MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 251/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 251         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 8 aprilie 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

248. - Hotărâre privind suplimentarea bugetelor Ministerului Justiţiei, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Public şi Consiliului Superior al Magistraturii pentru plata titlurilor executorii aferente trimestrului I al anului 2014

 

253 - Hotărâre privind modificarea şi completarea art. 192 din Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1993 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 962/2001

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            823. - Ordin al ministrului afacerilor externe privind aprobarea Licenţei generale de transfer de expediere temporară din teritoriul României de produse militare, pentru participare la demonstraţii, evaluări sau expoziţii nr. LGTR-RO-03

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

            84. - Decizie privind sancţionarea cu amendă şi retragerea aprobării doamnei Stănilă Ţiculescu Ileana Cătălina - administrator/director general, persoană semnificativa a Societăţii SIC ASIGURĂRI BROKER DE ASIGURARE - S.R.L.

 

REPUBLICĂRI

 

            Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetelor Ministerului Justiţiei, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Public şi Consiliului Superior al Magistraturii pentru plata titlurilor executorii aferente trimestrului I al anului 2014

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 46 alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr. 356/2013,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Justiţiei pe anul 2014 cu suma de 106.650 mii lei, la capitolul 61.01 “Ordine publică şi siguranţă naţională”, titlul 10 “Cheltuieli de personal”, şi cu suma de 898 mii lei, la capitolul 61.01 “Ordine publică şi siguranţă naţională”, titlul 51 “Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, din suma globală prevăzută cu această destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor Publice - “Acţiuni generale”.

Art. 2. - Se aprobă suplimentarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe anul 2014 cu suma de 3.682 mii lei, la capitolul 61.01 “Ordine publică şi siguranţă naţională”, titlul 10 “Cheltuieli de personal”, din suma globală prevăzută cu această destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor Publice - “Acţiuni generale”.

Art. 3. - Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Public pe anul 2014 cu suma de 47.893 mii lei, la capitolul 61.01 “Ordine publică şi siguranţă naţională”, titlul 10 “Cheltuieli de personal”, din suma globală prevăzută cu această destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor Publice - “Acţiuni generale”.

Art. 4. - Se aprobă suplimentarea bugetului Consiliului Superior al Magistraturii pe anul 2014 cu suma de 916 mii lei, la capitolul 51.01 “Autorităţi publice şi acţiuni externe”, titlul 10 “Cheltuieli de personal”, şi cu suma de 226 mii lei, la capitolul 65.01 “Învăţământ”, titlul 10 “Cheltuieli de personal”, din suma globală prevăzută cu această destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor Publice - “Acţiuni generale”.

Art. 5. - Sumele alocate potrivit prezentei hotărâri vor fi utilizate numai pentru plata titlurilor executorii care intră sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, Ordonanţei Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 280/2013, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013.

Art. 6. - Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă, la propunerea ordonatorilor principali de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetelor Ministerului Justiţiei, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Public şi Consiliului Superior al Magistraturii pe anul 2014.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Robert Marius Cazanciuc

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 2 aprilie 2014.

Nr. 248.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea şi completarea art. 192 din Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 962/2001

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Articolul 192 din Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 962/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 626 din 4 octombrie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(5) în contractele de vânzare a locuinţelor prevăzute la alin. (1) se înscriu interdicţia de înstrăinare a locuinţei prin acte între vii pe o perioadă de 5 ani de la data dobândirii acesteia, precum şi excepţia de aplicare a acesteia, prevăzute la art. 10 alin. (2) lit. f) teza finală din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

2. După alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins:

“(51) Actele juridice de înstrăinare încheiate cu încălcarea prevederilor art. 10 din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt lovite de nulitate absolută, în condiţiile art. 11 din lege.”

3. Alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(6) Dreptul de proprietate dobândit în baza contractelor de vânzare încheiate de beneficiar în condiţiile legii şi în conformitate cu prevederile alin. (5) se înscrie în cartea funciară potrivit dispoziţiilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Interdicţia de înstrăinare prevăzută la art. 10 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se radiază la cererea persoanelor interesate, după împlinirea termenului de 5 ani de la data dobândirii locuinţei prin contractul de vânzare-cumpărare, în condiţiile legii. Radierea dreptului de ipotecă constituit în aplicarea dispoziţiilor art. 10 alin. (2) lit. f) teza a 3-a din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu atrage radierea interdicţiei de înstrăinare anterior împlinirii termenului de 5 ani.”

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 2 aprilie 2014.

Nr. 253.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind aprobarea Licenţei generale de transfer de expediere temporară din teritoriul României de produse militare, pentru participare la demonstraţii, evaluări sau expoziţii nr. LGTR-RO-03

 

În conformitate cu prevederile art. 13 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul de control al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni cu produse militare, republicată,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările şi completările ulterioare,

 

ministrul afacerilor externe emite următorul ordin:

 

Art. 1. - Se aprobă Licenţa generală de transfer de expediere temporară din teritoriul României de produse militare, pentru participare la demonstraţii, evaluări sau expoziţii nr. LGTR-RO-03, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Departamentul pentru controlul exporturilor va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul afacerilor externe,

Titus Corlăţean

 

Bucureşti, 26 martie 2014.

Nr. 823.

 

ANEXĂ

 

Licenţa generală de transfer de expediere temporară din teritoriul României de produse militare, pentru participare la demonstraţii, evaluări sau expoziţii nr. LGTR-RO-03

 

Partea 1 - Licenţa

Prezenta licenţă generală are ca obiect operaţiunile de transfer care presupun expedierea din teritoriul României, în regim temporar, a produselor militare specificate în partea 2 a prezentei licenţe, în scopul participării la demonstraţii, evaluări sau expoziţii organizate pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene.

Prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul de control al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni cu produse militare, republicată, se aplică prezentei licenţe generale.

Partea 2 - Produse

Prezenta licenţă generală se aplică tuturor produselor militare specificate în oricare dintre categoriile (ML) specificate în Lista cuprinzând produsele militare supuse regimului de control al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni, aprobată prin ordin al ministrului afacerilor externe, cu excepţia următoarelor produse:

a) toate produsele din categoria ML3;

b) toate produsele din categoria ML4;

c) toate produsele de la ML7.a, ML7.b, ML7.C, ML7.d şi ML7.e;

d) toate produsele din categoria ML8.

Partea 3 - Destinaţii

Prezenta licenţă generală de transfer este valabilă pe întreg teritoriul României, pentru transferurile temporare, care privesc expedierea din teritoriul României a produselor militare menţionate în partea 2, către destinaţii din orice stat membru al Uniunii Europene, în scopul participării la demonstraţii, evaluări sau expoziţii.

Partea 4 - Condiţii şi cerinţe de utilizare

1. Prezenta licenţă generală autorizează transferul de expediere temporară din teritoriul României al produselor militare precizate în partea 2, în următoarele condiţii:

a) transferul să aibă un caracter temporar şi să fie destinat unei demonstraţii, evaluări sau expoziţii, astfel cum sunt definite la partea 6 pct. 1 a prezentei licenţe generale;

b) produsele să fie returnate în România, în mod integral şi fără modificări, în termen de 6 luni de la data transferului de expediere.

Returnarea produselor în ţară, după participarea la demonstraţii, evaluări sau expoziţii în spaţiul Uniunii Europene, se efectuează în baza aceleiaşi licenţe generale care a stat la baza transferului lor temporar.

2. Prezenta licenţă generală poate fi utilizată doar de către persoane înregistrate la Ministerul Afacerilor Externe prin Departamentul pentru controlul exporturilor, denumit în continuare ANCEX.

3. Persoanele înregistrate care doresc să utilizeze prezenta licenţă generală sunt obligate să solicite în scris, prin cerere, înscrierea ca utilizator de licenţă generală la ANCEX. Cererea de înscriere se va întocmi după modelul prezentat la partea 6 pct. 5. ANCEX transmite solicitantului confirmarea înscrierii şi codul de utilizator de licenţă generală, în termen de maximum 30 de zile de la data depunerii cererii de înscriere sau a documentaţiei solicitate, după caz. Persoana înregistrată trebuie să înştiinţeze ANCEX, în scris, despre prima utilizare a licenţei generale, în termen de maximum 30 de zile de la data efectuării operaţiunii de transfer de expediere temporară.

4. Utilizatorul prezentei licenţe generale trebuie să menţioneze pe toate documentele comerciale codul de utilizator de licenţă generală acordat de ANCEX şi textul “Licenţă generală”.

5. Utilizatorul prezentei licenţe generale este obligat să raporteze semestrial la ANCEX, până la 15 iulie, respectiv 15 ianuarie, următoarele:

a) denumirea utilizatorului de licenţă generală şi codul de utilizator acordat de ANCEX;

b) numărul curent al utilizării licenţei generale;

c) descrierea evenimentului: denumire, organizator, loc de desfăşurare şi data;

d) denumirea comercială a produselor;

e) cantitate/unitate de măsură;

f) categoria de încadrare în lista de produse militare (ML);

g) nr. document de transport/data;

h) închiderea operaţiunii temporare: cantitatea de produse returnate, document de transport.

