MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 279/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 279         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 16 aprilie 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

29. - Hotărâre privind vacantarea unui mandat de senator

 

31. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 60 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 96 alin. (4) şi (8) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

 

Decizia nr. 94 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (6) din Codul de procedură civilă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            196. - Ordin al secretarului de stat care conduce Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor privind stabilirea unei derogări de la restricţiile de circulaţie pentru mijloacele de transport persoane pe podul Agigea peste Canalul Dunăre-Marea Neagră pe DN 39, km 8+988, judeţul Constanţa, instituite prin Ordinul ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine nr. 428/2013

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

            13. - Circulară privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii constituite în lei şi în dolari SUA începând cu perioada de aplicare 24 martie-23 aprilie 2014

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

            5. - Normă pentru completarea unor acte normative privind calculul marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul/reasiguratorul, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

5. - Hotărâre privind aducerea la cunoştinţă publică a delimitării şi numerotării fiecărei secţii de votare, precum şi a locurilor de desfăşurare a votării

 

6. - Hotărâre privind emiterea avizului de conformitate în cazul modificării delimitării secţiilor de votare şi/sau a sediilor acestora după data de 1 martie a fiecărui an

 

8. - Hotărâre pentru aprobarea Normelor privind constituirea şi restituirea depozitelor candidaţilor la funcţia de deputat sau de senator la alegerile parţiale pentru Camera Deputaţilor şi Senat din data de 25 mai 2014

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

HOTĂRÂRE

privind vacantarea unui mandat de senator

 

Având în vedere decesul domnului senator Ştefan Stoica, ales în Circumscripţia electorală nr. 23 Ialomiţa, colegiul uninominal nr. 1,

în temeiul prevederilor art. 70 alin. (2) din Constituţia României, republicată, ale art. 7 alin. (1) şi alin. (4) şi (5) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările ulterioare, ale art. 48 alin. (16) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 188 alin. (1) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Senatul ia act de încetarea, ca urmare a decesului, a mandatului de senator al domnului Ştefan Stoica, începând cu data de 4 februarie 2014, şi declară vacant locul de senator în Circumscripţia electorală nr. 23 Ialomiţa, colegiul uninominal nr. 1.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 14 aprilie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTONPOPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 14 aprilie 2014.

Nr. 29.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) şi art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 46 şi 47 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 20 decembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La anexa nr. V “Componenţa Comisiei pentru politică externă”, domnul senator Barbu Daniel-Constantin - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal - se include în componenţa comisiei.

2. La anexa nr. VIII “Componenţa Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială”, domnul senator Burlea Marin - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal - se include în componenţa comisiei, în locul domnului senator Neculoiu Marius - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

3. La anexa nr. X “Componenţa Comisiei pentru sănătate publică”, domnul senator Neculoiu Marius - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal - se include în componenţa comisiei.

4. La anexa nr. XI “Componenţa Comisiei pentru cultură şi media”, domnul senator Mitu Augustin-Constantin - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat - se include în componenţa comisiei, în locul domnului senator Drăghici Damian - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

5. La anexa nr. XIII “Componenţa Comisiei pentru egalitatea de şanse”, domnul senator Marian Valer se include în componenţa comisiei, în locul domnului senator Suciu Matei - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

6. La anexa nr. XVIII “Componenţa Comisiei permanente a românilor de pretutindeni”, domnul senator Drăghici Dam ian - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat - se include în componenţa comisiei, în locul domnului senator Mitu Augustin-Constantin - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 14 aprilie 2014, cu respectarea prevederilor ari. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 14 aprilie 2014.

Nr. 31.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 60

din 11 februarie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 96 alin, (4) şi (8) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Irina-Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de S.C. Inforomtur - S.R.L. din comuna Ciuperceni, satul Vârtopu, judeţul Gorj, în Dosarul nr. 1.869/318/2013 al Tribunalului Gorj - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 383D/2013.

La apelul nominal lipsesc părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 27 mai 2013, pronunţată în Dosarul nr. 1.869/318/2013, Tribunalul Gorj - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de S.C. Inforomtur - S.R.L. din comuna Ciuperceni, satul Vârtopu, judeţul Gorj, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni privind obligarea statului român la plata unor sume de bani cu titlu de despăgubiri pentru erori judiciare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederile legale criticate limitează exercitarea dreptului la acces la justiţie, deoarece condiţionează plata de către stat a despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare de existenţa unei hotărâri judecătoreşti prin care să se fi angajat răspunderea penală sau disciplinară a judecătorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecăţii procesului, de natură să determine o eroare judiciară.

Se mai arată că, în cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, nu poate fi obţinută o hotărâre de condamnare a magistratului pentru fapte săvârşite în cursul judecăţii, deoarece în competenţa Consiliului Superior al Magistraturii nu intră sancţionarea magistraţilor pentru modul în care soluţionează o cauză, asupra acestor aspecte urmând să se pronunţe instanţa de control judiciar.

De asemenea, se arată că prevederile legale criticate încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât dreptul la acţiune pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erorile judiciare se prescrie într-un termen care de cele mai multe ori se dovedeşte a fi mai mic decât durata de soluţionare a cauzelor deduse judecăţii instanţelor judecătoreşti, legiuitorul neinstituind, în mod corelativ, şi o obligaţie a judecătorilor de a soluţiona cauzele într-un anumit termen. În acest mod, în opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, se creează o discriminare între magistraţi şi alte categorii de cetăţeni, în ceea ce priveşte prescripţia răspunderii penale.

Tribunalul Gorj - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că dreptul de acces la justiţie nu este unul absolut, ci trebuie exercitat cu respectarea condiţiilor stabilite de lege. Astfel, reglementarea unui termen de prescripţie a dreptului la acţiune pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erorile judiciare, fără a fi prevăzut şi un termen pentru soluţionarea cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, nu creează o inegalitate între persoanele ce deţin funcţii publice şi alţi cetăţeni, dat fiind faptul că termenele de prescripţie a răspunderii pentru faptele săvârşite de judecători sau procurori în cursul procesului judiciar sunt aplicate în mod nediscriminatoriu şi încep să curgă de la data săvârşirii faptei, indiferent de calitatea persoanei.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile art. 96 alin (4) din Legea nr. 303/2004 reglementează, în contextul normativ mai larg al stabilirii regulilor aplicabile răspunderii judecătorilor şi procurorilor, cuprinse în capitolul I al titlului IV din Legea nr. 303/2004, dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare, precum şi condiţiile exercitării acestui drept. Aşadar, se consideră că, prin conţinutul său normativ, această prevedere legală nu este de natură să contravină dispoziţiilor art. 28 - Secretul corespondenţei şi ale art. 30 - Libertatea de exprimare din Constituţie. Mai mult, se arată că, în fapt, sunt criticate aspecte care ţin de cursul judecăţii şi de modul în care instanţa de judecată a soluţionat anumite aspecte procesuale, iar nu de prevederile legale în sine, astfel încât, în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia nr. 179 din 2 martie 2006), exercitarea controlului asupra activităţii de aplicare în concret a normelor legale reprezintă atributul exclusiv al instanţelor judecătoreşti.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă prevederile art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005.

