MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 297/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 297         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 23 aprilie 2014

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 57 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28-31 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, şi a celor ale art. 880, art. 902 şi art. 904 din Codul civil

 

Decizia nr. 58 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 şi art. 211 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 103 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

 

Decizia nr. 104 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

288. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 124/2013 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2013 şi 2014

 

296. - Hotărâre privind trecerea unui imobil aflat în administrarea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării

 

REPUBLICĂRI

 

            Legea nr. 402/2006 privind prevenirea accidentelor şi organizarea activităţii de salvare din mediul subteran speologic

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 57

din 11 februarie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28-31 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, şi a celor ale art. 880, art. 902 şi art. 904 din Codul civil

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu,

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47-50 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, şi a celor ale art. 880, 902 şi 904 din Codul civil, excepţie ridicată de Societatea Comercială “Calor”- S.R.L din Bucureşti în Dosarul nr. 1.930/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 328 D/2013.

La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, domnul Bogdan Eugen Popescu, în calitate de director general al Societăţii Comerciale “Calor” - S.R.L. Lipseşte partea Societatea Comercială “Titan Mar” - S.A. din Chiajna, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, sunt invocate o serie de aspecte legate de modalitatea de interpretare şi aplicare a reglementării legale criticate, care generează în practică disfuncţionalităţi cu privire la efectuarea anumitor proceduri cadastrale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, referitor la critica formulată de autoarea excepţiei, apreciază că aspectele referitoare la interpretarea şi aplicarea legii excedează competenţei Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 754R din 5 aprilie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 1.930/2/2013, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47-50 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, şi a celor ale art. 880, 902 şi 904 din Codul civil. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de recurenta - reclamantă Societatea Comercială “Calor” - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect “excepţie de neconstituţionalitate”.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că notarea unui litigiu în cartea funciară doar printr-o verificare sumară efectuată numai în ceea ce priveşte legătura dintre litigiul aflat pe rolul instanţelor şi imobilul înscris în cartea funciară, în absenţa unei verificări a caracterului întemeiat, legitim şi serios, contravine principiului constituţional potrivit căruia dreptul de proprietate este garantat. Aceasta apreciază că prin respingerea cererii de notare a litigiului în cartea funciară i se încalcă accesul liber la justiţie, dar şi dreptul de proprietate privată. În opinia autoarei excepţiei, prin modul de reglementare extrem de vag al prevederilor de lege criticate se permite Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară să respingă o cerere de notare a unui litigiu pentru simplul considerent că nu are legătură cu imobilul în cauză sau sub pretextul că au fost închise cărţile funciare ale imobilelor aflate într-un litigiu pe rol.

Aşa fiind, consideră că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale în măsura în care interpretările instanţelor de judecată/Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară/Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu permit notarea litigiului în cărţile funciare. În acest context, arată că practica instanţelor de judecată nu este unitară sub acest aspect, motiv pentru care consideră că este necesară modificarea legislaţiei în vigoare pentru a nu mai da naştere la niciun fel de interpretare arbitrară.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că, astfel cum a fost motivată, critica de neconstituţionalitate vizează, în realitate, modul de aplicare a prevederilor de lege de către instanţele judecătoreşti, iar nu contrarietatea acestora cu Constituţia.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În acest sens, arată că autoarea excepţiei critică modul de interpretare şi aplicare a prevederilor de lege supuse controlului de constituţionalitate, susţinând că redactarea sumară a acestora conduce la aplicarea neunitară a acestora la nivelul oficiilor teritoriale de cadastru şi publicitate imobiliară.

Aşa fiind, Guvernul apreciază că autoarea excepţiei solicită, în realitate, modificarea soluţiilor legislative consacrata prin textele de lege criticate, pentru a elimina posibilitatea interpretării neunitare a acestora. Or, o asemenea critică nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, “[...] se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.”

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale ari 2,3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate TI constituie prevederile art. 47-50 din titlul II capitolul II intitulat “Procedura de înscriere în cartea funciară”a\ Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile art. 880, 902 şi 904 din Codul civil, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011.

Curtea constată că, în temeiul art. III din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 24 iulie 2012, Legea nr. 7/1996 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 7 februarie 2013, dându-se textelor o nouă numerotare.

Astfel, prevederile de lege avute în vedere la data invocării excepţiei de neconstituţionalitate, şi anume art. 47-50 din Legea nr. 7/1996 au devenit, ca urmare a renumerotării textelor, art. 28-31 din titlul II capitolul II intitulat “Procedura de înscriere în cartea funciară” al acestui act normativ, având un conţinut similar celui din forma anterioară ultimei republicări a Legii nr. 7/1996.

Aşa fiind, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, asupra căruia Curtea urmează a se pronunţa, îl constituie prevederile art. 28-31 din Legea nr. 7/1996, republicată, şi prevederile art. 880, 902 şi 904 din Codul civil.

În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 136 - Proprietatea, precum şi art. 154 - Conflictul temporal de legi. De asemenea, apreciază că sunt încălcate şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia susţine că prevederile de lege criticate din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 şi cele ale art. 880, 902 şi 904 din Codul civil sunt neconstituţionale în măsura în care interpretările instanţelor de judecată/Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară/Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu permit notarea litigiului în cărţile funciare.

De asemenea, consideră că, datorită modului sumar de redactare a prevederilor de lege criticate, acestea sunt interpretate şi aplicate diferenţiat la nivelul oficiilor teritoriale de cadastru şi publicitate imobiliară, iar practica instanţelor de judecată nu este unitară sub aspectul respingerii sau acceptării cererii de notare în cartea funciară a unui litigiu, motiv pentru care autoarea excepţiei consideră că este necesară modificarea legislaţiei pentru a nu se mai da naştere la niciun fel de interpretare arbitrară a legii.

În contextul criticilor formulate, prin Decizia nr. 265 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 23 iulie 2013, Curtea a reţinut că “atribuţia sa de soluţionare a excepţiei de neconstituţionalitate, statuată de art. 146 lit. d) din Constituţie, nu constă în analizarea conformităţii cu normele fundamentale a anumitor interpretări pe care organe, instituţii sau autorităţi publice competente le dau textelor legale în procesul de aplicare a legii la diferite cazuri şi circumstanţe, ci rezidă în controlul efectuat asupra unei pretinse stări de neconstituţionalitate extrinsecă sau intrinsecă a unui text legal.”

Aşa fiind, referitor la modalitatea de interpretare şi de aplicare concretă, în practică, a textelor de lege deduse controlului de constituţionalitate, precum şi la necesitatea realizării unei jurisprudenţe unitare a instanţelor de judecată, Curtea constată că aceste aspecte excedează atribuţiilor instanţei de contencios constituţional.

