MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 318/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 318         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 30 aprilie 2014

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

            Decizia nr. 107 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) şi ale art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            304. - Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice privind asistenţa medicală transfrontalieră

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

            269. - Ordin privind modificarea şi completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2013 şi 2014, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 190/2013

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 107

din 27 februarie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) şi ale art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Gagu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) şi art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Adrian Octav Fulea în Dosarul nr. 5.300/2/2011 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 734D/2013 al Curţii Constituţionale.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 18 februarie 2014, în prezenţa autorului excepţiei Adrian Octav Fulea, a părţii Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, prin consilier juridic, Mihaela Jugaru, cu delegaţie depusă la dosar, şi a reprezentantului Ministerului Public, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea, în temeiul art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 27 februarie 2014, dată la care Curtea a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 24 octombrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 5.300/2/2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) şi art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.

Excepţia a fost ridicată de Adrian Octav Fulea într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 1.334 din 27 februarie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, pronunţată într-o cauză prin care a fost respinsă ca tardiv formulată o contestaţie împotriva unei adeverinţe emise de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că definiţia noţiunii de „colaborator al Securităţii” cuprinsă în art. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 este incompletă, întrucât nu doar informatorii au colaborat cu organele securităţii.

De asemenea, arată că prevederile art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 sunt discriminatorii, deoarece stabilesc că adeverinţele din care rezultă că persoana verificată a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia pot fi contestate la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti În termen de 30 de zile, termen care se calculează de la momentul publicării pe pagina de internet a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Calcularea acestui termen de la momentul publicării pe pagina de internet, şi nu de la momentul comunicării adeverinţei, prin scrisoare recomandată, creează discriminări între persoanele care pot utiliza internetul şi cele care nu îl pot utiliza.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) şi ale art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu este întemeiată, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 530 din 9 aprilie 2009 şi nr. 436 din 15 aprilie 2010.

În ceea ce priveşte prevederile art. 10 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă menţionată, instanţa judecătorească apreciază că acest text de lege este neconstituţional, deoarece, în cazul promovării unei cereri de anulare a adeverinţelor prevăzute la art. 8 lit. b) şi art. 9, părţile nu au un reper sigur al termenului în care pot contesta actul, ceea ce face ca accesul lor la justiţie să fie limitat. De asemenea, textul de lege este neconstituţional, deoarece acesta prevede, atât pentru destinatar, cât şi pentru terţi, acelaşi termen de 30 de zile în care poate fi atacat actul administrativ, fără a opera o diferenţiere, actul fiind adus la cunoştinţă doar destinatarului său, prin comunicare. Astfel, se creează confuzii şi incertitudini care pot constitui veritabile obstacole în calea exercitării efective a dreptului de acces liber la justiţie. Prin urmare, terţii - persoane vătămate într-un drept sau interes legitim - se găsesc în imposibilitatea obiectivă de a cunoaşte existenţa unui act administrativ adresat altui subiect de drept.

Aşadar, prevederile art. 10 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă condiţionează formularea unei cereri Injustiţie într-un termen de cel mult 30 de zile, astfel încât este evident că accesul la instanţă al persoanei vătămate, alta decât destinatarul actului administrativ atacat, este practic blocat, întrucât instanţa de judecată va respinge cererea ca tardiv introdusă, în condiţiile în care reclamantul a luat cunoştinţă de existenţa actului ulterior împlinirii termenului de 30 de zile.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 2 lit. b) şi ale art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 sunt constituţionale, întrucât nu instituie niciun privilegiu sau discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabile tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale.

De asemenea, apreciază că art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 este neconstituţional, în măsura în care este interpretat în sensul că persoanele interesate pot contesta adeverinţele publicate pe pagina proprie de internet a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti în termen de 30 de zile de la publicare, fără să existe şi vreo altă formă/modalitate prin care se poate lua cunoştinţă de aceste adeverinţe. Arată că nu orice persoană are posibilitatea să utilizeze internetul, aspect de natură a institui o discriminare pe criteriul averii, fără o motivare obiectivă şi rezonabilă. Astfel, lipsa posibilităţilor materiale de a suporta cheltuielile legate de accesul la internet creează premisele acestei discriminări, restrângând în acelaşi timp accesul liber la justiţie.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele şi celelalte înscrisuri depuse la dosar de autorul excepţiei, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2 lit. b) şi ale art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.

Prevederile art. 2 lit. b) au următorul cuprins: „În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: (...)

b) colaborator al Securităţii - persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informaţii cuprinse m declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu este considerată colaborator al Securităţii, potrivit prezentei definiţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste informaţii sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiţie, în măsura în care se coroborează cu alte probe. Colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea, precum şi cei care, având calitatea de rezidenţi ai Securităţii, coordonau activitatea informatorilor;”.

În legătură cu aceste prevederi de lege, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 672 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 august 2012, instanţa de contencios constituţional a admis, în parte, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagmele „indiferent sub ce formă” şi „relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii” din cuprinsul art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 sunt neconstituţionale. Ca urmare, în temeiul art. 147 alin. (1) din Constituţie şi al art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, prevederile legale constatate ca fiind neconstituţionale au încetat să mai producă efecte juridice.

Prevederile art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, ce constituie, de asemenea, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, au următorul cuprins:

„(1) Notele de constatare şi adeverinţele emise de Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se comunică persoanelor verificate, precum şi persoanelor care au solicitat verificarea, în cazul verificării la cerere, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(2) Adeverinţele prevăzute la art. 8 lit. b) şi art. 9 se publică de îndată pe pagina proprie de internet a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi pot fi contestate la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti de către orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la publicarea lor.”

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 57 privind exercitarea drepturilor şi a libertăţilor.

1. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, Curtea constată următoarele:

Prevederile legale criticate fac parte din capitolul II “Proceduri privind accesul la dosar şi deconspirarea Securităţii”, secţiunea a 3-a “Dispoziţii procedurale comune”, şi instituie prin art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 reguli referitoare la comunicarea notelor de constatare şi a adeverinţelor emise de Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Totodată, art. 10 alin. (2) din acelaşi act normativ instituie norme privind publicarea şi contestarea adeverinţelor din care rezultă că persoana verificată nu a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia şi a adeverinţelor care atestă inexistenţa datelor sau documentelor privind calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana supusă verificării.

Astfel, comunicarea notelor de constatare şi a adeverinţelor constituie, potrivit art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, o obligaţie legală a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, având ca efect înştiinţarea persoanelor verificate şi a persoanelor care au solicitat verificarea cu privire la rezultatul verificării. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 şi Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, adoptat prin Hotărârea Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii nr. 2/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2009, nu stabilesc şi un termen pentru comunicarea adeverinţei, ci doar pentru publicarea acesteia pe pagina proprie de internet, respectiv “de îndată”. În acest sens sunt prevederile art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 şi ale art. 36 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

În plus, din activitatea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii rezultă că între momentul publicării pe pagina proprie de internet şi momentul comunicării adeverinţei există diferenţe semnificative. Astfel, în cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, comunicarea adeverinţei a fost efectuată după aproximativ 7 luni de la momentul publicării pe pagina proprie de internet.

De asemenea, Curtea reţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu stabileşte producerea unor efecte juridice în raport de momentul comunicării adeverinţei, ci doar în raport de momentul publicării acesteia pe pagina de internet, în sensul că termenul de contestare a adeverinţei curge de la momentul publicării pe pagina proprie de internet a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, fără a distinge între persoanele care au solicitat verificarea, persoana care a făcut obiectul verificării şi orice alte persoane interesate.

Sub acest aspect, Curtea constată că pot fi identificate două categorii distincte de persoane interesate de posibila contestare a adeverinţelor prevăzute de art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, şi anume: persoanele cărora li se comunică adeverinţa, în condiţiile art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, şi orice alte persoane, care au posibilitatea de a contesta adeverinţa în termen de 30 de zile de la publicarea pe pagina proprie de internet a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în condiţiile art. 10 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă menţionată.