Examinând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia, deşi indică în mod expres prevederile art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, în realitate îşi formulează criticile de neconstituţionalitate cu referire şi la prevederile art. 96 alin. (8) din acelaşi act normativ, astfel încât, în acord cu motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 96 alin. (4) şi (8) din Legea nr. 303/2004.

Prevederile legale criticate au următorul cuprins: “(4) Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecăţii procesului şi dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară.

(...)

(8) Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este de un an.”

În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi şi alin. (2) privind preeminenţa legii, precum şi art. 21 alin. (2) cu privire la garantarea prin lege a exerciţiului liberului acces la justiţie şi alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

I. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, Curtea reţine că, în conformitate cu prevederile art. 52 alin. (3) din Constituţie, statul răspunde patrimonial, în condiţiile legii, pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare, această normă constituţională consacrând principiul răspunderii obiective a statului, astfel cum aceasta a fost caracterizată în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 633 din 24 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 1.138 din 15 decembrie 2005).

Curtea constată că, în acest caz, este vorba de o răspundere care nu este bazată pe culpă, fiind fundamentată pe rolul statului de garant al activităţii autorităţii judecătoreşti, însă este condiţionată de existenţa unei hotărâri definitive de atragere a răspunderii penale sau de sancţionare disciplinară a judecătorului sau a procurorului, pentru o faptă săvârşită în cursul judecării procesului, şi care a fost de natură a determina eroarea judiciară, condiţie reglementată de textul de lege criticat.

Existenţa hotărârii definitive de constatare a răspunderii penale sau disciplinare a judecătorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecăţii procesului este o condiţie prealabilă pentru exercitarea dreptului la despăgubiri din partea statului pentru prejudiciile materiale cauzate prin erori judiciare. După acoperirea prejudiciului de către stat, acesta din urmă poate formula acţiunea în regres împotriva magistratului, în măsura în care respectiva eroare judiciară a fost cauzată de exercitarea cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă a funcţiei, caz în care intervine răspunderea civilă a judecătorului sau procurorului, în raport cu statul.

Autoarea excepţiei este nemulţumită, în esenţă, de lipsa posibilităţii de a formula acţiune împotriva statului pentru repararea prejudiciului produs prin eroarea judiciară, independent de stabilirea prealabilă atât a faptei care a determinat eroarea judiciară, cât şi a vinovăţiei autorului acesteia, arătând că în acest mod este încălcat principiul constituţional al accesului liber la justiţie.

În legătură cu aceste susţineri, Curtea reţine că, în vederea protejării independenţei judecătorului şi a evitării supunerii activităţii acestuia unor presiuni nejustificate, în cazul reparării prejudiciilor cauzate prin erori judiciare nu poate fi angajată răspunderea personală şi directă a judecătorului pentru fapte săvârşite în exerciţiul funcţiei publice, în aceste situaţii intervenind răspunderea statului, în virtutea rolului acestuia de garant al activităţii autorităţii judecătoreşti. Aşadar, răspunderea judecătorului sau procurorului care şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă este subsidiară răspunderii statului şi indirectă, statul având drept de regres împotriva magistraţilor, care se exercită ulterior acţiunii în despăgubiri formulate de parte.

De altfel, raportarea criticilor de neconstituţionalitate la dispoziţiile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie, formulate cu privire la acţiunea în despăgubiri pe care partea îndreptăţită o poate formula împotriva statului, este neîntemeiată.

În acest sens, Curtea reţine că exerciţiul niciunui drept fundamental recunoscut de Constituţie sau de tratatele internaţionale privind drepturile omului nu trebuie absolutizat, astfel încât instituirea prin lege a unor condiţii procesuale de valorificare a respectivului drept, cum este, în speţă, obţinerea unei hotărâri de angajare a răspunderii penale sau disciplinare a magistratului care a determinat eroarea judiciară, prealabile dreptului la acţiune pentru repararea prejudiciului produs prin eroarea judiciară, nu este incompatibilă cu exigenţele constituţionale care se circumscriu principiului liberului acces la justiţie.

În acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, condiţionarea dreptului la acţiune pentru repararea prejudiciului produs prin eroarea judiciară de pronunţarea unei hotărâri prealabile prin care să se atragă răspunderea penală sau disciplinară a magistratului nu constituie o încălcare a principiului constituţional ai liberului acces la justiţie, ci reprezintă, dimpotrivă, o normă favorabilă persoanei îndreptăţite la repararea prejudiciului, contribuind la valorificarea dreptului la despăgubire, prin uşurarea sarcinii probei în cadrul acţiunii pentru repararea prejudiciului. În cursul judecării acţiunii în pretenţii formulate împotriva statului, persoana îndreptăţită la repararea prejudiciului este ţinută să probeze numai existenţa unei erori judiciare, fără a mai proba existenţa faptei săvârşite de judecător sau procuror În cursul judecării procesului sau vinovăţia acestuia, aceste aspecte fiind stabilite în mod definitiv prin hotărârea prealabilă de constatare a răspunderii penale sau disciplinare a magistratului. În acest sens Curtea Constituţională s-a mai pronunţat şi prin Decizia nr. 633 din 24 noiembrie 2005, precitată.

II. În ceea ce priveşte susţinerile privind neconstituţionalitatea art. 96 alin. (8) din Legea nr. 303/2004, Curtea reţine că dispoziţiile art. 96 din Legea nr. 303/2004, reglementând termenul de prescripţie de un an al dreptului la acţiune pentru repararea prejudiciului produs prin eroarea judiciară, nu prevede şi momentul de la care curge termenul de prescripţie a dreptului la acţiune, însă acest moment se stabileşte în conformitate cu regula generală a începutului cursului prescripţiei extinctive, şi anume art. 7 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, republicat în Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, care leagă momentul începutului cursului prescripţiei de data naşterii dreptului la acţiune şi, respectiv, art. 2.523 din Codul civil, în temeiul căruia momentul începutului cursului prescripţiei este reprezentat de data la care titularul dreptului la acţiune a cunoscut sau trebuia să cunoască naşterea lui.