Potrivit art. 126 alin. (3) din Constituţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este singura competentă să asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, sens în care era reglementată, la art. 329 din Codul de procedură civilă din anul 1865, cu modificările şi completările ulterioare, în prezent art. 514 din Codul de procedură civilă, instituţia recursului în interesul legii.

Totodată, Curtea reţine că pretinsa contrarietate cu Legea fundamentală derivă, în opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, şi din “modul de reglementare extrem de vag al prevederilor de lege criticate”, prin care se “permite Oficiilor Teritoriale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară să respingă o cerere de notare a unui litigiu pentru simplul considerent că nu are legătură cu imobilul în cauză sau pretextând că au fost închise cărţile funciare ale imobilelor aflate într-un litigiu pe rol”, motivarea excepţiei de neconstituţionalitate vizând, în fapt, o omisiune de reglementare, care, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu poate fi suplinită în cadrul controlului de constituţionalitate.

În acest context, Curtea reţine că, potrivit art. 61 alin. (1)din Constituţie, “Parlamentul este (...) unica autoritate legiuitoare a ţării”, astfel încât modificarea sau completarea normelor juridice sunt atribuţii exclusive ale forului legislativ.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28-31 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, şi a celor ale art. 880, art. 902 şi art. 904 din Codul civil, excepţie ridicată de Societatea Comercială “Calor” - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.930/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 11 februarie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 58

din 11 februarie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 şi art. 211 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 şi 211 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială “Genei Internaţional” - S.RL. din Bistriţa-Năsăud în Dosarul nr. 411/265/2012 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 360D/2013.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită,

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, referitor la critica formulată de autoarea excepţiei, apreciază că aspectele învederate de aceasta vizează existenţa unei lacune legislative, respectiv lipsa unei reglementări care să prevadă scutirea persoanele juridice (în speţă, societate comercială) de la plata taxei judiciare de timbru.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin încheierea din 23 mai 2013, pronunţată în Dosarul nr. 411/265/2012, Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 şi 211 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de recurenta Societatea Comercială “Genei Internaţional” - S.R.L. din Bistriţa-Năsăud cu ocazia soluţionării cererii de reexaminare formulată împotriva încheierii din 17 aprilie 2013, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal într-o cauză având ca obiect reducere/scutire taxe judiciare de timbru.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că, în situaţia în care unei societăţi comerciale îi sunt poprite conturile bancare, aceasta nu poate plăti taxa judiciară de timbru, astfel încât îi este prejudiciat dreptul fundamental referitor la accesul liber la justiţie. În acest context, arată că art. 21 din Legea nr. 146/1997 nu prevede scutirea de la plata taxei de timbru pentru astfel de situaţii, ci doar reduceri şi eşalonări, ceea ce, în opinia autoarei excepţiei, echivalează cu îngrădirea accesului la justiţie.

Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, exprimându-şi opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 şi 211 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, apreciază că aceasta este neîntemeiată. În acest sens, instanţa arată că accesul liber la justiţie nu înseamnă gratuitate, regula consacrată de legiuitor şi care se desprinde din întreaga economie a Legii nr. 146/1997 este aceea a timbrării anticipate a acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind de strictă interpretare şi reglementate, ca atare, de legiuitor.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Deşi în încheierea de sesizare se precizează că excepţia vizează art. 21 şi 211 din Legea nr. 146/1997, în opinia Guvernului, autoarea excepţiei critică în ansamblu prevederile Legii nr. 146/1997 prin faptul că instituie plata unor anumite taxe judiciare de timbru pentru a avea acces la justiţie. În acest context, arată că prevederile Legii nr. 146/1997 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, în acest sens fiind, de exemplu, Decizia nr. 881/2008 sau Decizia nr. 657/2010, prin care Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate invocată.

În raport cu criticile formulate, Guvernul reţine că nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţii judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de actul de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind expres stabilite de legiuitor.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 21 şi 211 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Prevederile de lege criticate au următorul conţinut:

Art. 21: “(1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008.

(2) Instanţa acordă persoanelor juridice, la cerem, facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, în următoarele situaţii:

a) cuantumul taxei reprezintă mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate;

b) plata integrală a taxei, potrivit ari. 20, nu este posibilă deoarece persoana juridică se află în curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, în condiţiile legii, indisponibilizate.

(3) în mod excepţional, instanţa poate acorda persoanelor juridice reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în alte cazuri în care apreciază, faţă de datele referitoare la situaţia economico-financiară a persoanei juridice, că plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice.

(4) Reducerea taxei de timbru poate fi acordată separat sau, după caz, împreună cu eşalonarea sau amânarea plăţii.”;

Art. 211: “(1) Pentru soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, instanţa poate solicita orice lămuriri şi dovezi părţii sau informaţii scrise autorităţilor competente.

(2) Asupra cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei de timbru instanţa se pronunţă^ fără citare, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu. Încheierea se comunică solicitantului şi părţii adverse, dacă este cazul.

(3) împotriva încheierii, părţile interesante pot formula cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii.

(4) Cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă.”

Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost abrogată prin art. 58 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013.

În legătură cu examinarea unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, nuanţând interpretarea sintagmei “În vigoare” din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, text care circumstanţiază controlul de constituţionalitate numai la legile şi ordonanţele în vigoare, Curtea Constituţională a reţinut că acest control vizează “dispoziţiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare”, dar ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. O astfel de soluţie a fost justificată prin faptul că, deşi abrogată, “legea civilă poate ultraactiva în unele situaţii, potrivit principiului «tempus regit actum»“. Aşa fiind, Curtea este competentă şi urmează a se pronunţa asupra prevederilor de lege cu care a fost sesizată, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare, ele continuând să îşi producă efectele în cauza concretă dedusă judecăţii.

În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, potrivit cărora nicio lege nu poate îngrădi accesul liber la justiţie pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia susţine că prevederile art. 21 şi 211 din Legea nr. 146/1997 aduc atingere dreptului de acces liber la justiţie, consacrat în art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât nu prevăd scutirea de la plata taxei judiciare de timbru pentru o societate comercială care se află în imposibilitate de plată din cauza faptului că îi sunt blocate conturile bancare.

Faţă de critica formulată, Curtea reţine că, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, numai persoanele fizice pot beneficia de scutire de la plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008.

Potrivit alin. (2) şi (3) ale art. 21 din Legea nr. 146/1997, în cazul persoanelor juridice, instanţa poate acorda, la cerere, facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, în condiţiile expres şi limitativ prevăzute de lege. De asemenea, în mod excepţional, instanţa poate acorda persoanelor juridice reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în alte cazuri în care apreciază, faţă de datele referitoare la situaţia economico-financiară a persoanei juridice, că plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice.