Curtea apreciază că, în raport de maniera de redactare a textului art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, condiţiile şi termenul prevăzute de art. 10 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă pentru contestarea adeverinţelor de către persoanele interesate, altele decât cele cărora li s~a comunicat adeverinţa, nu pot fi extinse pentru ipoteza de la art. 10 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă. Aceasta, deoarece, aşa cum a fost evidenţiat mai sus, nu există o identitate de situaţii juridice care să justifice interpretarea potrivit căreia, indiferent dacă este vorba de persoana căreia i s-a comunicat adeverinţa sau de orice altă persoană interesată, termenul de 30 de zile pentru contestarea la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia contencios administrativ şi fiscal curge de la publicarea adeverinţei pe pagina de internet a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii,

Sub acest aspect, în acord cu jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională reiterează că, în instituirea regulilor de acces la justiţie, legiuitorul este ţinut de respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie. Principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).

Aplicând aceste considerente în cauza de faţă, Curtea reţine că, în ceea ce priveşte contestarea adeverinţei, persoana căreia i se comunică adeverinţa, deşi se află într-o situaţie juridică distinctă, beneficiază de un tratament juridic identic cu cel aplicabil altor persoane interesate, devenind astfel terţ în propria cauză.

Astfel, în cauza dedusă judecăţii instanţei de fond, acţiunea autorului excepţiei a fost respinsă ca tardiv formulată, întrucât acesta, deşi avea calitatea de persoană care a solicitat verificarea unei persoane în ceea ce priveşte colaborarea cu Securitatea, fiind îndreptăţit, potrivit legii, la comunicarea rezultatului verificării, nu a formulat contestaţia în termenul de 30 de zile de la publicarea adeverinţei pe pagina de internet a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

În aceeaşi ordine de idei, Curtea constată că nerespectarea termenului pentru contestarea adeverinţei ar fi imputabilă persoanei căreia i se comunică adeverinţa numai în situaţia în care prevederile art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 ar institui reguli privind condiţiile sesizării instanţei judecătoreşti şi termenul în care contestaţia poate fi formulată, ţinând cont de momentul comunicării adeverinţei.

De altfel, Curtea observă că normele generale în materia contenciosului administrativ stabilesc producerea unor efecte juridice în cazul termenelor pentru formularea plângerii prealabile sau a acţiunii în anularea actului administrativ în raport de momentul comunicării (a se vedea în acest sens art. 7 şi art. 11 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare).

De asemenea, astfel cum s-a statuat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, accesul liber la justiţie consacrat de art. 21 din Constituţie implică, între altele, adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, în care să se prescrie cu precizie condiţiile şi termenele în care justiţiabilii îşi pot exercita drepturile lor procesuale, inclusiv cele referitoare la căile de atac (a se vedea Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006).

În aceste condiţii, Curtea constată că prevederile art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, astfel cum sunt redactate, sunt generatoare de dificultăţi în planul interpretării şi aplicării legii şi creează, fără o motivare obiectivă sau raţională, un impediment în exercitarea efectivă a dreptului de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime.

Pentru considerentele de mai sus, Curtea constată că prevederile art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 sunt neconstituţionale, deoarece contrar dispoziţiilor art. 16 şi art. 21 din Constituţie, lipsesc de eficienţă juridică actul comunicării, astfel încât persoana căreia i se comunică adeverinţa nu are un reper cert privind calea de atac, termenul în care aceasta poate fi exercitată şi momentul de la care acesta începe să curgă.

Chiar dacă în ipoteza de faţă este în discuţie o omisiune legislativă, Curtea, în virtutea rolului său de garant al supremaţiei Constituţiei, nu poate ignora viciul de neconstituţionalitate existent, deoarece tocmai omisiunea şi imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului fundamentai de acces liber la justiţie ai persoanelor cărora li se comunică adeverinţa, potrivit art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010).

Referitor la prevederile art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, Curtea reţine că o asemenea reglementare are o justificare obiectivă şi rezonabilă, constând în preocuparea legiuitorului de a asigura respectarea interesului general al societăţii româneşti fată de consemnarea publică a celor care au fost lucrători sau colaboratori ai Securităţii, astfel încât orice persoană interesată să aibă posibilitatea de a lua la cunoştinţă şi, eventual, de a contesta în faţa instanţei judecătoreşti adeverinţele emise de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Corelativ dreptului pe care legea îl instituie, este în sarcina persoanei interesate obligaţia de a depune minimum de diligentă în vederea respectării acesteia.

Pe de altă parte, sfera persoanelor interesate de contestarea adeverinţelor emise de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este ab initio variabilă şi imposibil de predeterminat, astfel încât, în mod obiectiv, soluţia legislativă nu ar fi putut cuprinde referiri la comunicarea adeverinţei tuturor persoanelor interesate.

Pe cale de consecinţă, Curtea constată că prevederile art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu încalcă principiul egalităţii în drepturi sau accesul liber la justiţie.

2. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 672 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 august 2012, a constatat că sintagmele „indiferent sub ce formă” şi „relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii” cuprinse în art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 sunt neconstituţionale. În aceste condiţii, Curtea constată ca, în cauza de faţă, sunt incidente dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”. Reţinând că acest caz de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate a intervenit anterior sesizării Curţii, excepţia cu acest obiect urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

3. Referitor la celelalte prevederi cuprinse în art. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, Curtea reţine, în acord cu jurisprudenţa sa, că definirea, prin normele de lege criticate, a termenului de „colaborator al Securităţii” înlătură orice echivoc de natură să genereze interpretări speculative (a se vedea Decizia nr. 1.074 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 14 octombrie 2009).

De asemenea, Curtea a reţinut că aprecierea întrunirii cumulative a condiţiilor prevăzute de lege pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii revine instanţei judecătoreşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti. Asemenea aspecte reprezintă, aşadar, probleme ce ţin exclusiv de interpretarea şi aplicarea legii, fiind de competenţa instanţei judecătoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată (a se vedea, în sensul celor de mai sus, Decizia nr. 27 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 21 martie 2013).

Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

În fine, Curtea constată că invocarea dispoziţiilor art. 57 din Constituţie nu are relevanţă în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, în privinţa excepţiei de neconstituţionalitate a art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adrian Octav Fulea în Dosarul nr. 5.300/2/2011 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii sunt neconstituţionale.

2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, în privinţa sintagmelor „indiferent sub ce formă” şi „relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii”, excepţie ridicată de acelaşi autor în aceiaşi dosar al aceleiaşi instanţe judecătoreşti.

3. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe judecătoreşti şi constată că celelalte prevederi cuprinse în art. 2 lit. b) şi prevederile art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 februarie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Gagu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor metodologice privind asistenţa medicală transfrontalieră

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 872 alin. (3) şi (4), art. 873 alin. (1) lit. d), art. 874 alin. (3) lit. b) şi alin. (4), art. 876 alin. (1) lit. a) pct. (i) şi alin. (2), art. 877 alin. (1) şi art. 880 alin. (2) şi (4) din titlul XVIII “Asistenţa medicală transfrontalieră din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice privind asistenţa medicală transfrontalieră, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, dispoziţiile art. 8 din anexa la Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 729/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice privind rambursarea şi recuperarea cheltuielilor reprezentând asistenţa medicală acordată în baza documentelor internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii la care România este parte, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 5 august 2009, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare, se abrogă.

(2) Cererile înregistrate la casele de asigurări de sănătate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, pentru asiguraţii din sistemul de asigurări sociale de sănătate din România care s-au deplasat într-un stat membru al Uniunii Europene cu scopul de a primi tratament medical, se soluţionează în vederea rambursării contravalorii serviciilor medicale de care au beneficiat, conform dispoziţiilor legale în vigoare la data înregistrării cererilor la casele de asigurări de sănătate.

(3) Asiguraţii din sistemul de asigurări sociale de sănătate din România care au primit tratament medical într-un stat membru al Uniunii Europene şi nu au depus cerere de rambursare a contravalorii serviciilor medicale anterior intrării în vigoare a prezentei hotărâri au dreptul la rambursarea contravalorii serviciilor medicale de care au beneficiat, conform dispoziţiilor legale în vigoare în ultima zi a intervalului în care asiguraţii au beneficiat de servicii medicale.