În aceiaşi sens, în materia acţiunii în repararea pagubei cauzate printr-o faptă ilicită, art. 8 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958, respectiv art. 2.528 din Codul civil, reglementează începutul cursului prescripţiei extinctive ca fiind acela al datei la care cel prejudiciat a cunoscut sau trebuia să cunoască atât prejudiciul, cât şi pe cel care răspunde de producerea lui.

Astfel, în prezenta cauză, momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţie de un an reglementat de art. 96 alin. (8) din Legea nr. 303/2004, text de lege criticat în prezenta cauză, nu poate fi decât acela al rămânerii definitive a hotărârii de stabilire a răspunderii penale sau de constatare a răspunderii disciplinare a judecătorului sau procurorului, moment în care, în mod obiectiv, este stabilită atât existenţa faptei prejudiciabile, cât şi vinovăţia autorului acesteia.

Prin urmare, începutul termenului de prescripţie a dreptului la acţiune este întotdeauna ulterior obţinerii hotărârii judecătoreşti prealabile exercitării dreptului la acţiune pentru repararea prejudiciului, astfel încât susţinerile autoarei excepţiei referitoare la încălcarea dreptului constituţional la un proces echitabil, prin imposibilitatea obţinerii unei hotărâri de angajare a răspunderii magistratului înaintea împlinirii termenului de prescripţie a dreptului la acţiune pentru repararea prejudiciului, sunt lipsite de obiect.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A,d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de SC. Inforomtur - S.R.L. din comuna Ciuperceni, satul Vârtopu, judeţul Gorj în Dosarul nr. 1.869/318/2013 al Tribunalului Gorj - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 96 alin. (4) şi (8) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Gorj - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 11 februarie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 94

din 27 februarie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (6) din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin, (6) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială Softurism - S.R.L. din Brezoi în Dosarul nr. 2.963/288/2013 al Tribunalului Vâlcea - Secţia a II-a civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 658D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Apreciază că cererea de reexaminare reprezintă o cerere de retractare pe care reclamantul o poate exercita împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată. Aceasta este soluţionată de alt complet care verifică legalitatea anulării. De asemenea, trebuie avut în vedere specificul procedurii ce vizează aspecte pur formale, astfel încât nu pot fi reţinute criticile autoarei excepţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Decizia nr. 1.403/2013 din 27 septembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 2.963/288/2013, Tribunalul Vâlcea - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (6) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială Softurism - S.R.L. din Brezoi cu ocazia soluţionării unui recurs.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că dispoziţiile criticate, potrivit cărora cererea de reexaminare se soluţionează prin încheiere definitivă, înlătură dreptul la recurs. În acest sens face referire la deciziile Curţii Constituţionale nr. 967/2012 şi nr. 500/2012.

Tribunalul Vâlcea - Secţia a II-a civilă apreciază că dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate. În acest sens invocă Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994 privind liberul acces la justiţie al persoanelor în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două

Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 200 alin. (6) din Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012.

Articolul 200 - Verificarea cererii şi regularizarea acesteia - are următorul cuprins: “(1) Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197.

(2) Când cererea nu îndeplineşte aceste cerinţe, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii Se exceptează de la această sancţiune obligaţia de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 202 alin. (3).

(3) Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (2), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii.

(4) împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării.

(5) Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.

(6) Cererea se soluţionează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanţei respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularităţile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (2).

(7) în caz de admitere, cauza se retrimite completului iniţial învestit.”

În opinia autorului excepţiei, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 referitor la accesul liber la justiţie.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

1. Prin încheierea din 9 aprilie 2013, pronunţată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, s-a respins ca nefondată cererea de reexaminare a încheierii civile nr. 107/15.03.2013 pronunţată de aceeaşi instanţă, prin care s-a dispus anularea acţiunii formulate de petenta Societatea Comercială Softurism - S.R.L., în baza art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Împotriva încheierii din 9 aprilie 2013 a declarat recurs petenta, invocând dispoziţiile art. 488 pct. 6 şi 8 din Codul de procedură civilă.

În şedinţa publică din data de 21 iunie 2013 recurenta a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (6) din Codul de procedură civilă.

Prin Decizia nr. 1.403/2013, Tribunalul Vâlcea - Secţia a II-a civilă a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate şi a respins recursul ca inadmisibil.

Astfel, Curtea constată că acţiunea aflată în faţa judecătorului a quo, în cadrul căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, este ab initio inadmisibilă.

Prin Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, Curtea a reţinut că o excepţie de neconstituţionalitate ridicată într-o acţiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă în condiţiile în care nu sunt contestate chiar dispoziţiile legale care determină o atare soluţie în privinţa cauzei în care a fost ridicată excepţia. Aceasta, deoarece indiferent de soluţia pronunţată de Curtea Constituţională referitor la excepţia de neconstituţionalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză. Rezultă că excepţia de neconstituţionalitate nu are legătură cu soluţionarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992; astfel, întrucât excepţia de neconstituţionalitate nu îndeplineşte o condiţie de admisibilitate, aceasta, în temeiul art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992, urmează să fie respinsă ca inadmisibilă în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (6) din Codul de procedură civilă, Curtea observă că în cauza de faţă sunt contestate chiar dispoziţiile legale care determină soluţia de inadmisibilitate în privinţa cauzei în care a fost ridicată excepţia. Astfel, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate are legătură cu soluţionarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, putându-şi exercita controlul de constituţionalitate.

2. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 479 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 23 ianuarie 2014, a reţinut că procedura specială vizată de dispoziţiile art. 200 din Codul de procedură civilă nu se referă la fondul cauzelor, respectiv la drepturile civile, cum cere art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ci numai la aspectele de ordin pur legal, a căror examinare nu face cu nimic necesară o dezbatere cu citarea părţilor.

De asemenea, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 31 din 21 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 14 februarie 2014, a statuat că încheierea de anulare a cererii astfel pronunţate este supusă căii de atac a reexaminării, cererea de reexaminare putând fi făcută de reclamant în 15 zile de la data comunicării.

