

Alosa immaculata (scrumbia de Dunăre)

428259

315255

0

0

8016

104988

0

0

0

0

0

0

19

Atherina boyeri (aterina)

13388

0

0

0

3329

10059

0

0

0

0

0

0

20

Liza aurata (chefal)

2540

0

0

0

0

2540

0

0

0

0

0

0

21

Meriangius meriangus euxmus (căţel de mare)

133

0

0

0

0

133

0

0

0

0

0

0

22

Mugii cephalus (laban)

76

0

0

0

0

76

0

0

0

0

0

0

23

Muilus barbatus ponticus (barbun)

2314

0

0

0

0

2314

0

0

0

0

0

0

24

PMM (peşte marin mic)

172415

0

0

0

0

172415

0

0

0

0

0

0

25

Pomatomus saltator (lufar)

193

0

0

0

0

193

0

0

0

0

0

0

26

Pomatoschistus marmoratus (guvid de nisip)

63

0

0

0

0

63

0

0

0

0

0

0

27

Psetta maxima maeotica (calcan)

3944

0

0

0

0

3944

0

0

0

0

0

0

28

Raja clavata (pisica de mare)

1067

0

0

0

0

1067

0

0

0

0

0

0

29

Solea nasuta (limba de mare)

76

0

0

0

0

76

0

0

0

0

0

0

30

Sprattus sprattus phalaricus (şprot)

22172

0

0

0

0

22172

0

0

0

0

0

0

31

Trachurus ponticus (stavrid)

16036

0

0

0

0

16036

0

0

0

0

0

0

Total capturi estimate: 2014

4656105

755705

519793

151048

176365

365662

393181

1353796

390417

6969

91834

451336

 

            Speciile de apă dulce, menţionate în coloana nr. 6 (bazine Marea Neagră), sunt capturate în golful Musura şi meleaua Sf. Gheorghe.

 

Numărul de unelte recomandat pentru un pescar din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, pentru anul 2014

 

Nr. crt.

Setci la pescuitul scrumbiei

[nr. buc]

Taliene pentru pescuitul speciilor de apă dulce

[nr. buc]

Vintire la pescuitul speciilor de apă dulce

[nr. buc]

Setci diferite la pescuitul în Dunăre sau golfurile şi melelele din Marea Neagră [nr. buc]

0

1

2

3

4

1.

3

10

35

15

 

            Efortul de pescuit recomandat pentru anul 2014

 

Nr. crt.

Număr pescari

Număr bărci

[buc]

Număr setci diferite

[buc]

Număr vintire

[buc]

Număr taliene

[buc]

Număr pescari scrumbie

Număr bărci scrumbie

[buc]

Număr setci scrumbie

[buc]

Număr năvoade

[buc]

Număr taliene gigant

[buc]

0

1

2

^

4

5

6

7

8

9

10

1.

1.480

740

11.700

42.350

11.350

1.200

600

3.600

140

30

 

ANEXA Nr. 3

 

Captura totală admisibilă (TAC) din fluviul Dunărea (km 140-km 1075) pentru anul 2014

 

            Tabelul nr. 1

 

Nr. crt.

Nr.

sector

 

Delimitare sector/tronson

Captura totală admisibilă (TAC) (tone)

Total

Pescuit sportiv

(tone)

Pescuit comercial

(tone)

Nr. bărci

Scrumbie

Ciprinide autohtone

Specii răpitoare

Alte specii*

1.

1

 

km 140 (amonte ARBDD) - km 155 (confluenţă râu Şiret)

22

9

3

0,8

34,8

4,5

30,3

32

2.

2

A

km 155 (confluenţă râul Şiret) - km 169 (Smârdan-Brăila)

10

12

4

0,5

26,5

4,5

22

23

B

km 169 (Smârdan-Brăila) - km 197 (Gropeni)

10

24

6

2,5

42,5

7

35,5

27

C

km 197 (Gropeni) - km 227 (râul Călmăţui) inclusiv Braţul Vâlciu

10

25

8

3

46

5

41

38

3.

3

km 0 - 98 Braţ Macin (Vadu Oii)

1,5

15,5

2,5

2

21,5

3.5

18

14

4.

 

A

km 238 (Vadu Oii) - km 300 (Cernavodă)

7.3

19

5,3

4,5

36,1

9

27.1

25

 

4

B

km 300 (Cernavodă) - km 366 (aval Chiciu-Ostrov)

7

28

5

3,5

43,5

6

37,5

34

5.

5

A

km 227 (gura Călmăţui) - km 238 (Giurgeni)

1

6

1,5

0,8

9,3

2

7,3

6

 

 

B

km 238 (Giurgeni) - km 50 Braţ Borcea (Borcea)

9

30

4,5

2

45,5

5

40.5

70

6.

6

A

km 50 Braţ Borcea (Borcea)- km 100 Braţ Borcea, inclusiv Braţul Bala

6

30

3

3

42

5

37

34

 

 

B

km 366 (Călăraşi) - km 452 (Greaca)

3,2

36

6,6

2

47,8

5

42,8

42

7.

7

km 452 (Greaca) - km 52$ (râul Vedea)

1.7

31

5

2,5

40,2

4

36,2

36

8.