(4) Cererile pentru valorificarea dreptului prevăzut la alin. (3) pot fi înregistrate la casele de asigurări de sănătate începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2014.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Nicolae Bănicioiu

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voi nea

Ministrul afacerilor externe,

Titus Corlăţean

 

Bucureşti, 16 aprilie 2014.

Nr. 304.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

privind asistenţa medicală transfrontalieră

 

CAPITOLUL I

Asistenţa medicală ce face obiectul autorizării prealabile, condiţiile de autorizare şi termenul de răspuns la cererile de autorizare

 

            Art. 1. - Tipul de asistenţă medicală ce face obiectul autorizării prealabile şi criteriile ce trebuie îndeplinite în vederea obţinerii autorizării prealabile:

 

Nr. crt.

Tipul de asistenţa medicală ce face obiectul autorizării prealabila

Criterii de îndeplinit pentru obţinerea autorizării prealabile

1.

PET-CT în regim ambulatoriu

Bilet de trimitere însoţit de decizia de aprobare emisă de comisia de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate conform prevederilor Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate

2.

Servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare continuă - spitalizare mai mare de 24 de ore - pentru următoarele tipuri de tratament:

a) implant sau înlocuire de defibrilator cardiac;

b) endoprotezare articulară tumorală;

c) implant segmentar de coloană;

d) bypass coronarian cu/fără investigaţii cardiace invazive;

e) naşterea

Nu poate fi acordat de nicio unitate sanitară cu paturi într-un termen care este rezonabil din punct de vedere medical, ţinând seama de starea de sănătate actuală şi de evoluţia probabilă a bolii asiguratului şi deplasarea persoanei solicitante nu prejudiciază starea sănătăţii sale sau primirea de tratament medical. În acest caz se va prezenta un raport medical întocmit de un medic dintr-un spital clinic sau, după caz, judeţean aflat în relaţii contractuale cu o casă de asigurări de sănătate din România. Modelul raportului medical al pacientului care solicită autorizarea prealabilă pentru rambursarea contravalorii asistenţei medicale transfrontaliere este prevăzut în anexa nr. 1.

3.

Medicamente în tratamentul ambulatoriu pentru care este necesară aprobarea comisiilor de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate

Prescripţia medicală - componenta prescriere a prescripţiei medicale electronice, în copie, însoţită de documentul de aprobare a comisiilor de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate

 

Art. 2. - (1) în vederea obţinerii autorizării prealabile pentru rambursarea contravalorii asistenţei medicale transfrontaliere, asiguratul, un membru al familiei (părinte, soţ/soţie, fiu/fiică) sau o persoană împuternicită de acesta va depune la casa de asigurări de sănătate unde este luat în evidenţă asiguratul o cerere însoţită de:

a) copie de pe actul de identitate sau de pe certificatul de naştere;

b) confirmarea scrisă din partea furnizorului de servicii medicale din statul membru al Uniunii Europene în care urmează să se acorde asistenţă medicală transfrontalieră, cu privire la disponibilitatea acestuia de a acorda respectiva asistenţă medicală transfrontalieră în perioada indicată de persoana solicitantă - pentru situaţiile prevăzute la art. 1 nr. crt. 1 şi 2;

c) document eliberat de punctul naţional de contact pentru asistenţă medicală transfrontalieră din statul membru al Uniunii Europene în care urmează să se acorde asistenţă medicală transfrontalieră, din care să rezulte că furnizorul de servicii medicale prevăzut la lit. b) nu generează preocupări serioase şi specifice legate de respectarea standardelor şi a orientărilor privind calitatea îngrijirii medicale şi siguranţa pacienţilor, inclusiv dispoziţii privind supravegherea;

d) documentele prevăzute la art. 1, după caz.

(2) După efectuarea înregistrării cererii, casa de asigurări procedează la analiza acesteia, după cum urmează:

a) verifică statutul de asigurat al persoanei solicitante;

b) analizează documentele prevăzute la alin. (1);

c) dacă constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la lit. a) şi b), eliberează autorizaţia prealabilă pentru rambursarea asistenţei medicale transfrontaliere, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii;

d) dacă constată neîndeplinirea oricăreia dintre condiţiile prevăzute la lit. a) şi b), cererea de autorizare prealabilă pentru rambursarea asistenţei medicale transfrontaliere nu este aprobată, iar acest lucru se comunică în scris solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, cu indicarea temeiului legal.

(3) Termenul maxim de valabilitate a autorizaţiei prealabile pentru rambursarea contravalorii asistenţei medicale transfrontaliere se stabileşte conform prevederilor din anexa nr. 2 şi reprezintă intervalul maxim de timp în care asiguratul se poate prezenta la furnizorul de servicii medicale din statul membru al Uniunii Europene în care urmează să se acorde asistenţă medicală transfrontalieră.

(4) Casele de asigurări de sănătate îşi organizează evidenţa autorizaţiilor prealabile. Autorizaţiile prealabile pentru rambursarea contravalorii asistenţei medicale transfrontaliere se emit de către casele de asigurări de sănătate în două exemplare, din care un exemplar rămâne la nivelul casei de asigurări de sănătate, iar cel de-al doilea exemplar se pune la dispoziţia asiguratului.

 

CAPITOLUL II

Metodologia de rambursare a preţurilor/tarifelor reprezentând contravaloarea asistenţei medicale transfrontaliere, inclusiv nivelul acestora

 

Art. 3. - (1) La solicitarea scrisă a asiguratului, a unui membru al familiei (părinte, soţ/soţie, fiu/fiică) sau a unei persoane împuternicite de acesta, însoţită de documente justificative traduse în limba română de către un traducător autorizat, casa de asigurări de sănătate rambursează contravaloarea asistenţei medicale transfrontaliere acordate pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene şi plătite de acesta, la nivelul tarifelor prevăzute la art. 4, dacă:

a) serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale se regăsesc printre prestaţiile la care are dreptul persoana asigurată conform legislaţiei asigurărilor sociale de sănătate şi sunt decontate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, cu excepţia:

(i) tratamentului bolnavilor care necesită izolare sau internare obligatorie şi tratamentului persoanelor private de libertate pentru care instanţa de judecată a dispus executarea pedepsei într-un penitenciar spital;

(ii) îngrijirilor medicale la domiciliu şi îngrijirilor paliative la domiciliu;

(iii) alocării de organe şi accesului la organe în scopul transplantului de organe;

(iv) cu excepţia cap. V din titlul XVIII al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, programelor de vaccinare a populaţiei împotriva bolilor infecţioase, care sunt exclusiv menite să protejeze sănătatea populaţiei şi care fac obiectul unor măsuri specifice de planificare şi implementare;

(v) tipurilor de asistenţă medicală prevăzute la art. 1 acordate într-un stat membru al Uniunii Europene şi pentru care nu există autorizare prealabilă pentru rambursarea contravalorii asistenţei medicale transfrontaliere;

(vi) medicamentelor ce fac obiectul unei prescripţii medicale speciale, astfel cum se prevede la art. 781 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

b) sunt respectate următoarele criterii de eligibilitate:

(i) serviciile medicale spitaliceşti au fost acordate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, ca urmare a unei evaluări medicale efectuate de către un cadru medical care furnizează servicii medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, finalizată prin emiterea unui bilet de internare, cu excepţia situaţiilor care se încadrează în criteriile care permit internarea fără bilet de internare prevăzute în Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;

(ii) medicamentele în tratamentul ambulatoriu au fost acordate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, ca urmare a unei evaluări medicale efectuate de către un cadru medical care furnizează servicii medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, finalizată prin emiterea unei prescripţii medicale în condiţiile prevăzute în Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi în normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică;

(iii) dispozitivele medicale în tratamentul ambulatoriu au fost acordate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, ca urmare a unei evaluări medicale efectuate de către un cadru medical care furnizează servicii medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, finalizată prin emiterea unei prescripţii medicale şi pentru care casa de asigurări de sănătate a emis o decizie de aprobare, în condiţiile prevăzute în Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

(2) Prin documente justificative prevăzute la alin. (1) se înţelege orice document medical, inclusiv biletul de internare, prescripţia medicală pentru medicamente şi dispozitive medicale - în copie, din care rezultă că asiguratul a beneficiat de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, datat şi asumat de către cadrul medical care l-a acordat, precum şi documente de plată din care să rezulte că serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale au fost achitate integral de asigurat, de un membru al familiei (părinte, soţ/soţie, fiu/fiică) sau de către o persoană împuternicită de acesta, nivelul tarifelor/preţurilor distinct pentru flecare serviciu medical, medicament, dispozitiv medical, inclusiv data achitării acestora.

