MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 308/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 308         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 25 aprilie 2014

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 110 din 6 martie 2014 referitoare la excepţia de ne constituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Decizia nr. 114 din 6 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

19. - Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

319. - Hotărâre privind completarea art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 763/2013 pentru aprobarea normelor metodologice privind acordarea unui ajutor de stat pentru motorina utilizata în agricultură

 

320. - Hotărâre privind promovarea în regim de urgenţă a unor lucrări de investiţii prin alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, pentru prevenirea şi înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse de inundaţii pe cursurile de apă: Pârâul Câinelui, râul Vedea în localitatea Icoana şi râul Teleorman în satul Beiu

 

321. - Hotărâre privind transmiterea unui imobil, proprietate privată a statului, din administrarea Regiei Autonome .Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” în administrarea Ministerului Afacerilor Externe

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            795. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.211/2013 pentru aprobarea competenţei teritoriale de administrare

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 110

din 6 martie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Octavian Jack Drăguşan în Dosarul nr. 3.599/30/2012 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 475 D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei autorul excepţiei a depus concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Se face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 93 din 28 februarie 2013.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 16 mai 2013, pronunţată în Dosarul nr. 3.599/30/2012, Curtea de Apel Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Octavian Jack Drăguşan într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de anulare a două decizii emise de Casa Judeţeană de Pensii Timiş referitoare la recuperarea unor sume încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 263/2010, pensia de urmaş se cuvine atât copiilor, cât şi soţului supravieţuitor. Însă, conform textelor criticate, soţul supravieţuitor, invalid sau nu, are dreptul la pensie de urmaş, precum şi dreptul de a cumula această pensie cu venituri din activităţi profesionale, cu singura condiţie ca acestea să nu depăşească procentul de 35% din câştigul salarial mediu brut, în timp ce copiii cu dizabilităţi au dreptul la pensie de urmaş pe toată durata invalidităţii de orice grad - dacă aceasta s-a ivit până la împlinirea vârstei de 16 ani, respectiv de 26 de ani, în cazul continuării studiilor, - fără a putea cumula această pensie cu venituri din activităţi profesionale în cazul gradelor I şi II de invaliditate. Se susţine că, în acest fel, copiii cu grad de invaliditate I sau II, beneficiari ai unei pensii de urmaş, sunt discriminaţi în raport cu soţii supravieţuitori beneficiari ai pensiei de urmaş. Se arată că aceleiaşi categorii de persoane îi este încălcat, în acest fel, dreptul la muncă, garantat prin art. 41 din Constituţie, şi, implicit, dreptul la un nivel de trai decent, garantat prin dispoziţiile constituţionale ale art. 47. Se susţine, totodată, încălcarea prin aceste reglementări a art. 50 din Legea fundamentală, cu privire la protecţia persoanelor cu handicap. Se arată că această limitare a drepturilor fundamentale anterior referite este ilegală, nefiind întrunite condiţiile constituţionale reglementate la art. 53 pentru justificarea restrângerii. Se susţine, de asemenea, că drepturile invocate sunt prevăzute în Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la New York Sa 13 decembrie 2006, care a fost ratificată de România prin Legea nr. 221/2010, făcând parte din dreptul intern, şi că, astfel, încălcarea lor contravine dispoziţiilor art. 11 şi 20 din Constituţie.

Curtea de Apei Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine că modalitatea de reglementare a condiţiilor de acordare a pensiei de urmaş este opţiunea legiuitorului şi că aceasta nu aduce atingere drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, nefiind discriminatorie. Se arată că persoanele cu gradul II de invaliditate nu pot cumula pensia cu alte venituri realizate din activităţi profesionale, indiferent dacă sunt sau nu beneficiarele unei pensii de urmaş, şi că doar persoanele încadrate în gradul III de invaliditate au dreptul de a realiza cumulul anterior arătat. Se susţine că, prin măsura criticată, nu s-a urmărit excluderea anumitor categorii sociale, pe criterii de dizabilitate, de la dreptul de a cumula cele două categorii de venituri.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând trimitere la deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.235 din 22 septembrie 2011 şi nr. 93 din 28 februarie 2013.

Avocatul Poporului arată că prevederile art. 118 din Legea nr. 263/2010 sunt constituţionale. Se susţine că soţii supravieţuitori beneficiari ai pensiei de urmaş şi copiii beneficiari ai pensiei de urmaş, cu gradul I şi II de invaliditate, sunt categorii de persoane aflate în situaţii juridice diferite, ce nu impun acordarea unui regim juridic identic, cu atât mai puţin sub aspectul dreptului de a cumula anumite categorii de venituri. Se arată că persoanele cu grad de invaliditate I sau II sunt prezumate de către legiuitor a nu fi apte să desfăşoare activităţi profesionale, motiv pentru care nu se poate vorbi despre încălcarea prin textele criticate a dreptului lor constituţional la muncă sau a dispoziţiilor art. 50 din Constituţie referitoare la protecţia persoanelor cu handicap. Pentru aceste motive se susţine că prevederile art. 118 din Legea nr. 263/2010 nu contravin nici celorlalte dispoziţii din Legea fundamentală invocate de autorul excepţiei.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, notele scrise depuse la dosarul cauzei, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul cuprins:

- Art. 118: (1) în sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari:

a) pensionarii pentru limită de vârstă;

b) nevăzătorii;

c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate;

d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 84 lit. a) şi b). (2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salariat mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5).”