Ca atare, Curtea constată că persoanele juridice nu pot beneficia de scutirea de plata taxei de timbru, precum persoanele fizice, ci de alte facilităţi legale, ce constau în reducerea cuantumului taxei de timbru, eşalonarea sau amânarea plăţii acesteia. Mai mult, persoana juridică nu beneficiază de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, act ce vizează exclusiv persoanele fizice.

Curtea apreciază că măsura legislativă criticată reprezintă opţiunea legiuitorului, fiind conformă cu dispoziţiile Legii fundamentale, întrucât, chiar dacă au calitatea de părţi în cadrul unui litigiu, persoanele juridice şi cele fizice nu se pot compara sub aspectul situaţiei juridice în care se află.

De altfel, din motivele invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că autoarea acesteia îşi întemeiază critica pe faptul că prevederile de lege pretins neconstituţionale nu prevăd scutirea de la plata taxei judiciare de timbru pentru persoanele juridice, ci numai reduceri, eşalonări sau amânări. Aşa fiind, astfel cum a fost formulată, critica autoarei excepţiei vizează mai degrabă o omisiune de reglementare, pe care, însă, Curtea Constituţională nu o poate suplini, această competenţă aparţinând exclusiv legiuitorului.

În subsidiar, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra unor excepţii de neconstituţionalitate invocate de acelaşi autor ca şi în speţa de faţă, respectiv Societatea Comercială “Genei Internaţional” - S.R.L., din perspectiva unor critici similare, referitoare la imposibilitatea persoanei juridice de a beneficia de acordarea ajutorului public judiciar reglementat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, în acest sens fiind Decizia nr. 221 din 9 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 11 iulie 2013, şi Decizia nr. 426 din 24 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 15 noiembrie 2013.

De asemenea, prin Decizia nr. 1.098 din 21 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 11 noiembrie 2010, Curtea a statuat că, întrucât textul art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 dispune că “orice persoană fizică” poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condiţiile legale, se deduce, fără niciun fel de echivoc, că în nicio situaţie o persoană juridică nu poate fi beneficiara ajutorului. De pildă, nu poate beneficia de ajutor o persoană juridică ce desfăşoară activităţi comerciale sau o persoană juridică - instituţie publică.

Prin această decizie, Curtea a statuat, totodată, că prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate, potrivit cărora numai persoanele fizice pot solicita acordarea ajutorului public judiciar, reprezintă opţiunea legiuitorului român, în concordanţă cu transpunerea prevederilor Directivei 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de îmbunătăţire a

accesului la justiţie în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistenţa judiciară acordată în

astfel de litigii în dreptul intern prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială “Genei Internaţional” - S.R.L. din Bistriţa-Năsăud în Dosarul nr. 411/265/2012 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, şi constată că prevederile art. 21 şi art. 211 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu critici le formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 11 februarie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 103

din 27 februarie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 4.339/233/2013/a1 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 878D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca

neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 6 decembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 4.339/233/2013/a1, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Marin Frunză cu ocazia soluţionării unei cereri de reexaminare a încheierii prin care a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar sub forma scutirii de plata taxei judiciare de timbru.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 sunt neconstituţionale în măsura în care permit instanţei de judecată să soluţioneze cererea de reexaminare în mod arbitrar şi subiectiv. Totodată, arată că procedura de soluţionare a cererii de ajutor public judiciar, şi anume fără citarea părţilor, în camera de consiliu, prin încheiere, împotriva căreia se poate formula doar cerere de reexaminare, soluţionată însă de aceeaşi instanţă de judecată, precum şi impunerea unor condiţii exagerate, limitative pentru acordarea acestui ajutor, referitoare la obligaţia solicitantului de a preciza cuantumul, suma ajutorului public de care a mai beneficiat în cursul acelui an, în condiţiile în care numai instanţa de judecată, Baroul Avocaţilor şi Ministerul Justiţiei cunosc aceste date, toate acestea determină tergiversarea în mod forţat a soluţionării cauzei. De asemenea, consideră că “Încalcă dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, principiul statului de drept, dreptul la o judecată dreaptă şi nepărtinitoare, principiul universalităţii, principiul egalităţii, dreptul privind interzicerea discriminării, dreptul de acces liber la justiţie, dreptul la un recurs efectiv la o instanţă naţională, dreptul la două grade de jurisdicţie şi dreptul la control judiciar ierarhic superior”.

Judecătoria Galaţi - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile criticate facilitează accesul liber la justiţie prin garantarea dreptului la apărare, însă, în anumite condiţii.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost (egal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că actul normativ criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 - Statul român, art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15-Universalitatea, art. 16 - Egalitatea În drepturi, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 124 - înfăptuirea justiţiei, art. 126 - Instanţele judecătoreşti şi art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană, precum şi dispoziţiilor art. 1 - Obligaţia de a respecta drepturile omului, art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, art. 13 - Dreptul la un recurs efectiv, art. 14 - Interzicerea discriminării şi art. 17- Interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, se reţine că asupra prevederilor Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 51/2008 Curtea s-a mai pronunţat, în numeroase rânduri, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, invocate chiar de autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 111 din 9 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 26 martie 2012, Decizia nr. 852 din 18 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 14 decembrie 2012, sau Decizia nr. 557 din 17 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 7 februarie 2014.

Cu acele prilejuri, Curtea Constituţională, respingând ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, a reţinut că prin reglementările cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 se urmăreşte asigurarea efectivităţii dreptului de acces la justiţie, prin stabilirea unor minime şi rezonabile condiţii. În acest sens, s-a arătat că stabilirea unor limite şi condiţii privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului în formele prevăzute la art. 6 din ordonanţă, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor şi a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar fi în nevoie de susţinere din partea statului şi l-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiţie.

De asemenea, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la posibilitatea de a ataca încheierea prin care s-a soluţionat cererea de ajutor public judiciar, Curtea a constatat că, potrivit art. 15 din actul normativ criticat, împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii, iar cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet.

Curtea a mai arătat, cu acelaşi prilej, că judecarea cererii privind acordarea ajutorului public judiciar nu vizează fondul cauzei şi nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Prin această reglementare legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple şi operative de soluţionare a acestei cereri, astfel încât sunt justificate, din considerente de celeritate, judecarea în camera de consiliu, fără citarea părţilor, şi inexistenţa căii de atac a recursului la o instanţă superioară.

Totodată, în soluţionarea cererii nu este necesară administrarea tuturor mijloacelor de probă reglementate de Codul de procedură civilă, deoarece judecarea se face pe baza unor criterii obiective ce pot fi probate prin înscrisuri. Faptul că judecarea cererii de reexaminare se face de către magistraţii aceleiaşi instanţe nu este de natură să aducă atingere dreptului la un tribunal imparţial şi dreptului la apărare. Prezumţia de imparţialitate şi independenţă a judecătorilor nu poate fi înlăturată prin faptul că aceştia lucrează la aceeaşi instanţă ca şi colegii lor care au soluţionat fondul cererii.