6. Utilizatorul prezentei licenţe generale are obligaţia de a păstra evidenţe detaliate şi complete pentru operaţiunile efectuate.

7. În situaţii speciale, definite conform părţii 6 pct. 2, utilizatorul prezentei licenţe generale are obligaţia să solicite licenţă individuală de transfer de expediere definitivă pentru schimbarea regimului operaţiunii. În aceste situaţii speciale, utilizatorul licenţei generale va prezenta, în original, un proces-verbal de distrugere sau pierdere a produsului militar ori documentul asiguratoriu conform art. 18 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/1999, republicată.

8. Prezenta licenţă generală nu permite transferul produselor în zone sau porturi libere.

Partea 5 - Interziceri care nu sunt afectate de prevederile prezentei licenţe generale

Niciuna din prevederile prezentei licenţe generale nu trebuie să afecteze prevederile altor acte normative în vigoare, privind interziceri sau restricţii aplicate transferului, transportului, deţinerii, păstrării produselor militare prevăzute în partea 2.

Partea 6 - Note explicative

1. În sensul prezentei licenţe generale de transfer de expediere temporară din teritoriul României de produse militare, termenii “demonstraţie, evaluare sau expoziţie” se înţeleg astfel:

a) demonstraţie - acţiune de prezentare a caracteristicilor (tehnice, funcţionale, calitative etc.) ale unui produs, într-o expoziţie, în cadrul unui salon comercial, la sediul clienţilor etc;

b) evaluare-acţiune de testare sau studiu efectuată pentru a investiga şi a determina unele compatibilităţi tehnice ale unui echipament, material, produs, proces sau sistem şi compararea acestora cu obiectivele de utilizare în scop militar avute în vedere;

c) expoziţie - eveniment comercial cu o anumită durată în cadrul căruia mai mulţi expozanţi îşi prezintă produsele vizitatorilor comerciali sau publicului larg.

2. Prin situaţii speciale se înţelege testări suplimentare prin distrugere, furtul produselor din standul expoziţional şi alte situaţii neprevăzute.

3. Orice termen sau expresie utilizată în prezenta licenţă generală este conform definiţiei din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/1999, republicată.

4. ANCEX poate revoca înscrierea utilizatorului de licenţă generală în condiţiile precizate de legislaţia în vigoare.

5. Cererea de înscriere pentru utilizarea licenţei generale se va întocmi conform modelului următor:

 

 

Numărul şi data înregistrării la solicitant

Numărul şi data înregistrării la MAE/ANCEX

CERERE

pentru înscrierea ca utilizator al licenţei generale de transfer de expediere temporară din teritoriul României de produse militare

 

Subsemnatul, ................................................., având funcţia de ......................................................., acţionând în calitate de reprezentant legal al ........................................ cu sediul în ...................................., str. .................................. nr. ......., bl. .........., sc. ......., ap. ......., sectorul/judeţul .........................................., telefon ...................................... fax ...................................... e-mail .................................................... website....................................................... înregistrată la ANCEX sub codul .............................................. şi având codul unic de identificare fiscală nr. ............................................................. solicit înscrierea ca utilizator al Licenţei generale nr. ...................................................................... pentru operaţiuni cu următoarele categorii de produse militare ................................................................................................. ................................................................................................................................. pentru participarea la:

expoziţii       demonstraţii             evaluări 

Pe toată durata derulării operaţiunilor, produsele militare vor fi în responsabilitatea societăţii noastre şi mă angajez:

- să efectuez operaţiuni numai cu produsele militare permise prin licenţă;

- să respect cerinţele şi condiţiile licenţei generale, inclusiv obligativitatea raportărilor semestriale la MAE/ANCEX;

- să menţin baze de date corespunzătoare.

 

Data

Numele, prenumele, funcţia

Semnătura

Ştampila

 

 

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARA

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind sancţionarea cu amendă şi retragerea aprobării doamnei Stării la Ţiculescu Ileana Cătălina - administrator/director general, persoană semnificativă a Societăţii SIC ASIGURĂRI BROKER DE ASIGURARE - S.R.L.

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, în temeiul art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma hotărârii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară consemnate în extrasul procesului-verbal al şedinţei din data de 26 februarie 2014, în cadrul căreia au fost analizate rezultatele controlului efectuat în perioada 13-14 ianuarie 2014 la Societatea SICASIGURÂRI BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în Bucureşti, aleea Capidava nr. 54 A, parter, sectorul 2, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J40/2143/2004, cod unic de înregistrare 16140051/16.02.2004, şi înregistrată în Registrul brokerilor de asigurare cu nr. RBK-269/16.02.2005,

a constatat următoarele:

Au fost transmise cu întârziere/Nu au fost transmise raportările periodice către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor/Autoritatea de Supraveghere Financiară, astfel:

a) raportările periodice aferente trimestrului III 2012 au fost transmise cu întârziere, în format letric;

b) raportările periodice aferente trimestrului IV 2012 nu au fost transmise, în format letric;

c) nu au fost transmise, nici în format letric şi nici în format electronic, raportările financiare aferente anului 2012 şi cele aferente semestrului I 2013;

d) nu au fost transmise, nici în format letric şi nici în format electronic, raportările periodice aferente trimestrelor I, II, III şi IV 2013.

Au fost încălcate astfel prevederile art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 2 alin. (3), art. 3 pct. I lit. a), b) şi d), pct. II lit. a) şi b) şi pct. III lit. a)-d) din Normele privind forma şi conţinutul raportărilor financiare şi tehnice pe care trebuie să le întocmească brokerii de asigurare şi/sau reasigurare, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3/2009, cu modificările ulterioare, şi ale art. 14 alin. (1) din Normele privind încheierea exerciţiului financiar 2012 pentru societăţile din domeniul asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 7/2013, precum şi ale pct. 3 din anexa la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 3/2013 pentru punerea în aplicare a Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2013 a societăţilor din domeniul asigurărilor, ceea ce constituie contravenţie conform prevederilor art. 39 alin. (2) lit. a), m2) şi m3) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare,

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară decide:

Art. 1. - (1) în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, se sancţionează cu amendă în cuantum de 2.500 lei doamna Stănilă Ţiculescu Ileana Cătălina - administrator/ director general, persoană semnificativă a Societăţii SIC ASIGURĂRI BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu domiciliul în Bucureşti, str. Copăceni nr. 42, sectorul 3, posesoare a CI seria RR nr. 874952, CNP 2640214400201.

(2) Amenda se face venit la bugetul de stat în cotă de 50% şi se achită în contul corespunzător, iar diferenţa în cotă de 50% se face venit la bugetul Autorităţii de Supraveghere Financiară şi se achită în termen de 15 zile de la primirea deciziei, în contul IBAN nr. R083 TREZ 7005 025X XX00 7370, deschis la Trezoreria Municipiului Bucureşti.

(3) Dovada de plată a amenzii va fi prezentată Autorităţii de Supraveghere Financiară imediat după efectuarea plăţii.

(4) în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prezenta decizie constituie titlu de creanţă. La data scadenţei, titlul de creanţă devine titlu executoriu, în baza căruia Autoritatea

de Supraveghere Financiară va declanşa procedura silită de recuperare a creanţelor sale.

Art. 2. - În conformitate cu prevederile art. 39 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se sancţionează cu retragerea aprobării doamna Stănilă Ţiculescu Ileana Cătălina - administrator/director general, persoană semnificativă a Societăţii SIC ASIGURĂRI BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu domiciliul în Bucureşti, str. Copăceni nr. 42, sectorul 3, posesoare a CI seria RR nr. 874952, CNP 2640214400201.

Art. 3. - (1) împotriva prezentei decizii se poate formula plângere prealabilă adresată Autorităţii de Supraveghere Financiară, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, şi se poate sesiza Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 6 luni, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Plângerea adresată Curţii de Apel Bucureşti nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, executarea măsurii sancţionatoare, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4 - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Daniel Dăianu

 

Bucureşti, 28 martie 2014.

Nr. 84.

 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA Nr. 346/2002*)

privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale

 


*) Republicată în temeiul art. 248 din Legea nr. 137/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012 şi rectificată în Monitorul Oficiai al României, Partea I, nr. 117 din 1 martie 2013, cu modificările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 346/2002 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 772 din 12 noiembrie 2009 şi. ulterior, a mai fost modificată prin:

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 30 decembrie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 303/2013. publicată în Monitorul Oficial al României, Partea t. nr. 709 din 19 noiembrie 2013.

- Legea nr. 51/2012 privind modificarea şi completarea Legii nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 182 din 21 martie 2012.

**) A se vedea Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului sănătăţii publice nr. 450/825/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 17 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale reprezintă o asigurare de persoane, face parte din sistemul de asigurări sociale, este garantată de stat şi cuprinde raporturi specifice prin care se asigură protecţia socială a salariaţilor împotriva diminuării sau pierderii capacităţii de muncă şi decesului acestora ca urmare a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.

Art. 2. - Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale garantează un ansamblu de servicii şi prestaţii în beneficiul persoanelor asigurate, în vederea:

a) promovării sănătăţii şi a securităţii în muncă şi prevenirii accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;

b) diminuării şi compensării consecinţelor accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale.

