MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 311/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 311         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 28 aprilie 2014

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

            Decizia nr. 67 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            302. - Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Muntenegrului privind cooperarea economică, semnat la Bucureşti la 27 noiembrie 2013

 

            Acord între Guvernul României şi Guvernul Muntenegrului privind cooperarea economică

 

305. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia

 

312. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 pentru Compania Naţională a Uraniului - S.A. Bucureşti, aflată sub autoritatea Departamentului pentru Energie

 

313. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 pentru Societatea Comercială “Oil Terminal” - S.A. Constanţa, aflată sub autoritatea Departamentului pentru Energie

 

314. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 pentru Societatea Naţională de închideri Mine Valea Jiului - S.A., aflată sub autoritatea Departamentului pentru Energie

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

            258. - Ordin pentru completarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 226/2013 privind aprobarea Regulilor de validare a cazurilor spitalizate în regim de spitalizare continuă şi a Metodologiei de evaluare a cazurilor invalidate pentru care se solicită revalidarea

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 67

din 11 februarie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, excepţie ridicată de Kali Istvan, prin curator Farkas Attila, în Dosarul nr. 13.657/320/2012 al Judecătoriei Târgu Mureş. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 523D/2013.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia nr. 492 din 21 noiembrie 2013.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin încheierea din 19 iunie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 13.657/320/2012, Judecătoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri ŞI din afara acestora. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Kali Istvan, prin curator Farkas Attila, într-o cauză având ca obiect plângere contravenţională.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul excepţiei susţine că dreptul de proprietate asupra unui teren forestier nu este garantat şi ocrotit de lege, în măsura în care lipsa unei administrări corespunzătoare a proprietăţii private poate avea ca efect obligarea persoanei care are în proprietate un teren cu destinaţie forestieră la piaţa unor despăgubiri către o altă entitate, fără niciun fel de contraprestaţie, fără ca sancţiunea să fie justificată prin crearea unui prejudiciu unei autorităţi sau instituţii a statului şi fără ca proprietarul să fie vinovat, în mod direct, de producerea prejudiciului.

Totodată, consideră că textul de lege criticat este contrar şi dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (2), deoarece nu se poate vorbi de o justă aşezare a sarcinilor fiscale în condiţiile în care proprietarul unui teren cu destinaţie forestieră este ţinut să despăgubească o autoritate publica, neproprietară asupra pădurii şi neprejudiciată în urma tăierii arborilor, întrucât nu a încheiat la timp o convenţie pentru administrarea şi asigurarea serviciilor silvice, respectiv paza pădurii, cu entitatea competentă.

Judecătoria Târgu Mureş opinează în_sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că limitele şi conţinutul dreptului de proprietate sunt stabilite în condiţiile legii, iar impunerea unor limitări ale acestui drept nu este de natură să încalce dispoziţiile constituţionale care consacră dreptul de proprietate privată, având în vedere şi dispoziţiile alin. (7) al art. 44 din Constituţie, care prevăd că “Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.” Prin urmare, simpla impunerea unor limitări ale dreptului de proprietate, prin dispoziţii cuprinse în legi sau ordonanţe, nu este de natură să încalce dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Constituţie, în măsura în care este respectată cerinţa de proporţionalitate reglementată de art. 53 din Constituţie.

De asemenea, în opinia instanţei, prevederile de lege criticate nu contravin nici dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (2), câtă vreme instituirea obligaţiei de despăgubire în sarcina proprietarilor de terenuri cu destinaţie forestieră, unde s-au descoperit pagube şi pentru care nu este încheiată o asigurare, nu contravine echităţii fiscale, despăgubirile fiind destinate finanţării Fondului de ameliorare a fondului funciar, constituit în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că nu se poate pune problema încălcării dreptului de proprietate al autorului excepţiei, deoarece eventuala obligare a acestuia la despăgubiri este urmarea angajării, în condiţiile legii, a răspunderii sale civile pentru fapta cauzatoare de prejudicii. În speţă, despăgubirile se datorează doar de acei proprietari de terenuri forestiere unde s-au descoperit pagube şi pentru care nu este încheiată asigurare, potrivit legislaţiei în materie. Prin urmare, Avocatul Poporului apreciază că autorul faptei ilicite nu se poate prevala de dispoziţiile constituţionale privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii, cât priveşte urmările faptei sale, iar consecinţele patrimoniale prevăzute prin lege nu reprezintă o violare a dreptului de proprietate.

În plus, prevederile legale criticate nu conţin norme contrare regulilor constituţionale privind contribuţiile financiare, întrucât sumele reprezentând contribuţiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în condiţiile legii, numai potrivit destinaţiei acestora, în această situaţie fiind destinate finanţării Fondului de ameliorare a fondului funciar constituit în baza Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 8 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 15 noiembrie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 6 aprilie 2007.