Se susţine că textele criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 cu privire la egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 41 referitor la munca şi protecţia socială a muncii, art. 47 privind nivelul de trai, ale art. 50 cu privire la protecţia persoanelor cu handicap şi ale art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 1.235 din 22 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 92 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 811 din 16 noiembrie 2011, a statuat că acordarea pensiei de invaliditate are în vedere argumentul că asiguratul şi-a pierdut total capacitatea de muncă, fiind încadrat în gradul I sau II de invaliditate; în măsura în care acesta îşi redobândeşte, parţial sau total, capacitatea de muncă, va fi încadrat în gradul III de invaliditate sau chiar îşi va înceta calitatea de pensionar de invaliditate, după caz.

Astfel, Curtea a reţinut că legiuitorul a prevăzut, în mod firesc, suspendarea plăţii pensiei de invaliditate în cazul în care persoana beneficiară desfăşoară activitate, urmând ca, în funcţie de rezultatul revizuirii medicale, fie să se dispună încetarea plăţii acesteia, fie plata ei într-un alt cuantum, dacă persoana este încadrată în gradul III de invaliditate.

În acest sens, Curtea a sesizat că este lipsit de orice sens şi raţiune ca o persoană să poată cumula atât veniturile realizate prin prestarea unei munci cu cele de care beneficiază tocmai pentru faptul că si-a pierdut în totalitate capacitatea de muncă.

De asemenea, Curtea a statuat că dreptul la muncă al persoanei nu este în nici un mod îngrădit, aceasta având posibilitatea nelimitată de a presta o muncă şi că suspendarea plăţii pensiei de invaliditate este consecinţa recăpătării capacităţii de muncă a persoanei respective. Prin urmare, Curtea a constatat că prestarea muncii nu este condiţionată în niciun fel de pensia de invaliditate primită, plata acesteia din urmă fiind însă condiţionată de pierderea în totalitate a dreptului la muncă.

Considerentele şi soluţia Deciziei nr. 1.235 din 22 septembrie 2011 sunt aplicabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză, din moment ce beneficiarul pensiei şi-a pierdut total capacitatea de muncă, pensia de urmaş acordată neputând fi cumulată cu venituri din activităţi profesionale.

Asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 93 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 196 din 8 aprilie 2013, prin care a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114 alin. (1) fit. b) şi art. 118 din Legea nr. 263/2010, prin raportare la art. 41 alin. (1) din Constituţie, statuând, printre altele, că art. 47 alin. (2) din Constituţie stabileşte că dreptul la pensie se acordă potrivit legii, legiuitorul fiind în drept să stabilească criteriile şt condiţiile concrete în care asiguraţii pot beneficia de pensie, tipurile de pensii care pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora şi regulile derogatorii pentru situaţii deosebite, precum şi modul de calcul al pensiilor.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziei invocate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Curtea reţine că dispoziţiile Legii nr. 263/2010 reglementează în mod diferit situaţia persoanelor cu grad de invaliditate I şi II, pe care Se prezumă total lipsite de capacitate de muncă, şi a celor cu grad de invaliditate III, în privinţa cărora prezumă lipsa parţială a capacităţii de muncă. Prin urmare, Curtea constată că, indiferent de calitatea de copil sau soţ supravieţuitor a persoanei în cauză, aceasta nu poate cumula pensia de urmaş cu venituri obţinute din activităţi remunerate, în condiţiile încadrării respectivei persoane în unul din gradele I sau II de invaliditate, concluzie firească, având în vedere lipsa totală a capacităţii de muncă a unei astfel de persoane. Prin urmare, Curtea reţine că, în ipoteza invalidităţii, atât copilul beneficiar al pensiei de urmaş, cât şi soţul supravieţuitor, pot cumula pensia de urmaş cu venituri obţinute din activităţi lucrative, doar în condiţiile unei invalidităţi de gradul III, potrivit legii anterior referite.

Pentru motivele arătate, Curtea nu poate reţine încălcarea prin textele criticate a dispoziţiilor constituţionale referitoare la munca şi protecţia socială a muncii, la nivelul de trai şi la protecţia persoanelor cu handicap şi nici a prevederilor Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la New York la 13 decembrie 2006, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010, dispoziţiile art. 118 din Legea nr. 263/2010 necontravenind, astfel, prevederilor constituţionale ale art. 41, art. 47 şi art. 50 şi nici celor prevăzute la art. 11 şi art. 20 din Legea fundamentală.