8

km 526 (râul Vedea) - km 615 (Gârcov)

1,5

37

4,6

0,8

43,9

6

37,9

32

9.

9

km 615 (Gârcov) - km 665

0,8

24

2,6

1,8

29,2

5

24,2

21

10.

10

A

km 665 - km 745 (amonte Rast)

1,4

35

3,5

0,8

40,7

7

33,7

32

B

km 745 (amonte Rast) - km 776 (amonte Desa)

0,5

14

1,8

0,8

17,1

3

14,1

14

C

km 776 (amonte Desa) - km 797 (Calafat)

0,4

8,5

0,9

0,8

10,6

2

8,6

8

D

km 797 (Calafat) - km 817 (amonte Cetate)

0,3

7

1,8

0,8

9,9

2

7,9

8

11.

11

 

km 817 (amonte Cetate) - km 863 (aval PF II), inclusiv Braţul Gogoşu

 

23

5

1,5

29,5

5,5

24

18

12.

12

 

km 864 (baraj PF II) - km 943 (baraj PF I)

 

70

15

3

88

20

68

55

13.

13

 

km 943 (baraj PF I) - km 1012 (Cozla)

 

36,5

5

1,5

43

9

34

30

14.

14

 

km 1012 (Cozla) - km 1075 (Baziaş)

 

110

30

3,5

143,5

25

118,5

75

TOTAL GENERAL:

93,6

630,5

124,6

42,4

891,1

145

746,1

674

 


* Cu excepţia speciilor strict protejate, precum şi a celor interzise la pescuit în anul 2014.

 

Capturile totale admisibile şi efortul de pescuit (TAC) pe fluviul Dunărea pentru anul 2014

 

            Tabelul nr. 2

 

Nr. crt.

Nr. sector

Delimitare sector/tronson

TAC (tone)

Pescuit sportiv

Pescuit comercial

Cota (tone)

Nr. pescari sportivi/an

Cotă (tone)

Nr. bărci*

1.

1

 

km 140 (amonte ARBDD) - km 155 (confluenţă râu Şiret)

34,8

4,5

1.000

30,3

32

2.

2

A

km 155 (confluenţă râul Şiret) - km 169 (Smârdan-Brăila)

26,5

4,5

1.000

22

23

B

km 169 (Smârdan-Brăila) - km 197 (Gropeni)

42,5

7

1.800

35,5

27

C

km 197 (Gropeni) - km 227 (râul Călmăţui) inclusiv Braţul Vâlciu

46

5

1.000

41

38

3.

3

km 0 - 98 Braţ Macin (Vadu Oii)

21,5

3,5

1.000

18

14

4.

4

A

km 238 (Vadu Oii) - km 300 (Cernavodă)

31,7

9

1.800

24,7

25

B

km 300 (Cernavodă) - km 366 (aval Chiciu-Ostrov)

43,5

6

2.000

37,5

34

5.

5

A

km 227 (gura Călmăţui) - km 238 (Giurgeni)

9,3

2

400

7,3

6

B

km 238 (Giurgeni) - km 50 Braţ Borcea (Borcea)

45,5

5

1400

40,5

70

6.

6

A

km 50 Braţ Borcea (Borcea) - km 100 Braţ Borcea, inclusiv Braţul Baia

42

5

1.800

37

34

B

km 366 (Călăraşi) - km 452 (Greaca)

47.8

5

1.600

42,8

42

7.

7

 

km 452 (Greaca) - km 526 (râul Vedea)

40,2

4

1.400

36,2

36

8.

8

 

km 526 (râul Vedea) - km 615 (Gârcov)

43,9

6

1,600

37,9

32

9.

9

 

km615(Gârcov) - km 665

29,2

5

1,000

24,2

21

10.

10

A

km 665 - km 745 (amonte Rast)

40,7

7

1600

33,7

32

B

km 745 (amonte Rast) - km 776 (amonte Desa)

17,1

3

600

14,1

14

C

km 776 (amonte Desa) - km 797 (Calafat)

10,6

2

400

8,6

8

D

km 797 (Calafat) - km 817 (amonte Cetate)

9,9

2

400

7,9

8

11.

11

 

km 817 (amonte Cetate) - km 863 (aval PF II), inclusiv Braţul Gogoşu

29,5

5,5

1.200

24

18

12.

12

 

km 864 (baraj PF II) - km 943 (baraj PF I)

88

20

4.600

68

55

13.

13

 

km 943 (baraj PF I) - km 1012 (Cozla)

43

9

1.800

34

30

14.

14

 

km 1012 (Cozla) - km 1075 (Baziaş)

143,5

25

2.800

118,5

75

TOTAL GENERAL:

891,1

145

32.200

746,1

674

 

* Numărul maxim de unelte de pescuit pentru o unitate de pescuit (barcă) este;

- setci - 5 bucăţi;

- ave - 7 bucăţi;

- taliene - 3 bucăţi;

- vintire - 6 bucăţi;

- prostovol - o bucată;

- alte unelte tradiţionale - o bucată.

 

Captura totală admisibilă (TAC) din fluviul Dunărea (km 140-km 1075) pentru anul 2014

 

CIPRINIDE AUTOHTONE

 

            Tabelul nr. 3

 

Nr. crt.