(3) După efectuarea înregistrării cererii, casa de asigurări procedează la analiza acesteia, după cum urmează:

a) verifică statutul de asigurat al persoanei solicitante;

b) analizează dacă din documentele justificative rezultă îndeplinirea prevederilor alin. (1);

c) analizează documentele de plată din punctul de vedere al clarităţii conţinutului; în situaţia în care există neclarităţi în ceea ce priveşte conţinutul documentelor de plată, casele de asigurări de sănătate se adresează punctului naţional de contact din România. Punctul naţional de contact din România se adresează punctului naţional de contact din statul membru al Uniunii Europene în care s-a întocmit documentul de plată în vederea clarificării conţinutului documentului respectiv.

(4) Dacă sunt îndeplinite prevederile alin. (3), casa de asigurări de sănătate întocmeşte nota de calcul privind rambursarea contravalorii asistenţei medicale transfrontaliere utilizând modelul notei de calcul prevăzut în anexa nr. 3.

(5) După întocmirea notei de calcul prevăzute la alin. (4), casa de asigurări de sănătate va solicita Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate alocarea de prevederi bugetare utilizând modelul de solicitare pentru acordare de prevedere bugetară prevăzut în anexa nr. 4.

(6) Rambursarea contravalorii asistenţei medicale transfrontaliere se efectuează de către casa de asigurări de sănătate care a întocmit solicitarea de acordare de prevedere bugetară, în lei, în termen de maximum 60 de zile de la data alocării de prevedere bugetară.

(7) Rambursarea nu trebuie să depăşească contravaloarea în lei a asistenţei medicale transfrontaliere achitate de asigurat, de un membru al familiei (părinte, soţ/soţie, fiu/fiică) sau de către o persoană împuternicită de acesta, la cursul Băncii Naţionale a României din data efectuării plăţii, comparând tariful achitat cu nivelul stabilit pentru rambursare conform prevederilor art. 4, distinct pentru fiecare serviciu medical/medicament/dispozitiv medical. Cursul Băncii Naţionale a României este stabilit de către Banca Naţională a României în fiecare zi bancară. Acest curs este valabil pentru ziua următoare, implicit pentru toate tranzacţiile ce urmează a fi făcute în ziua următoare.

(8) în situaţia în care casa de asigurări de sănătate constată neîndeplinirea prevederilor alin. (3), cererea de rambursare a contravalorii asistenţei medicale transfrontaliere nu este aprobată, iar acest lucru se comunică în scris solicitantului în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, cu indicarea temeiului legal. În situaţia în care casa de asigurări de sănătate s-a adresat, în acest interval de timp, punctului naţional de contact din România pentru clarificarea conţinutului documentelor de plată, aceasta va comunica în scris solicitantului acest fapt în termen de 3 zile lucrătoare de la formularea solicitării către punctul naţional de contact din România, dar nu mai târziu de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de rambursare. În situaţia în care după primirea răspunsului de la punctul naţional de contact din România se constată neîndeplinirea prevederilor alin. (3), cererea de rambursare a contravalorii asistenţei medicale transfrontaliere nu este aprobată, iar acest lucru se comunică în scris solicitantului în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data primirii răspunsului de la punctul naţional de contact din România, cu indicarea temeiului legal.

Art. 4. - (1) Nivelul la care se realizează operaţiunea de rambursare a contravalorii asistenţei medicale transfrontaliere prevăzute la art. 3 alin. (1) se stabileşte după cum urmează:

a) pentru serviciile medicale de specialitate din ambulatoriu, medicamentele în tratamentul ambulatoriu, precum şi dispozitivele în ambulatoriu: tarife exprimate prin valoarea definitivă a punctului, stabilită în trimestrul anterior datei la care s-a plătit serviciul, tarife, procent din tarife, preţuri de referinţă, sume de închiriere, sume corespunzătoare aplicării procentului de compensare asupra preţurilor de referinţă, preţuri de decontare - preţ cu ridicata maximal de decontare la care se adaugă TVA, prevăzute de actele normative în vigoare care reglementează sistemul de asigurări sociale de sănătate în vigoare la data efectuării plăţii serviciului de către asigurat, de un membru al familiei (părinte, soţ/soţie, fiu/fiică) sau de către o persoană împuternicită de acesta.

Pentru medicamentele de care au beneficiat asiguraţii în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere şi care nu sunt cuprinse în Lista preţurilor de referinţă pe unitate terapeutică aferente medicamentelor - denumiri comerciale, dar ale căror denumiri comune internaţionale sunt prevăzute a fi decontate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, rambursarea se realizează astfel:

(i) la nivelul sumei corespunzătoare aplicării procentului de compensare asupra preţului de referinţă corespunzător medicamentului - denumire comercială cu aceeaşi concentraţie şi formă farmaceutică asimilabilă în funcţie de sublista în care se regăseşte denumirea comună internaţional respectivă şi grupa de boală, după caz;

(ii) la nivelul sumei corespunzătoare aplicării procentului de compensare asupra preţului de referinţă corespunzător medicamentului - denumire comercială cu aceeaşi formă farmaceutică asimilabilă şi cea mai apropiată concentraţie în funcţie de sublista în care se regăseşte denumirea comună internaţională respectivă şi grupa de boală, după caz; în această situaţie calculul sumei de rambursat se face pentru numărul de unităţi terapeutice achitate;

(iii) la nivelul preţului de decontare - preţ cu ridicata maximal de decontare, la care se adaugă TVA - corespunzător medicamentului - denumire comercială cu aceeaşi concentraţie şi formă farmaceutică asimilabilă;

(iv) la nivelul preţului de decontare - preţ cu ridicata maximal de decontare, la care se adaugă TVA - corespunzător medicamentului - denumire comercială cu aceeaşi formă farmaceutică asimilabilă şi cea mai apropiată concentraţie; în această situaţie calculul sumei de rambursat se face pentru numărul de unităţi terapeutice achitate;

b) servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare continuă: ICM x TCP, unde ICM este cel mai mare indice de case-mix dintre toate ICM-urile aferente spitalelor din România, iar TCP este tariful pe caz ponderat al spitalului cu cel mai mare indice de case-mix, prevăzute în actele normative care reglementează sistemul de asigurări sociale de sănătate în vigoare la data efectuării plăţii serviciului medical; serviciile spitaliceşti cuprind: consultaţii, investigaţii, stabilirea diagnosticului, tratament medical şi/sau tratament chirurgical, îngrijire, recuperare, medicamente şi materiale sanitare, dispozitive medicale, cazare şi masă;

c) servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare de zi, pentru care plata se face pe baza tarifului pe caz rezolvat: o treime din suma rezultată în urma aplicării procedurii prevăzute la lit. b); serviciile spitaliceşti cuprind: consultaţii, investigaţii, stabilirea diagnosticului, tratament medical şi/sau tratament chirurgical, îngrijire, recuperare, medicamente şi materiale sanitare, dispozitive medicale;

d) servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare de zi, pentru care plata se face pe baza tarifului pe serviciu: tariful maximal prevăzut de actele normative în vigoare care reglementează sistemul de asigurări sociale de sănătate în vigoare la data efectuării plăţii serviciului medical.

(2) în cazul în care achitarea serviciilor medicale, medicamentelor, dispozitivelor medicale a fost efectuată în mai multe tranşe, nivelul de rambursare se va stabili considerând ca dată a efectuării plăţii data ultimei tranşe.