Prin urmare, nefiind încălcat niciunul din drepturile fundamentale invocate de autorul excepţiei, nu poate fi constatată încălcarea prin dispoziţiile art. 118 din Legea nr. 263/2010 a prevederilor art. 53 din Constituţie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Octavian Jack Drăguşan în Dosarul nr. 3.599/30/2012 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al Românei, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 6 martie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 114

din 6 martie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968, excepţie ridicată de Drăguţa Voicilă şi Tudor Voicilă în Dosarul nr. 1.259/327/2012 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 529 D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei partea Daniel Lupu a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate şi soluţionarea acesteia în lipsă.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Se arată că dispoziţiile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968 au fost abrogate prin prevederile Legii nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, însă ele continuă să producă efecte în cauză, în sensul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, motiv pentru care vor fi reţinute ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate invocate în prezenta cauză. Referitor la pretinsa încălcare prin textul criticat a prevederilor art. 129 din Constituţie, se arată că aceasta nu poate fi reţinută, întrucât exercitarea căilor de atac nu este o problemă de constituţionalitate, aceasta realizându-se în condiţiile legii, iar stabilirea lor este de competenţa exclusivă a legiuitorului. Se face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 508 din 18 noiembrie 2004. Se susţine că prevederile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968 nu contravin nici dispoziţiilor art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi nici prevederilor art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie. Se face trimitere în acest sens la hotărârile din 4 iunie 2008 şi, respectiv 28 februarie 2007 ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, pronunţate în cauzele Stoica împotriva României şi, respectiv, Grecu împotriva României, precum şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 212/P din 21 martie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 1.259/327/2012, Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968, excepţie ridicată de Drăguţa Voicilă şi Tudor Voicilă într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva unei rezoluţii de respingere a plângerii promovate contra rezoluţiei de scoatere de sub urmărire penală şi, respectiv, de neîncepere a urmăririi penale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prin rămânerea definitivă a hotărârii pronunţate în primă instanţă cu privire la soluţionarea plângerii formulate împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale, ca urmare a modificării art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968 prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, sunt încălcate prevederile constituţionale şi cele convenţionale referitoare la accesul liber la justiţie, la dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (3) din Constituţie. Se arată că inadmisibilitatea recursului încalcă principiul exercitării căilor de atac şi dispoziţiile referitoare la înfăptuirea justiţiei, reglementate la art. 129 din Legea fundamentală, contravenind, totodată, dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, potrivit cărora restrângerea exerciţiului unor drepturi poate avea loc doar în una dintre situaţiile şi în condiţiile limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol. Se arată, de asemenea, că prevederile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968 contravin şi dispoziţiilor art. 6 din Convenţie, prin neasigurarea dreptului la un proces echitabil. Se face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 500 din 15 mai 2012, prin care a fost constatată neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi se susţine că atât soluţia, cât şi considerentele acesteia sunt aplicabile şi în cauza de faţă.

Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că dispoziţiile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968 nu contravin prevederilor constituţionale şi celor convenţionale invocate de autorul excepţiei, nu limitează şi nu înlătură drepturi fundamentale prevăzute în Constituţie. Se mai arată că procedura reglementată prin textul criticat are ca obiect verificarea legalităţii şi temeiniciei soluţiei dispuse de procuror, potrivit dispoziţiilor art. 277-278 din Codul de procedură penală din 1968, şi nu judecarea fondului cauzei penale, aspect ce justifică rămânerea definitivă a hotărârii pronunţate în primă instanţă. Se susţine că textul criticat nu contravine principiului accesului liber la justiţie, reglementat la art. 21 din Legea fundamentală, care nu garantează dreptul la un dublu grad de jurisdicţie, şi nici dispoziţiilor constituţionale ale art. 129, potrivit cărora căile de atac pot fi exercitate în condiţiile legii, reglementarea acestora fiind atributul exclusiv al legiuitorului. Se face trimitere la deciziile Curţii Constituţionale nr. 482 din 10 mai 2012, nr. 571 din 29 mai 2012, nr. 711 din 5 iulie 2012 şi nr. 1.072 din 13 decembrie 2012.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului susţine că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că dispoziţiile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968 nu încalcă dreptul la un proces echitabil, consacrat la art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţie, întrucât nu înlătură dreptul părţilor de a beneficia de garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces echitabil, judecat de o instanţă independentă şi imparţială, a cărei competenţă este stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Se susţine că eliminarea recursului împotriva sentinţei de respingere a plângerii formulate împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată este justificată de caracterul special al procedurii instituite prin art. 2781 din Codul de procedură penală şi are ca scop asigurarea celerităţii procesului penal. Se arată, de asemenea, că atât competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată, cât şi exercitarea căilor de atac sunt prevăzute prin lege, reglementarea acestora fiind atributul exclusiv al legiuitorului. Se susţine, totodată, că dispoziţiile art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie referitoare la asigurarea dublului grad de jurisdicţie în materie penală nu sunt aplicabile, întrucât textele criticate reglementează procedura de judecată a plângerilor formulate împotriva actelor procurorului de netrimitere în judecată, nefiind vizat fondul cauzelor penale. Se mai arată că nu sunt aplicabile în cauză nici prevederile art. 13 din Convenţie, dreptul la un recurs efectiv neconfundându-se cu dreptul de exercitare a unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968, care au următorul cuprins: “Hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. 8 este definitivă.”