Nr. sector

Delimitare sector/tronson

Captura totală admisibilă (TAC) (tone)

Total

(tona)

Crap

Caras

Plătică

Morunaş

Mreana

Babuşcă

Batcă

1.

1

A

km 140 (amonte ARBDD) - km 155 (confluenţă râu Şiret)

3,7

2,5

0,8

1.0

0,8

0,1

0,1

9

2.

2

A

km 155 (confluenţă râul Şiret) - km 169 (Smârdan-Brăila)

2,3

3,6

2

1,1

2

0,5

0,5

12

B

km 169 (Smârdan-Brăila) - km 197 (Gropeni)

5

8,3

4

2,2

2,5

1

1

24

C

km 197 (Gropeni) - km 227 (râul Călmăţui) inclusiv Braţul Vâlciu

4

7,4

5,4

3

3,3

1

0,9

25

3

3

 

km 0-98 Braţ Macin (Vadu Oii)

2,5

4,3

23

1,8

2,7

0,7

0,7

15,5

4.

4

A

km 238 (Vadu Oii) - km 300 (Cernavodă)

4

5

4

1,5

1.5

0,5

0,5

17

B

km 300 (Cernavodă) - km 366 (aval Chiciu-Ostrov)

4

11

6

2

3

1

1

28

5.

5

A

km 227 (gura Călmăţui) - km 238 (Giurgeni)

1

1,9

1

0,6

0,5

0,5

0,5

6

B

km 238 (Giurgeni) - km 50 Braţ Borcea (Borcea)

5,2

10

6

2,5

3,5

1,5

1.3

30

6.

6

A

km 50 Braţ Borcea (Borcea) - km 100 Braţ Borcea, inclusiv Braţul Bala

5

11

5,5

3

3,5

1

1

30

B

km 366 (Călăraşi) - km 452 (Greaca)

6

13

7,5

3

3,5

1,5

1,5

36

7.

7

km 452 (Greaca) - km 526 (râul Vedea)

7

13

5,6

1,8

1,8

0,9

0,9

31

8.

8

km 526 (râul Vedea) - km 615 (Gârcov)

8,5

14,5

7

3,5

3,5

1

1

39

9.

9

km 615 (Gârcov) - km 665

5

8

4,3

2,2

2,5

1

1

24

10.

10

A

km 665 - km 745 (amonte Rast)

6

11,5

7,5

4

4

1

1

35

B

km 745 (amonte Rast) - km 776 (amonte Desa)

2,5

4,2

2,6

1,2

2,5

0,5

0,5

14

C

km 776 (amonte Desa) - km 797 (Calafat)

1,3

2,3

2

1

1

0,5

0,4

8,5

D

km 797 (Calafat) - km 817 (amonte Cetate)

1

1,8

2

G.7

0,7

0,4

0,4

7

11.

11

 

km 817 (amonte Cetate) - km 863 (aval PF II), inclusiv Braţul Gogoşu

3,8

8

4,4

2

2,8

1

1

23

12.

12

 

km 864 (baraj PF II) - km 943 (baraj PF I)

7,5

18

18,2

6,6

6

9

4,7

70

13.

13

 

km 943 (baraj PF I) - km 1012 (Cozla)

5,2

13,2

9,2

3.5

1,8

1.8

1,8

36,5

14.

14

 

km 1012 (Cozla) - km 1075 (Baziaş)

7

70

22

2

3

4

2

110

TOTAL GENERAL:

97,5

242,5

129,8

50.2

56,4

30,4

23,7

630,5

 

Captura totală admisibilă (TAC) din fluviul Dunărea (km 140-km 1075) pentru anul 2014

 

SPECII RĂPITOARE

 

            Tabelul nr. 4

 

Nr. crt.

Nr. sector

Delimitare sector/tronson

Captura totala admisibila (TAC)

(tone)

Total

(tone)

Avat

Somn

Şalău

Ştiucă

1.

1

 

km 140 (amonte ARBDD) - km 155 (confluenţă râu Şiret)

0,3

1,8

0,8

0,1

3

2.

2

A

km 155 (confluenţă râul Şiret) - km 169 (Smârdan-Brăila)

0,2

2,1

1,2

0,5

4

B

km 169 (Smârdan-Brăila) -km 197 (Gropeni)

0,7

2,3

2

1

6

C

km 197 (Gropeni) - km 227 (râul Călmăţui) inclusiv braţul Vâlciu

1,3

3.2

2,5

1

8

3.

3

 

km 0-98 Braţ Macin (Vadu Oii)

0,2

1,1

0,6

0,5

2,4

4

4

A

km 238 (Vadu Oii) - km 300 (Cernavodă)

0,4

1,8

1

1

4,2

B

km 300 (Cernavodă) - km 366 (aval Chiciu-Ostrov)

1

1,5

1,3

1,2

5

5.

5

A

km 227 (gura Călmăţui) - km 238 (Giurgeni)

0,3

0,5

0,4

0,3

1,5

B

km 238 (Giurgeni) - km 50 Braţ Borcea (Borcea)

0,5

1,3

1.3

1,4

4,5

6.

6

A

km 50 Braţ Borcea (Borcea) - km 100 Braţ Borcea, inclusiv braţul Bala

0,3

1,2

0,8

0,7

3

B

km 366 (Călăraşi) - km 452 (Greaca)

1,5

2,5

1,5

1,1

6,6

7.