(3) Nu se suportă alte costuri, cum ar fi contravaloarea serviciilor de cazare şi de călătorie suportate de persoanele asigurate, precum şi costuri suplimentare suportate de persoanele cu handicap din cauza unuia sau a mai multor handicapuri atunci când beneficiază de asistenţă medicală transfrontalieră.

Art. 5. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

 

Art. 6. - Dosarul medical prevăzut la art. 872 alin. (3) şi (4) din titlul XVIII al Legii nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, conţine toate informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor efectuate, diagnosticul şi tratamentul acordat şi se transmite cu respectarea prevederilor Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003.

Art. 7. - (1) Furnizorii de servicii medicale care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României sunt obligaţi să acorde asistenţă medicală transfrontalieră în mod nediscriminatoriu din motive de naţionalitate tuturor pacienţilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene.

(2) Prin excepţie de la alin. (1), în situaţia în care un furnizor de servicii medicale nu are capacitatea şi resursele necesare să acopere volumul serviciilor medicale solicitate, existând liste de prioritate, se va asigura cu prioritate accesul la asistenţă medicală pacienţilor cetăţeni români.

Art. 8. - (1) în cazul în care o prescripţie este emisă în statul membru în care se efectuează tratamentul pentru medicamente sau dispozitive medicale disponibile în România şi în cazul în care se solicită eliberarea prescripţiei în România, se va asigura continuitatea tratamentului. În acest sens, documentul medical emis de către medicul din statul membru în care se efectuează tratamentul care a eliberat şi prescripţia constituie documentul cu care pacientul se prezintă ulterior la un medic având aceeaşi specialitate cu cel din statul membru în care se efectuează tratamentul, în vederea evaluării schemei terapeutice în scopul menţinerii sau modificării acesteia în funcţie de starea pacientului la momentul prezentării, respectiv monitorizării medicale, dacă se dovedeşte a fi necesar acest lucru.

(2) în situaţia în care pacientul, persoană asigurată, doreşte continuarea tratamentului în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din România, acesta trebuie să se prezinte la un medic care îşi desfăşoară activitatea la un furnizor aflat în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate. În acest caz prima prezentare la medic se face cu documentul prevăzut la alin. (1), fără a fi necesar biletul de trimitere către alte specialităţi sau în vederea internării. Serviciile medicale necesare ulterior se acordă în condiţiile reglementate de Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi de normele metodologice de aplicare a acestuia, respectiv de hotărârea Guvernului pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate şi de normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

 

ANEXA Nr. 1

la normele metodologice

 

Număr de înregistrare în unitatea sanitară ............... din data ......................

 

AVIZAT

Casa de asigurări de sănătate

Medic-şef

(data, semnătura, ştampila)

 

RAPORT

medical al pacientului care solicită autorizarea prealabilă pentru rambursarea contravalorii

asistenţei medicale transfrontaliere

 

1. Medicul.............................................................. (numele şi prenumele) medic specialist în specialitatea ......................., secţia .............................................. din Spitalul Clinic/Judeţean ................................................................

2. Pacientul.................................................................. (numele şi prenumele) CNP ............................................................. cu domiciliul ...............................................................................................................

3. Pacientul se află în supravegherea clinicii din data de.................................................................

4. A fost internat cu ultima Foaie de observaţie nr. ...........................................................................

5. A fost diagnosticat cu......................................................................................................................

6. Prezentarea unui scurt istoric al afecţiunilor şi al tratamentelor efectuate:

7. Tipul de asistenţă medicală recomandat*):

Implant sau înlocuire de defibrilator cardiac

Endoprotezare articulară tumorală

Implant segmentar de coloană

Bypass coronarian cu/fără investigaţii cardiace invazive

Naşterea

În contextul prezentat consider că pacientul poate beneficia de asistenţă medicală transfrontalieră, deoarece:

a) nu poate fi acordată de nicio unitate sanitară cu paturi din România într-un termen care este rezonabil din punct de vedere medical, ţinând seama de starea de sănătate actuală şi de evoluţia probabilă a bolii asiguratului (se explicitează şi se argumentează motivele pentru care serviciul solicitat nu se poate realiza într-un interval de timp util):

b) deplasarea persoanei solicitante nu prejudiciază starea sănătăţii sale sau primirea de tratament medical (se explicitează şi se argumentează):

La prezentul raport medical se ataşează următoarele înscrisuri**) medicale care susţin tipul de asistenţă medicală recomandat:

Prezentul raport se întocmeşte de către un medic dintr-un spital clinic/judeţean aflat în relaţii contractuale cu o casă de asigurări de sănătate din România.

8. Întocmit de - MEDIC

Nume........................................Semnătură şi parafă..........................................

9. Pentru conformitate - ŞEF SECŢIE

Nume.......................................

Semnătură şi parafă...........................................

10. Pentru avizare - MANAGER SPITAL

Nume........................................

 

Semnătură şi ştampila spitalului

……………………………………

 

NOTĂ:

Necompletarea tuturor rubricilor invalidează prezentul raport.

 

OBSERVAŢII (se motivează refuzul avizării de către medicul-şef al casei de asigurări de sănătate):

 

 

 

 

 

 


*) Se bifează tipul de asistenţă medicală recomandat.

**) Înscrisurile medicale trebuie să fie datate, semnate şi ştampilate.

 

ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

 

AUTORIZAŢIA PREALABILĂ

pentru rambursarea asistenţei medicale transfrontaliere,

nr. ..............din data.............................

 

Casa de Asigurări de Sănătate................................................, cu sediul în.......................................... prin reprezentantul său legal, ........................ preşedinte-director general, autorizează rambursarea contravalorii asistenţei medicale transfrontaliere pentru asiguratul............................................................ (numele şi prenumele) CNP ..................................................., cu domiciliul ...................................................................................... conform cererii de autorizare nr. ...........din data de ........................................

Tipul*) de asistenţă medicală transfrontalieră pentru care se acordă autorizarea este:

Termenul maxim de valabilitate al autorizaţiei este de la data prezentei ................................. până la data de ...................................................**) şi reprezintă intervalul maxim de timp în care asiguratul se poate prezenta la furnizorul de servicii medicale din statul membru al Uniunii Europene în care urmează să se acorde asistentă medicală transfrontalieră.

 

Preşedinte-director general,

………………………………………….

 


*) Se completează tipul de asistenţă medicală conform art. 1 alin. (1) din Normele metodologice privind asistenţa medicală transfrontalieră, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. ...............

În cazul medicamentelor se completează denumirea comună internaţională conform Hotărârii Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare.

**) 1. Pentru PET-CT şi medicamente termenul maxim de valabilitate este termenul maxim de valabilitate a deciziei de aprobare emise de comisia de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

2. Pentru celelalte tipuri de asistenţă medicală care fac obiectul autorizării prealabile, termenul maxim de valabilitate este de 30 de zile.

 

ANEXA Nr. 3

la normele metodologice

 

Casa de Asigurări de Sănătate.............................

Nr. ......../data.......................................

 

Aprobat

Preşedinte-director general

 

 

NOTĂ DE CALCUL

privind rambursarea contravalorii asistenţei medicale transfrontaliere

 

Numele şi prenumele asiguratului........................................................................................................

CNP/CID asigurat...............................................................................................................................

Statul membru UE în care a fost acordată asistenţa medicală transfrontalieră................................

 

Serviciul medical/

Medicamentele/

Dispozitivele

medicale

Data acordării/ eliberării

Numărul şi data

documentului de

plată

Valoarea

achitată în valuta

statului membru

UE

Contravaloarea

În lei a sumei

achitate

(lei)

Nivelul tarifelor/preţurilor

în România (lei)

Valoarea

de

rambursat

(lei)

Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Medic-şef,

………………………………

 

Director relaţii contractuale,

………………………………

Întocmit

………………………………

 

ANEXA Nr. 4

la normele metodologice

 

Casa de Asigurări de Sănătate....................................

Nr. ...........din data................................

 

SOLICITARE

pentru acordare de prevedere bugetară

 

Vă rugăm să aprobaţi majorarea bugetului Casei de Asigurări de Sănătate ..................................... cu suma de ..................lei, pentru a putea efectua plăţile conform prevederilor din anexa la Hotărârea Guvernului nr. ....pentru aprobarea Normelor metodologice privind asistenţa medicală transfrontalieră.