Se susţine că textul criticat încalcă prevederile constituţionale ale art. 11 cu privire la dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1) şi (3) cu privire la accesul liber Sa justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 129 cu privire la folosirea căilor de atac, precum şi prevederile art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil şi la dreptul la un recurs efectiv, precum şi prevederile art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie referitoare la principiul dublului grad de jurisdicţie în materie penală şi la interzicerea generală a discriminării.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968, prin raportare la aceleaşi critici de neconstituţionalitate, respingând ca neîntemeiate excepţiile invocate, prin numeroase decizii, dintre care, cu titlu de exemplu sunt reţinute: Decizia nr. 711 din 5 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 16 august 2012, Decizia nr. 977 din 22 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 17 ianuarie 2013, Decizia nr. 1.019 din 29 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 10 ianuarie 2013, şi Decizia nr. 181 din 28 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 22 mai 2013, statuând că între dispoziţiile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968, potrivit cărora hotărârea pronunţată de judecător în temeiul art. 2781 alin. 8 din Codul de procedură penală din 1968 este definitivă, şi prevederile din Legea fundamentală şi din actele normative internaţionale invocate de autorii excepţiei nu poate fi reţinută nicio contradicţie.

În acest sens, Curtea a reţinut că stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului, deci şi reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, Curtea a reţinut, cu mai multe prilejuri, că acesta este sensul art. 129 din Constituţie, text care face referire la “condiţiile legii” atunci când reglementează exercitarea căilor de atac (“Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii*), ca de altfel şi al art. 126 alin. (2) din Constituţie, care, referindu-se la competenţa instanţelor judecătoreşti şi la procedura de judecată, stabileşte că acestea “sunt prevăzute numai prin lege” (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 460 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.153 din 7 decembrie 2004).

De asemenea, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968 nu aduc atingere accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Curtea a subliniat că nicio prevedere a Legii fundamentale şi a actelor normative internaţionale invocate de autorii excepţiei nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. Astfel, aşa cum s-a arătat mai sus, Curtea a statuat că art. 129 din Constituţie prevede că părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii. Totodată, Curtea a arătat că, având în vedere natura cauzelor reglementate prin dispoziţiile art. 2781 din Codul de procedură penală, în care nu se judecă infracţiunea care a format obiectul cercetării ori urmăririi penale, ci rezoluţia sau ordonanţa de netrimitere în judecată emisă de procuror, prevederile art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenţie nu sunt aplicabile. De asemenea, Curtea a reţinut că prevederile art. 13 din Convenţie nu au aplicabilitate în cauza de faţă, întrucât dreptul la un recurs efectiv nu se confundă cu dreptul la exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti.

Cu acelaşi prilej, Curtea a statuat că eliminarea căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 2781 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii şi obţinerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care să fie exercitat controlul judiciar cu privire la soluţia procurorului.

În ceea ce priveşte pretinsa încălcare, prin textele de lege ce fac obiectul excepţiei, a art. 53 din Constituţie, Curtea a arătat că aceasta nu poate fi reţinută, prevederile constituţionale invocate fiind aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, restrângere care nu a fost constatată.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziilor invocate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Drăguţa Voicilă şi Tudor Voicilă în Dosarul nr. 1.259/327/2012 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie şi constată că dispoziţiile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al Românei, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 6 martie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

Pentru a genera şi menţine ritmuri ridicate de creştere economică pe termen lung sunt necesare eforturi susţinute pentru dezvoltarea unei economii competitive, capabilă de performanţe tehnologice, în concordanţă cu condiţiile concurenţiale la nivel european şi global.

În aceste condiţii se urmăreşte să se diminueze povara fiscală din economie, prin reducerea sau scutirea integrală a impozitului pe profit datorat de persoanele juridice. Această măsură se înscrie în efortul general întreprins pentru stimularea competitivităţii şi inovării, atragerii investiţiilor, creşterii locurilor de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.