7

km 452 (Greaca) - km 526 (râul Vedea)

0,5

2,1

1,5

0,9

5

8.

8

km 526 (râul Vedea) - km 615 (Gârcov)

0,5

1,8

1,3

1

4,6

9.

9

km 615 (Gârcov) - km 665

0,4

0,9

0,9

0,4

2,6

10.

10

A

km 665 - km 745 (amonte Rast)

0,3

1,6

0,8

0,8

3,5

B

km 745 (amonte Rast) - km 776 (amonte Desa)

0,3

0,7

0,5

0,3

1,8

C

km 776 (amonte Desa) - km 797 (Calafat)

0,2

0,3

0,2

0,2

0,9

D

km 797 (Calafat) - km 817 (amonte Cetate)

0,2

0,6

0,5

0,5

1,8

11.

11

km 317 (amonte Cetate) - km 363 (aval PF II), inclusiv braţul Gogoşu

0,3

2,1

2

0,6

5

12.

12

km 864 (baraj PF II) - km 943 (baraj PF I)

1,8

7

6

2

16,8

13.

13

km 943 (baraj PF I) - km 1012 (Cozla)

1

2,5

1,4

0,1

5

14.

14

 km 1012 (Cozla) - km 1075 (Baziaş)

 2,6

12

12

3,4

30

TOTAL GENERAL:

14,8

50,9

40,5

19

125,2

 

Captura totală admisibilă (TAC) pe râul Prut pentru anul 2014

 

            Tabelul nr. 5

 

Nr. crt.

Delimitare sector/tronson

Captura totala admisibila (TAC)

(tone)

Nr. bărci*

Ciprinde autohtone

Specii răpitoare

Alte specii

Total

Pescuit sportiv

Pescuit comercial

1.

Confluenţă Dunăre - confluenţă râu Elan

27

5

1,5

33,5

8

25,5

25

2.

Confluenţă râu Elan - km 284 (Drânceni)

4

1,5

1,5

7

7

0

0

3.

km 284 (Drânceni) - km 514

4

1,5

1.5

7

7

0

0

4.

A

km 514 - km 544 (Baraj Stânca-Costeşti)

2,5

1

0,5

4

4

0

0

B

Lac de acumulare Stânca - Costeşti (km 544 . km 614)

39

28,5

2,5

70

20

50

24

C

km 614 (Manoleasa Prut) - km 742 (intrare în România)

4

0,9

1,5

6,4

1,4

5

4

 

TOTAL:

80,5

38,4

9

127,9

47,4

80,5

53

 

* Numărul maxim de unelte de pescuit pentru o unitate de pescuit (barcă) este:

- setci - 5 bucăţi;

- ave - 7 bucăţi;

- taliene - 10 bucăţi;

- vintire - 15 bucăţi;

- prostovol - o bucată;

- alte unelte tradiţionale - o bucată.

 

Capturile totale admisibile şi efortul de pescuit pe râul Prut pentru anul 2014

 

            Tabelul nr. 6

 

Nr. crt.

Delimitare sector/tronson

 

TAC

(tone)

Pescuit sportiv

Pescuit comercial

Cota

(tone)

Nr. pescari sportivi/an

Cota

(tone)

Nr. bărci*

1.

Confluenţă Dunăre - confluenţă râu Elan

33,5

8

1.800

25,5

25

2.

 Confluenţă râu Elan - km 284 (Drânceni)

7

7

800

0

0

3.

km 284 (Drânceni) - km 514

7

7

600

0

0

 

A km 514 - km 544 (baraj Stânca-Costeşti)

4

4

400

0

0

4.

B Lac de acumulare Stânca - Costeşti (km 544-km 614)

70

20

5.000

50

25

 

C km 614 (Manoleasa Prut) - km 742 (intrare în România)

6,4

1,4

400

5

4

 

TOTAL:

127,9

47,4

9.000

80,5

54

 

* Numărul maxim de unelte de pescuit pentru o unitate de pescuit (barcă) este:

- setci - 5 bucăţi;

- ave - 7 bucăţi;

- taliene - 10 bucăţi;

- vintire - 15 bucăţi;

- prostovol - o bucată;

- alte unelte tradiţionale - o bucată.

 

Captura totală admisibilă (TAC) pe râul Prut pentru anul 2014

 

SPECII RĂPITOARE

 

Tabelul nr. 7

 

Nr. crt.

Delimitare sector/tronson

Captura totală admisibilă (TAC) (tone)

Total (tone)

Avat

Somn

Şalău

Ştiucă

Biban

 

1.

Confluenţă Dunăre - confluenţă râu Elan

 0,2

3

0,9

0,9

-

5

2.

Confluenţă râu Elan - km 284 (Drânceni)

 0,1

1

0,2

0,2

-

1,5

3.

km 284 (Drânceni) - km 514

0,1

1

0,2

0,2

-

1,5

4.

A

 km 514 - km 544 (Baraj Stânca - Costeşti)

 0,3

0,3

 0,2

0,2

-

 1

B

Lac de acumulare Stânca - Costeşti (km 544 - km 614);

 2,9

6,8

 5

2,9

10,9

 28,5

C

km 614 (Manoleasa Prut)- km 742 (intrare în România)

 0,4

0,5

-

-

-

 0,9

TOTAL:

4

12,6

 6,5

4/4

10,9

38,4

 

Captura totală admisibilă (TAC) pe râul Prut pentru anul 2014

 

CIPRINIDE AUTOHTONE

 

Tabelul nr. 8

 

Nr. crt.