 Această sumă este necesară pentru    efectuarea plăţii sumei de ............ lei asiguratului .................... pentru asistenţa medicală transfrontalieră de care a beneficiat acesta în ţara ............................., conform Notei de calcul nr. ........ din data de ..........................., anexată la prezenta.

În acest sens s-a primit solicitarea scrisă a asiguratului însoţită de documentele justificative, conform prevederilor legale în vigoare.

Menţionăm că s-au parcurs toate procedurile conform prevederilor legale în vigoare şi documentaţia existentă la sediul nostru îndeplineşte toate condiţiile de realitate, legalitate şi regularitate pentru efectuarea plătii.

 

Preşedinte-director general,

………………………………….

Director executiv economic,

…………………………………

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2013 şi 2014, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 190/2013

 

Văzând Referatul de aprobare nr. DG 656 din 24 aprilie 2014 al directorului general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

având în vedere art. 48 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 124/2013 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2013 şi 2014, cu modificările şi completările ulterioare, Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr. 356/2013,

în temeiul art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. I. - Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2013 şi 2014, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 190/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 şi 175 bis din 29 martie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La capitolul I articolul 4 alineatul (3), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) asigurarea serviciilor de dozare a hemoglobinei glicozilate, investigaţiilor PET-CT şi serviciilor prin tratament Gamma-Knife;”.

2. La capitolul I articolul 15, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(4) Contractele încheiate între casele de asigurări de sănătate şi furnizorii prin care se derulează Programul naţional de diabet zaharat [dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c)], respectiv Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT se realizează după modelul de contract prevăzut în anexa nr. 3.”

3. La capitolul III articolul 24, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“Art. 24. - (1) Casele de asigurări de sănătate/Casa Naţională de Asigurări de Sănătate decontează contravaloarea medicamentelor, materialelor sanitare, serviciilor, dispozitivelor medicale şi altora asemenea, acordate în cadrul programelor naţionale de sănătate curative, conform contractelor încheiate cu furnizorii.

(2) Decontarea medicamentelor, materialelor sanitare, serviciilor, dispozitivelor medicale şi altora asemenea acordate în cadrul programelor se realizează lunar de către casele de asigurări de sănătate, din fondurile aprobate cu această destinaţie, în limita sumelor disponibile, în ordine cronologică, până la 60 de zile calendaristice de la data depunerii facturilor în vederea decontării de către casa de asigurări de sănătate şi acordării vizei de «bun de plată». Durata maximă de verificare a facturilor nu poate depăşi 30 de zile de la data depunerii acestora.”

4. La capitolul III, articolul 26 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 26. - (1) Unităţile sanitare prin care se derulează programe în baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate prezintă acestora, în primele 15 zile lucrătoare ale lunii următoare, indicatorii specifici programelor realizaţi în luna anterioară şi documente justificative cu privire la sumele achitate, conform documentului emis de trezorerie care face dovada achitării contravalorii facturii pentru medicamente şi/sau materiale sanitare specifice aprovizionate pentru luna precedentă, cererea justificativă, însoţită de copia de pe factura emisă de furnizor pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice aprovizionate pentru luna în curs, precum şi prescripţiile medicale/filele de condică în baza cărora s-au eliberat medicamentele specifice pentru tratamentul în ambulatoriu.

(2) Pentru serviciile prin tratament Gamma Knife, dozarea hemoglobinei glicozilate şi investigaţiile PET-CT, unităţile sanitare depun la casele de asigurări de sănătate indicatorii specifici realizaţi în luna anterioară şi documentele justificative cu privire la serviciile efectuate cuprinzând datele de identificare şi diagnosticul bolnavului, precum şi biletul de trimitere/decizia de aprobare, după caz.”

5. La capitolul III, articolul 27 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 27. - (1) Casele de asigurări de sănătate vor analiza şi valida, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la primire, situaţiile prezentate de unităţile sanitare şi gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior, precum şi stocurile cantitativ-valorice şi vor deconta lunar, în limita sumei prevăzute în contract şi a fondurilor disponibile cu această destinaţie, m ordine cronologică, până la 60 de zile calendaristice de la data depunerii facturilor în vederea decontării, contravaloarea facturilor prezentate în copie de unitatea prestatoare de servicii medicale pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative.

(2) Pentru serviciile prin tratament Gamma Knife, dozarea hemoglobinei glicozilate şi investigaţiile PET-CT, casele de asigurări de sănătate vor analiza şi valida, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la primire, situaţiile prezentate de unităţile sanitare şi gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior şi vor deconta lunar, în limita sumei prevăzute în contract şi a fondurilor disponibile cu această destinaţie, în ordine cronologică, până la 60 de zile calendaristice de la data depunerii facturilor în vederea decontării serviciilor efectuate.”

6. La capitolul IV articolul 30, alineatul (9) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(9) Prescrierea medicamentelor în ambulatoriu se face utilizându-se denumirea comună internaţională (DCI), iar în cazuri justificate medical în fişa medicală a pacientului, precum şi în cazul produselor biologice, prescrierea se face pe denumire comercială, cu precizarea pe prescripţie şi a denumirii comune internaţionale corespunzătoare. În cazul prescrierii medicamentelor pe denumirea comercială, cu excepţia produselor biologice, justificarea medicală va avea în vedere efectele secundare sau ineficacitatea altor medicamente din cadrul aceleiaşi DCI şi pentru care medicul prescriptor, după caz, a întocmit fişă de farmacovigilenţă pe care a înaintat-o Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale. Prescrierea medicamentelor cu aprobarea comisiilor de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate se realizează în baza referatului de justificare prevăzut în anexa nr. 4.”

7. La capitolul IV articolul 30 alineatul (19), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) pentru medicamentele oncologice cu administrare orală se întocmesc prescripţii medicale distincte;”.

8. La capitolul IV articolul 30 alineatul (19), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“d) prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, pentru formele farmaceutice cu administrare orală, precum şi pentru factorii de creştere leucocitari care corespund DCI-urilor: Filgrastimum, Pegfilgrastimum, medicamentele de tip hormonal care corespund DCI-urilor: Leuprorelinum, Goserelinum, Triptorelinum şi Fulvestrantum şi medicamentele de tip imunomodulator care corespund DCI-urilor Interferonum alfa 2A şi Interferonum alfa 2B, Bortezomibum, Transtuzumabum, precum şi prin farmaciile unităţilor sanitare prin care se derulează programul până la epuizarea stocurilor existente;”.

9. La capitolul IV articolul 32, litera k) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„k) Perioadele pentru care pot fi prescrise medicamentele, respectiv materialele sanitare sunt de până la 30, respectiv 31 de zile, după caz, cu excepţia medicamentelor specifice tratamentului bolnavilor cu diabet zaharat, cu afecţiuni oncologice, cu scleroză multiplă, osteoporoză (numai medicamentele care se eliberează prin farmaciile cu circuit închis), hipertensiune arterială pulmonară, epidermoliză buloasă şi pentru stări posttransplant, respectiv a materialelor consumabile pentru pompele de insulina şi a materialelor sanitare specifice tratamentului bolnavilor cu epidermoliză buloasă cuprinşi în programele naţionale de sănătate curative, pentru care perioada poate fi de până la 90/91/92 de zile, după caz. Pentru bolnavii cu afecţiuni oncologice şi bolnavii cu scleroză multiplă, la stabilirea perioadei de prescriere se vor avea în vedere starea bolnavului la momentul prescrierii şi prognosticul bolii.”

10. La capitolul V articolul 33, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) organizează evidenţa bolnavilor care beneficiază de medicamente şi/sau de materiale sanitare specifice prescrise şi eliberate în cadrul programelor, precum şi de servicii de supleere renală, servicii prin tratament Gamma Knife, după caz, prin înregistrarea la nivel de pacient, în format electronic, a următorului set minim de date: CNP bolnav, diagnostic specific concordant cu programul, medicul curant (cod parafă), medicamentele eliberate, serviciile prin tratament Gamma Knife efectuate, cantitatea şi valoarea de decontat, conform schemei terapeutice prescrise, cu respectarea protocoalelor;”.