Aplicarea măsurii conduce la diminuarea impozitului pe profit datorat de persoanele juridice care investesc profitul în activele respective, asigurând în acest mod creşterea surselor de finanţare rămase la dispoziţia acestora cu suma corespunzătoare impozitului pe profit scutit.

Ţinând seama că neadoptarea măsurii ar descuraja activitatea de investiţii într-o perioadă în care sectorul privat autohton trebuie să îşi consolideze poziţia financiară cu scopul compensării cererii mai reduse de pe pieţele europene şi internaţionale, dat fiind faptul că neadoptarea măsurii propuse generează riscul reducerii investiţiilor private şi a intrărilor de capital din străinătate cu efect şi în scăderea competitivităţii externe şi interne,

având în vedere că neadoptarea măsurii poate conduce la nefinalizarea contractelor de finanţare din fonduri europene, prin reducerea surselor de cofinanţare, modificând în sens negativ gradul de absorbţie şi utilizarea fondurilor europene alocate României,

luând în considerare faptul că aceste situaţii aduc atingere interesului public general şi constituie un motiv de urgenţă deosebită şi extraordinară a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 192 se abrogă.

2. După articolul 193 se introduce un nou articol, articolul 194, cu următorul cuprins:

“Scutirea de impozit a profitului reinvestit

Art. 194. - (1) Profitul investit în echipamente tehnologice - maşini, utilaje şi instalaţii de lucru - astfel cum sunt prevăzute în subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, folosite în scopul desfăşurării activităţii economice, este scutit de impozit.

(2) Profitul investit potrivit alin. (1) reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, respectiv profitul contabil brut cumulat de la începutul anului, în anul punerii în funcţiune a echipamentelor tehnologice respective. Scutirea de impozit pe profit aferentă investiţiilor realizate se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă.

(3) Pentru perioada 1 iulie-31 decembrie 2014, în aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul contabil brut înregistrat începând cu data de 1 iulie 2014 şi investit în activele menţionate la alin. (1) produse şi/sau achiziţionate şi puse în funcţiune după aceeaşi dată.

(4) Pentru contribuabilii care au obligaţia de a plăti impozit pe profit trimestrial, în situaţia în care se efectuează investiţii în trimestrele anterioare, din profitul contabil brut cumulat de la începutul anului se scade suma profitului investit anterior pentru care s-a aplicat facilitatea.

(5) în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 1121 care devin plătitori de impozit pe profit în conformitate cu prevederile art. 1126, pentru aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul contabil brut cumulat de la începutul anului investit în echipamentele tehnologice menţionate la alin. (1), puse în funcţiune începând cu trimestrul în care aceştia au devenit plătitori de impozit pe profit.

(6) Scutirea se calculează trimestrial sau anual, după caz. Suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai puţin partea aferentă rezervei legale, se repartizează la sfârşitul exerciţiului financiar, cu prioritate pentru constituirea rezervelor, până la concurenţa profitului contabil înregistrat la sfârşitul exerciţiului financiar. În cazul în care la sfârşitul exerciţiului financiar se realizează pierdere contabilă nu se efectuează recalcularea impozitului pe profit aferent profitului investit, iar contribuabilul nu repartizează la rezerve suma profitului investit.

(7) Pentru echipamentele tehnologice prevăzute la alin. (1), care se realizează pe parcursul mai multor ani consecutivi, facilitatea se acordă pentru investiţiile puse în funcţiune parţial în anul respectiv, în baza unor situaţii parţiale de lucrări.

(8) Prevederile alin. (1) se aplică pentru echipamentele tehnologice considerate noi, potrivit normelor de aplicare.

(9) Contribuabilii care beneficiază de prevederile alin. (1) au obligaţia de a păstra în patrimoniu echipamentele tehnologice respective cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani. În cazul nerespectării acestei condiţii, pentru sumele respective se recalculează impozitul pe profit şi se percep creanţe fiscale accesorii potrivit Codului de procedură fiscală, de la data aplicării facilităţii, potrivit legii. În acest caz, contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale rectificative. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi echipamentele tehnologice care se înscriu în oricare dintre următoarele situaţii:

a) sunt transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare, efectuate potrivit legii;

b) sunt înstrăinate în procedura de lichidare/faliment, potrivit legii;

c) sunt distruse, pierdute sau furate, în condiţiile în care aceste situaţii sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de contribuabil. În cazul echipamentelor tehnologice furate, contribuabilul demonstrează furtul pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare.

(10) Prin excepţie de la prevederile art. 24 alin. (6) lit. b), contribuabilii care beneficiază de prevederile alin. (1) nu pot opta pentru metoda de amortizare accelerată pentru echipamentele tehnologice respective.

(11) Contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (3) aplică prevederile prezentului articol în mod corespunzător pentru anul fiscal modificat.