Pe de altă parte, soluţionarea cererii de reexaminare se face pe baza unor criterii obiective şi presupune verificarea anumitor înscrisuri din care să rezulte starea materială a solicitantului şi a familiei sale.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 4.339/233/2013/a1 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 februarie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţă Cochinţu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 104

din 27 februarie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Emil Nedelea în Dosarul nr. 3.429/265/2013 al Judecătoriei Năsăud şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3D/2014.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 4D/2014 şi nr. 5D/2014 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Emil Nedelea în dosarele nr. 3.430/265/2013 şi nr. 3.431/265/2013 ale Judecătoriei Năsăud.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 4D/2014 şi nr. 5D/2014 la Dosarul nr. 3D/2014, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată şi arată că nu este necesară o lege de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe de urgenţă, iar situaţia extraordinară este menţionată în preambulul ordonanţei de urgenţă. În ceea ce priveşte critica referitoare la îngrădirea accesului la justiţie, susţine că acest drept nu este afectat, sens în care este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 13 decembrie 2013, pronunţate în dosarele nr. 3.429/265/2013, nr. 3.430/265/2013 şi nr. 3.431/265/2013, Judecătoria Năsăud a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Emil Nedelea cu ocazia soluţionării unor cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 115, întrucât:

- la data adoptării acesteia nu exista o situaţie extraordinară, având în vedere că materia taxelor judiciare de timbru era deja reglementată prin Legea nr. 146/1997;

- a fost emisă “Împotriva legii de abilitare prevăzute la art. 115 din Constituţie”;

- poate afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale.

De asemenea, consideră că posibilitatea anulării unei cereri de chemare în judecată pentru neplata anticipată a unei taxe judiciare de timbru îngrădeşte accesul la justiţie.

Judecătoria Năsăud opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, sens în care apreciază ca justificată adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, cu atât mai mult cu cât, în preambulul acesteia, caracterul de urgenţă este determinat de oportunitatea, raţiunea şi utilitatea reglementării şi a fost evidenţiată existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată.

În ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor reglementate de art. 115 alin. (4) din Constituţie, Guvernul a motivat urgenţa.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013.

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că actul normativ criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi art. 115 privind delegarea legislativa.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

1. Referitor la critica autorului excepţiei de neconstituţionalitate prin care susţine că la data adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu exista o situaţie extraordinară, întrucât materia taxelor judiciare de timbru era reglementată prin Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Astfel cum reiese din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, noul sistem normativ referitor la taxele judiciare de timbru a fost instituit avându-se în vedere modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil.

2. În ceea ce priveşte critica referitoare la faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 a fost emisă cu încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la adoptarea de către Parlament a unei legi de abilitare, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor constituţionale, delegarea legislativă este atât legală, în temeiul unei legi speciale de abilitare, cât şi constituţională, aceasta din urmă operând direct în virtutea prevederilor Constituţiei, respectiv ale art. 115 alin. (4)-(6). Ca atare, nu este necesară adoptarea, în prealabil, a unei legi de abilitare a Guvernului pentru a emite asemenea acte normative, respectiv ordonanţe de urgenţă.

3. Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 58 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, care a preluat, cu modificări şi completări, cele statuate prin normele ce constituiau cadrul legal general în materia taxelor judiciare de timbru. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 reiterează cele stabilite prin normele anterioare, stabilind că acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru, iar în cazurile anume prevăzute de lege, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru.

Din analiza dosarului cauzei reiese că autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit de faptul că, în materie contravenţională, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 s-a prevăzut că plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează (art. 19). Astfel, prin art. 53 din ordonanţa de urgenţă criticată, s-a modificat art. 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şt completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că “pentru plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, pentru recursul formulat împotriva hotărârii judecătoreşti prin care s-a soluţionat plângerea, precum şi pentru orice alte cereri incidente se percep taxele judiciare de timbru prevăzute de lege.

În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie prin impunerea unor taxe judiciare de timbru, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 832 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 7 decembrie 2012, arătând că, potrivit dispoziţiilor constituţionale, accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru.

Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind, astfel, justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Astfel, regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii, iar impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, fiind, aşadar, la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe ori impozite sau, dimpotrivă, să instituie asemenea taxe astfel cum este cea criticată în prezenta cauză.

În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului accesului liber la justiţie este aceea că nu este un drept absolut - Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 57. Astfel, acest drept, care cere prin însăşi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa.

4. De asemenea, în anumite situaţii (art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013), persoanele fizice pot obţine scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări de la plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008.

De altfel, din examinarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Curtea constată că, în materie contravenţională (art. 19), plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează cu 20 lei, fiind, aşadar, o taxă fixă. Or, o atare soluţie legislativă este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în materie contravenţională, pentru sistemul unei taxe fixe şi nu la valoare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Emil Nedelea în Dosarele nr. 3.429/265/2013, nr. 3.430/265/2013 şi nr. 3.431/265/2013 ale Judecătoriei Năsăud şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generat obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Năsăud şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 februarie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţă Cochinţu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 124/2013 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2013 şi 2014

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 124/2013 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2013 şi 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 29 martie 2013, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 9, literele i) şi u) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„i) să transmită casei de asigurări de sănătate în primele 15 zile lucrătoare ale lunii următoare încheierii perioadei pentru care se face raportarea: raportări lunare, trimestriale, cumulat de la începutul anului, şi anuale privind sumele utilizate pe fiecare program, indicatorii realizaţi, precum şi evidenţa nominală în baza codurilor numerice personale, pentru bolnavii trataţi în cadrul programelor/subprogramelor de sănătate curative;

u) să raporteze corect şi complet consumul de medicamente/materiale sanitare ce se eliberează în cadrul programelor naţionale de sănătate curative, conform prevederilor legale în vigoare;”.

2. La articolul 9, după litera v) se introduce o nouă literă, litera w). cu următorul cuprins:

,,w) să completeze dosarul electronic de sănătate al pacientului de la data implementării acestuia.”

3. La articolul 11, după litera o) se introduce o nouă literă, litera o1), cu următorul cuprins:

“o1) să transmită rezultatul investigaţiilor medicale paraclinice pentru investigaţiile PET-CT medicului care a făcut recomandarea; transmiterea rezultatelor se poate face şi prin intermediul asiguratului şi, periodic, cel puţin o dată pe lună, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

4. La articolul 11, după litera s) se introduce o nouă literă, litera s1), cu următorul cuprins:

“s1) să efectueze investigaţia PET-CT numai în baza deciziei de aprobare emisă de comisia de experţi de pe lângă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate; valabilitatea deciziei de aprobare este de 45 de zile calendaristice.”