Soluţionarea cererii de reexaminare se face de către un alt complet decât cel căruia i s-a repartizat cauza, prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului. Acest complet poate reveni asupra încheierii de anulare dacă măsura a fost dispusă în mod eronat sau dacă neregularităţile au fost înlăturate în termenul acordat, caz în care cauza va fi retrimisă completului iniţial învestit.

Curtea a apreciat că prin cererea de reexaminare se analizează inclusiv legalitatea măsurii prin prisma îndeplinirii condiţiilor de formă. Faptul că împotriva încheierii de anulare reclamantul poate face numai cerere de reexaminare, aceasta soluţionându-se de către un alt complet decât cel căruia i s-a repartizat cauza, prin încheiere definitivă, nu poate constitui o încălcare a vreunei prevederi constituţionale, întrucât instanţa nu soluţionează fondul litigiului şi există astfel posibilitatea de a reveni asupra măsurii anulării, reexaminarea apărând ca o cale specifică de retractare.

De altfel, Curtea constată că recursul este conceput ca o cale extraordinară de atac, altfel spus, ca un ultim nivel de jurisdicţie în care părţile în litigiu îşi pot apăra drepturile lor subiective, înlăturând efectele hotărârilor pronunţate în fond pentru motivele de nelegalitate prevăzute de Codul de procedură civilă. În măsura în care cererea de reexaminare a fost respinsă, reclamantul are posibilitatea formulării unei noi cereri de chemare în judecată cu respectarea dispoziţiilor legale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială Softurism - S.R.L. din Brezoi în Dosarul nr. 2.963/288/2013 al Tribunalului Vâlcea - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 200 alin. (6) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Vâlcea - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 februarie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

GUVERNUL ROMÂNIEI

DEPARTAMENTUL PENTRU PROIECTE DE INFRASTRUCTURĂ, INVESTIŢII STRĂINE,

PARTENERIAT PUBLIC-PRIVAT ŞI PROMOVAREA EXPORTURILOR

 

ORDIN

privind stabilirea unei derogări de la restricţiile de circulaţie pentru mijloacele de transport persoane pe podul Agigea peste Canalul Dunăre-Marea Neagră pe DN 39, km 8+988, judeţul Constanţa, instituite prin Ordinul ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine nr. 428/2013

 

În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 7/2013 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru proiecte de infrastructură şi investiţii străine, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 44 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

secretarul de stat care conduce Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Prin derogare de la prevederile Ordinului ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine nr. 428/2013 privind introducerea unor restricţii de circulaţie pe podul Agigea peste Canalul Dunăre-Marea Neagră pe DN 39, km 8+988, judeţul Constanţa, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 din 8 octombrie 2013, cu modificările ulterioare, în intervalele 17 aprilie 2014, ora 14,00-22 aprilie 2014, ora 8,00, respectiv 29 aprilie 2014, ora 14,00-6 mai 2014, ora 8,00, va fi permisă circulaţia pentru mijloacele de transport persoane a căror masă totală maxim autorizată depăşeşte 5 tone.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 17 aprilie 2014.

 

Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură,

Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor,

Alexandru Năstase,

secretar de stat

 

Bucureşti, 15 aprilie 2014.

Nr. 196.

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii constituite în lei şi în dolari SUA începând cu perioada de aplicare 24 martie-23 aprilie 2014

 

În baza dispoziţiilor art. 5 şi art. 8 alin. (3) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României,

în aplicarea prevederilor art. 15,16 şi 17 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004,

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României hotărăşte:

începând cu perioada de aplicare 24 martie-23 aprilie 2014 rata dobânzii plătită la rezervele minime obligatorii constituite în lei este de 0,47% pe an, iar rata dobânzii plătită la rezervele minime obligatorii constituite în dolari SUA este de 0,18% pe an.

 

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 10 aprilie 2014.

Nr. 13.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARA

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

NORMĂ

pentru completarea unor acte normative privind calculul marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul/reasiguratorul, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă

 

Potrivit Hotărârii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din data de 10 martie 2014, prin care s-a aprobat completarea unor acte normative privind calculul marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul/reasiguratorul, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă,

în baza dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. b), ari 3 alin. (1) lit. b), art. 5 lit. b), art. 6 alin. (1) şi (2) şi ale art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza dispoziţiilor art. 16 alin. (5) şi (51) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următoarea normă:

Art. I. - La articolul 5 din Normele privind metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică asigurări generale, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 6 mai 2008, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (5) se introduc patru noi alineate, alineatele (6)-(9), cu următorul cuprins:

“(6) Autoritatea de Supraveghere Financiară poate diminua reducerea, pe baza reasigurării, a marjei de solvabilitate minime determinate în conformitate cu prevederile art. 4-8, în cazul în care:

a) conţinutul sau calitatea contractelor de reasigurare s-a modificat semnificativ începând cu ultimul exerciţiu financiar;

b) contractele de reasigurare nu prevăd niciun transfer de risc;

c) contractele de reasigurare prevăd un transfer de risc nesemnificativ.

(7) Un transfer de risc este nesemnificativ dacă valoarea aşteptată a pierderilor nete ale reasiguratorului aferente contractului de reasigurare respectiv, actualizate la valoarea prezentă, este mai mică decât 1% din volumul primelor de reasigurare actualizate la valoarea prezentă.

(8) Asigurătorii au următoarele obligaţii:

a) să efectueze propriile calcule privind transferul de risc realizat printr-un contract de reasigurare şi, în cazul în care acesta este nesemnificativ, să transmită Autorităţii de Supraveghere Financiară contractul de reasigurare respectiv şi calculele efectuate;

b) Să transmită Autorităţii de Supraveghere Financiară contractele de reasigurare care nu prevăd niciun transfer de risc.

(9) Documentele prevăzute la alin. (8) vor fi transmise Autorităţii de Supraveghere Financiară odată cu formularul de raportare privind marja de solvabilitate disponibilă, marja de solvabilitate minimă şi fondul de siguranţă, prevăzut la art. 11, şi/sau la solicitarea Autorităţii de Supraveghere Financiară.”