Delimitare sector/tronson

Captură totală admisibila (TAC)

(tone)

Total

(tone)

Crap

Caras

Plătică

Roşioara

Morunaş

1.

Confluenţă Dunăre - confluenţă râu Elan

7

10,5

5,9

1,8

1,8

27

2.

Confluenţă râu Elan - km 284 (Drânceni)

1

2

0,5

0,3

0,2

4

3.

km 284 (Drânceni) - km 514

1

1.5

0,5

0,5

0,5

4

4.

 A

km 514 - km 544 (Baraj Stânca - Costeşti)

0,5

0,7

0,5

0,4

0,4

2,5

 B

Lac de acumulare Stânca - Costeşti (km 544 - km 614)

8

12

16

1,5

1,5

39

 C

km 614 (Manofeasa Prut) - km 742 (intrare în România)

1,2

1

1

0,4

0,4

4

TOTAL:

18,7

27,7

24,4

4,9

4,8

80,5

 

ANEXA Nr. 4

 

Captura totală admisibilă şi efortul de pescuit pentru lacurile de acumulare de pe râul Olt în anul 2014 (kg)

 

            Tabelul nr. 1

 

Nr. crt.

Lacul

Ciprinide autohtone

Ciprinide asiatice

Specii răpitoare

Alte specii*

Total captură

Nr. bărci

Nr. setci

1.

Turnu

615

-

500

165

1.280

2

20

2.

Cornetu

1.398

-

320

280

1.998

2

20

3.

Călimăneşti

3.190

-

800

605

4.595

2

20

4.

Dăeşti

4.155

-

810

1.000

5.965

3

30

5.

Arceşti

4.300

10.000

1.700

1.000

17.000

5

50

6.

Ioneşti

4.350

3.000

900

1.000

9.250

3

30

7.

Râmnicu Vâlcea

7.410

3.020

1.200

1.000

12.630

3

30

8.

Râureni

6.900

3.000

1.200

1.500

12.600

3

30

9.

Govora

5.000

4.000

2.000

1.000

12.000

3

30

10.

Băbeni

9.010

4.810

2.000

610

16.430

5

50

11.

Drăgăşani

10.300

4.000

1.700

1.000

17.000

5

50

12.

Drăgăneşti

11.590

6.000

2.000

710

20.300

7

70

13.

Frunzaru

17.000

10.000

3.000

2.450

32.450

13

130

14.

Rusăneşti

11.810

10.515

2.700

2.500

27.525

12

120

15.

Izbiceni

5.600

1.000

700

315

7.615

2

20

16.

Strejeşti

12.000

10.000

2.000

1.230

25.230

8

80

17.

Slatina

5.080

4.000

1.000

1.000

11.080

3

30

18.

Ipoteşti

8.390

12.500

2.000

2.510

25.400

12

120

 

TOTAL:

128.098

85.845

26.530

19.875

260.348

93

930


* Termenul de “Alte specii” face referire la următoarele specii: Albumus albumus (oblete), Gymnocephalus cemuus (ghibort), Clupeonella cultriventris (gingirică), Petecus cultratus (sabiţa), Chondrostoma nassus (scobar), Alosa tanaica (rizeafcă), Leuciscus cophalus (clean), Tinca tinca (lin).

 

Captura totală admisibilă şl efortul de pescuit pentru lacurile de acumulare de pe râul Siret în anul 2014 (kg)

 

            Tabelul nr. 2

 

Nr. crt.

Lac acumulare

Avat

Crap

Somn

Scobar

Şalău

Sânger, novac

Plătică

Caras

Total (kg)

Nr. bărci*)

1.

 Răcăciuni

 150

2.000

200

200

600

Fără limită

 700

500

4.350

7

2.

Bereşti

 150

2.000

200

200

700

Fără limită

 700

500

4.450

7

3.

 Călimăneşti

 150

2.500

200

200

500

Fără limită

 3.500

1.500

8.550

10

4.

 Movileni

170

2.400

300

150

800

Fără limită

2.000

1.400

7.220

6

 

*) Număr de unelte pe unitatea de pescuit (barcă):

- setci - 20 bucăţi;

- taliene - 5 bucăţi;

- vintire - 5 bucăţi.

 

ACTE ALE CONSILIULUI NAŢIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

CONSILIUL NAŢIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

DECIZIE

pentru modificarea şi completarea Deciziei Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual

 

Având în vedere dubla calitate a Consiliului Naţional al Audiovizualului, de garant al interesului public şi de unică autoritate de reglementare în domeniul serviciilor de programe media audiovizuale,

ţinând cont de dreptul fundamental al libertăţii de exprimare şi de informare, astfel cum sunt garantate prin ari. 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

întrucât măsurile luate pentru protecţia dezvoltării fizice, mentale şi morale a minorilor trebuie să fie atent corelate cu dreptul fundamental la libertatea de expresie,

ţinând cont de Recomandarea nr. 13 din 2003 a Consiliului Europei privind furnizarea de informaţii prin intermediul mass-media în legătură cu procesele penale,

în temeiul art. 3, art. 10 alin. (3) lit. e) şi art. 17 alin. (1) lit. d) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul Naţional al Audiovizualului adoptă următoarea decizie:

Art. I. - Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 11 martie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. După articolul 29 se introduce un nou articol, articolul 291, cu următorul cuprins:

“Art. 291. - În cazul programelor difuzate în direct, altele decât cele de ştiri şi transmisiunile sportive, radiodifuzorii au obligaţia să folosească orice mijloace, inclusiv delay-ul, astfel încât să prevină difuzarea unor scene, expresii sau comportamente care contravin dispoziţiilor prezentului cod privind protecţia minorilor şi a demnităţii umane.”