Prevederile de lege criticate au următorul cuprins:

Art. 8 alin. (5): Contravaloarea pagubelor constatate potrivit alin. (4) se determină în condiţiile art. 3,4 sau 5, după caz, şi se suportă în cuantum de 50% de către proprietarii pădurilor private care nu asigură administrarea pădurii/serviciile silvice şi în cuantum de 100% de către unităţile administrativ-teritoriale care nu asigură administrarea pădurii/serviciile silvice.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege sunt invocate dispoziţiile constituţionale ale art. 44 alin. (2) referitor la dreptul de proprietate privată şi art. 56 alin. (2) privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală invocate şi în cauza de faţă.

În acest sens, este Decizia nr. 492 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 22 ianuarie 2014, şi Decizia nr. 509 din 5 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 12 februarie 2014, prin care Curtea Constituţională a constatat că prevederile art. 8 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

În prezenta cauză, autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că a fost sancţionat contravenţional ca urmare a nerespectării prevederilor legale referitoare la regimul silvic, respectiv ca urmare a neîndeplinirii obligaţiei de a asigura administrarea pădurii/serviciile silvice. Acesta susţine că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006, care instituie o obligaţie în sarcina persoanei ce are în proprietate un teren cu destinaţie forestieră la plata unor despăgubiri către o altă entitate sunt neconstituţionale, întrucât nu beneficiază de niciun fel de contraprestaţie din partea acesteia, astfel încât textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale referitoare la garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate, precum şi celor privind aşezarea justă a sarcinilor Fiscale.

În acest context, prin deciziile precitate, Curtea a reţinut că potrivit art. 8 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006, “contravaloarea pagubelor constatate potrivit alin. (4) se determină în condiţiile art. 3, 4 sau 5, după caz, şi se suportă în cuantum de 50% de către proprietarii pădurilor private care nu asigură administrarea pădurii/serviciile silvice şi în cuantum de 100% de către unităţile administrativ-teritoriale care nu asigură administrarea pădurii/serviciile silvice”. Potrivit prevederilor art. 8 alin. (4), prevederi la care textul de lege criticat face referire, în situaţia în care se constată, de către personalul silvic cu atribuţii de control din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, pagube în păduri sau în vegetaţia forestieră pentru care nu este asigurată/nu sunt asigurate administrarea/serviciile silvice, în condiţiile legii, sumele care se determină ca despăgubiri se fac venit la fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit în conformitate cu prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi se virează ocolului silvic cu care proprietarul încheie ulterior contract de administrare/servicii silvice”.

Din economia prevederilor menţionate, Curtea a reţinut că acestea stabilesc, pe de o parte, modul şi condiţiile în care se determină contravaloarea pagubelor constatate, iar, pe de altă parte, subiecţii care sunt ţinuţi să suporte contravaloarea acestor pagube, precum şi cuantumurile acestora.

Astfel, textul de lege criticat face referire la pagube în păduri sau în vegetaţia forestieră pentru care nu este asigurată/nu sunt asigurate administrarea/serviciile silvice, în condiţiile legii.

În ceea ce priveşte contravaloarea pagubelor constatate, acestea se suportă în cuantum de 50% de către proprietarii pădurilor private care nu asigură administrarea pădurii/serviciile silvice şi în cuantum de 100% de către unităţile administrativ-teritoriale care nu asigură administrarea pădurii/serviciile silvice. Referitor la sumele care se determină ca despăgubiri, acestea se fac venit la fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit în conformitate cu prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi se virează ocolului silvic cu care proprietarul încheie ulterior contract de administrare/servicii silvice.

Aşa fiind, Curtea a constatat că există obligaţia proprietarilor de păduri, indiferent de forma de proprietate, de a asigura administrarea şi serviciile silvice prin încheierea unui contract de administrare/servicii silvice. Această obligaţie are natura unei obligaţii propter rem, fiind instituită în considerarea naturii bunului - pădurile, vegetaţia forestieră şi fondul forestier, în general, constituindu-se în bunuri de interes public.