5. La articolul 11, după litera t) se introduce o nouă literă, litera t1), cu următorul cuprins:

“t1) să consemneze rezultatele şi să stocheze în arhiva proprie imaginile rezultate ca urmare a investigaţiilor PET-CT, în conformitate cu specificaţiile tehnice ale aparatului.”

6. La articolul 12, litera r) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“r) să transmită caselor de asigurări de sănătate raportări lunare, trimestriale, cumulat de la începutul anului, şi anuale privind indicatorii realizaţi, în primele 15 zile lucrătoare ale lunii următoare încheierii perioadei pentru care se face raportarea;”.

7. La articolul 23 alineatul (10), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“a) prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, pentru formele farmaceutice cu administrare orală, precum şi pentru factorii de creştere leucocitari care corespund DCI-urilor: Filgrastimum, Pegfilgrastimum, medicamentele de tip hormonal care corespund DCI-urilor: Leuprorelinum, Goserelinum, Triptorelinum şi Fulvestrantum şi medicamentele de tip imunomodulatorcare corespund DCI-urilor Interferonum alfa 2A şi Interferonum alfa 2B, Bortezomibum, Trastuzumabum;”.

8. La anexă, Programul naţional de oncologie din structura literei B se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Programul naţional de oncologie Obiective:

a) tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice;

b) monitorizarea evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice;

c) reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare.

Structură:

1. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice

2. Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT

3. Subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare.”

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Nicolae Bănicioiu

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 16 aprilie 2014.

Nr. 288.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind trecerea unui imobil aflat în administrarea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 10 alin. (2) şi art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcţiune, casare şi valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001,

având în vedere dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea unui imobil aflat în administrarea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia.

Art. 2. - Trecerea în domeniul privat al statului a imobilului prevăzut la art. 1 se face în vederea scoaterii din funcţiune şi casării.

Art. 3. - După scoaterea din funcţiune şi casarea imobilului prevăzut la art. 1, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi împreună cu Ministerul Finanţelor Publice va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 14 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează

Ministrul justiţiei,

Robert Marius Cazanciuc

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 16 aprilie 2014.

Nr. 296.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunului imobil aflat în administrarea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care trece din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării

 

Denumirea şi adresa imobilului

Persoana juridică în administrarea căreia se află imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Valoare de inventar

(lei)

Cod de clasificare Număr M.F.P.

Garaj pavilionul K România, municipiul Bucureşti, sectorul 6, bd. Ghencea nr. 35B

Statul român – administrarea Ministerului Public -

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Cod fiscal 4364748

- suprafaţă construită - 372 mp;

- suprafaţă desfăşurată - 372 mp

1

Cod de clasificaţie:

8.29.09 Nr. M.F.P. 152279

 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA Nr. 402/2006

privind prevenirea accidentelor şi organizarea activităţii de salvare din mediul subteran speologic*)

 


*) Republicată în temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, cu modificările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare. Legea nr. 402/2006 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 din 10 noiembrie 2006.

 

CAPITOLUL I

Organizarea activităţii de salvare din mediul subteran speologic

 

Art. 1. - Prezenta lege reglementează prevenirea accidentelor şi organizarea activităţii de salvare din mediul subteran speologic pe teritoriul României.

Art. 2. - Activitatea de salvare din mediul subteran speologic, denumită în continuare salvaspeo, cuprinde patrularea preventivă, căutarea persoanelor dispărute în mediul subteran speologic, acordarea primului ajutor medical în caz de accidentare, evacuarea accidentaţilor şi persoanelor decedate sau a celor dispărute şi găsite până la suprafaţă ori la intrarea în cavitate. Această activitate este desfăşurată de speologi care au pregătire de salvatori din mediul subteran speologic.

Art. 3. - Consiliile judeţene în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţe de teren care cuprind peşteri, avene, alte forme carstice şi care, prin vizitarea lor, pot pune în pericol viaţa turiştilor şi a vizitatorilor, organizează servicii publice judeţene salvaspeo, care coordonează activitatea de prevenire a accidentelor şi de salvare din mediul subteran speologic.

Art. 4. - Atribuţiile serviciilor publice judeţene salvaspeo sunt următoarele:

a) efectuează şi coordonează activităţile de prevenire a accidentelor din mediul subteran speologic;

b) coordonează din punct de vedere administrativ şi organizatoric activitatea de salvare din mediul subteran speologic;

c) coordonează şi supraveghează activitatea de amenajare, întreţinere şi reabilitare a amenajărilor tehnice din mediul subteran speologic, sens în care vor iniţia activităţi comune cu persoanele juridice care au calitatea de custode/administrator al obiectivului, după caz;

d) asigură preluarea apelurilor de urgenţă privind accidentele din mediul subteran speologic;

e) organizează activitatea de pregătire a speologilor în domeniul salvaspeo;

f) îndeplinesc orice alte atribuţii legate de activitatea de salvare din mediul subteran speologic, prevăzute de legislaţia în vigoare sau stabilite de consiliul judeţean;

g) colaborează cu alte instituţii similare atât pe plan naţional, cât şi internaţional.

Art. 5. - Echipele judeţene salvaspeo se constituie astfel:

a) prin încheierea de contracte de colaborare sau contracte de voluntariat cu fiecare salvator, pe baza legislaţiei în vigoare;

b) prin încheierea de contracte civile de prestări de servicii cu orice tip de societăţi sau cu organizaţii neguvernamentale care au ca obiect de activitate salvarea speologică şi care pun la dispoziţie material tehnic, logistic sau uman pentru salvaspeo.

Art. 6. - Echipa judeţeană salvaspeo este alcătuită din minimum 15 membri atestaţi ca salvatori din mediul subteran speologic.

Art. 7. - Numărul echipelor salvaspeo din fiecare judeţ este stabilit de consiliul judeţean, cu consultarea Corpului Român Salvaspeo - CORSA, în funcţie de caracteristicile zonei, de numărul de turişti şi de speologi din zona respectivă.

Art. 8. - Echipa judeţeană salvaspeo are următoarele atribuţii principale:

a) întocmirea unui plan de prevenire a accidentelor şi de intervenţie în cazul producerii unor accidente în mediul subteran speologic;

b) deplasarea de urgenţă la locui solicitat, acordarea primului ajutor medical, evacuarea accidentatului, a bolnavului, a persoanei decedate ori a persoanei dispărute şi găsite, după caz, şi transportul acestora pentru a fi preluate de echipele specializate de suprafaţă ale salvamont, de Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare sau de ambulanţă;

c) patrularea preventivă în zonele carstice cu aflux de turişti şi cu grad de periculozitate ridicat;

d) orice alte sarcini, pe baza legislaţiei în vigoare şi care fac obiectul pregătirii echipei judeţene salvaspeo.