2. La articolul 40, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(3) Moderatorii, prezentatorii şi realizatorii programelor au obligaţia să nu folosească şi să nu permită invitaţilor să folosească un limbaj injurios sau să instige la violenţă.”

3. Articolul 42 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 42. - (1) Este interzisă difuzarea de imagini sau de înregistrări cu persoane aflate în stare de reţinere sau arest, fără acordul acestora.

(2) Este interzisă difuzarea de imagini sau de înregistrări cu persoane executând o pedeapsă privativă de libertate, cu excepţia situaţiilor în care acestea demonstrează încălcări ale unor drepturi sau există un interes public justificat.

(3) Imaginile şi/sau înregistrările cu persoane aflate în stare de reţinere, arest sau care execută o pedeapsă privativă de libertate nu trebuie prezentate într-un mod excesiv şi nerezonabil.

(4) în cadrul programelor audiovizuale nu pot fi oferite, direct sau indirect, recompense şi nu pot fi făcute promisiuni de recompensare a persoanelor care ar putea depune mărturie în instanţe judecătoreşti.”

Art. II. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.

 

Preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului,

Laura Georgescu

 

Bucureşti, 27 martie 2014.

Nr. 197.

 

ACTE ALE INSTANŢELOR DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV

 

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI - SECŢIA A VIII - A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

 

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 835

Şedinţa publică din data de 8 februarie 2012

 

Dosar nr. 9.914/2/2011

Instanţa constituită din:

Preşedinte - Decebal Constantin Vlad

Grefier - Elena Chirănuş

 

Pe rol, pronunţarea asupra cererii în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamanta Dumitru Monica-Camelia în contradictoriu cu pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, având ca obiect - anulare act administrativ.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică de la 25 ianuarie 2012, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată de la care Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunţarea la datele de 1 februarie 2012 şi 8 februarie 2012, când a pronunţat următoarea sentinţă:

CURTEA,

deliberând, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei secţii la data de 21 noiembrie 2011, reclamanta Dumitru Monica-Camelia a chemat în judecată pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună anularea parţială a art. 35 din Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 637 din 13 august 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calităţii de asigurat, respectiv asigurat fără plată a contribuţiei, precum şi pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, respectiv în partea referitoare la posibilitatea emiterii de către casele de asigurări de sănătate (CAS) de titluri de creanţă sub forma deciziilor de impunere.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat următoarele: “Consider că prevederile acestui articol a căror anulare o solicit:

- pe de o parte, conferă caselor de asigurări de sănătate competenţa de a emite titluri de creanţă fiscală, şi anume decizii de impunere prin care se stabilesc creanţe fiscale, constând în contribuţii la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), adăugând astfel la Legea nr. 95/2006 privind reforma în sănătate care nu conferă asemenea competenţă caselor de asigurări de sănătate;

- pe de altă parte, încalcă dispoziţiile imperative ale Codului de procedură fiscală în privinţa competenţei exclusive a organului fiscal de a emite decizii de impunere prin care se stabilesc creanţe finale.

Conform prevederilor art. 1 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, prevederile acestui cod se aplică şi administrării creanţelor provenind din contribuţii, amenzi şi alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat, în măsura în care prin lege nu se prevede altfel.

Bugetul FNUASS este un fond special ce intră în componenţa bugetului general consolidat, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 1 alin. (2) lit. e) coroborat cu art. 78 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 a finanţelor publice, astfel că contribuţiile la FNUASS reprezintă venituri la bugetul general consolidat.

Creanţele statului provenind din veniturile la bugetul general consolidat şi accesoriile acestora (deci şi cele provenind din contribuţiile la FNUASS şi accesoriile acestora) reprezintă creanţe fiscale în sensul art. 21 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură fiscală.

În consecinţă, în măsura în care printr-o altă lege decât Codul de procedură fiscală nu se prevede «altfel», în temeiul art. 1 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, prevederile codului se vor aplica şi «administrării» creanţelor fiscale, reprezentând contribuţii la FNUASS.

Conform prevederilor art. 1 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, prin «administrarea» creanţelor fiscale (în sensul art. 21 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură fiscală) provenind din impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat (deci şi a contribuţiilor la FNUASS şi a accesoriilor acestora), «se înţelege ansamblul activităţilor desfăşurate de organele fiscale în legătură cu:

a) înregistrarea fiscală;

b) declararea, stabilirea, verificarea şi colectarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat;

c) soluţionarea contestaţiilor împotriva actelor administrative fiscale.»