În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din Constituţie, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reţinută pentru următoarele considerente:

Sumele calculate în temeiul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006, respectiv contravaloarea pagubelor, nu se transferă în proprietatea unei alte “entităţi” (respectiv Ministerul Mediului şi Pădurilor, prin autorităţile subordonate), ci se fac venit la Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor/Fondul de ameliorare a fondului funciar, după caz, cu scopul de a regenera suprafeţele parcurse cu tăieri, împădurirea terenurilor goale înregistrate în amenajamentul silvic sau a celor preluate în scopul împăduririi, reinstalarea pădurii pe terenurile ocupate temporar din fondul forestier, efectuarea lucrărilor de ajutorare şi de îngrijire a regenerărilor naturale şi de îngrijire a culturilor tinere existente, efectuarea lucrărilor în resursele genetice forestiere înscrise în Catalogul naţional al materialelor forestiere de reproducere, acoperirea cheltuielilor ocazionate de refacerea pădurilor afectate de calamităţi, efectuarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor tinere, degajări şi curăţări, cumpărarea de terenuri, în conformitate cu metodologia de stabilire a echivalenţei valorice a terenurilor şi de calcul al obligaţiilor băneşti etc.

În situaţia în care se constată pagube în păduri sau în vegetaţia forestieră pentru care nu sunt asigurate administrarea/serviciile silvice în condiţiile legii, sumele care se determină ca despăgubiri se fac venit la Fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit în temeiul art. 92 alin. (4) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi care se află la dispoziţia ministerului de resort, şi se virează ocolului silvic cu care proprietarul încheie ulterior contract de administrare/servicii silvice, potrivit art. 8 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006, astfel cum este şi în speţa de faţă.

Aşa cum s-a reţinut în deciziile precitate, dreptul de proprietate este acel drept subiectiv civil care dă expresie aproprierii unui lucru, permiţând titularului acestuia să posede, să folosească şi să dispună de acel lucru, în putere proprie şi în interes propriu, însă în cadrul şi cu respectarea dispoziţiilor legale. Astfel, prin definiţie, în ceea ce priveşte conţinutul şi întinderea atributelor, dreptul de proprietate nu este neîngrădit, ci este configurat de dispoziţiile legii, care stabilesc limitele exerciţiului dreptului de proprietate, ce constituie expresia îmbinării interesului individual al titularului cu interesele colective sau generale.

Exerciţiul prerogativelor dreptului de proprietate nu poate fi absolutizat decât făcând abstracţie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a două din Constituţie, potrivit cărora “Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege”, precum şi de cele ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul inviolabil al proprietăţii private, “În condiţiile legii organice”. Ca atare, potrivit acestor dispoziţii, legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 44 alin. (7) din Constituţie, “Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului”. În aplicarea acestor dispoziţii, Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 27 martie 2008, prevede în cuprinsul titlurilor II şi III reguli stricte cu privire la obligaţiile proprietarului de fond forestier, indiferent de forma de proprietate, referitoare la obligaţia de respectare a regimului silvic şi a regulilor privind protecţia mediului, a amenajamentelor silvice, precum şi alte obligaţii.

Potrivit prevederilor Legii nr. 46/2008 - Codul silvic (Codul silvic), totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie sau administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră şi neproductive, cuprinse în amenajamente silvice la data de 1” ianuarie 1990 sau incluse în acestea ulterior, în condiţiile legii, constituie, indiferent de natura dreptului de proprietate, fondul forestier naţional [art. 1 alin. (1)], care este, după caz, proprietate publică sau privată şi constituie bun de interes naţional [art. 3 alin, (1)], fiind obligatorii administrarea, precum şi asigurarea serviciilor silvice [art. 10 alin. (1)].

Având în vedere faptul că pădurea constituie un bun de interes naţional, legiuitorul a reglementat un cadru legislativ strict în privinţa conţinutului dreptului de proprietate asupra acesteia, în privinţa atributului de folosinţă, acest cadru legal are în vedere administrarea pădurii şi asigurării serviciilor silvice prin ocoale silvice pe bază de contract [art. 10 alin. (1) şi (3) din Codul silvic] şi, în mod evident, aplicarea regimului silvic cu toate obligaţiile pe care acesta le presupune [art. 6 alin. (1) din Codul silvic]. Rezultă că legiuitorul a înţeles să stabilească în acest fel conţinutul dreptului de proprietate asupra pădurii/fondului forestier, sub aspectul atributului de folosinţă, tocmai în aplicarea art. 44 alin. (1) şi (7) din Constituţie.