Art. 3. - Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se fundamentează pe următoarele principii:

a) asigurarea este obligatorie pentru toţi cei ce utilizează forţă de muncă angajată cu contract individual de muncă;

b) riscul profesional este asumat de cei ce beneficiază de rezultatul muncii prestate;

c) constituirea resurselor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale din contribuţii diferenţiate în funcţie de risc, suportate de angajatori sau de persoanele fizice care încheie asigurare, potrivit prevederilor prezentei legi;

d) creşterea rolului activităţii de prevenire în vederea reducerii numărului accidentelor de muncă şi al bolilor profesionale;

e) solidaritatea socială, prin care participanţii la sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, diminuarea sau eliminarea riscurilor prevăzute de lege;

f) asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru beneficiarii drepturilor prevăzute de lege;

g) asigurarea transparenţei în utilizarea fondurilor;

h) repartiţia fondurilor în conformitate cu obligaţiile ce revin sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale prin prezenta lege.

Art. 4. - (1) Prin asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale răspunderea civilă a persoanei fizice sau juridice pentru prestaţiile prevăzute în prezenta lege şi pentru care s-a plătit contribuţia de asigurare este preluată de asigurător.

            (2) în situaţia în care se face dovada unor prejudicii care nu sunt acoperite prin prevederile prezentei legi, în mod subsidiar şi complementar, intră în funcţiune răspunderea civilă, potrivit dreptului comun.

 

CAPITOLUL II

Raporturile de asigurare şi riscurile asigurate

 

Art. 5. - (1) Sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi:

a) persoanele care desfăşoară activităţi pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia, precum şi funcţionarii publici;

b) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la lit. a);

c) şomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii;

d) ucenicii, elevii şi studenţii, pe toată durata efectuării practicii profesionale.

(2) Prevederile prezentei legi nu se aplică personalului militar şi civil angajat pe bază de contract şi personalului asigurat în sistemul propriu al Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, precum şi în cel al Ministerului Justiţiei - Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Art. 6. - (1) Se pot asigura în condiţiile prezentei legi, pe bază de contract individual de asigurare, persoanele care se află în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:

a) asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari;

b) comanditaţi, administratori sau manageri;

c) membri ai asociaţiei familiale;

d) persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente;

e) persoane angajate în instituţii internaţionale;

f) proprietari de bunuri şi/sau arendaşi de suprafeţe agricole şi forestiere;

g) persoane care desfăşoară activităţi agricole în cadrul gospodăriilor individuale sau activităţi private în domeniul forestier;

h) membri ai societăţilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultură;

i) alte persoane interesate, care îşi desfăşoară activitatea pe baza altor raporturi juridice decât cele menţionate anterior.

(2) Conţinutul contractului individual de asigurare se stabileşte în normele metodologice**) de aplicare a prezentei legi.

Art. 7. - (1) Prevederile art. 5 sunt aplicabile şi angajaţilor români care prestează muncă în străinătate din dispoziţia angajatorilor români, în condiţiile legii.

(2) Au calitatea de asigurat şi cetăţenii străini sau apatrizii care prestează muncă pentru angajatori români, pe perioada în care au, potrivit legii, domiciliul sau reşedinţa în România.

Art. 8. - (1) Are calitatea de asigurător, potrivit prezentei legi, Casa Naţională de Pensii Publice, denumită în continuare CNPP*).

(2) Atribuţiile specifice de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se exercită de casele teritoriale de pensii.

(3) Atribuţiile specifice de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, în calitate de prestatori de servicii, pot fi realizate, în condiţiile prezentei legi, şi de asociaţii profesionale de asigurare, constituite în acest scop pe sectoare de activitate ale economiei naţionale.

(4) Asociaţiile profesionale de asigurare funcţionează pe bază de statut propriu, cu respectarea prevederilor prezentei legi şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 9. - (1) Raporturile de asigurare, rezultate în temeiul prezentei legi şi din contractele de asigurare, se stabilesc între:

a) angajatori şi asigurător, pentru persoanele asigurate prevăzute la art. 5 şi 7;

b) asiguraţi şi asigurător, pentru persoanele asigurate prevăzute la art. 6.

(2) Calitatea de asigurat se dobândeşte, iar raporturile de asigurare se stabilesc la data: încheierii contractului individual de muncă, stabilirii raporturilor de serviciu în cazul funcţionarilor publici, validării mandatului pentru persoanele care desfăşoară activităţi în funcţii elective, numirii în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, depunerii adeziunii în cazul membrilor cooperatori, începerii practicii profesionale pentru şomeri, ucenici, elevi şi studenţi sau încheierii contractului individual de asigurare, după caz.

Art. 10. - (1) În vederea încheierii asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi a stabilirii cotei contribuţiei datorate, angajatorul are obligaţia de a comunica asigurătorului, printr-o declaraţie pe propria răspundere, domeniul de activitate conform Clasificării Activităţilor din Economia Naţională - CAEN, numărul de angajaţi, fondul de salarii, precum şi orice alte informaţii solicitate în acest scop.

(2) Modelul şi conţinutul declaraţiei prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(3) Declaraţia se depune la sediul asigurătorului, în termen de 30 de zile de la data dobândirii personalităţii juridice sau a începerii raporturilor de muncă ori de serviciu între părţi, după caz.

(4) în cazul modificării uneia sau mai multor informaţii din declaraţia prevăzută la alin. (1), angajatorul are obligaţia să anunţe asigurătorul în termen de 15 zile.

Art. 11. - Persoana asigurată potrivit art. 6, odată cu încheierea contractului individual de asigurare, are obligaţia de a depune o declaraţie de venituri şi de a comunica, în termen de 15 zile, asigurătorului orice modificare intervenită cu privire la situaţia şi statutul ei.

Art. 12. - Dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se naşte de la data stabilirii raporturilor de asigurare şi încetează odată cu aceste raporturi.

Art. 13. - (1) în cazul în care din culpa angajatorului sau a persoanei asigurate pe bază de contract individual de asigurare nu s-a plătit contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, costul prestaţiilor şi al serviciilor de asigurare prevăzute de prezenta lege şi efectuate de către asigurător se recuperează de la angajator sau de la persoana asigurată pe bază de contract individual de asigurare.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazurile prevăzute la art. 22 alin. (2) şi la art. 23 alin. (2), dar se aplică în cazurile confirmate după data de 1 ianuarie 2003.

Art. 14. - (1) în cazul bolilor profesionale, declarate în condiţiile legii, în timpul activităţii profesionale, dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare se menţine şi ulterior încetării raporturilor de muncă/serviciu şi a contractelor individuale de asigurare.

(2) în cazul bolilor profesionale, declarate în condiţiile legii, ulterior încetării raporturilor de muncă şi a contractelor de asigurare, dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare se acordă dacă fostul asigurat face dovada, cu acte medicale eliberate conform legii, că boala a fost cauzată de factori profesionali specifici locului de muncă.

            Art. 15. - Riscurile asigurate în condiţiile prezentei legi sunt accidentele de muncă şi bolile profesionale definite în conformitate cu prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare.

 

CAPITOLUL III

Obiectivele asigurării

 

Art. 16. - Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale are următoarele obiective:

a) prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;

b) reabilitarea medicală şi socioprofesională a asiguraţilor, victime ale accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale, precum şi recuperarea capacităţii de muncă a acestora;

c) acordarea de prestaţii în bani pe termen lung şi scurt, sub formă de indemnizaţii şi alte ajutoare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

            Art. 17. - Asigurătorul are obligaţia de a-şi organiza activitatea pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 16, precum şi de a păstra confidenţialitatea tuturor informaţiilor la care are acces în scopul realizării acestor obiective.

 

CAPITOLUL IV

Prestaţii şi servicii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale

 

Art. 18. - Asiguraţii sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boii profesionale au dreptul la următoarele prestaţii şi servicii:

a) reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă;

b) reabilitare şi reconversie profesională;

c) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă;

d) indemnizaţie pentru trecerea temporară în alt loc de muncă şi indemnizaţie pentru reducerea timpului de muncă;

e) compensaţii pentru atingerea integrităţii;

f) despăgubiri în caz de deces;

g) rambursări de cheltuieli.

Art. 19. - (1) Baza de calcul a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se calculează ca medie a veniturilor brute realizate lunar de către salariat în ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului, respectiv a veniturilor stipulate în contractele individuale de asigurare, pe baza cărora s-a stabilit contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

(2) în cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă o constituie media veniturilor brute realizate lunar, respectiv a veniturilor stipulate în contractul individual de asigurare, pe baza cărora s-a stabilit contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

(3) în cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de o lună, baza de calcul a indemnizaţiilor o constituie venitul lunar brut din prima lună de activitate pentru care s-a stabilit să se plătească contribuţia.

(4) Pentru calculul indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se utilizează numărul de zile lucrătoare din luna în care se acordă concediul medical sau, după caz, se solicită alte drepturi de asigurări sociale.

(5) La stabilirea numărului de zile lucrătoare din luna în care se acordă dreptul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale se vor avea în vedere prevederile legale cu privire la zilele de sărbători legale în care nu se lucrează.


*) Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale - CNPAS devine Casa Naţională de Pensii Publice - CNPP în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare.

 

SECŢIUNEA 1

Prestaţii şi servicii pentru investigare, diagnosticare medicală, reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă

 

Art. 20. - Asiguraţii au dreptul la prestaţii medicale pentru investigarea, diagnosticarea, reabilitarea stării de sănătate, precum şi recuperarea capacităţii de muncă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 21. - (1) Asigurătorul are obligaţia de a achita contravaloarea serviciilor medicale acordate până când se realizează:

a) restabilirea stării de sănătate sau ameliorarea deficienţelor de sănătate survenite în urma unui risc asigurat;

b) prevenirea diminuării ori a pierderii capacităţii de muncă şi a necesităţii de îngrijire permanentă.

(2) Contravaloarea biletelor pentru tratament balnear prescris de medicul asigurătorului celor care se află în incapacitate temporară de muncă, ca urmare în exclusivitate a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, se suportă integral din contribuţiile de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Art. 22. - (1) Asiguraţii au dreptul la servicii medicale corespunzătoare leziunilor şi afecţiunilor cauzate prin accidente de muncă sau boli profesionale, după cum urmează:

a) asistenţă medicală de urgenţă la locul accidentului, în mijloacele de transport specializate şi în unităţile spitaliceşti;

b) tratament medical ambulatoriu, analize medicale şi medicamente, prescrise de medic;

c) servicii medicale în spitale sau în clinici specializate pentru boli profesionale;

d) tratament de recuperare a capacităţii de muncă în unităţi de specialitate;

e) servicii de chirurgie reparatorie;

f) cure balneoclimaterice;

g) investigaţii de specialitate şi analize de laborator, necesare în vederea stabilirii caracterului de profesionalitate al bolilor.

(2) Pentru bolile profesionale confirmate anterior datei de 1 ianuarie 2005 şi pentru care se continuă reabilitarea medicală ulterior acestei date ca urmare exclusivă a cauzei profesionale, se decontează următoarele prestaţii şi servicii:

a) tratament medical ambulatoriu, analize medicale şi medicamente;

b) servicii medicale în spitale, în secţii sau unităţi sanitare cu personalitate juridică, specializate pentru boli profesionale;

c) tratament de recuperare a capacităţii de muncă în unităţi de specialitate;

d) servicii de chirurgie reparatorie;

e) cure balneoclimaterice;

f) dispozitive medicale în vederea corectării şi recuperării deficientelor organice, funcţionale sau fizice.

(3) Fondurile necesare decontării prestaţiilor şi serviciilor prevăzute la alin. (2) se suportă de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Art. 23. - (1) În vederea corectării şi recuperării deficienţelor organice, funcţionale sau fizice cauzate de accidente de muncă şi boli profesionale, asiguraţii au dreptul la dispozitive medicale, care se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(2) Pentru cazurile de accident de muncă confirmate anterior datei de 1 ianuarie 2005 şi care necesită dispozitive medicale în vederea corectării şi recuperării deficienţelor organice, funcţionale sau fizice, costurile acestora se suportă din fondurile bugetului de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Art. 24. - (1) Pentru reabilitarea medicală şi recuperarea capacităţii de muncă asiguraţii beneficiază de programe individuale de recuperare, stabilite de medicul specialist al asigurătorului, în funcţie de natura şi de diagnosticul bolii.

(2) Programul individual de recuperare poate include tratament balnear, în funcţie de tipul bolii.

(3) Durata tratamentului balnear este de 15-21 de zile şi se stabileşte de medicul asigurătorului, în funcţie de tipul afecţiunii şi de natura tratamentului.

(4) Criteriile pe baza cărora se acordă biletele pentru tratament balnear se aprobă anual de CNPP.

Art. 25. - (1) Asiguraţii au obligaţia să urmeze şi să respecte programele individuale de recuperare stabilite de medicul specialist al asigurătorului.

(2) Dreptul la prestaţii şi servicii pentru reabilitarea medicală şi recuperarea capacităţii de muncă se suspendă în cazul în care asiguraţii nu urmează sau nu respectă programul individual de recuperare.

Art. 26. - Tratamentul medical în perioada programului individual de recuperare, precum şi cazarea şi masa în unităţile medicale se suportă de către asigurător cu respectarea tarifelor şi criteriilor stabilite prin contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, aprobat anual prin hotărâre a Guvernului, şi prin normele metodologice de aplicare a acestui contract.

Art. 27. - (1) Unităţile care efectuează prestaţii şi servicii medicale se stabilesc de asigurător în vederea reabilitării medicale şi recuperării capacităţii de muncă a asiguraţilor care au suferit accidente de muncă şi boli profesionale.

            (2) Tarifele pentru prestaţiile şi serviciile medicale aferente reabilitării medicale şi recuperării capacităţii de muncă se stabilesc pe baza prevederilor existente în contractul-cadru al sistemului asigurărilor sociale de sănătate.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Prestaţii şi servicii pentru reabilitare şi reconversie profesională

 

Art. 28. - Prestaţiile şi serviciile pentru reabilitare şi reconversie profesională se acordă de către asigurător la solicitarea asiguraţilor care, deşi nu şi-au pierdut complet capacitatea de muncă, nu mai pot desfăşura activitatea pentru care s-au calificat, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.

Art. 29. - Asigurătorul preia în sarcina sa cheltuielile pentru următoarele prestaţii şi servicii de reabilitare şi reconversie profesională:

a) cheltuielile privind serviciile medicale şi psihologice pentru aprecierea stării fizice, mentale şi aptitudinale în vederea reconversiei profesionale;

b) costul cursurilor de calificare sau de reconversie;

c) plata unei indemnizaţii pe durata cursurilor de calificare şi de reconversie.

Art. 30. - (1) Indemnizaţia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie se acordă lunar şi reprezintă 70% din salariul de bază brut al persoanei asigurate, avut la data survenirii accidentului de muncă sau a bolii profesionale.

(2) Indemnizaţia se acordă numai dacă persoana asigurată nu beneficiază, pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie, de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă sau de pensie de invaliditate gradul III, acordată potrivit legii.

Art. 31. - Indemnizaţia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie se acordă numai dacă persoana asigurată respectă dispoziţiile asigurătorului cu privire la:

a) instituţia la care urmează să se desfăşoare cursul;

b) programul de instruire;

            c) modalitatea de absolvire.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă

 

Art. 32. - (1) Asiguraţii beneficiază de o indemnizaţie pe perioada în care se află în incapacitate temporară de muncă în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.

(2) În cazul bolilor profesionale sau al accidentelor de muncă, certificatul medical se vizează în mod obligatoriu, prin grija angajatorului, de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, respectiv de casa teritorială de pensii în a cărei rază se află sediul angajatorului sau domiciliul asiguratului.

Art. 33. - (1) Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă reprezintă 80% din media veniturilor salariale brute realizate în ultimele 6 luni anterioare manifestării riscul ui._

(2) în cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 6, cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă reprezintă 80% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului.

(3) Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă în cazul urgenţelor medico-chirurgicale este de 100% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului.

Art. 34. - Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă în cazul accidentului de muncă sau al bolii profesionale se suportă în primele 3 zile de incapacitate de către angajator, iar din a 4-a zi de incapacitate, din contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Art. 35. - Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de 180 de zile în intervalul de un an, socotită din prima zi de concediu medical.

Art. 36. - (1) în situaţii temeinic motivate de posibilitatea recuperării medicale şi profesionale a asiguratului medicul curant poate propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile.

(2) Medicul asigurătorului poate decide, după caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, reluarea activităţii în acelaşi loc de muncă sau în alt loc de muncă ori poate propune pensionarea de invaliditate.

(3) Prelungirea concediului medical peste 180 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, în funcţie de evoluţia cazului şi de rezultatele acţiunilor de recuperare, conform procedurilor stabilite de CNPP

Art. 37. - Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă datorată accidentelor de muncă şi bolilor profesionale se acordă pe baza certificatului medical eliberat conform dispoziţiilor legale.

            Art. 38. - În situaţia în care medicul expert al asigurărilor sociale din sistemul public de pensii decide încadrarea într-un grad de invaliditate, indemnizaţia se va acorda până la sfârşitul lunii următoare celei în care s-a dat avizul de pensionare, fără a se depăşi durata maximă de acordare a concediului medical, prevăzută la art. 36.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Indemnizaţia pentru trecerea temporară în alt loc de muncă şi indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă

 

Art. 39. - (1) Asiguraţii care, datorită unei boli profesionale sau unui accident de muncă, nu îşi mai pot desfăşura activitatea la locul de muncă anterior manifestării riscului asigurat pot trece temporar în alt loc de muncă.

(2) Indemnizaţia pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se acordă în condiţiile în care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de muncă este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistării afecţiunii.

Art. 40. - Indemnizaţia pentru reducerea timpului de lucru cu o pătrime din durata normală, ca urmare a unor afecţiuni cauzate de accidente de muncă sau boli profesionale, se acordă asiguraţilor care, în aceste condiţii, nu mai pot realiza durata normală de muncă.