Art. II. - La articolul 4 din Normele privind metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică asigurări de viaţă, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 4/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 6 mai 2008, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (7) se introduc patru noi alineate, alineatele (8)-(11), cu următorul cuprins:

“(8) Autoritatea de Supraveghere Financiară poate diminua reducerea, pe baza reasigurării, a marjei de solvabilitate minime determinate în conformitate cu prevederile prezentului articol, în cazul în care:

a) conţinutul sau calitatea contractelor de reasigurare s-a modificat semnificativ începând cu ultimul exerciţiu financiar;

b) contractele de reasigurare nu prevăd niciun transfer de risc;

c) contractele de reasigurare prevăd un transfer de risc nesemnificativ.

(9) Un transfer de risc este nesemnificativ dacă valoarea aşteptată a pierderilor nete ale reasiguratorului aferente contractului de reasigurare respectiv, actualizate la valoarea prezentă, este mai mică decât 1% din volumul primelor de reasigurare actualizate la valoarea prezentă.

(10) Asigurătorii au următoarele obligaţii:

a) să efectueze propriile calcule privind transferul de risc realizat printr-un contract de reasigurare şi, în cazul în care acesta este nesemnificativ, să transmită Autorităţii de Supraveghere Financiară contractul de reasigurare respectiv şi calculele efectuate;

b) să transmită Autorităţii de Supraveghere Financiară contractele de reasigurare care nu prevăd niciun transfer de risc.

(11) Documentele prevăzute la alin. (10) vor fi transmise Autorităţii de Supraveghere Financiară odată cu formularul de raportare privind marja de solvabilitate disponibilă, marja de solvabilitate minimă şi fondul de siguranţă, prevăzut la art. 7 şi/sau la solicitarea Autorităţii de Supraveghere Financiară.”

Art. III. - Asigurătorii ale căror contracte de reasigurare se încadrează în prevederile art. 5 alin. (6) lit. b) şi c) din Normele privind metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică asigurări generale, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3/2008, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu completările aduse prin prezenta normă, şi/sau în prevederile art. 4 alin. (8) lit. b) şi c) din Normele privind metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică asigurări de viaţă, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 4/2008, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu completările aduse prin prezenta normă sunt obligaţi să prezinte Autorităţii de Supraveghere Financiară aceste contracte, precum şi calculul privind transferul de risc, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei norme.

Art. IV. - Nerespectarea prevederilor prezentei norme constituie contravenţie şi se sancţionează conform prevederilor art. 39 din Legea nr. 32/2000 privind activitate de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. V. - Prezenta normă intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României. Partea I.

 

Prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Daniel Dăianu

 

Bucureşti, 7 aprilie 2014.

Nr. 5.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

HOTĂRÂRE

privind aducerea la cunoştinţă publică a delimitării şi numerotării fiecărei secţii de votare, precum şi a locurilor de desfăşurare a votării

 

Având în vedere dispoziţiile art. 18 alin. (4) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 2i5/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora, până cel mai târziu cu 30 de zile înaintea datei votării, primarii aduc la cunoştinţă publică, cu ajutorul prefecţilor, delimitarea şi numerotarea fiecărei secţii de votare, precum şi locurile de desfăşurare a votării, în condiţiile stabilite de Autoritatea Electorală Permanentă, prin hotărâre,

luând în considerare faptul că Autoritatea Electorală Permanentă administrează Registrul secţiilor de votare, care este valabil pentru toate tipurile de alegeri şi referendumuri, delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare urmând să fie actualizate periodic,

ţinând cont de necesitatea stabilirii unei proceduri unitare privind modalitatea de aducere la cunoştinţă publică de către primari, cu ajutorul prefecţilor, a delimitării şi numerotării fiecărei secţii de votare,

în temeiul art. 18 alin. (4) şi al art. 65 alin. (4) din Legea nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

Autoritatea Electorală Permanentă adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - (1) Până cel mai târziu cu 30 de zile înaintea datei votării, primarii aduc la cunoştinţă publică, cu sprijinul prefecţilor, delimitarea şi numerotarea fiecărei secţii de votare, precum şi locurile de desfăşurare a votării.

(2) Prin aducerea la cunoştinţă publică a delimitării şi numerotării secţiilor de votare, precum şi a locurilor de desfăşurare a votării, în sensul prezentei hotărâri, se înţelege aducerea la cunoştinţă publică a informaţiilor cuprinse în Registrul secţiilor de votare.

(3) Prin loc de desfăşurare a votării, în sensul prezentei hotărâri, se înţelege sediul secţiei de votare, aşa cum acesta este înregistrat în Registrul secţiilor de votare.

(4) Aducerea la cunoştinţă publică a delimitării şi numerotării fiecărei secţii de votare, precum şi a locurilor de desfăşurare a votării se realizează prin următoarele modalităţi:

a) prin afişare pe site-ul primăriei, acolo unde acesta există, şi pe site-ul instituţiei prefectului;

b) prin publicaţii afişate la sediul primăriei, sediile altor instituţii publice locale şi în alte locuri publice frecventate de cetăţeni;

c) prin publicaţii afişate la sediile secţiilor de votare;

d) prin mass-media scrisă şi audiovizuală, precum şi prin orice alt mijloc de publicitate.

(5) Aducerea la cunoştinţă publică a delimitării şi numerotării secţiilor de votare, precum şi a locurilor de desfăşurare a votării este obligatorie în modalităţile prevăzute la alin. (4) lit. b) şi c).

(6) Publicaţiile privind delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare, precum şi locurile de desfăşurare a votării, afişate în locurile publice frecventate de cetăţeni şi la sediile secţiilor de votare, pot conţine numai extrase aferente zonei teritoriale sau secţiei de votare unde se face afişarea.

Art. 2. - Aducerea la cunoştinţă publică a delimitării şi numerotării fiecărei secţii de votare, precum şi a locurilor de desfăşurare a votării poate fi realizată şi prin mijloacele de publicitate amplasate, conform legii, în interiorul incintelor centrelor comerciale, supermarketurilor, hipermarketurilor, parcurilor sau în alte zone publice.

Art. 3. - (1) Pentru facilitarea accesului alegătorilor spre locurile de desfăşurare a votării, primarii au obligaţia de a dispune montarea indicatoarelor către acestea.

(2) Prin indicator, în înţelesul alin. (1), se înţelege înscrisul, forma ori imaginea care indică direcţia spre clădirea în care se află locul de desfăşurare a votării. În aceeaşi categorie se includ bannerul, tăbliţa indicatoare, toate de mici dimensiuni, fixate prin prinderi speciale pe clădiri, stâlpi şi altele asemenea.