În acest context, Curtea a constatat că dreptul de proprietate asupra pădurii - care constituie un bun în sensul art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale - este supus unei reglementări stricte din partea statului. O atare reglementare este justificată, fiind proporţională cu scopul legitim urmărit, şi anume asigurarea gestionării durabile a pădurilor, prin care legiuitorul a dorit, pe de o parte, ca proprietarul să continue politica în materie forestieră începută înainte de punerea în posesia proprietarilor, persoane fizice şi juridice, a terenurilor forestiere, în temeiul legilor funciare, respectiv executarea lucrărilor tehnice silvice conform amenajamentelor silvice şi reglementărilor impuse de regimul silvic, iar, pe de altă parte, să asigure cadrul legal pentru realizarea sarcinilor referitoare la protecţia mediului. Ca atare, măsurile instituite de prevederile legale criticate nu echivalează cu o sarcină asupra proprietăţii, ci sunt obligaţii impuse proprietarului în considerarea bunului pentru a se asigura gestionarea durabilă a pădurilor/fondului forestier.

Aşadar, raportat la scopul legitim urmărit, Curtea a constatat că regimul special de reglementare a atributului de folosinţă, inclusiv sub aspectul obligaţiei care incumbă proprietarilor de a încheia contractul de administrare/servicii silvice, este adecvat, necesar şi proporţional, respectând un just echilibru între interesele generale ale societăţii şi cele particulare ale titularilor dreptului de proprietate.

Sancţiunea contravenţională, precum şi plata contravalorii pagubelor produse fondului forestier sunt o consecinţă a nerespectării prevederilor legale referitoare la obligativitatea unei administrări corespunzătoare a proprietăţii asupra pădurii, indiferent de forma de proprietate. Astfel, titularul dreptului de proprietate asupra pădurii este cel care suportă atât riscul pieirii bunului în ipoteza/limitele prevăzute de lege, potrivit principiului res perit domino, cât şi contravaloarea pagubelor constatate sau, după caz, o parte din contravaloarea acestora, tocmai datorită nerespectării de către acesta a dispoziţiilor legale incidente.

Ca atare, prevederile de lege criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la dreptul de proprietate, ci, dimpotrivă, prin adoptarea acestora, legiuitorul a stabilit anumite măsuri suplimentare pentru protejarea şi conservarea pădurilor, precum şi regenerarea vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora sau, cum sunt în speţa de faţă, cele referitoare la obligarea unei administrări corespunzătoare a fondului forestier, indiferent de titularii dreptului de proprietate.

De altfel, din evaluarea prevederilor legale în materie, Curtea a constatat că, în realitate, proprietarii terenurilor forestiere au o serie de facilităţi, singura obligaţie ce le este impusă fiind aceea de a încheia un contract de administrare şi de asigurare a serviciilor silvice pentru toate pădurile ce le aii în proprietate.

Referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 56 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora “Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale”, prin aceleaşi decizii mai sus amintite, Curtea a constatat că acestea nu au incidenţă în cauză, întrucât sumele care se determină ca despăgubiri nu reprezintă o sarcină fiscală, în sensul de impozite sau taxe ce se fac venit la bugetul de stat, ci sunt sume încasate cu titlu de despăgubiri şi se fac venit la Fondul de ameliorare a fondului funciar.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A,d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Kali Istvan, prin curator Farkas Attila, în Dosarul nr. 13.657/320/2012 al Judecătoriei Târgu Mureş şi constată că prevederile art. 8 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Mureş şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 11 februarie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Muntenegrului privind cooperarea economică, semnat la Bucureşti la 27 noiembrie 2013

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Muntenegrului privind cooperarea economică, semnat la Bucureşti la 27 noiembrie 2013.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul economiei,

Constantin Niţă

Ministrul afacerilor externe,

Titus Corlăţean

 

Bucureşti, 16 aprilie 2014.

Nr. 302.

 

ACORD

între Guvernul României şi Guvernul Muntenegrului privind cooperarea economică

 

Guvernul României şi Guvernul Muntenegrului, denumite în continuare părţile contractante,

în spiritul relaţiilor de prietenie dintre cele două ţări,

conduse de dorinţa de a promova cooperarea economică reciprocă,

exprimându-şi disponibilitatea de a coopera în găsirea de modalităţi pentru consolidarea şi dezvoltarea cooperării reciproc avantajoase,

recunoscând statutul României de stat membru al Uniunii Europene şi stadiul procesului de aderare a Muntenegrului la Uniunea Europeană şi considerând că aceste elemente vor oferi noi oportunităţi pentru extinderea cooperării economice bilaterale,

convinse că intensificarea acestei cooperări creează condiţii favorabile şi baze adecvate pentru dezvoltarea acestora,

recunoscând că parteneriatul economic va crea un dialog dinamic pe diferite domenii economice de interes comun, susţinând dezvoltarea economică a ambelor ţări, creşterea eficienţei economice şi a bunăstării consumatorilor,

dorind să stabilească un cadru adecvat pentru dialog constant având în vedere formularea de măsuri pertinente pentru întărirea cooperării economice în beneficiul ambelor state,

decise să consolideze, să aprofundeze şi să diversifice cooperarea economică în măsura posibilităţilor lor de creştere, pe baza avantajului reciproc,

convinse că legături mai puternice între părţile contractante ar putea oferi oportunităţi mai mari şi un mediu reglementat pentru colaborarea economică şi tehnică,

conduse de dorinţa comună de dezvoltare a relaţiilor în interesul comun şi spiritul de înţelegere reciprocă,