Art. 41. - (1) Indemnizaţiile prevăzute la art. 39 alin. (2) şi la art. 40 se acordă la propunerea medicului curant, cu avizul medicului asigurătorului, pentru cel mult 90 de zile într-un an calendaristic, în una sau mai multe etape.

            (2) Cuantumul lunar al indemnizaţiilor prevăzute la alin. (1) este egal cu diferenţa dintre media veniturilor salariale din ultimele 6 luni şi venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de muncă sau prin reducerea timpului normal de muncă, fără a se depăşi 25% din baza de calcul.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Compensaţii pentru atingerea integrităţii

 

Art. 42. - Au dreptul la o compensaţie pentru atingerea integrităţii asiguraţii care, în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, rămân cu leziuni permanente care produc deficienţe şi reduc capacitatea de muncă între 20-50%.

Art. 43. - Compensaţia se acordă la solicitarea persoanei îndreptăţite, pe baza deciziei medicului asigurătorului, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 42.

Art. 44. - (1) Compensaţia pentru atingerea integrităţii reprezintă o sumă fixă în bani şi se acordă integral, o singură dată, fără a afecta celelalte drepturi sau indemnizaţii la care este îndreptăţit asiguratul, şi nu este luată în baza de calcul pentru determinarea acestor drepturi.

(2) Cuantumul compensaţiei pentru atingerea integrităţii se stabileşte în funcţie de gravitatea leziunii, în limita unui plafon maxim de 12 salarii medii brute, comunicate de Institutul Naţional de Statistică.

            (3) Criteriile şi grilele pe baza cărora se acordă compensaţia pentru atingerea integrităţii se stabilesc prin decizie a preşedintelui CNPP.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Despăgubiri în caz de deces

 

Art. 45. - (1) în cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, beneficiază de despăgubire în caz de deces o singură persoană, care poate fi, după caz: soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moştenitorul, în condiţiile dreptului comun, sau, în lipsa acesteia, persoana care dovedeşte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.

(2) Cuantumul despăgubirii în caz de deces este de 4 salarii medii brute, comunicate de Institutul Naţional de Statistică.

Art. 46. - Cererea pentru obţinerea despăgubirii în caz de deces se depune la sediul asigurătorului, însoţită de actele din care rezultă dreptul solicitantului, potrivit prezentei legi.

Art. 47. - (1) Admiterea sau respingerea cererii se face prin decizie emisă de asigurător în termen de 20 de zile de la data depunerii cererii.

(2) Decizia se comunică în scris solicitantului în termen de 5 zile de la data emiterii ei.

            Art. 48. - Plata despăgubirii în caz de deces se face în termen de 15 zile de la data comunicării deciziei prevăzute la art. 47.

 

SECŢIUNEA a 7-a

Rambursări de cheltuieli

 

Art. 49. - (1) Asigurătorul acordă rambursări de cheltuieli în următoarele situaţii:

a) transportul de urgenţă, în cazuri temeinic justificate, când salvarea victimei impune utilizarea altor mijloace decât cele uzuale;

b) confecţionarea ochelarilor, a aparatelor acustice, a protezelor oculare, în situaţia în care acestea au fost deteriorate în urma unui accident de muncă soldat cu vătămări corporale;

c) în cazul aplicării dispozitivelor medicale implantabile prin intervenţie chirurgicală în vederea recuperării deficienţelor organice, funcţionale sau fizice cauzate de accidente de muncă şi boli profesionale.

            (2) Costurile suportate de asigurător sunt destinate să asigure recuperarea funcţionalităţii organismului celui asigurat, iar cuantumul acestora se va stabili anual prin decizie a preşedintelui CNPP.

 

CAPITOLUL V

Comunicarea şi constatarea accidentelor de muncă şl a bolilor profesionale

 

Art. 50. - (1) Angajatorii au obligaţia de a comunica asigurătorului accidentele soldate cu incapacitate de muncă sau cu decesul asiguraţilor.

(2) Comunicarea trebuie realizată de îndată ce angajatorul a luat cunoştinţă despre accident.

(3) Obligaţia privind comunicarea revine şi persoanelor asigurate conform art. 6 sau urmaşilor acestora, în cazul în care accidentul de muncă s-a soldat cu decesul asiguratului.

Art. 51. - (1) Dacă în urma controalelor medicale periodice personalul din structurile de medicina muncii, care asigură servicii medicale angajatorului, constată că există riscul unei îmbolnăviri profesionale, acesta are obligaţia de a semnala de îndată cazul asigurătorului.

(2) Declararea bolilor profesionale se realizează conform prevederilor Legii nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, iar un exemplar din formularul de declarare a bolii respective va fi înaintat CNPP de către autoritatea competentă.

Art. 52. - (1) Pentru constatarea cazului asigurat şi stabilirea drepturilor de asigurare, asigurătorul are acces şi recurge la procesul-verbal de cercetare, întocmit, potrivit legii, de autoritatea competentă care efectuează cercetarea accidentelor soldate cu incapacitate temporară de muncă, invaliditate şi deces.

(2) Asigurătorul verifică modalitatea în care a fost efectuată cercetarea şi decide asupra caracterului de muncă al accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă.

(3) în scopul stabilirii caracterului profesional al accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă, asigurătorul poate coordona direct cercetarea accidentului, poate efectua o anchetă proprie sau poate evalua dosarul de cercetare întocmit de comisia angajatorului, după caz.

Art. 53. - Drepturile de asigurare prevăzute de prezenta lege se acordă astfel:

a) pentru accidente de muncă, în baza procesului-verbal de cercetare a accidentului de muncă, întocmit, potrivit legii, de autoritatea competentă;

b) pentru boli profesionale, în baza formularului de declarare finală a bolii profesionale, întocmit, potrivit legii, de autoritatea competentă.

            Art. 54. - Până la stabilirea caracterului de muncă al accidentului sau caracterului profesional al bolii, conform documentelor prevăzute la art. 53, contravaloarea serviciilor medicale acordate va fi suportată din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, urmând ca decontarea să se realizeze ulterior din contribuţiile de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, după caz.

 

CAPITOLUL VI

Prevenirea accidentelor de muncă şl a bolilor profesionale

 

Art. 55. - Răspunderea pentru asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate la locurile de muncă revine angajatorilor sau, după caz, persoanelor asigurate conform art. 6.

Art. 56. - (1) Angajatorii au obligaţia de a asigura informarea, participarea şi colaborarea angajaţilor pentru adoptarea şi aplicarea măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.

(2) Angajaţii au obligaţia de a participa la acţiuni privind adoptarea unor măsuri de securitate şi sănătate în muncă, atunci când sunt solicitaţi în acest scop de către angajatori.

Art. 57. - Angajaţii nu suportă în nicio situaţie costul măsurilor de prevenire aplicate în condiţiile art. 56.

Art. 58. - Angajatorii au obligaţia de a furniza toate informaţiile solicitate de asigurător în legătură cu riscurile de la locurile de muncă.

Art. 59. - Angajaţii sunt obligaţi să cunoască şi să respecte măsurile tehnice şi organizatorice luate de angajatori pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, aduse la cunoştinţă în cadrul instructajului de protecţie a muncii.

Art. 60. - Angajaţii au dreptul, fără ca acest lucru să atragă consecinţe asupra lor, de a sesiza Inspecţia Muncii, asigurătorul sau comitetele de sănătate şi securitate în muncă asupra neluării de către angajator a unor măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.

Art. 61. - Asigurătorul are obligaţia de a promova şi de a stimula activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, în scopul:

a) menţinerii integrităţii fizice şi psihice a persoanelor asigurate;

b) îmbunătăţirii condiţiilor de muncă;

c) eliminării sau reducerii riscurilor de accidente de muncă şi boli profesionale.

Art. 62. - (1) Asigurătorul coordonează activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale la nivel naţional.

(2) Activităţile de prevenire se realizează de către CNPP, în conformitate cu atribuţiile stabilite prin lege.

(3) Pentru coordonarea activităţii legate de prevenirea bolilor profesionale, precum şi de verificare, în vederea decontării, a documentelor prin care s-a confirmat caracterul profesional al bolii, CNPP organizează un compartiment de medicina muncii în cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.

Art. 63. - (1) Personalul tehnic al asigurătorului, care desfăşoară activităţi de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, precum şi personalul medical specializat în medicina muncii au următoarele atribuţii:

a) participă la stabilirea de programe de prevenire prioritare la nivel naţional, prin identificarea situaţiilor cu riscuri mari de accidente de muncă şi boli profesionale;

b) acordă consultanţă cu privire la măsurile şi mijloacele de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale;

c) propun efectuarea şi finanţarea de studii şi analize institutelor de cercetare de specialitate, în vederea fundamentării măsurilor de prevenire prioritare la nivel naţional;

d) acordă asistenţă tehnică angajatorilor pentru elaborarea instrucţiunilor de prevenire;

e) cercetează accidentele cu incapacitate temporară de muncă şi stabilesc caracterul de muncă al acestora în conformitate cu prevederile prezentei legi;

f) ţin evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;

g) recomandă măsuri de prevenire şi controlează aplicarea lor;

h) propun asigurătorului majorări sau reduceri ale contribuţiei pentru stimularea activităţii de prevenire;

i) stabilesc programe de prevenire în baza situaţiilor concrete identificate la locurile de muncă;

j) consiliază angajatorii cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă.