«Stabilirea» creanţelor fiscale de către organul fiscal [prin decizia de impunere emisă de către acesta] prevăzută de Codul de procedură fiscală este deci o componentă a activităţii de «administrare» a creanţelor fiscale, distinctă de «declararea» şi «colectarea» impozitelor, taxelor şi contribuţiilor.

«Administrarea» tuturor creanţelor fiscale - deci şi a celor provenind din contribuţii ce constituie venituri ale bugetului general consolidat şi deci şi a contribuţiilor la FNUASS şi a accesoriilor acestora - se face de către «organele fiscale».

«Organele fiscale» sunt prevăzute limitativ la art. 17 alin. (5) din Codul de procedură fiscală şi anume:

«Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi unităţile subordonate acesteia, precum şi compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale sunt denumite în prezentul cod organe fiscale».

Acolo unde activităţile de administrare a creanţelor fiscale prevăzute în Codul de procedură fiscală urmează să fie îndeplinite de alte organe decât «organul fiscal» definit la art. 17 alin. (5), indicarea acestora este expresă, iar activităţile ce urmează a fi îndeplinite de acestea sunt, de asemenea, expres prevăzute; Codul de procedură fiscală nu asimilează în mod generic şi nici nu permite, în redactarea sa actuală, asimilarea generică cu «organul fiscal» a niciunei ale instituţii/autorităţi publice. Asimilarea alto organe ale statului cu organul fiscal în administrarea creanţelor fiscale este - atunci când Codul de procedură fiscală o face - întotdeauna expresă şi limitată la acţiunile/activităţile expres prevăzute pentru care o asemenea asimilare operează.

Pentru ca prevederile Codului de procedură fiscală într-o anumită materie acoperită de acesta - cum este materia competenţei organelor fiscale în administrarea creanţelor fiscale - să nu se aplice administrării creanţelor provenind din contribuţii, amenzi şi alte sume ce constituie venituri ale bugetului generale consolidat (cum sunt contribuţiile la FNUASS şi accesoriile acestora), este necesar ca o lege specială să prevadă «altfel» [conform art. 1 alin. (2) din Codul de procedură fiscală].

În privinţa contribuţiei la FNUASS, o asemenea lege specială există - Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, iar aceasta dispune «altfel» în raport cu Codul de procedură fiscală în materia competenţei în administrarea creanţelor provenind din asemenea contribuţii, însă în mod limitat.

Astfel, Legea nr. 95/2006 stabileşte în mod expres că: «colectarea» contribuţiei la FNUASS [care conform cap. VIII, titlului VIII din Codul de procedură fiscală, include şi executarea silită] este de competenţa CAS, în temeiul art. 271 lit. a), art. 256 alin. (2), art. 267 alin. (2) coroborate cu art. 216 din lege; «verificarea» actelor de evidenţă ale asiguraţilor este de competenţa CAS în temeiul art. 261 alin. (5) din lege; «declararea» obligaţiilor către FNUASS se face către CAS (aleasă în mod liber), în temeiul art. 215 alin. (2) şi (3) din lege.

Legiuitorul derogă deci de la Codul de procedură fiscală în privinţa competenţei «organului fiscal», prin atribuirea de competenţe speciale către CAS, în doar 3 dintre componentele «administrării» creanţelor fiscale.

În ceea ce priveşte celelalte activităţi care intră în componenţa «administrării» creanţelor fiscale constând în contribuţii la FNUASS, legea specială nu atribuie nicio competenţă nici CNAS, nici CAS, nedispunând deci «altfel» în raport cu legea fiscală, aşa cum permite art. 1 alin. (2) din Codul de procedură fiscală.

Urmează deci ca celelalte componente ale activităţii de «administrare» a creanţelor fiscale constând în contribuţii la FNUASS - «stabilirea» creanţelor fiscale [prin decizii de impunere] şi «soluţionarea contestaţiilor împotriva actelor administrative fiscale» - să fie în continuare exercitate în condiţiile, de către organele după procedura stabilită de Codul de procedură fiscală.

În consecinţă, cum nici Legea nr. 95/2006, nici vreun alt act normativ cu forţa juridică de lege nu dispun nimic cu privire la activitatea de «STABILIRE» prin decizii de impunere a creanţelor fiscale constând în contribuţia la FNUASS şi a accesoriilor sale, neprevăzând nicio dispoziţie care să atribuie competenţe CNAS sau CAS în această materie, rămân aplicabile prevederile Codului de procedură fiscală, inclusiv în privinţa competenţelor organelor fiscale aşa cum sunt acestea prevăzute la art. 17 alin. (5) din Codul de procedură fiscală.

Iar Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 617/2007 nu are forţa juridică a unei legi, aşa cum cer prevederile art. 1 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, astfel că nu ar putea edicta o normă juridică prin care să se înlăture aplicarea unei prevederi a Codului de procedură fiscală.