11. La capitolul V articolul 33, litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„f) transmit caselor de asigurări de sănătate raportări lunare, trimestriale (cumulat de la începutul anului) şi anuale, în primele 15 zile lucrătoare ale lunii următoare încheierii perioadei pentru care se face raportarea, cuprinzând indicatorii fizici şi de eficienţă, precum şi valoarea medicamentelor şi a materialelor sanitare consumate pentru tratamentul bolnavilor, valoarea serviciilor de supleere renală, valoarea serviciilor prin tratament Gamma Knife corespunzătoare programelor finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;”.

12. La capitolul V articolul 33, litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„h) indicatorii de eficienţă reprezintă costul mediu/bolnav tratat şi se calculează ca raport între valoarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice consumate pentru tratamentul bolnavilor şi numărul de bolnavi beneficiari în cadrul fiecărui program, iar pentru serviciile de supleere renală şi serviciile prin tratament Gamma Knife, ca raport între cheltuielile pentru serviciile efectuate şi numărul de bolnavi trataţi;”.

13. La capitolul V articolul 35 alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) raportează Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, lunar, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, în primele 20 de zile lucrătoare ale lunii următoare perioadei pentru care se face raportarea, sumele alocate de acestea pentru fiecare program naţional de sănătate curativ, sumele utilizate de unităţile sanitare şi farmaciile cu circuit deschis care derulează programe, precum şi indicatorii fizici şi de eficienţă realizaţi, conform machetelor prevăzute la art. 9;”.

14. La capitolul V articolul 35 alineatul (1), litera j) se abrogă.

15. La capitolul V articolul 36, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,e) transmite, trimestrial, anual şi ori de câte ori este nevoie, structurii din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate indicatorii fizici şi de eficienţă ai programelor naţionale de sănătate curative, precum şi analiza comparativă a indicatorilor realizaţi faţă de cei prevăzuţi;”.

16. La capitolul V articolul 37 alineatul (2), literele b)-d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„b) să efectueze investigaţiile medicale paraclinice astfel:

- dozarea hemoglobinei glicozilate numai în baza biletului de trimitere, care este formular cu regim special utilizat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, cu condiţia ca medicul diabetolog care a eliberat biletul de trimitere să se afle în relaţie contractuală cu aceeaşi casă de asigurări de sănătate cu care se află în relaţie contractuală furnizorul de servicii medicale paraclinice;

- investigaţiile PET-CT numai în baza deciziei de aprobare emise de comisia de experţi constituită la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Decizia de aprobare se eliberează dacă sunt îndeplinite criteriile de eligibilitate prevăzute în cap. Vilii titlul «Programul naţional de oncologie» subtitlul «Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT»;

c) să transmită rezultatul investigaţiilor paraclinice pentru dozarea hemoglobinei glicozilate la bolnavii cu diabet zaharat, respectiv rezultatul investigaţiilor PET-CT la bolnavii cu afecţiuni oncologice medicului care a făcut recomandarea (transmiterea rezultatelor se poate face şi prin intermediul asiguratului);

d) să transmită lunar, odată cu raportarea, în vederea decontării serviciilor medicale paraclinice efectuate conform contractului, un borderou centralizator cuprinzând evidenţa biletelor de trimitere/un borderou centralizator cuprinzând deciziile de aprobare pentru investigaţiile PET-CT aferente serviciilor paraclinice raportate, după caz; borderou I centralizator este document justificativ care însoţeşte factura.”

17. La capitolul VII, tabelul cuprinzând “Creditele bugetare şi de angajament aferente programelor naţionale de sănătate curative pentru anul 2014” se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

Creditele bugetare şi de angajament aferente programelor naţionale de sănătate curative pentru anul 2014

 

 

 

- mii lei -

Denumire programe naţionale de sănătate curative

Credite de angajament an 2014

Credite bugetare an 2014

Programul naţional de oncologie, din care:

1.238.926,800

1.267.396,00

Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice

1.224.406,800

1.253.716,00

Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT

12.000,000

12.000,00

Subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare

2.520,000

1.680,00

Programul naţional de diabet zaharat

780.109,520

781.779,00

- medicamente

673.099,000

646.227,00

- materiale sanitare

99.983,520

126.972,00

- sume pentru evaluarea periodică a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c) - Asistenţă medicală pentru specialităţi paraclinice

4.271,000

4.271,00

- pompe insulina şi seturi consumabile pentru pompele de insulina

2.756,000

4.309,00

Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană

69.196,010

68920,00

Programul naţional de tratament pentru boli rare

100.556,500

93.511,00

- medicamente

98.024,180

91.272,00

- materiale sanitare

2.532,320

2.239,00

Programul naţional de tratament al bolilor neurologice

121.500,000

132.811,00

Programul naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei

65.165,000

59.584,00

Programul de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive)

9.080,000

9.143,00

Programul naţional de boli endocrine

3.903,010

3.182,00

Programul naţional de ortopedie

46.631,040

47.800,00

Programul naţional de terapie intensivă a insuficienţei hepatice

569,000

427,00

Programul naţional de boli cardiovasculare

116.451,120

87.988,00

Programul de sănătate mintală

1.829,000

1.376,00

- medicamente

1.687,000

1.269,00

- materiale sanitare

142,000

107,00

Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă, din care:

22.195,000

22.195,00

Subprogramul de radiologie intervenţională

15.300,000

15.300,00

Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos

4.650,000

4.650,00

Subprogramul de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil

445,000

445,00

Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular

1.800,000

1.800,00

Servicii medicale de hemodializă şi dializă peritoneală

803.110,000

803.110,00

Total, din care:

3.379.222,00

3.379.222,00”

 

            18. Titlul capitolului VIII se modifică şi va avea următorul cuprins:

“CAPITOLUL VIII

Structura programelor naţionale de sănătate curative aprobate pentru anul 2013, finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”

            19. După capitolul VIII se Introduce un nou capitol, capitolul VIIM, cu următorul cuprins:

“CAPITOLUL VIII1

Structura programelor naţionale de sănătate curative aprobate pentru anul 2014, finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

Programul naţional de boli cardiovasculare

Obiective:

- tratamentul bolnavilor cu afecţiuni cardiovasculare prin:

a) proceduri de cardiologie intervenţională;

b) proceduri de chirurgie cardiovasculară;

c) proceduri de chirurgie vasculară.

Activităţi:

a) tratamentul pacienţilor cu stenoze arteriale severe prin proceduri de dilatare percutană în raport cu profilul clinic şi aspectul morfofuncţional;

b) tratamentul pacienţilor cu aritmii rezistente la tratament convenţional prin proceduri de electrofiziologie;

c) tratamentul pacienţilor cu bradiaritmii severe prin implantare de stimulatoare cardiace de diverse tipuri, în raport cu profilul clinic şi electrofiziologie al aritmiei şi cu starea clinică a pacientului;

d) tratamentul pacienţilor cu aritmii ventriculare maligne rezistente la tratamentul convenţional prin implantarea de defibrilatoare interne;

e) tratamentul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă, durată crescută a complexului QRS pe electrocardiogramă şi fracţie de ejecţie < 35% prin implantarea de dispozitive de resincronizare cardiacă severă;

f) tratamentul pacienţilor cu patologie cardiovasculară şi indicaţie chirurgicală prin proceduri de chirurgie cardiovasculară;

g) tratamentul pacienţilor cu patologie vasculară şi indicaţie chirurgicală prin proceduri de chirurgie vasculară.