Art. 9. - Echipa judeţeană salvaspeo este condusă de un consilier tehnic judeţean, numit de Corpul Român Salvaspeo - CORSA, la propunerea membrilor echipei. Consilierul tehnic judeţean are următoarele atribuţii:

a) relaţionare cu administraţia publică locală şi cu salvatorii;

b) stabilirea planului de intervenţie pentru arealul pe care acţionează;

c) antrenamentul echipelor din centrul judeţean pe care îl coordonează;

d) coordonează şi gestionează operaţiunea de salvare subterană;

e) mobilizarea echipei pentru intervenţie la accidentele din mediul subteran speologic în cel mai scurt timp.

Art. 10. - Pentru situaţii de indisponibilitate, consilierul tehnic judeţean numeşte înlocuitori care preiau atribuţiile acestuia.

Art. 11. - Echipa judeţeană salvaspeo este dotată de către consiliul judeţean cu materiale de intervenţie, salvare, evacuare şi transport al persoanelor prevăzute la art. 8 lit. b), conform baremelor prevăzute în anexa nr. 1. Baremele pot fi suplimentate la propunerea Corpului Român Salvaspeo - CORSA. Consilierul tehnic judeţean răspunde de folosirea şi de păstrarea acestor materiale.

Art. 12. - Fiecare membru al echipei judeţene salvaspeo este dotat cu echipament individual, conform baremelor prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 13. - Pentru primul ajutor medical calificat la locul accidentului, membrii echipelor salvaspeo vor participa la cursuri de instruire la nivelul serviciilor de ambulanţă judeţene sau al unităţilor de primire a urgenţelor din cadrul spitalelor judeţene.

Art. 14. - Însemnele, legitimaţiile şi culorile distinctive ale echipamentelor membrilor echipelor salvaspeo sunt unice pe întreg teritoriul României şi se stabilesc de Corpul Român Salvaspeo - CORSA.

Art. 15. - La acţiunile de patrulare preventivă sau la intervenţiile care necesită acest lucru pot participa ca voluntari şi alţi Speologi, cu acordul consilierului tehnic judeţean, care va ţine o evidenţă strictă a acestora.

Art. 16. - Finanţarea echipelor judeţene salvaspeo şi dotarea acestora cu echipament de intervenţie se fac din bugetul anual alocat centrului judeţean salvaspeo de consiliul judeţean.

Art. 17. - Pentru acordarea de servicii medicale de urgenţă după producerea accidentelor în mediul subteran speologic, echipele judeţene salvaspeo vor colabora cu serviciile publice de salvamont, serviciile de ambulanţă judeţene/locale sau cu serviciile mobile de urgenţă, reanimare şi descarcerare.

Art. 18. - În ca2ul producerii de accidente în mediul subteran speologic, echipele judeţene salvaspeo apelează, după caz, la serviciile judeţene/locale de ambulanţă, la serviciile publice salvamont şi la structurile de jandarmi, care au obligaţia de a prelua şi transporta accidentaţii la unităţile spitaliceşti.

Art. 19. - Membrii echipelor judeţene salvaspeo care au încheiat contracte de colaborare sau de voluntariat şi care participă la activităţile de prevenire a accidentelor, de supraveghere a activităţii speologice, salvare, pregătire şi perfecţionare pot fi scoşi de la locul de muncă pe durata desfăşurării acestora, prin negociere între Corpul Român Salvaspeo - CORSA şi unităţile/instituţiile unde aceste persoane îşi desfăşoară activitatea. Pentru această perioadă, membrii echipelor judeţene salvaspeo beneficiază de menţinerea calităţii de persoană încadrată cu contract individual de muncă la unităţile sau instituţiile unde acestea îşi desfăşoară activitatea.

Art. 20. - Pentru intervenţiile la accidentele din mediul subteran speologic, membrii echipelor judeţene salvaspeo vor primi indemnizaţie de hrană şi transport pe toată durata operaţiunii de salvare subterană. Aceste indemnizaţii vor fi suportate din bugetul anual alocat de consiliul judeţean.

Art. 21. - Echipele judeţene salvaspeo beneficiază de o frecvenţă radio de urgenţă naţională, care este pusă la dispoziţie, în mod gratuit, precum şi de o pereche de frecvenţe de lucru pe repetitor pentru problemele de organizare şi coordonare în cazul accidentelor în mediul speologic, care sunt asigurate, de asemenea, gratuit.

Art. 22. - Alarmarea echipelor judeţene salvaspeo se face prin apelarea unui număr unic de alarmare, valabil pe întreg teritoriul ţării.

Art. 23. - Corpul Român Salvaspeo - CORSA are, în domeniul prevenirii accidentelor şi al organizării activităţii de salvare din mediul subteran speologic, următoarele atribuţii:

a) coordonează din punct de vedere tehnic activitatea de salvare din mediul subteran speologic din întreaga ţară;

b) emite norme tehnice obligatorii în activitatea de salvare din mediul subteran speologic;

c) stabileşte pentru fiecare regiune carstică un plan de intervenţie în cazul producerii de accidente în mediul subteran speologic;

d) organizează formele de pregătire tehnică individuală a membrilor echipelor judeţene salvaspeo şi asigură instruirea speologilor din aceste echipe;

e) organizează examene de atestare tehnică periodică a membrilor echipelor judeţene salvaspeo;

f) aplică sancţiuni disciplinare membrilor săi;

g) stabileşte normele de salvare din mediul subteran speologic şi componenţa echipelor judeţene salvaspeo, în funcţie de aria de funcţionare.

Art. 24. - Poate deveni salvator din mediul subteran speologic orice persoană care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) are vârsta de cel puţin 18 ani;

b) este speolog cu o experienţă de minimum 3 ani, atestată prin certificatele de absolvire a cursurilor de pregătire în domeniul speologic;

c) nu are antecedente penale;

d) este aptă din punct de vedere medical, fapt confirmat prin fişa medicală;

e) a parcurs şi a absolvit una dintre formele de pregătire în domeniul salvaspeo, organizate de Corpul Român Salvaspeo - CORSA;

f) are o conduită demnă şi morală.

Art. 25. - Membrii echipelor judeţene salvaspeo au obligaţia să participe (a acţiuni de interoperabilitate, la antrenamente periodice organizate de Corpul Român Salvaspeo - CORSA şi la cursuri şi stagii de perfecţionare tehnică.