(2) Personalul medical specializat în medicina muncii are şi atribuţii legate de depistarea, investigarea şi stabilirea caracterului profesional al bolii.

Art. 64. - În exercitarea atribuţiilor sale personalul tehnic şi medical specializat este autorizat:

a) să dispună de acces liber în sediile angajatorilor sau la locurile de muncă organizate de aceştia şi să fie însoţit de persoanele desemnate de angajator;

b) să beneficieze de concluziile cercetării accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, efectuată de autorităţile de stat competente;

c) să sesizeze autorităţile de stat când constată încălcări ale legislaţiei în vigoare privind protecţia muncii;

d) să propună angajatorilor dimensionarea compartimentelor de protecţie a muncii în funcţie de riscurile de la locurile de muncă;

e) să consulte rezultatele examenelor medicale la angajare şi ale examenelor medicale periodice ale persoanelor asigurate;

f) să solicite orice informaţii şi documente necesare realizării sarcinilor de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;

g) să recomande angajatorului măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.

Art. 65. - În activitatea exercitată personalul de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale este obligat să păstreze confidenţialitatea datelor primite de la angajator cu privire la aspectele organizatorice, tehnologice şi de fabricaţie din unitatea controlată, precum şi a celorlalte date furnizate de autorităţile de stat competente sau de orice alt organism ori persoană interesată în activitatea de prevenire, precum şi confidenţialitatea datelor medicale ale angajaţilor.

Art. 66. - (1) Cheltuielile asigurătorului pentru activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale se evidenţiază într-un cont analitic separat.

            (2) Cuantumul maxim alocat în acest scop nu poate depăşi 10% din sumele încasate cu titlu de contribuţie pe parcursul unui an calendaristic.

 

CAPITOLUL VII

Organizarea sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale

 

Art. 67. - CNPP administrează, gestionează, coordonează şi controlează întreaga activitate de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Art. 68. - În vederea realizării activităţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, CNPP are, în principal, următoarele atribuţii:

a) coordonează şi controlează activitatea în acest domeniu, desfăşurată de casele teritoriale de pensii;

b) poate cofinanţa programe în proiecte de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;

c) aplică măsuri pentru îmbunătăţirea serviciilor şi prestaţiilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale;

d) elaborează criteriile şi metodologia care stau la baza calculului contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale;

e) îndrumă şi controlează activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;

f) controlează modul de acordare a prestaţiilor şi serviciilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, prevăzute de prezenta lege;

g) controlează modul de acordare a majorărilor sau reducerilor contribuţiei pentru stimularea activităţii de prevenire;

h) poate organiza la nivel naţional, la propunerea caselor teritoriale de pensii, activitatea de recuperare funcţională, protezare, reorientare şi reconversie, în vederea reintegrării profesionale pentru persoanele care au suferit accidente de muncă şi boli profesionale;

i) organizează evidenţa cazurilor asigurate, precum şi a costurilor de asigurare la nivel naţional;

j) emite şi retrage autorizaţia de funcţionare a asociaţiilor profesionale de asigurare;

k) poate finanţa la nivel naţional studii de cercetare aplicativă în vederea elaborării de soluţii, dispozitive şi metode de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;

            l) poate organiza instruirea, formarea şi perfecţionarea personalului din domeniul asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale;

m) face propuneri privind cheltuielile ce se finanţează din veniturile provenite din contribuţiile de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale;

n) urmăreşte execuţia veniturilor şi cheltuielilor activităţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi prezintă ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice rapoarte trimestriale şi anuale privind execuţia bugetară;

o) coordonează activitatea de management al securităţii şi sănătăţii în muncă;

p) verifică modalitatea de efectuare a cercetării accidentelor de muncă urmate de incapacitate temporară de muncă, prin participarea directă la investigaţie sau prin analiza documentelor justificative, după caz;

r) stabileşte caracterul profesional al accidentului cu incapacitate temporară de muncă.

Art. 69. - Conducerea activităţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale este asigurată de preşedintele CNPP şi de un consiliu tripartit.

Art. 70. - (1) Activitatea de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale este organizată la nivel de direcţie generală în cadrul CNPP.

(2) Conducerea executivă a activităţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale este asigurată de un director general cu rang de înalt funcţionar public, numit în condiţiile legii de către preşedintele CNPP.

(3 j Ocuparea funcţiei de director general se face în condiţiile legii.

(4) Salarizarea directorului general se face la nivelul salariului stabilit de lege pentru funcţia de secretar general din ministere.

Art. 71. - (1) Consiliul tripartit este format din 9 membri:

a) 3 reprezentanţi ai Guvernului, dintre care preşedintele CNPP şi directorul general prevăzut la art. 70 alin. (2) - membri de drept, iar al treilea, un reprezentant al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, desemnat de Ministerul Finanţelor Publice;

b) 3 reprezentanţi ai salariaţilor, desemnaţi prin consens de confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional, conform Legii nr. 130/1996*) privind contractul colectiv de muncă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

c) 3 reprezentanţi ai patronilor, desemnaţi prin consens de confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional, conform Legii nr. 130/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

(2) Membrii consiliului tripartit îşi desfăşoară activitatea în baza unui mandat pe o durată de 4 ani.


*) Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă a fost abrogată prin Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, cu modificările ulterioare.

 

(3) Preşedintele CNPP este şi preşedintele consiliului tripartit.

(4) Indemnizaţia de şedinţă pentru membrii consiliului tripartit, cu excepţia preşedintelui CNPP şi a directorului general, este egală cu 10% din indemnizaţia lunară a unui secretar de stat.

(5) Totalul sumelor cuvenite unui membru al consiliului tripartit ca urmare a participării la şedinţe nu poate depăşi, într-o lună, 20% din indemnizaţia lunară a unui secretar de stat.

Art. 72. - (1) în îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 68, în structura organizatorică a CNPP se înfiinţează structuri specializate pentru urmărirea şi asigurarea:

a) activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;

b) activităţii de reabilitare medicală, reabilitare socioprofesională şi tratament medical;

c) evidenţei contribuţiilor, prestaţiilor şi serviciilor acordate şi a costurilor de asigurare.

(2) Organizarea structurilor prevăzute la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a Guvernului de modificare a Statutului CNPP*).


*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 118/2012 privind aprobarea Statutului Casei Naţionale de Pensii Publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 9 martie 2012. cu modificările ulterioare.

 

Art. 73. - Prin Statutul CNPP se stabilesc atribuţiile, organizarea şi funcţionarea la nivel central şi teritorial a structurilor care asigură desfăşurarea activităţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi atribuţiile consiliului tripartit.

Art. 74. - (1) La nivelul caselor teritoriale de pensii, pentru activitatea de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se constituie consilii tripartite consultative.

(2) Componenţa, atribuţiile, organizarea şi funcţionarea consiliilor tripartite consultative se stabilesc prin Statutul CNPP.

(3) Membrii desemnaţi în consiliile tripartite consultative nu beneficiază de indemnizaţie de şedinţă.

Art. 75. - (1) Persoanele care datorează contribuţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale pot constitui asociaţii la nivelul sectoarelor de activitate ale economiei naţionale.

(2) Asociaţiile profesionale de asigurare sunt organisme paritare, care se constituie şi funcţionează ca persoane juridice în condiţiile prezentei legi şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005. cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Asociaţiile profesionale de asigurare îşi pot elabora regulamente şi instrucţiuni proprii.

(4) în vederea funcţionării asociaţiile profesionale de asigurare sunt obligate să solicite autorizarea de către CNPP.

Art. 76. - Solicitarea în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare se depune la sediul CNPP, însoţită de următoarele documente:

a) actul constitutiv, un memoriu de fundamentare cuprinzând obiectul, scopul activităţii, precum şi orice alte elemente necesare, potrivit cerinţelor prevăzute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi;

b) statutul asociaţiei profesionale de asigurare.

Art. 77. - CNPP analizează solicitarea, luând în considerare criteriile de oportunitate, urmând ca în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii să emită autorizaţia sau să respingă, prin decizie motivată, solicitarea de autorizare.

Art. 78. - Asociaţiile profesionale de asigurare exercită următoarele atribuţii:

a) prestează servicii în scopul prevenirii accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;

b) acordă prestaţiile de asigurare prevăzute în prezenta lege şi întocmesc documentaţia necesară în vederea acordării acestora;

c) elaborează studii şi evaluări privind riscul de accidentare şi îmbolnăvire profesională;

d) ţin evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, a prestaţiilor acordate şi a costurilor aferente;

e) asigură acordarea de prestaţii medicale prin servicii proprii sau pe bază de contract încheiat cu furnizorii de servicii medicale, potrivit legii;

f) verifică modul în care sunt utilizate prestaţiile băneşti acordate pentru serviciile de reabilitare medicală şi socioprofesională.