Art. 4. - În vederea punerii în aplicare a prevederilor prezentei hotărâri, primarul/primarul general al municipiului Bucureşti, în aria sa de competenţă, prin aparatul de specialitate, are următoarele obligaţii:

a) identifică şi stabileşte amplasamentele în care vor fi montate indicatoarele către secţiile de votare, precum şi panourile privind locurile de desfăşurare a votării;

b) dispune luarea măsurilor necesare pentru dezafectarea zonelor în care au fost montate indicatoare sau au fost amplasate panouri, după încheierea procesului electoral.

Art. 5. - (1) Primarii pot dispune amplasarea unor panouri care conţin anunţuri cu privire la locurile de desfăşurare a votării.

(2) Panourile prevăzute la alin. (1) pot fi amplasate, conform legii, în zonele stabilite potrivit art. 1 alin. (4) lit. b) şi art. 2.

Art. 6. - Pe panouri, publicaţii sau alte mijloace de aducere la cunoştinţă a delimitării şi numerotării fiecărei secţii de votare, precum şi a locurilor de desfăşurare a votării este interzisă folosirea însemnelor sau îmbinării culorilor care fac trimitere la însemnele electorale ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la procesul electoral.

Art. 7. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,

Ana Maria Patru

Contrasemnează:

Vicepreşedinte,

Dan Vlaicu

Vicepreşedinte,

Marian Muhuleţ

 

Bucureşti, 14 aprilie 2014.

Nr. 5.

 

AUTORITATEA ELECTORALA PERMANENTĂ

 

HOTĂRÂRE

privind emiterea avizului de conformitate în cazul modificării delimitării secţiilor de votare şi/sau a sediilor acestora după data de 1 martie a fiecărui an

 

Având în vedere dispoziţiile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora delimitarea secţiilor de votare din ţară şi stabilirea sediilor acestora se actualizează anual până cel mai târziu la data de 1 martie de către primari, prin dispoziţie, fără ca acestea să poată depăşi limitele teritoriale ale colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor,

luând în considerare prevederile aceluiaşi alineat, conform cărora modificările intervenite până la data de referinţă se comunică Autorităţii Electorale Permanente, în formatul stabilit de aceasta, în cel mult 48 de ore de la emiterea dispoziţiei primarului,

văzând că după data de 1 martie a fiecărui an modificările pot fi efectuate numai cu avizul de conformitate al Autorităţii Electorale Permanente, precum şi faptul că, prin urmare, avizul de conformitate emis de Autoritatea Electorală Permanentă este o operaţiune procedurală anterioară emiterii dispoziţiei primarului, fără de care aceasta din urmă nu este valabilă,

observând dispoziţiile art. 18 alin. (5) din aceeaşi lege, care stabilesc că secţiile de votare rămân fixe, cu excepţia modificărilor ce necesită actualizarea.

ţinând cont de faptul că Registrul secţiilor de votare din ţară reprezintă o bază de date centralizată privind delimitarea, numerotarea, sediile şi dotarea secţiilor de votare, constituită pe baza datelor şi informaţiilor comunicate de primari,

luând în considerare prevederile art. 19 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind controlul de legalitate al dispoziţiilor primarilor efectuat de prefecţi,

văzând că, din prevederile art. 18 alin. (51) din Legea nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu cele ale ultimei teze a art. 18 alin. (2) din aceeaşi lege, metodologia de avizare a delimitării secţiilor de votare şi a stabilirii sediilor acestora priveşte numai modificările efectuate de primari după data de 1 martie a fiecărui an,

ţinând cont de faptul că, între datele de 1 ianuarie şi 1 martie a fiecărui an, primarii au obligaţia de a efectua modificarea delimitărilor secţiilor de votare şi a sediilor acestora, în situaţiile care impun actualizarea,

observând faptul că, potrivit dispoziţiilor art. V alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2014 privind Operaţionalizarea Registrului electoral şi pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, precum şi unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2014, până la data de 15 martie 2014, primarii au trebuit să efectueze, prin dispoziţie, prima delimitare a secţiilor de votare din ţară şi să stabilească sediile acestora,

în temeiul art. 18 alin. (51) din Legea nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

Autoritatea Electorală Permanentă adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - (1) Delimitarea secţiilor de votare din ţară şi stabilirea sediilor acestora se actualizează anual, între 1 ianuarie şi 1 martie, de către primari, prin dispoziţie, în condiţiile Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Modificările de orice natură ale delimitării secţiilor de votare şi/sau ale sediilor acestora, intervenite în perioada 1 ianuarie-1 martie, se operează de către persoanele autorizate în Sistemul informatic al Registrului electoral, în cel mult 48 de ore de la data emiterii dispoziţiei primarului.

(3) Autoritatea Electorală Permanentă emite avize de conformitate numai pentru modificarea delimitării secţiilor de votare şi/sau a sediilor acestora care urmează să intervină în perioada 2 martie-31 decembrie a fiecărui an.

Art. 2. - Modificarea delimitării secţiilor de votare, în perioada 2 martie-31 decembrie a fiecărui an, se poate realiza numai în următoarele cazuri:

a) apariţia, desfiinţarea sau redenumirea arterelor;

b) emiterea de acte de identitate cuprinzând adrese de domiciliu noi;

c) emiterea de dovezi de reşedinţă cuprinzând adrese de reşedinţă noi;

d) scăderea sau creşterea numărului de alegători sub sau peste 2.000;

e) modificarea limitelor colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor;

f) insuficienţa resurselor necesare dotării sau funcţionării birourilor electorale ale secţiilor de votare şi/sau a sediilor acestora.

Art. 3. - Schimbarea sediului unei secţii de votare, în perioada 2 martie-31 decembrie a fiecărui an, se poate realiza numai dacă situaţia juridică sau de fapt a imobilului nu mai permite organizarea unei secţii de votare în cazul organizării de alegeri, precum şi în cazuri de forţă majoră.

Art. 4. - (1) în vederea emiterii avizului de conformitate prevăzut la art. 1 alin. (3), primarul unităţii administrativ-teritoriale transmite Autorităţii Electorale Permanente, prin poştă, fax sau e-mail, proiectul de dispoziţie privind modificarea delimitării secţiilor de votare şi/sau a sediilor acestora.