(12) Rezerva constituită potrivit alin. (6) nu intră sub incidenţa prevederilor art. 22 alin. (6), urmând să se impoziteze la momentul utilizării sub orice formă, precum şi în cazul operaţiunilor de reorganizare, efectuate potrivit legii, dacă societatea beneficiară nu preia această rezervă.

(13) Prevederile prezentului articol se aplică pentru profitul reinvestit în echipamentele tehnologice produse şi/sau achiziţionate după 1 iulie 2014 şi puse în funcţiune până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv.”

Art. II. - Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică începând cu data de 1 iulie 2014.

 

PRIM-MI NISTRU VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 23 aprilie 2014.

Nr. 19.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind completarea art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 763/2013 pentru aprobarea normelor metodologice privind acordarea unui ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adopta prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - După alineatul (2) al articolului 5 din Hotărârea Guvernului nr. 763/2013 pentru aprobarea normelor metodologice privind acordarea unui ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 10 octombrie 2013, se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

“(21) Producătorii agricoli care nu au depus cereri pentru anul 2014 în termenul prevăzut la alin. (2) pot depune cereri în perioada 5 mai 2014-10 iunie 2014, inclusiv.”

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Daniel Constantin

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul afacerilor externe,

Titus Corlăţean

 

Bucureşti, 23 aprilie 2014.

Nr. 319.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind promovarea în regim de urgenţă a unor lucrări de investiţii prin alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, pentru prevenirea şi înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse de inundaţii pe cursurile de apă: Pârâul Câinelui, râul Vedea în localitatea Icoana şi râul Teleorman în satul Beiu

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 30 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice pentru Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultura din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014 cu suma de 53.000 mii lei la capitolul 70.01 “Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică”, titlul 71 “Active nefinanciare”, articolul 71.01 “Active fixe”.

(2) Fondurile prevăzute la alin. (1) se utilizează pentru realizarea în regim de urgenţă a lucrărilor pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în luna aprilie 2014 la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Pentru asigurarea fondurilor necesare finanţării prevăzute la art. 1 se suplimentează cu suma de 53.000 mii lei Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014.

Art. 3. - Elaborarea documentaţiei tehnico-economice şi execuţia lucrărilor se contractează de către Administraţia Naţională “Apele Române”, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru situaţii de forţă majoră.

Art. 4. - Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetului Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultura pe anul 2014.

Art. 5. - Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultura răspunde de modul de utilizare a sumei alocate potrivit prevederilor art. 1, în conformitate cu dispoziţiile legale.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează;

Viceprim-ministru,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Attila Korodi

Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura,

Adriana Doina Pană

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 23 aprilie 2014.

Nr. 320.

 

ANEXĂ

 

CHELTUIELI

pentru înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale produse în bazinele hidrografice ale râurilor Vedea, Teleorman şi Pârâului Câinelui

 

Nr. crt.

Denumirea obiectivului/Judeţul

Râul/Amplasament

Lucrări propuse

Valoarea totală (mii lei)

1.

Lucrări de amenajare a Pârâului Câinelui pe tronsonul amonte Baldovineşti - aval Vârtoape

Pârâul Câinelui

Amplasament: de la intrarea în judeţul Teleorman a Pârâului Câinelui până la limita intravilană a localităţii Vârtoape

- regularizare în intravilan

- realizare acumulări nepermanente Baldovineşti I şi Baldovineşti II

- regularizarea albiei pe tronsoane de 500 m aval şi amonte de intravilanul localităţilor

19.000

2.

Regularizare râu Vedea în zona localităţii Icoana

Râul Vedea

Amplasament: zona localităţii Icoana

- lucrări de regularizare albie 7,6 km prin îndiguire

19.000

3

Amenajare râu Teleorman în zona localităţii Ştorobăneasa, sat Beiu

Pe râul Teleorman

Amplasament: zona localităţii Ştorobăneasa, sat Beiu

- tăiere cot curs de râu

- realizare dig tip potcoavă, cu lungime de cea 3,5 km

15.000

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unui imobil, proprietate privată a statului, din administrarea Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” în administrarea Ministerului Afacerilor Externe

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 1 alin. (5) lit. c) şi art. 11 lit. m) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. V lit. B pct. 1 lit. a) din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind schimburile educaţionale şi ştiinţifice administrate de Comisia Fulbright româno-americană, semnat la Bucureşti la 26 octombrie 2000, ratificat de România prin Legea nr. 749/2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă actualizarea caracteristicilor tehnice ale imobilului prevăzute în anexa nr. 4, poziţia nr. 379 din Hotărârea Guvernului nr. 60/2005 privind organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit anexei nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă transmiterea imobilului având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, aflat în proprietatea privată a statului, din administrarea Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” în administrarea Ministerului Afacerilor Externe.