În aceste condiţii, prevederile art. 35 al Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 617/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calităţii de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuţiei, precum şi pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate care dispun că CAS «STABILEŞTE» creanţe fiscale constând în contribuţii la FNUASS PRIN DECIZII DE IMPUNERE, ADAUGĂ LA PREVEDERILE LEGII NR. 95/2006, ATRIBUIND, PRACTIC, CASELOR DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE O COMPETENTĂ PE CARE LEGEA SPECIALĂ ÎNSĂŞI (Legea nr. 95/2006) NU LE- A CONFERIT-O si, în acelaşi timp, ÎNCALCĂ DISPOZIŢIILE IMPERATIVE “ALE CODULUI DE PROCEDURĂ FISCALĂ ÎN PRIVINŢA COMPETENŢEI EXCLUSIVE A ORGANULUI FISCAL DE A EMITE DECIZII DE IMPUNERE prin care se stabilesc creanţe fiscale.

Nu s-ar putea considera nici că această stabilire de competenţe ale CAS se face prin delegare, căci CNAS, emitent al Ordinului nr. 617/2007, nu are ea însăşi competenţe de reglementare în materia «stabilirii» prin decizii de impunere a creanţelor fiscale, constând în contribuţii la FNUASS şi accesorii ale acestora, astfel încât nu ne găsim nici în situaţia «delegării» de competentă către CAS printr-un ordin al CNAS.

Competenţa de reglementare a CNAS este limitată la acele domenii în care Legea nr. 95/2006 prevede în mod expres că CNAS poate reglementa, şi anume: documentele justificative privind dobândirea calităţii de asigurat [conform art. 211 alin. (3) din lege]; metodologia şi modalităţile de gestionare şi de distribuire ale cârdului de asigurat [conform art. 212 alin. (2) din lege]; documentele care dovedesc funcţionarea comisiilor de evaluare a furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale şi de medicamente, prevăzuţi la art. 244 alin. (2) [conform art. 244 alin. (5) din lege]; norme privind desfăşurarea activităţii silite a creanţelor datorate fondului de către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală [conform art. 261 alin. (2) din Lege]; organizarea auditului intern al CNAS (art. 294 din lege).

În privinţa interesului promovării prezentei acţiuni, acesta este justificat de faptul că pe numele subsemnatei a fost emisă de către Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti o Decizie de impunere, a cărei opinie o ataşez prezentei cereri de chemare în judecată.”

Pârâta nu a formulat întâmpinare.

La dosar au fost depuse înscrisuri.

Analizând actele dosarului, Curtea apreciază că acţiunea este întemeiată, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.

Obiectul acţiunii în anulare îl constituie dispoziţiile art. 35 alin, (1) din ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 617/2007 potrivit cărora ”În conformitate cu art. 215 alin. (3) din lege şi art. 81 din Codul de procedură fiscală, pentru obligaţiile de plată faţă de fond ale persoanelor fizice care se asigură pe bază de contract de asigurare, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de ANAF, titlul de creanţă îl constituie, după caz, declaraţia prevăzută la art. 32 alin. (4), decizia de impunere emisă de organul competent al CAS, precum şi hotărârile judecătoreşti privind debite datorate fondului. Decizia de impunere poate fi emisă de organul competent al CAS şi pe baza informaţiilor primite pe bază de protocol de la ANAF.

În opinia Curţii, dispoziţiile art. 35 alin. (1) din Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 617/2007 încalcă prevederile art. 86 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, potrivit cărora decizia de impunere se emite de organul fiscal competent, iar, potrivit art. 17 alin. (5) din acelaşi act normativ, organe fiscal sunt Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi unităţile subordonate acesteia, precum şi compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale. Ca urmare, organele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nu sunt organe fiscale şi, în consecinţă, nu pot emite decizii de impunere.

Este adevărat că, potrivit art. 216 din Legea nr. 95/2006, “CNAS, prin casele de asigurări sau persoane fizice ori juridice specializate, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului şi a majorărilor de întârziere în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală”, iar, potrivit art. 141 alin. (1) din acest din urmă act normativ, “Executarea silită a creanţelor fiscale se efectuează, în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent...”.

Dar decizia de impunere este un act de stabilire a impozitelor (reglementat de titlul VI al Codului de procedură fiscală) şi nu un act de executare silită. Ca urmare, decizia de impunere nu se confundă cu titlul executoriu, în condiţiile în care acesta din urmă este emis în mod separat conform dispoziţiilor art. 141 alin. (4). În consecinţă, competenţa de a emite titluri executorii nu o include pe aceea de a emite decizii de impunere - aşa cum s-a arătat mai sus, aceste competenţe sunt stabilite de legiuitor în mod distinct.

Faţă de considerentele mai sus expuse şi văzând dispoziţiile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite acţiunea şi va anula în parte dispoziţiile atacate, în privinţa posibilităţii organului competent al CAS de a emite decizii de impunere.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

HOTĂRĂŞTE:

Admite acţiunea formulată de reclamanta Dumitru Monica-Camelia, cu domiciliul în Bucureşti, bd. Alexandru Obregia nr. 10-14, bl. 10-14, sc. 3, ap. 92, sectorul 4, în contradictoriu cu pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu sediul în Bucureşti, Calea Călăraşilor nr. 248, bl. S19, sectorul 3.

Anulează în parte dispoziţiile art. 35 alin. 1 din Ordinul preşedintelui CNAS nr. 617/2007 în privinţa posibilităţii organului competent al CAS de a emite decizii de impunere.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 februarie 2012.

PREŞEDINTE,

DECEBAL CONSTANTIN VLAD

Grefier,

Elena Chirănuş

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.