Art. 26. - Mediul subteran speologic poate fi natural - faleze, ravene, grote, canioane, peşteri, avene, abriuri - sau artificial - peşteri interceptate de galerii de mină.

            Art. 27. - Corpul Roman Salvaspeo - CORSA stabileşte prin norme proprii situaţiile care determină excluderea membrilor din echipele judeţene salvaspeo.

 

CAPITOLUL II

Prevenirea accidentelor din mediul subteran speologic

 

Art. 28. - Prevenirea accidentelor din mediul subteran speologic are drept scop înlăturarea accidentelor sau a incidentelor, fie ele chiar şi minore, care pot duce la vătămarea persoanelor ce pătrund în acest mediu.

Art. 29. - Criteriile de clasificare a mediului subteran speologic în funcţie de gradul de dificultate sunt prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 30. - Persoanele fizice sau juridice care organizează acţiuni turistice ori de vizitare în mediul subteran speologic au următoarele obligaţii principale:

a) să utilizeze ghizi calificaţi cu specializarea speologie, dotaţi cu mijloace de comunicaţie, capabili să asigure alarmarea echipelor judeţene salvaspeo;

b) să informeze turiştii despre echipamentul necesar pentru vizitarea mediului subteran speologic;

c) să aleagă cavităţile în care organizează vizitele, în funcţie de componenţa grupului şi de nivelul de pregătire a membrilor grupului;

d) să se informeze asupra condiţiilor meteorologice, în special în zonele unde există riscul apariţiei viiturilor.

Art. 31. - Persoanele juridice care au în custodie sau administrează cavităţi subterane au obligaţia să afişeze la intrarea în aceste cavităţi semne de avertizare pe care să fie trecute numerele de alarmare a echipei judeţene salvaspeo în a cărei rază teritorială se găsesc aceste cavităţi şi să includă în proiectul de management al cavităţii un plan de intervenţie, în cazul producerii unui accident.

Art. 32. - Fiecare centru judeţean salvaspeo are obligaţia să realizeze, pentru zonele în care acţionează, un plan de prevenire a accidentelor şi de intervenţie în cazul producerii unui accident.

Art. 33. - Constituie contravenţii următoarele fapte:

a) nerespectarea de către persoanele juridice sau fizice a obligaţiilor prevăzute la art. 30 şi 31;

b) nerespectarea prevederilor art. 32;

c) neorganizarea echipelor judeţene salvaspeo în zonele în care se află suprafeţele de teren care cuprind peşteri, avene şi alte forme carstice.

Art. 34. - Contravenţiile prevăzute la art. 33 se sancţionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, pentru faptele prevăzute la art. 33 lit. a) şi b);

b) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru faptele prevăzute la art. 33 lit. c).

Art. 35. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către Autoritatea Naţională pentru Turism.

            Art. 36. - Contravenţiilor prevăzute la art. 33 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

 

Art. 37. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta lege.

Art. 38. - Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007.

 

 

ANEXA Nr. 1

 

BAREME DE DOTĂRI

 

A. Baremul de dotare a unui centru judeţean salvaspeo cu echipament şi materiale de intervenţie în mediul subteran speologic:

1. trusă (poşetă) de spiţuri - 10 bucăţi;

2. sac pentru transportul echipamentului (banane) - 30 de bucăţi;

3. bidon etanş pentru transportul echipamentului (6 litri) - 10 bucăţi;

4. bidon etanş pentru transportul echipamentului (26 litri) - 5 bucăţi;

5. bucle chingă (diverse mărimi) - 50 de bucăţi;

6. coardă statică cu diametrul de 10,5 mm - 500 m;

7. coardă statică cu diametrul de 9,5 mm - 500 m;

8. repartitoare pentru coardă statică cu diametrul de 10,5 mm - 50 de bucăţi;

9. bucle de coardă dinamică (diverse mărimi) - 70 de bucăţi;

10. perie pentru curăţat coarda - 5 bucăţi;

11. carabiniere fără siguranţă - 60 de bucăţi;

12. carabiniere cu siguranţă asimetrice - 60 de bucăţi;

13. carabiniere cu siguranţă simetrice - 60 de bucăţi;

14. carabiniere cu siguranţă auto-lock - 20 de bucăţi;

15. verigi rapide pentru amaraj, model GO 7 - 100 de bucăţi;

16. blocatoare BASIC - 30 de bucăţi;

17. scripeţi pe rulment - 50 de bucăţi;

18. scripeţi ficşi - 30 de bucăţi;

19. plachete (diverse modele) - 100 de bucăţi;

20. inele - 100 de bucăţi;

21. pitoane cu expansiune (spiţuri) - 200 de bucăţi;

22. tamponor-10 bucăţi;

23. cheie fixă 13 mm - 10 bucăţi;

24. cheie fixă 17 mm - 10 bucăţi;

25. ciocan pentru spiţuri - 10 bucăţi;

26. perforator electric cu acumulatori - 2 bucăţi;

27. burghiu 10 mm - 5 bucăţi;

28. burghiu 12 mm - 5 bucăţi;

29. sursă de încălzire primus - 5 bucăţi;

30. targa specială pentru salvare din peşteră - 1 bucată;

31. corturi - 2 bucăţi;

32. generator de curent electric - 1 bucată;

33. suflantă aer cald - 2 bucăţi;

34. sisteme de comunicaţie - 15 bucăţi;

35. echipament pentru punctul cald:

a) folii pentru supravieţuire - 5 bucăţi;

b) cordelină 5 mm - 30 m;

c) cleme - 10 bucăţi;

d) bidon etanş (6 litri) - 1 bucată;

36. echipament pentru protecţia victimei:

a) cască cu vizieră;

b) costum de protecţie termică pentru victimă;

37. echipament pentru dezobstrucţie/derocare:

a) ciocan - 5 bucăţi;

b) daltă şi spiţ - 10 bucăţi;

c) perforator - 2 bucăţi;

d) burghiu 8 mm - 5 bucăţi;

e) burghiu 10 mm - 5 bucăţi;

f) burghiu 12 mm - 5 bucăţi;

38. mijloc de transport, opţional - 1 bucată;

39. sisteme de iluminat - 4 bucăţi.