Art. 3. - Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 2 se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 4. - (1) Ministerul Afacerilor Externe va achita din bugetul aprobat acestui minister debitele restante cu care Comisia Fulbright figurează în evidenţele financiar-contabile ale Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” la data predării imobilului prevăzut la art. 2.

(2) Achitarea debitelor prevăzute la alin. (1) se va realiza eşalonat, pe o perioadă de 3 ani de la data predării imobilului, conform unei convenţii de eşalonare ce se va încheia între Regia Autonomă “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” şi Ministerul Afacerilor Externe, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 5. - Poziţia nr. 379 din anexa nr. 4 Lista bunurilor imobile, din domeniul privat al statului, aflate în administrarea Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” la Hotărârea Guvernului nr. 60/2005 privind organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 1 februarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. 6. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Titus Corlăţean

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 23 aprilie 2014.

Nr. 321.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului aflat în proprietatea privata a statului şi în administrarea Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” pentru care se actualizează caracteristicile tehnice

 

Adresa imobilului

Persoana juridică titular al dreptului de administrare

Caracteristicile tehnice ale imobilului, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 60/2005

Caracteristicile tehnice actualizate ale imobilului

Valoarea de inventar

Municipiul Bucureşti, sectorul 1,

strada Nicolae Costinescu nr. 2

Regia Autonomă “Administraţia Patrimoniului

Protocolului de Stat”

CUI: 2351555

Imobil şi garaj Teren - 1.987 mp

Clădire compusă din demisol, parter şi etaj

Suprafaţă construită măsurată = 266 mp

Garaj compus din parter şi etaj Suprafaţă construită măsurată = 51 mp

Magazie

Suprafaţă construită măsurată = 149 mp

CF nr. 262474

1.528.126,07 lei

 

 

 

Teren aferent imobilului

Suprafaţă totală măsurată = 1.983,00 mp

CF nr. 262474

4.291.621,95 lei

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului aflat în proprietatea privată a statului, care se transmite din administrarea Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” în administrarea Ministerului Afacerilor Externe

 

Adresa imobilului care se transmite

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Valoarea de inventar

Municipiul Bucureşti, sectorul 1,

strada Nicolae Costinescu nr. 2

Regia Autonomă .Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”

CUI: 2351555

Ministerul Afacerilor Externe

CUI: 4266863

Clădire compusă din demisol, parter şi etaj

Suprafaţă construită măsurată = 266 mp

Garaj compus din parter şi etaj Suprafaţă construită măsurată = 51 mp

Magazie

Suprafaţă construită măsurată = 149 mp

CF nr. 262474

1.528.126,07 lei

 

 

 

Teren aferent imobilului

Suprafaţă totală măsurată = 1.983,00 mp

CF nr. 262474

4.291.621,95 lei

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

AGENŢIA NAŢIONALA DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.211/2013 pentru aprobarea competenţei teritoriale de administrare

 

În temeiul art. 33 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.211/2013 pentru aprobarea competenţei teritoriale de administrare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 2 septembrie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Începând cu data de 1 mai 2014, după poziţia nr. 5 “Serviciul Fiscal Orăşenesc Topoloveni” din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Ploieşti se introduce poziţia nr. 51 “Serviciul Fiscal Orăşenesc Mioveni”, iar unităţile administrativ-teritoriale arondate acestuia sunt prevăzute în anexa nr. 1.

2. În perioada 1-31 mai 2014, poziţia nr. 1 “Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş” din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Ploieşti şi unităţile administrativ-teritoriale arondate acesteia se modifică şi sunt prevăzute în anexa nr. 2,

3. Începând cu data de 1 iunie 2014, poziţia nr. 1 “Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş”, poziţia nr. 2 “Serviciul Fiscal Municipal Câmpulung”, poziţia nr. 51 “Serviciul Fiscal Orăşenesc Mioveni”, poziţia nr. 18 “Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Ialomiţa” şi poziţia nr. 20 “Serviciul Fiscal Municipal Urziceni”, din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Ploieşti, şi unităţile administrativ-teritoriale arondate acestora se modifică şi sunt prevăzute în anexa nr. 3.

Art. II. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. IV. - Direcţia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Direcţia generală de reglementare a colectării creanţelor bugetare, Direcţia generală de tehnologia informaţiei, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti, precum şi unităţile fiscale subordonate acesteia vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

Gelu-Ştefan Diaconu

 

Bucureşti, 16 aprilie 2014.

Nr. 795.

 

ANEXA Nr. 1

 

Nr. crt.

Unitatea fiscală care funcţionează în subordinea direcţiei generale regionale a finanţelor publice

(denumire şi adresă)

Unitatea administrativ-teritorială (localitatea) arondată

0

1

2

DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE PLOIEŞTI

 

51. Serviciul Fiscal Orăşenesc Mioveni, oraşul Mioveni, bd. Dacia, bl. V2B, sc. D, mezanin, judeţul Argeş, cod poştal 115400

Preluate de la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş

1. Mioveni

2. Miceşti

3. Ţiţeşti

4. Bălileşti

5. Davideşti

6. Vultureşti

7. Dărmăneşti

 

ANEXA Nr. 2

 

Nr. crt.