încredinţate că acest acord va contribui la dezvoltarea relaţiilor economice reciproce,

au convenit asupra următoarelor:

 

ARTICOLUL 1

 

Părţile contractante, în funcţie de capabilităţile lor şi aspiraţiile economice pe termen lung, vor încuraja cooperarea bilaterală în toate domeniile considerate adecvate, în special în sectoarele economic şi tehnic.

Printre obiectivele acestei cooperări vor fi:

- dezvoltarea şi prosperitatea industriilor lor;

- încurajarea cooperării economice;

- protecţia mediului;

- în general să contribuie la dezvoltarea economiilor lor şi a nivelului de trai.

 

ARTICOLUL 2

 

Cooperarea economică va fi dezvoltată în conformitate cu prezentul acord, prin promovarea activităţilor legate de sectoare economice, în special şi fără limitarea acestora, în principal în următoarele sectoare:

1. Agricultură şi industria alimentară, silvicultură şi industria lemnului, gestionarea apelor, lucrări de alimentare cu apă;

2. Resurse naturale şi industria minieră;

3. Energie, construcţia şi reabilitarea de centrale electrice, reţelele de conducte de gaze şi petrol;

4. Metalurgie (inclusiv industria de prelucrare a metalelor) şi industria mecanică;

5. Industria ingineriei electrice şi electronice;

6. Industria chimică şi petrochimică;

7. Industria farmaceutică;

8. Sănătate şi protecţia consumatorilor;

9. Transport, telecomunicaţii şi ITC;

10. Turism, inclusiv turismul balnear şi turismul rural;

11. Protecţia mediului;

12. Extinderea cooperării între întreprinderile mici şi mijlocii;

13. Alte domenii de cooperare economică şi industrială, care pot fi stabilite de comun acord pe baza prezentului acord.

Schimbul de experţi din sectorul public şi privat, tehnicieni, şi reprezentanţii mediului de afaceri va fi facilitat, precum şi transferul de materiale, echipamente şi know-how-ul necesare pentru îndeplinirea activităţilor care intră în sfera de aplicare a prezentului acord,

 

ARTICOLUL 3

 

Părţile contractante vor institui o Comisie mixtă româno-muntenegreană pentru cooperare economică, denumită în continuare comisia mixtă, în scopul de a promova şi analiza diverse activităţi economice, ca principal instrument al punerii în aplicare a prezentului acord.

Comisia mixtă se va stabili la nivel ministerial, inclusiv reprezentanţi ai autorităţilor competente ale ambelor părţi contractante, şi va elabora propriile regulamente, în scopul de a analiza problemele şi de a stabili mecanismul de lucru.

În îndeplinirea sarcinilor sale, comisia mixtă poate solicita asistenţă şi consiliere din partea funcţionarilor publici şi a instituţiilor guvernamentale ale părţilor contractante, precum şi să stabilească ad-hoc sau permanent grupuri de experţi şi comitete de lucru cu scopul de delegare a responsabilităţilor specifice acestora.

 

ARTICOLUL 4

 

            Comisia mixtă se întruneşte în sesiuni anuale sau după cum părţile contractante convin, alternativ, în fiecare ţară, la cererea uneia dintre părţile contractante.

 

ARTICOLUL 5

 

În scopul de a facilita punerea în aplicare şi promovarea obiectivelor generale ale prezentului acord, comisia mixtă, printre altele, va:

- examina evoluţia şi perspectivele relaţiilor economice bilaterale;

- încuraja cooperarea în domenii de interes reciproc prin facilitarea contactelor între societăţile din statele părţilor contractante, identificând proiectele şi sectoarele specifice de potenţial interes pentru cooperare comună şi propunând măsurile necesare pentru a evita obstacolele care pot apărea în timpul punerii în aplicare a programelor de cooperare;

- informa comunităţile lor de afaceri de oportunităţi ale celeilalte părţi contractante, informându-se reciproc cu privire la legile şi reglementările în vigoare care privesc sau afectează punerea în aplicare a acestui acord;

- promova şi consolida cooperarea economică a sectoarelor privat şi public, inclusiv transferul de tehnologie, în conformitate cu obligaţiile internaţionale ale părţilor contractante, cu respectarea deplină a drepturilor de proprietate intelectuală şi în conformitate cu politicile şi priorităţile economice şi de dezvoltare ale părţilor contractante;

- acţiona ca un organism consultativ pentru părţile contractante în ceea ce priveşte chestiuni de cooperare economică ce sunt în cauză şi va încuraja părţile contractante să adopte măsuri adecvate, care vor duce la îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale menţionate în prezentul acord;

- evalua periodic punerea în aplicare a prezentului acord şi va studia propunerile şi recomandările adecvate care să amendeze şi să facă acest instrument mai eficace pentru dezvoltarea cooperării dintre cele două părţi contractante.