B. Baremul de dotare a unei echipe salvaspeo din cadrul unul centru Judeţean salvaspeo cu echipament şi materiale de intervenţie în mediul subteran şi suprateran acvatic:

1. compresor de aer atmosferic/amestec trimix - 1 bucată;

2. labe de înot tip papuc - 4 perechi;

3. mască facială - 4 bucăţi;

4. tub respirator - 4 bucăţi;

5. detentor principal - 4 bucăţi;

6. detentor octopus - 4 bucăţi;

7. butelie de aluminiu pentru aer de 300 de atmosfere (10 litri) -8 bucăţi;

8. centură pentru lest - 4 bucăţi;

9. vestă compensatoare tip BCS cu lest - 4 bucăţi;

10. computer - 4 bucăţi;

11. program computer- 1 bucată;

12. costum de neopren umed din două piese, cu grosimea de 8 mm - 4 bucăţi;

13. costum de neopren uscat, cu grosimea de 8 mm - 4 bucăţi;

14. surse de lumină - 10 bucăţi;

15. mănuşi de neopren cu inserţie de titan - 4 perechi;

16. cizme de neopren - 4 perechi;

17. cagulă de neopren - 4 bucăţi;

18. fir ghid -300 m;

19. barcă din cauciuc - 1 bucată;

20. batimetru - 4 bucăţi;

21. busolă - 4 bucăţi;

22. manometru - 4 bucăţi;

23. cuţit tip scafandru -4 bucăţi;

24. cască pentru scufundări - 4 bucăţi;

25. rotopercutor pneumatic mic - 2 bucăţi;

26. cameră decompresie mobilă - 1 bucată.

C. Baremul de dotare cu materiale şi echipamente pentru asistenţa medicală a persoanelor în mediul subteran speologic:

a) Aparatură medicală:

1. aparat EKG (monitor) portabil, autonom, cu accesorii şi consumabile proprii;

2. tensiometru;

3. stetoscop;

4. aparat de oxigenoterapie portabil;

5. pulsoximetru portabil;

6. termometru digital (1 sec);

7. defibrilator semiautomat.

b) Material moale/imobilizare:

1. aţele vacuum pentru membrele inferioare;

2. aţele vacuum pentru membrele superioare;

3. pompă mecanică sau electrică pentru vidarea saltelei şi atelelor vacuum;

4. gulere cervicale de diverse mărimi (sau cu mărime ajustabilă);

5. bandaje;

6. fese;

7. material de fixare şi imobilizare pe targă/saltea vacuum (chingi, curele, perne);

8. comprese sterile de diferite dimensiuni;

9. comprese mari pentru arsuri;

10. baticuri triunghiulare (batista salvatorului);

11. sonde orofaringiene (pipe Guedel) de diferite mărimi;

12. foarfece pentru haine şi pansamente.

c) Material de unică folosinţă:

1. seringi de unică folosinţă - 2 ml, 5 ml, 10 ml şi 20 ml;

2. ace de unică folosinţă pentru seringi;

3. comprese sterile de diferite dimensiuni;

4. canule pentru abord venos (branule) de minimum 3 dimensiuni;

5. truse de perfuzie (minimum 3 bucăţi în plus faţă de numărul de flacoane perfuzabile);

6. leucoplast superaderent;

7. garou pentru abordul venos;

8. material dezinfectant - betadină;

9. dezinfectant fără iod;

10. mănuşi de unică folosinţă nesterile;

11. mănuşi sterile de diferite dimensiuni (individualizat);

12. alte materiale consumabile de unică folosinţă.

d) Medicamente (barem minim, lista poate fi extinsă/modificată după nevoie):

- soluţii perfuzabile: NaCl 0,9% (ser fiziologic), soluţie Ringer lactat, soluţii macro molecula re (HAES), Mannitol.

e) Echipament antihipotermic:

1. folii de aluminiu bistratificate pentru protecţia antihipotermică (folie Sirius);

2. Încălzitoare pentru mâini.

 

ANEXA Nr. 2

 

BAREME DE DOTĂRI

 

A. Baremul de dotare a fiecărui membru din cadrul centrului judeţean salvaspeo cu echipament individual şi materiale necesare pentru intervenţia în mediul subteran speologic:

1. cască de protecţie cu fixarea în “Y” a venei jugulare;

2. ecleraj dublu funcţional: acetilenic şi electric;

3. accesorii pentru buna funcţionare a eclerajelor (brener, desfundător, baterii);

4. combinezon de protecţie;

5. lenjerie de corp corespunzătoare (subcombinezon, ciorapi de lână);

6. cizme din cauciuc;

7. ham speologic ajustabil;

8. verigă rapidă de tip demirond;

9. lonjă dublă din coardă dinamică cu diametrul minim de 9 mm;

10. blocatoare (blocator ventral şi blocator cu mâner pentru metoda DED);

11. coborâtor cu role (simplu sau autoblocant);

12. pedală pentru blocatorul cu mâner;

13. carabiniere (2 bucăţi cu siguranţă şi 5 bucăţi fără siguranţă);

14. folie de supravieţuire;

15. sac pentru transport echipament;

16. bidon pentru carbid şi pungă pentru reziduuri;

17. cârlig “goutte deau”;

18. vestă pentru blocatorul ventral;

19. mănuşi de protecţie;

20. lampă cu carbid;

21. costum complet de neopren (bluză, pantaloni, ciorapi);

22. cheie 13 mm;

23. garou;

24. briceag;

25. trusă de spiţuri (tamponor, ciocan, banană);

26. sac de dormit;

27. izolir;

28. telefon mobil.

 

ANEXA Nr. 3

 

CRITERIILE

de clasificare a mediului subteran speologic în funcţie de gradul de dificultate

 

Gradul 1

- peşteri amenajate turistic.

Gradul 2

a) peşteri orizontale sau în pantă cu strâmtori, târâşuri, ramonaje şi/sau traversări;

b) nu necesită echipament special;

c) pot avea cursuri de apă lente şi de mică adâncime;

d) nu există pericolul de cădere în apă sau de inundare la viituri.

Gradul 3

a) peşteri sau avene la care suma verticalelor este de ordinul zecilor de metri;

b) necesită echipament tehnic individual şi cunoaşterea tehnicilor de speologie alpină (TSA);

c) pot fi active, dar nu există pericolul de cădere în apă sau de inundare totală a galeriilor peşterii la viitură;

d) pot avea traverseuri şi/sau săritori pozitive, ce trebuie urcate, dar acestea din urmă nu necesită echipament de

escaladă; ele pot fi urcate fără echipament de escaladă în condiţii de securitate.

Gradul 4

a) peşteri sau avene care au suma verticalelor de ordinul sutelor de metri;

b) ele pot fi şi active, existând riscul de inundare totală a unor porţiuni ale galeriilor, cursul de apă fiind periculos şi neputând fi evitat, cunoaşterea înotului fiind obligatorie;

c) pot fi întâlnite, de asemenea, şi verticale pozitive, ce necesită echipament de escaladă;

d) tot în această categorie intră şi peşterile foarte lungi, pentru a căror parcurgere este nevoie de unul sau mai multe bivuacuri.

Gradul 5

a) peşteri total sau parţial inundate;

b) pentru parcurgerea acestor peşteri se vor utiliza tehnicile şi echipamentul de scufundare.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.