Unitatea fiscala care funcţionează în subordinea direcţiei generale regionale a finanţelor publice

(denumire şi adresă)

Unitatea administrativ-teritorială (localitatea) arondată

0

1

2

DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALA A FINANŢELOR PUBLICE PLOIEŞTI

 

1. Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş, municipiul Piteşti, Bd. Republicii nr. 118

1. Piteşti

2. Albota

3. Bradu

4. Oarja

5. Ştefăneşti

6. Mărăcineni

7. Suseni

8. Poiana Lacului

9. Uda

10. Vedea

11. Moşoaia

12. Cotmeana

13. Babana

14. Cocu

15. Săpata

16. Pietroşani

17. Coşeşti

18. Bascov

19. Merişani

20. Cuca

21. Drăganu

22. Ciomăgeşti

23. Morăreşti

24. Budeasa

 

ANEXA Nr. 3

 

Nr. crt.

Unitatea fiscală care funcţionează în subordinea direcţiei generale regionale a finanţelor publice

(denumire şi adresă)

Unitatea administrativ-teritorială (localitatea) arondată

0

1

2

DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE PLOIEŞTI

 

1. Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş, municipiul Piteşti, Bd. Republicii nr. 118

1. Piteşti

2. Albota

3. Bradu

4. Oarja

5. Ştefăneşti

6. Mărăcineni

7. Suseni

8. Poiana Lacului

9. Uda

10. Vedea

11. Moşoaia

12. Cotmeana

13. Babana

14. Cocu

15. Săpata

16. Bascov

17. Merişani

18. Cuca

19. Drăganu

20. Ciomăgeşti

21. Morăresti

22. Budeasa

 

2. Serviciul Fiscal Municipal Câmpulung, municipiul Câmpulung, str. Negru Vodă nr. 84

1. Câmpulung

2. Albeştii de Muscel

3. Aninoasa

4. Boteni

5. Berevoieşti

6. Bughea de Jos

7. Bughea de Sus

8. Cetăţeni

9. Dâmbovicioara

10. Dragoslavele

11. Godeni

12. Lereşti

13. Mihăeşti

14. Mioarele

15. Poienarii de Muscel

16. Stoeneşti

17. Schitu Goleşti

18. Valea Mare Pravăţ

19. Rucăr

20. Vlădeşti

 

 

51. Serviciul Fiscal Orăşenesc Mioveni, oraşul Mioveni, bd. Dacia, bl. V2B, se. D, mezanin, judeţul Argeş, cod poştal 115400

 

 

1. Mioveni

2. Miceşti

3. Titesti

4. Bălileşti

5. Davideşti

6. Vultureşti

7. Dărmăneşti

Preluate de la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş

8. Coşeşti

9. Pietroşani

Preluate de la Serviciul Fiscal Municipal Câmpulung

10. Stâlpeni

11. Hârtieşti

 


 

18. Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Ialomiţa, str. Matei Basarab nr. 14, municipiul Slobozia, judeţul Ialomiţa

1. Slobozia

2. Amara

3. Bucu

4. Buieşti

5. Ciulniţa

6. Cosâmbeşti

7. Gheorghe Doja

8. Gheorghe Lazăr

9. Griviţa

10. Mărculeşti

11. Miloşeşti

12. Perieţi

13. Scânteia

14. Traian

15. Ţăndărei

16. Ograda

17. Valea Ciorii

18. Căzăneşti

19. Albeşti

20. Andrăşeşti

21. Balaciu

22. Ciochina

23. Cocora

24. Colelia

25. Munteni Buzău

26. Reviga

27. Săi cioara

28. Sărăţeni

29. Platoneşti

30. Săveni

31. Sudiţi

 

 

20. Serviciul Fiscal Municipal Urziceni, Str. Revoluţiei nr. 11 A, municipiul Urziceni, judeţul Ialomiţa

1. Urziceni

2. Armăşeşti

3. Axintele

4. Bărbuleşti

5. Bărcăneşti

6. Borăneşti

7. Ciocârlia

8. Coşereni

9. Jilavele

10. Manasia

11. Dridu

12. Adâncată

13. Răduleşti

14. Drăgoeşti

15. Fierbinţi Târg

16. Maia

17. Moldoveni

18. Movilita

19. Roşiori

20. Sineşti

 

Preluate de la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Ialomiţa

21. Alexeni

22. Gârbovi

23. Ion Roată

24. Valea Măcrişului

25. Grindu

26. Sfântu Gheorghe

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.