 

ARTICOLUL 6

 

În scopul de a identifica şi de a facilita oportunităţi de afaceri şi noi forme de cooperare economică, comisia mixtă va:

- sprijini înfiinţarea şi funcţionarea birourilor reprezentare, filiale, camere de comerţ bilaterale şi alte entităţi economice, în conformitate cu legislaţia părţilor contractante;

- promova şi sprijini misiunile economice, târgurile, expoziţiile, seminarele, simpozioanele şi alte activităţi similare;

- sprijini instituţiile financiare şi băncile din ţările celor două părţi contractante pentru a stabili contacte sau a consolida cooperarea, va promova participarea întreprinderilor mici şi mijlocii la îndeplinirea obiectivelor prezentului acord, va încuraja activităţile de investiţii, crearea de întreprinderi mixte şi filiale ale companiilor.

 

ARTICOLUL 7

 

            În scopul soluţionării divergenţelor, partea contractantă în cauză poate depune o cerere scrisă de consultări care să aibă loc în cadrul comisiei mixte.

            Consultările vor avea loc în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii cererii scrise.

 

ARTICOLUL 8

 

            Acest acord poate fi modificat prin acordul comun al părţilor contractante, exprimat în formă scrisă. Orice astfel de amendament va intra în vigoare în conformitate cu procedura descrisă în paragraful 1 al articolului 10 din prezentul acord.

 

ARTICOLUL 9

 

1. Prevederile prezentului acord nu aduc atingere obligaţiilor internaţionale ale părţilor contractante. Acordul se aplică fără a aduce atingere obligaţiilor care decurg din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene.

2. Prezentul acord nu poate fi interpretat sau invocat în niciun fel care ar afecta obligaţiile care decurg din acordurile încheiate între Uniunea Europeană sau Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Muntenegru, pe de altă parte.

3. Prevederile prezentului acord nu afectează drepturile şi obligaţiile părţilor contractante care decurg din alte acorduri internaţionale la care sunt părţi.

 

ARTICOLUL 10

 

Acest acord va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări scrise prin care părţile contractante se informează reciproc cu privire la îndeplinirea procedurilor cerute de legislaţia lor internă pentru intrarea sa în vigoare.

Acest acord va fi valabil pentru o perioadă de cinci (5) ani de la data intrării sale în vigoare şi se prelungeşte pentru perioade succesive de cinci (5) ani, cu excepţia cazului în care una dintre părţile contractante notifică în scris celeilalte părţi contractante, prin canale diplomatice, despre intenţia sa de a denunţa acordul cu cel puţin trei (3) luni înainte de expirarea acestuia.

Denunţarea acestui acord nu va afecta îndeplinirea proiectelor şi a contractelor încheiate sau aflate în curs de realizare în baza acordului.

Semnat la Bucureşti la 27 noiembrie 2013, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, muntenegreană şi engleză, toate textele fiind egal autentice.

În cazul unor diferenţe de interpretare, versiunea în limba engleză va prevala.

 

Pentru Guvernul României,

Andrei Dominic Gerea,

ministrul economiei

Pentru Guvernul Muntenegrului,

Vujica Lazovic,

vicepremier, ministrul pentru societatea informaţională şi telecomunicaţii

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 4 august 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. După articolul 3 se introduce un nou articol, articolul 3. cu următorul cuprins:

“Art. 31. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, împreună cu structurile subordonate, după caz, exercită atribuţiile prevăzute de art. 12 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.”

2. La articolul 16, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 16. - (1) Numărul maxim de posturi al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi unităţilor aflate în subordinea acestuia este de 11.093, din care 723 - aparatul propriu al ministerului, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului.”

3. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

4. La anexa nr. 2, punctul I se modifică şi va avea următorul cuprins:

“I. Instituţii publice finanţate integral din bugetul de stat, inclusiv aparatul central al ministerului - 7.028 de posturi.”