(2) Proiectul de dispoziţie prevăzut la alin. (1) trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele elemente:

a) descrierea situaţiei care reclamă modificarea delimitării secţiei de votare şi/sau a sediului acesteia;

b) propunerea de modificare a delimitării ori noul sediu al secţiei de votare, după caz;

c) numărul alegătorilor arondaţi la secţia de votare, m cazul în care acesta se modifică;

d) menţiuni referitoare la încadrarea în criteriile prevăzute de dispoziţiile legale aplicabile;

e) numărul colegiului uninominal pentru alegerea Camerei Deputaţilor în care se încadrează secţia de votare.

(3) Proiectul de dispoziţie prevăzut la alin. (1) va fi însoţit de o fişă tehnică, în format electronic editabil, al cărei model este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 5. - (1) Autoritatea Electorală Permanentă emite avize de conformitate favorabile pentru proiectele de dispoziţie prevăzute la art. 4 care îndeplinesc condiţiile legale.

(2) Avizul de conformitate prevăzut la alin. (1) se emite în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii proiectului de dispoziţie şi a fişei tehnice de către Departamentul de organizare a proceselor electorale.

(3) în cazul neîndeplinirii condiţiilor legale, refuzul de emitere a avizului de conformitate se emite de către Departamentul de organizare a proceselor electorale, în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii proiectului de dispoziţie şi a fişei tehnice.

(4) în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul verificărilor necesare şi de urgenţa solicitării, termenele prevăzute la alin. (2)-(3) pot fi prelungite la 10 zile lucrătoare.

(5) Prevederile art. 1 alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi modificărilor delimitării secţiilor de votare şi/sau a sediilor acestora, intervenite după data de 1 martie.

Art. 6. - În anul 2014, dispoziţiile art. 2-5 se aplică modificării delimitării secţiilor de votare şi/sau a sediilor acestora intervenite după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 7. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,

Ana Mania Patru

Contrasemnează:

Vicepreşedinte,

Dan Vlaicu

Vicepreşedinte,

Marian Muhuleţ

 

Bucureşti, 14 aprilie 2014.

Nr. 6.

 

ANEXĂ

 

Modelul fişei tehnice

 

FISĂ TEHNICĂ

 

Judeţul/Municipiul Bucureşti

Municipiul/Oraşul/Comuna/ Sectorul municipiului Bucureşti

Cod SIRUTA

 

 

 

 

            I. Modificări privind artere nou-înfiinţate şi/sau redenumite, precum şi trecerea unui element teritorial de la o secţie de votare la alta (localitate componentă, sat aparţinător al unui municipiu sau oraş, sat din componenţa unei comune, arteră, segment de arteră, punct izolat etc.)

 

 

 

 

Nr. Colegiu Camera Deputaţilor

Numărul Secţiei de votare potrivit codului unic al SV din Registrul

electoral

Numărul Secţiei de votare potrivit codului unic al SV din Registrul electoral

Localitatea

(pentru municipii şi oraşe denumirea localităţii componente sau a satului aparţinător, pentru comune denumirea satului)

Codul SIRUTA2

Codul arterei

(opţional pentru artere nou-înfiinţate)

Tipul şi denumirea

(arteră sau localitate componentă, sat aparţinător al unui   municipiu sau oraş. sat din componenţa unei comune)

Segmentul

Observaţii

(la artere noi sau redenumite

se va completa Nr. şi data HCL)

Nr. SV unde

va fi indusă artera

Nr. SV unde

a fost inclusă artera3

Tipul

Denumirea

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


1 Se va utiliza Codul SIRUTA din Nomenclatorul SIRUTA publicat pe site-ul Institutului Naţional de Statistică.

2 Se completează codul SIRUTA al localităţii componente, satului aparţinător al unui municipiu sau oraş, satului din componenţa unei comune. Atenţie, de regulă unităţile administrativ-teritoriale au în componenţă o localitate componentă cu aceeaşi denumire, codurile SIRUTA fiind diferite.

3 Nu se completează pentru artera nou-înfiinţată. Se admit treceri numai la secţii de votare din cadrul aceluiaşi colegiu pentru alegerea Camerei Deputaţilor.

 

Situaţie specială la pct. I:

Pentru cazurile în care trama stradală a arterelor nou-înfiinţate trece prin mai multe localităţi (segmentele arterei se regăsesc în mai multe localităţi componente, sate aparţinătoare al unui municipiu sau oraş, sate din componenţa unei comune) se va completa următorul tabel:

 

Unitatea administrativ-teritorială

 

Denumirea

 

 

SIRUTA

 

 

Tipul arterei

 

 

 

Numele arterei

 

 

 

Secţia de votare nr.:

 

Nr. colegiului pe raza căruia se află

Segmentul 1

Localitatea

(pentru municipii şi oraşe denumirea localităţii componente sau a satului  aparţinător, pentru comune denumirea satului)

 

 

Cod SIRUTA Localitate componentă, sat aparţinător al unui municipiu sau oraş, sat din componenţa unei comune

 

 

Numere administrative pe acest segment

 

 

Secţia de votare nr.:

 

 

Segmentul 2

Localitatea

(pentru municipii şi oraşe denumirea localităţii componente sau a satului aparţinător, pentru comune denumirea satului)

 

 

Cod SIRUTA Localitate componentă, sat aparţinător al unui municipiu sau oraş, sat din

componenţa unei comune

 

 

Numere administrative pe acest segment

 

 

Secţia de votare nr.;

 

 

Segmentul n

Localitate

(pentru municipii şi oraşe denumirea localităţii componente sau a satului aparţinător, pentru comune denumirea satului)

Cod SIRUTA Localitate componentă, sat aparţinător al unui municipiu sau oraş, sat din componenţa unei comune

Numere administrative pe acest segment

 

 

 

            II. Modificări privind sediile secţiilor de votare:

 

 

Numărul secţiei de votare potrivit codului unic al SV din Registrul electoral

 

Localitatea

(pentru municipii şi oraşe denumirea localităţii componente sau a satului aparţinător, pentru comune denumirea satului)

Codul SIRUTA4

Adresa

(str., nr., tel., fax)

Denumirea exactă a instituţiei care funcţionează în clădirea în care este organizată secţia de votare sau, după caz, elementele de identificare exactă a imobilului respectiv

Precizări suplimentare, cameră, corp clădire etc.

Observaţii

1.

 

Sediul actual

 

 

 

 

 

Sediul propus

 

 

 

 

 

Motivul schimbării:

2.

 

Sediul actual

 

 

 

 

 

 

Sediul propus

 

 

 

 

 

 

Motivul schimbării:

…………………………………..

.n.