            Art. 79. - Asociaţiile profesionale de asigurare au obligaţia de a supune anual aprobării CNPP situaţia financiară şi bugetul de venituri şi cheltuieli.

 

CAPITOLUL VIII

Contribuţiile de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale

 

Art. 80. - (1) Datorează contribuţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale următorii:

a) angajatorii, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 5 şi 7;

b) asiguraţii prevăzuţi la art. 6.

(2) Contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, în cazul şomerilor, se suportă integral din bugetul asigurărilor pentru şomaj, se datorează pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii şi se stabileşte în cotă de 1% aplicată asupra cuantumului drepturilor acordate pe perioada respectivă.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. a), angajatorii nu datorează contribuţii pentru persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. d).

Art. 81. - Contribuţia se stabileşte astfel încât să acopere costul prestaţiilor şi serviciilor pentru cazurile asigurate, cheltuielile pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, precum şi cheltuielile administrative.

Art. 82. - (1) Contribuţiile se stabilesc în funcţie de tarife şi clase de risc.

(2) Tariful de risc se determină pentru fiecare sector de activitate în funcţie de riscul de accidentare şi de îmbolnăvire profesională din cadrul sectorului respectiv.

(3) în cadrul tarifelor de risc diferenţierea pe categorii de activităţi se realizează prin clase de risc.

Art. 83. - (1) Tarifele şi clasele de risc se stabilesc potrivit normelor metodologice de calcul al contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, elaborate de CNPP şi aprobate prin hotărâre a Guvernului**).

(2) tarifele şi clasele de risc se revizuiesc o dată la 4 ani.

(3) Pentru prima perioadă de funcţionare a sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, tarifele şi clasele de risc se pot modifica şi la un interval de timp mai scurt de 4 ani, dar numai o singură dată.


**) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 144/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de calcul al contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 18 februarie 2008, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Art. 84. - (1) încadrarea în clasele de risc se face de către asigurător, corespunzător activităţii principale desfăşurate în fiecare unitate.

(2) în sensul prezentei legi se va considera activitate principală activitatea cu numărul cel mai mare de angajaţi.

Art. 85. - (1) Contribuţia datorată de persoanele fizice prevăzute la art. 6 este unică, în valoare de 1%, aplicată asupra venitului lunar asigurat, indiferent de activitatea prestată.

(2) Baza lunară de calcul pentru aceste contribuţii o reprezintă venitul lunar prevăzut în contractul individual de asigurare, care nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe ţară.

Art. 86. - Clasa de risc şi cota de contribuţie datorată se comunică de către asigurător angajatorului anual sau ori de câte ori este nevoie.

Art. 87. - Asigurătorul are dreptul de a verifica, prin serviciile proprii de control, datele comunicate de angajator pentru încadrarea în clasele de risc.

Art. 88. - În cazul reorganizării judiciare sau al falimentului angajatorului, sumele datorate de acesta pentru asigurare vor fi recuperate potrivit legii.

Art. 89. - (1) Neplata contribuţiei de asigurare de către asiguraţii prevăzuţi la art. 6 la termenul stabilit atrage neacordarea drepturilor la prestaţii şi servicii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

(2) Neplata contribuţiei de asigurare de către asiguraţii prevăzuţi la art. 6 pe o perioadă de 3 luni consecutive constituie pentru asigurător motiv de reziliere de drept a contractului individual de asigurare.

Art. 90. - (1) Asigurătorul poate să aprobe anual majorări sau reduceri ale cotelor contribuţiilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

(2) Nivelul majorării sau al reducerii cotelor se stabileşte în principal după următoarele criterii:

a) numărul accidentelor de muncă şi al bolilor profesionale pe o perioadă de referinţă;

b) gravitatea consecinţelor accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;

c) volumul cheltuielilor pentru prestaţii şi servicii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale;

            d) existenţa locurilor de muncă încadrate în condiţii deosebite sau speciale.

 

CAPITOLUL IX

Veniturile şi cheltuielile asigurărilor pentru accidente de muncă şl boli profesionale

 

Art. 91. - Veniturile pentru asigurările de accidente de muncă şi boli profesionale se constituie din:

a) contribuţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorate de persoanele juridice, precum şi de persoanele fizice care încheie asigurare;

b) majorări de întârziere;

c) alte venituri, potrivit legii.

Art. 92. - (1) Veniturile din contribuţiile de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorate de persoanele fizice şi juridice, în condiţiile prezentei legi, se prevăd distinct la partea de venituri a bugetului asigurărilor sociale de stat.

(2) Veniturile prevăzute la art. 91 sunt destinate în exclusivitate pentru finanţarea prestaţiilor şi serviciilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale prevăzute de prezenta lege, precum şi pentru finanţarea organizării şi funcţionării sistemului de asigurare reglementat de prezenta lege.

Art. 93. - (1) Cheltuielile pentru prestaţiile şi serviciile de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi cheltuielile pentru organizarea şi funcţionarea acestui sistem se prevăd distinct la partea de cheltuieli a bugetului asigurărilor sociale de stat.

(2) Cheltuielile pentru prestaţii şi servicii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se efectuează pentru:

a) reabilitarea medicală şi recuperarea capacităţii de muncă;

b) reabilitarea şi reconversia profesională;

c) investigaţii de specialitate şi analize de laborator, necesare stabilirii caracterului de profesionalitate al bolilor;

d) indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă;

e) indemnizaţia pentru trecerea temporară în alt loc de muncă şi indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă;

f) compensaţiile pentru atingerea integrităţii;

g) despăgubirile în caz de deces;

h) rambursările de cheltuieli;

i) activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale;

j) servicii medicale acordate în unităţi sanitare cu personalitate juridică şi secţii de boli profesionale sau în sistem ambulatoriu prin cabinetele de medicina muncii aflate în structura spitalelor, inclusiv la Sanatoriul de boli profesionale Avrig, judeţul Sibiu*), persoanelor care suferă de boli profesionale.

(3) Cheltuielile pentru organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se asigură în limita sumelor aprobate cu această destinaţie în bugetul asigurărilor sociale de stat.

(4) Lista serviciilor medicale acordate în unităţi sanitare cu personalitate juridică şi secţii de boli profesionale sau în sistem ambulatoriu prin cabinetele de medicina muncii aflate în structura spitalelor, inclusiv la Sanatoriul de boli profesionale Avrig, se stabileşte prin norme metodologice aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

Art. 94. - (1) Excedentele anuale rezultate în cazul în care veniturile depăşesc cheltuielile sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se reportează în anul următor, utilizându-se pentru finanţarea cheltuielilor prevăzute la art. 93 alin. (2).

(2) Eventualele deficite înregistrate pe parcursul execuţiei şi deficitul anual rezultat în cazul în care veniturile sunt depăşite de cheltuielile sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se acoperă din disponibilităţile înregistrate în anul precedent de sistem.

Art. 95. - (1) Execuţia de casă a fondurilor aferente sistemului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale se realizează prin Trezoreria Statului.

(2) Disponibilităţile sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se păstrează în Trezoreria Statului şi sunt purtătoare de dobânzi,

Art. 96. - Disponibilităţile fondului iniţial pentru funcţionarea sistemului de asigurare înregistrate la data de 31 decembrie 2003, aşa cum au fost constituite conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002, cu modificările ulterioare, se preiau de către CNPP spre administrare.


*) Sanatoriul de boli profesionale Avrig, judeţul Sibiu, a fost desfiinţat, activitatea sa fiind preluată de Spitalul Clinic Judeţean Sibiu, prin Hotărârea Guvernului nr. 418/2006 privind desfiinţarea Sanatoriului de boli profesionale Avrig şi reorganizarea Spitalului Clinic Judeţean Sibiu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 10 aprilie 2006.

 

 

CAPITOLUL X

Răspunderea juridică

 

Art. 97. - Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz, potrivit legii.

Art. 98. - Fapta persoanei care utilizează sumele destinate asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale în alte scopuri decât cele prevăzute de lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

Art. 99. - (1) Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează cu amendă de la 200 lei la 500 lei:

a) nedepunerea la termen a declaraţiei prevăzute la art. 10 şi 11;

b) nerespectarea obligaţiei de comunicare prevăzute la art. 10, 11 şi 50;

c) refuzul de a pune la dispoziţie informaţiile solicitate potrivit art. 58;

d) nerespectarea metodologiei de încadrare în clasele de risc prevăzute la art. 83 şi 84;

e) nerespectarea prevederilor art. 85 alin. (2) privind baza de calcul a contribuţiilor;

f) nerespectarea prevederilor art. 82 şi ale art. 85 alin. (1) privind stabilirea contribuţiei de asigurare şi a cotelor acestei contribuţii;

g) furnizarea de informaţii eronate la stabilirea contribuţiilor datorate sau a prestaţiilor cuvenite, dacă fapta nu este săvârşită cu intenţie;

h) nerespectarea obligaţiei de plată prevăzute la art. 13.

(2) Cuantumul amenzilor prevăzute la alin. (1) se actualizează în raport cu rata inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului.