5. La anexa nr. 2, punctul I, numărul curent 5 se abrogă.

6. La anexa nr. 4, numărul curent 12 se abrogă.

Art. II. - Aplicarea procedurilor legale prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează în termen de minimum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. III. - Încadrarea personalului din cadrul aparatului central al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi instituţiilor publice subordonate acestuia în numărul maxim de posturi aprobat şi în noua structură organizatorică se face în termenele şi cu respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru fiecare categorie de personal.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Dumitru Daniel Botănoiu.

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

p. Ministrul muncii,

familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Teodor Codrin Scutaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 16 aprilie 2014.

Nr. 305.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 725/2010)

 

            Numărul maxim de posturi = 723, exclusiv demnitarii şi cabinetul ministrului

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

 

MINISTRU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Secretar de stat

 

 

Cabinet ministru

 

Secretar de stat

 

Secretar de stat

 

 

 

 

Secretar general

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cabinet secretar de stat

 

 

 

 

 

 

 

Cabinet secretar de stat

 

Cabinet secretar de stat

 

 

 

 

Secretar general adjunct

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Serviciul de audit public intern

 

 

 

 

 

Direcţia generală afaceri europene şl relaţii internaţionale

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Autoritatea competentă pentru acreditarea agenţiilor de plăţi şi a Organismului Coordonator**

 

 

 

 

 

 

Serviciul de presă şi relaţii publice

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia generală politici agricole şi strategii

 

 

 

 

Direcţia generală managementul resurselor umane şi juridic

 

Direcţia generală buget finanţe şi fonduri europene

 

 

 

Agenţia Naţională Fitosanitară*

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia generală industrie alimentară

 

 

 

 

Unitatea pentru politici publice***

 

Direcţia generală dezvoltare rurală - Autoritate de management pentru PNDR

 

 

 

Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă***

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia generală control, antifraudă şi inspecţii

 

 

 

 

 

 

Direcţia generală pescuit - Autoritatea de management pentru POP

 

 

 

Probleme speciale***

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia generală Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


* se organizează la nivel de direcţie

** se organizează la nivel de serviciu

*** se organizează la nivel de compartiment

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 pentru Compania Naţională a Uraniului - S.A. Bucureşti, aflată sub autoritatea Departamentului pentru Energie

 

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 pentru Compania Naţională a Uraniului - S.A. Bucureşti, aflată sub autoritatea Departamentului pentru Energie, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul delegat pentru energie,

Răzvan-Eugen Nicolescu

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 23 aprilie 2014.

Nr. 312.

 

ANEXĂ*)

 

DEPARTAMENTUL PENTRU ENERGIE

Operatorul economic: Compania Naţională a Uraniului - S.A.

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2014

 

 

 

 

 

- mii lei -

 

 

 

INDICATORI

Nr. rd.

Buget 2014

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1-Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

179808

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

179507

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale În vigoare

4

 

 

 2

 

Venituri financiare

5

101

 

 3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

169055

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

168952

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

51066

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

6882

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

84315

 

 

 

C0

Cheltuieli de natura salarială (Rd-13+Rd.14)

12

60224

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

58420

 

 

 

C2

bonusuri

14

3804

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

140

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

 

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

444

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

23507

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

26689

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

103

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

10553

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

22

2277

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

8276

 

1

 

Rezerve legale

25

491

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

2b

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

7785

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

540

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital Integral sau majoritar de stat. din care:

32

4163

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

4163

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 -  Rd.32 se repartizează la alta rezerve şi constituie sursa  proprie de finanţare

35

3623

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclamaşi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

8290

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

8290

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. da personal prognozat la finele anului

48

1450

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

1500

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natura salarială (Rd.l2/Rd.49)/12*1000

50

3346

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

3134

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

119,67

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/ persoană)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale(Rd.7/Rd.1)x1000

54

941

 

8

 

Plăti restante

55

 

 

9

 

Creanţe restante

56

430

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 pentru Societatea Comercială “Oii Terminal” - S.A. Constanţa, aflată sub autoritatea Departamentului pentru Energie

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 pentru Societatea Comercială “Oii Terminal” - S.A. Constanţa, aflată sub autoritatea Departamentului pentru Energie, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul delegat pentru energie,

Răzvan-Eugen Nicolescu

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale

şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 23 aprilie 2014.

Nr. 313.

 

ANEXĂ

 

AUTORITATEAADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE/LOCALE

Societatea Comercială “Oil Terminal” - S.A. Constanţa

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2014

 

 

 

 

 

- mii lei -

 

 

 

INDICATORI

Nr. rd.