 

Sediul actual

 

 

 

 

 

 

Sediul propus

 

 

 

 

 

 

Motivul schimbării:

 

a) SECŢIE nou-înfiinţată

 

Sediul propus

 

 

 

 

 

 

Motivul înfiinţării:

b) SECŢIE desfiinţată5

 

Sediul actual

 

 

 

 

 

 

Motivul desfiinţării


4 Se completează codul SIRUTA al localităţii componente, satului aparţinător al unui municipiu sau oraş, satului din componenţa unei comune. Atenţie, de regulă unităţile administrativ-teritoriale au în componenţă o localitate componentă cu aceeaşi denumire, codurile SIRUTA fiind diferite.

5 TOATE elementele teritoriale ale secţiei desfiinţate vor fi enumerate într-un tabel de forma celui de la pct. I, pentru a asigura cuprinderea lor în delimitarea celorlalte secţii de votare.

 

AUTORITATEA ELECTORALA PERMANENTĂ

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor privind constituirea şi restituirea depozitelor candidaţilor la funcţia de deputat sau de senator la alegerile parţiale pentru Camera Deputaţilor şi Senat din data de 25 mai 2014

 

Având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (5)-(7) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare,

luând în considerare Hotărârea Guvernului nr. 871/2013 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prin care, începând cu data de 1 ianuarie 2014, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost stabilit la 850 lei lunar,

în temeiul prevederilor art. 29 alin. (71) şi ale art. 65 alin. (4) din Legea nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

Autoritatea Electorală Permanentă adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă Normele privind constituirea şi restituirea depozitelor candidaţilor la funcţia de deputat sau de senator la alegerile parţiale pentru Camera Deputaţilor şi Senat din data

de 25 mai 2014, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,

Ana Maria Patru

Contrasemnează:

Vicepreşedinte,

Dan Vlaicu

Vicepreşedinte,

Marian Muhuleţ

 

Bucureşti, 14 aprilie 2014.

Nr. 8.

 

ANEXĂ

 

NORME

privind constituirea şi restituirea depozitelor candidaţilor la funcţia de deputat sau de senator la alegerile parţiale pentru Camera Deputaţilor şi Senat din data de 25 mai 2014

 

Art. 1. - La alegerile parţiale pentru Camera Deputaţilor şi Senat din data de 25 mai 2014, în contul Autorităţii Electorale Permanente se depun 4.250 lei pentru fiecare candidat.

Art. 2, - (1) Sumele prevăzute la art. 1 se pot depune în numerar sau prin virament.

(2) încasările prin virament se vor efectua pentru fiecare candidat în parte în baza ordinului de plată pe care emitentul va menţiona numărul şi denumirea contului deschis în acest scop de către Autoritatea Electorală Permanentă, precum şi informaţiile prevăzute la art. 3 alin, (1).

Art. 3. - (1) La fiecare depunere efectuată, plătitorii vor furniza următoarele date:

a) numele şi prenumele candidatului pentru care se constituie depozitul;

b) codul numeric personal al candidatului;

c) partidul politic sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care a propus candidatul. În cazul alianţelor politice sau electorale se indică membrul alianţei care a propus candidatul, iar în cazul candidaţilor independenţi se trece menţiunea “candidat independent;

d) numărul circumscripţiei şi judeţul;

e) numărul colegiului pentru Camera Deputaţilor, respectiv pentru Senat;

f) candidatul independent, în plus faţă de elementele prevăzute la lit. a)-e), va preciza şi numele, prenumele şi codul numeric personal ale persoanei împuternicite de acesta să solicite restituirea depozitului în caz de deces.

(2) în situaţia depunerilor individuale, datele prevăzute la alin. (1) vor fi înscrise pe formularul de depunere în numerar.

(3) în situaţia depunerilor în numerar, pe bază de tabel, efectuate de reprezentantul partidului politic, alianţei politice, alianţei electorale sau al organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-e) vor fi cuprinse într-un tabel nominal înregistrat la partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală, organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi se eliberează chitanţe individuale care vor conţine informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-e).

Art. 4. - În termen de cel mult 5 zile de la data rămânerii definitive a candidaturilor, birourile electorale de circumscripţie transmit Autorităţii Electorale Permanente copii ale dovezilor constituirii depozitelor pentru fiecare candidat, inclusiv pentru persoanele ale căror candidaturi nu au rămas definitive.

Art. 5. - În cel mult 5 zile de la publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, Autoritatea Electorală Permanentă aduce la cunoştinţă publică lista competitorilor electorali care au îndeplinit condiţiile stabilite de lege pentru restituirea depozitelor.

Art. 6. - (1) Cererile de restituire a depozitelor formulate de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi, care au îndeplinit condiţiile stabilite de lege pentru restituirea depozitelor, trebuie să conţină următoarele informaţii:

a) numele titularului de cont, respectiv denumirea partidului politic, organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţei politice sau numele şi prenumele candidatului independent, după caz;

b) codul fiscal al partidului politic, organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţei politice, titular al contului, sau codul numeric personal al candidatului independent, titular al contului;

c) contul în format IBAN;

d) denumirea băncii şi a sucursalei la care este deschis contul.

(2) în cazul candidaţilor propuşi de alianţe politice sau electorale, depozitele se restituie, după caz, alianţei, dacă cererea de restituire este semnată de către conducerea tuturor membrilor acesteia, sau membrului alianţei care a propus candidaţii.

(3) Restituirea depozitelor se face numai prin virament bancar, în conturile indicate de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale sau candidaţii independenţi, după caz.

Art. 7. - În cazul nedepunerii candidaturii, al respingerii unei candidaturi, al renunţării la candidatură, al retragerii unei candidaturi sau al decesului unui candidat înainte de data tipăririi buletinelor de vot, la solicitarea scrisă a partidului politic, organizaţiei cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale, alianţei politice, alianţei electorale, a candidatului independent sau a persoanei împuternicite de acesta, după caz, cuprinzând datele prevăzute la art. 6 şi însoţită de documente care atestă una dintre aceste situaţii, Autoritatea Electorală Permanentă restituie depozitele în cel mult 14 zile de la solicitare.

Art. 8. - Autoritatea Electorală Permanentă virează către bugetul de stat depozitele constituite de către competitorii electorali care nu au îndeplinit condiţiile prevăzute la art. 29 alin. (7) din Legea nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi care nu se încadrează în dispoziţiile art. 7.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.