Art. 100. - (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac prin proces-verbal de către personalul împuternicit din cadrul CNPP sau de către autorităţile publice abilitate potrivit legii.

(2) Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 101. - (1) Procesul-verbal de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunii se comunică contravenientului în termen de 15 zile de la întocmire şi constituie titlu executoriu de la data comunicării.

(2) împotriva procesului-verbal se poate face plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială a fost săvârşită contravenţia.

            Art. 102. - Sumele încasate din amenzile contravenţionale, aplicate conform prezentei legi, se fac venit la bugetul de stat.

 

CAPITOLUL XI

Jurisdicţia asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale

 

Art. 103. - Jurisdicţia asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale se realizează prin secţiile de asigurări sociale sau, după caz, prin completele specializate pentru asigurări sociale, constituite la nivelul tribunalelor şi curţilor de apel, cu respectarea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 104. - În primă instanţă tribunalele soluţionează litigii privind:

a) modul de calcul al contribuţiei de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi majorarea sau micşorarea cotei de contribuţie;

b) înregistrarea şi evidenţa contribuţiei de accidente de muncă şi boli profesionale;

c) încadrarea într-o clasă de risc a angajatorului;

d) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile la asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale;

e) modul de stabilire şi de plată a prestaţiilor şi serviciilor cuvenite beneficiarilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale;

f) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor, încheiate conform prezentei legi;

g) orice alte decizii ale asigurătorului, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Art. 105. - (1) Sunt competente teritorial tribunalele în a căror rază se află domiciliul pârâtului.

(2) În cazul în care, prin excepţii, obiectul litigiului îl formează o contestaţie împotriva CNPP sau caselor teritoriale de pensii, competenţa teritorială revine tribunalului în a cărui rază se află domiciliul sau sediul reclamantului.

Art. 106. - Împotriva hotărârii tribunalului se poate face recurs la curtea de apel competentă.

Art. 107. - Prevederile prezentei legi referitoare la jurisdicţia asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu orice alte dispoziţii în materie.

Art. 108. - Acţiunile în instanţă şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile având ca obiect drepturi sau obligaţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale sunt scutite de taxa judiciară de timbru.

Art. 109. - (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaţii şi servicii pentru accidente de muncă şi boli profesionale se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3 ani.

            (2) Sumele prevăzute la alin. (1) se recuperează de la beneficiari în baza deciziei organului competent, care constituie titlu executoriu. Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.

 

CAPITOLUL XII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 110. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005, cu excepţia prevederilor referitoare la constituirea fondului iniţial de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2003, a serviciilor medicale din unităţile sanitare cu personalitate juridică şi secţiile de boli profesionale şi a cabinetelor de medicina muncii aflate în subordinea spitalelor, inclusiv la Sanatoriul de boli profesionale Avrig, care se suportă, conform prevederilor prezentei legi, din fondurile sistemului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, de la data de 1 ianuarie 2006.

(2) în anul 2005 finanţarea cheltuielilor unităţilor sanitare cu personalitate juridică şi secţiilor de boli profesionale, precum şi cabinetelor de medicina muncii se suportă de la bugetul de stat.

(3) În baza documentelor prevăzute la art. 53, contravaloarea serviciilor medicale acordate în caz de accident de muncă şi boală profesională de către furnizorii de servicii medicale aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, servicii care fac obiectul contractelor încheiate între aceştia, se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, iar ulterior contravaloarea acestora se recuperează din sumele prevăzute cu această destinaţie în bugetul asigurărilor sociale de stat, în conformitate cu termenele şi condiţiile prevăzute în cuprinsul normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.

(4) Contravaloarea serviciilor medicale prestate în unităţile sanitare cu personalitate juridică şi secţiile de boli profesionale, precum şi în cadrul cabinetelor de medicina muncii aflate în structura spitalelor se suportă din sumele prevăzute cu această destinaţie în bugetul asigurărilor sociale de stat, pe baza contractelor încheiate de spitale cu casele teritoriale de pensii, în conformitate cu procedura de contractare şi plată a prestaţiilor medicale, stabilită prin normele metodologice de aplicare a prezenţei legi.

(5) în situaţia persoanelor internate în unităţi sanitare cu personalitate juridică şi secţii de boli profesionale în cursul anului 2006, pentru care se infirmă caracterul profesional al bolii, contravaloarea serviciilor medicale acordate acestora şi validate de casele de asigurări de sănătate se suportă din sumele prevăzute cu această destinaţie în bugetul asigurărilor sociale de stat, contravaloarea acestora urmând a se recupera, prin decontare în baza actelor justificative, din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în conformitate cu prevederile normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.

(6) Prevederile alin. (5) se aplică în mod corespunzător şi pentru perioadele ulterioare anului 2006.

(7) Decontarea contravalorii serviciilor medicale confirmate în condiţiile alin. (5), între casele de asigurări de sănătate şi casele teritoriale de pensii, se efectuează din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în limita indicatorilor cuprinşi în contractele de furnizare de servicii pentru boli profesionale, în conformitate cu prevederile normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.

(8) Cheltuielile reprezentând contravaloarea serviciilor medicale prevăzute la alin. (4) şi (5) efectuate în primul trimestru al anului 2006 se decontează după încheierea acestuia, în conformitate cu prevederile contractelor încheiate potrivit prevederilor alin. (4).

(9) Cheltuielile efectuate în primul trimestru al anului 2006 de către unităţile sanitare cu personalitate juridică finanţate integral din bugetul de stat, respectiv de Sanatoriul de boli profesionale Avrig, se suportă de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii.

(10) Tratamentul prescris de medicul de medicina muncii se comunică medicului de familie prin scrisoare medicală, conform prevederilor legale în vigoare, decontarea prestaţiilor urmând a se realiza conform prevederilor alin. (3).

(11) Rambursarea serviciilor medicale acordate lucrătorilor asiguraţi conform prevederilor legislaţiei române se va realiza în conformitate cu facturile şi documentele justificative trimise de instituţiile competente ale ţărilor membre Uniunii Europene sau ale ţărilor prevăzute în acordurile bilaterale.

(12) Cheltuielile de transport necesare pentru repatriere în cazul decesului unui lucrător asigurat conform prevederilor legale române în vigoare, ca urmare a unui accident de muncă sau boală profesională, se suportă din sumele prevăzute cu această destinaţie pentru accidente de muncă şi boli profesionale din bugetul asigurărilor sociale de stat.

(13) Contravaloarea serviciilor medicale prestate în unităţile sanitare cu personalitate juridică şi secţiile de boli profesionale, precum şi în cadrul cabinetelor de medicina muncii aflate în structura spitalelor, în scopul investigării şi stabilirii caracterului profesional al bolii, se suportă din sumele prevăzute cu această destinaţie în bugetul asigurărilor sociale de stat, pe baza contractelor încheiate de spitale cu casele teritoriale de pensii, indiferent dacă se confirmă sau se infirmă caracterul de muncă.

(14) Procedura de contractare şi plată a prestaţiilor medicale prevăzute la alin. (13) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(15) Procedura privind investigarea şi diagnosticarea bolilor profesionale, precum şi lista prestaţiilor medicale aferente se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

Art. 111. - (1) În perioada 1 ianuarie 2003-31 decembrie 2004 contribuţiile de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale sunt destinate exclusiv constituirii fondului iniţial necesar pentru funcţionarea sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

(2) Cota de contribuţie datorată de angajatori şi de persoanele fizice care încheie contracte individuale de asigurare este de 0,5%, indiferent de clasa de risc.

(3) începând cu data de 1 ianuarie 2004, CNPP va administra fondurile sistemului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale prin structurile înfiinţate pentru acest scop.

Art. 112. - Perioada de suspendare a contractului individual de muncă în cazul concediului pentru incapacitate temporară de muncă datorată producerii unui accident de muncă sau boală profesională se consideră vechime în muncă.

Art. 113. - Direcţiile de sănătate publică efectuează selectarea cazurilor de boală profesională prevăzute la art. 22 alin. (2) şi trimit caselor teritoriale de pensii fişele de declarare BP2, completate în conformitate cu prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare.

Art. 114. - Până la data de 31 decembrie 2004 Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Sănătăţii vor elabora şi vor aproba normele metodologice de aplicare a prezentei legi, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 115. - Prezenta lege se completează cu dispoziţiile Legii nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, ale Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, ale legislaţiei privitoare la regimul contravenţiilor, precum şi cu dispoziţiile legislaţiei de asigurări sociale.

Art. 116. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă art. 100 alin. (2) din Legea nr. 19/2000*) privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.

(2) Dispoziţiile art. 98 alin. (1)lit. a) şi b) şi alin. (3), art. 102, 104, art. 108 alin. (2), art. 109 alin. (1) lit. a), b), d), e) şi f) şi alin. (2), art. 111, 112, 114 şi 115 din Legea nr. 19/2000*), cu modificările şi completările ulterioare, îşi vor menţine aplicabilitatea pentru toate situaţiile prevăzute în legea sus­menţionată, cu excepţia celor generate de accidente de muncă şi boli profesionale, asigurate în conformitate cu prevederile prezentei legi.


*) Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale este abrogată prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.