Buget 2014

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1-Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

99.876

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

99.726

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale În vigoare

4

 

 

 2

 

Venituri financiare

5

150

 

 3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

98.626

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

97.142

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

19.189

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

7.155

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

58.149

 

 

 

C0

Cheltuieli de natura salarială (Rd-13+Rd.14)

12

45.010

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

42.004

 

 

 

C2

bonusuri

14

3.006

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

369

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

 

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

798

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

11.972

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

12.649

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

1.484

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

1.250

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

995

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

255

 

1

 

Rezerve legale

25

63

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

2b

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

192

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

19

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital Integral sau majoritar de stat, din care:

32

106

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

63

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

43

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 -  Rd.32 se repartizează la alta rezerve şi constituie sursa  proprie de finanţare

35

86

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclamaşi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

11.086

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

11.086

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. da personal prognozat la finele anului

48

1.070

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

1.070

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natura salarială (Rd.l2/Rd.49)/12*1000

50

3.505

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

3.271

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

93

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/ persoană)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale(Rd.7/Rd.1)x1000

54

987

 

8

 

Plăti restante

55

176

 

9

 

Creanţe restante

56

1.260

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 pentru Societatea Naţională de închideri Mine Valea Jiului - SA, aflată sub autoritatea Departamentului pentru Energie

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 pentru Societatea Naţională de închideri Mine Valea Jiului - SA., aflată sub autoritatea Departamentului pentru Energie, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Angajarea sumelor alocate de la bugetul de stat se face cu respectarea prevederilor art. 36 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr. 356/2013.

 

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul delegat pentru energie,

Răzvan-Eugen Nicolescu

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 23 aprilie 2014.

Nr. 314.

 

ANEXĂ

 

DEPARTAMENTUL PENTRU ENERGIE

Societatea Naţională de închideri Mine Valea Jiului - S.A.

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2014

 

 

 

 

 

- mii lei -

 

 

 

INDICATORI

Nr. rd.

Buget 2014

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1-Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

259.122

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

259.122

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

173.929

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale În vigoare

4

 

 

 2

 

Venituri financiare

5

 

 

 3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

259.122

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

259.122

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

91.228

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

8,197

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

136.097

 

 

 

C0

Cheltuieli de natura salarială (Rd-13+Rd.14)

12

91.015

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

63.542

 

 

 

C2

bonusuri

14

7.473

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

9.523

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

9.323

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

1.370

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

34.189

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

23.600

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

 

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

0

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

 

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

 

 

1

 

Rezerve legale

25

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

2b

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital Integral sau majoritar de stat. din care:

32

 

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 -  Rd.32 se repartizează la alta rezerve şi constituie sursa  proprie de finanţare

35

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclamaşi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

5.074

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

5.074

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. da personal prognozat la finele anului

48

1.684

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

1.898

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natura salarială (Rd.l2/Rd.49)/12*1000

50

3.996

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

3.868

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

137

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/ persoană)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale(Rd.7/Rd.1)x1000

54

1.000

 

8

 

Plăti restante

55

860

 

9

 

Creanţe restante

56

14.000

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

ORDIN

pentru completarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 226/2013 privind aprobarea Regulilor de validare a cazurilor spitalizate în regim de spitalizare continuă şi a Metodologiei de evaluare a cazurilor invalidate pentru care se solicită revalidarea

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Direcţiei generale relaţii contractuale nr. 254 din 17 aprilie 2014 şi Serviciului medical al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.458 din 17 aprilie 2014, în temeiul dispoziţiilor:

- art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 71 alin. (1) lit. a) şi b) din Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013-2014, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 117/2013, cu modificările ulterioare;

- Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.782/576/2006 privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 226/2013 privind aprobarea Regulilor de validare a cazurilor spitalizate în regim de spitalizare continuă şi a Metodologiei de evaluare a cazurilor invalidate pentru care se solicită revalidarea, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 30 aprilie 2013, cu completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, după alineatul (21) se introduce un nou alineat, alineatul (22), cu următorul cuprins:

“(22) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru raportarea cazurilor externate în luna aprilie 2014, spitalele vor raporta în format electronic SMDPC, aferent pacienţilor externaţi, conform prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.782/576/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada 5-7 mai 2014.”

2. La articolul 2, după alineatul (51) se introduce un nou alineat, alineatul (52), cu următorul cuprins:

„(52) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), în luna mai 2014, spitalele vor primi de la SNSPMPDSB, în format electronic şi tipărit, rapoartele de validare a activităţii aferente lunii aprilie 2014 până la data de 19 mai 2014.”

Art. II. - Direcţiile de specialitate ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate, spitalele, precum şi Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Gheorghe-Radu Ţibichi

 

Bucureşti, 17 aprilie 2014.

Nr. 258.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.