Criterii de eligibilitate:

a) pentru proceduri de dilatare percutană a stenozelor arteriale: pacienţi cu stenoze arteriale severe cu indicaţie de dilatare percutană;

b) pentru proceduri de electrofiziologie: pacienţi cu aritmii rezistente la tratamentul convenţional;

c) pentru implantare de stimulatoare cardiace: pacienţi cu bradiaritmii severe, cu indicaţii de implantare de stimulatoare cardiace;

d) pentru implantare de defibrilatoare interne: pacienţi cu aritmii ventriculare maligne rezistente la tratament convenţional; pacienţi cu risc crescut de moarte subită;

e) pentru implantare de dispozitive de resincronizare cardiacă: pacienţi cu insuficienţă cardiacă, durată crescută a complexului QRS pe electrocardiogramă şi fracţie de ejecţie < 35%;

f) pentru proceduri de chirurgie cardiovasculară: pacienţi cu boli cardiovasculare cu indicaţie chirurgicală fără contraindicaţii majore;

g) pentru proceduri de chirurgie vasculară: pacienţi cu afecţiuni vasculare cu indicaţie chirurgicală fără contraindicaţii majore.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a) numărul de bolnavi trataţi prin proceduri de dilatare percutană/an: 7.500;

b) numărul de bolnavi trataţi prin proceduri terapeutice de electrofiziologie/an: 1.000;

c) numărul de bolnavi trataţi prin implantare de stimulatoare cardiace/an: 3.500;

d) numărul de bolnavi trataţi prin implantare de defibrilatoare interne/an: 350;

e) numărul de bolnavi trataţi prin implantare de stimulatoare de resincronizare cardiacă/an: 250;

f) numărul de bolnavi (adulţi) trataţi prin intervenţii de chirurgie cardiovasculară/an: 5.500;

g) numărul de bolnavi (copii) trataţi prin intervenţii de chirurgie cardiovasculară/an: 300;

h) numărul de bolnavi trataţi prin intervenţii de chirurgie vasculară/an: 4.500;

2) indicatori de eficienţă:

a) cost mediu/bolnav tratat prin dilatare percutană/an: 3.151,47 lei;

b) cost mediu/bolnav tratat prin proceduri terapeutice de electrofiziologie/an: 5.500 lei;

c) cost mediu/bolnav tratat prin implantare de stimulator cardiac/an: 3.500 lei;

d) cost mediu/bolnav tratat prin implantare de defibrilator intern/an: 25.000 lei;

e) cost mediu/bolnav tratat prin implantare de stimulator de resincronizare cardiacă/an: 12.500 lei;

f) cost mediu/bolnav (adult) tratat prin intervenţii de chirurgie cardiovasculară/an: 7.000 lei;

g) cost mediu/bolnav (copil) tratat prin intervenţii de chirurgie cardiovasculară/an: 7.000 lei;

h) cost mediu/bolnav tratat prin Intervenţii de chirurgie vasculară/an: 2.000 Iei.

Natura cheltuielilor subprogramului:

- cheltuieli pentru dispozitive medicale şi materiale sanitare specifice tratamentului prin procedeele specifice.

Unităţi care derulează programul:

1) proceduri de dilatare percutană a stenozelor arteriale:

a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare «Prof. Dr. CC. Iliescu» Bucureşti;

b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

c) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;

d) Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti;

e) Spitalul Clinic de Urgenţă «Sf. Ioan» Bucureşti;

f) Spitalul Clinic de Urgenţă «Elias»;

g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

h) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;

i) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare «Nicolae Stăncioiu» Cluj-Napoca;

j) Institutul de Boli Cardiovasculare «Prof. Dr. George I. M. Georgescu» Iaşi;

k) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

1) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea;

m) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov;

n) Spitalul de Urgenţă «Prof. Dr. Agrippa Ionescu»;

o) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca;

p) clinicile ICCO Braşov;

q) Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare;

r) Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti;

s) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;

ş) Societatea Comercială POLISANO - S.R.L.;

2) proceduri de electrofiziologie a aritmiilor:

a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare «Prof. Dr. C. C. Iliescu» Bucureşti;

b) Spitalul Universitar de Urgentă Bucureşti;

c) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;

d) Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti;

e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

f) Institutul de Boli Cardiovasculare “Timişoara;

g) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare «Nicolae Stăncioiu» Cluj-Napoca;

h) Institutul de Boli Cardiovasculare «Prof. Dr. George I. M. Georgescu» Iaşi;

i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;

j) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca;

k) Spitalul Clinic Colentina Bucureşti;

            l) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;

3) implantare de stimulatoare cardiace:

a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare «Prof. Dr. CC. Iliescu» Bucureşti;

b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

c) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;

d) Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti;

e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

f) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;

g) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare «Nicolae Stăncioiu» Cluj-Napoca;

h) Institutul de Boli Cardiovasculare «Prof. Dr. George I. M. Georgescu» Iaşi;

i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;

j) Spitalul Clinic de Urgenţă «Sf. Ioan» Bucureşti

 k) Spitalul Clinic Colentina Bucureşti;

l) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca;

m) Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare;

n) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

0) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;

p) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad;

q) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov;

r) Spitalul de Urgenţă «Prof. Dr. Agrippa Ionescu»;

s) clinicile ICCO Braşov;

ş) Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti;

t) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;

ţ) Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

4) implantare de defibrilatoare interne:

a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare «Prof. Dr. CC. Iliescu» Bucureşti;

b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

c) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;

d) Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti;

e) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;

f) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;

g) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare «Nicolae Stăncioiu» Cluj-Napoca;

h) Institutul de Boli Cardiovasculare «Prof. Dr. George I. M. Georgescu» Iaşi;

i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;

j) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca;

k) Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare;

1) Spitalul de Urgenţă «Prof. Dr. Agrippa Ionescu»;

m) Spitalul Clinic Colentina Bucureşti;

5) resincronizare cardiacă în insuficienţa cardiacă severă:

a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare «Prof. Dr. CC. Iliescu» Bucureşti;

b) Spitalul Universitar de Urgentă Bucureşti;

c) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;

d) Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti;

e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

f) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;

g) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare «Nicolae Stăncioiu» Cluj-Napoca;

h) Institutul de Boli Cardiovasculare «Prof. Dr. George I. M. Georgescu» Iaşi;

i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;

j) Spitalul Clinic Colentina Bucureşti;

k) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;

6) proceduri de chirurgie cardiovasculară adulţi:

a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare «Prof. Dr. C. C. Iliescu» Bucureşti;

b) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare «Nicolae Stăncioiu» Cluj-Napoca;

c) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;

d) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;

e) Institutul de Boli Cardiovasculare «Prof. Dr. George I. M. Georgescu» Iaşi;

f) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;

g) Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti;

h) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;

j) Spitalul de Urgenţă «Prof. Dr. Agrippa Ionescu»;

k) Societatea Comercială POLISANO - S.R.L;

7) proceduri de chirurgie cardiovasculară copii:

a) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare «Nicolae Stăncioiu» Cluj-Napoca;

b) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;

c) Institutul de Boli Cardiovasculare «Prof. Dr. George I. M. Georgescu» Iaşi;

d) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «M. S. Curie»;

8) proceduri de chirurgie vasculară:

a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare «Prof. Dr. CC. Iliescu» Bucureşti;

b) Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti;

c) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

d) Spitalul Clinic de Urgenţă «Sf. Pantelimon» Bucureşti;

e) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare «Nicolae Stăncioiu» Cluj-Napoca;

f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca - Secţia clinică de chirurgie vasculară;

g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

h) Institutul de Boli Cardiovasculare «Prof. Dr. George I. M. Georgescu» Iaşi;

i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă «Sf. Spiridon» Iaşi;

j) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara,

k) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

            l) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;

m) Spitalul Judeţean de Urgenţă Braşov;

n) Spitalul Judeţean de Urgenţă «Sf. Ioan cel Nou» Suceava;

o) Spitalul de Urgenţă «Prof. Dr. Agrippa Ionescu»;

p) Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare;

q) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;

r) Spitalul Universitar de Urgenţă Elias;

s) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş.

Programul naţional de oncologie

Obiective:

a) tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice;

b) monitorizarea evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice;

c) reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare.

Structură:

1. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice;

2. Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT;

3. Subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare.

Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice

Activităţi:

- asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu afecţiuni oncologice: citostatice, imunomodulatori, hormoni, factori de creştere şi inhibitori de osteoclaste în spital şi în ambulatoriu.

Criterii de eligibilitate:

1) includerea în subprogram: după stabilirea diagnosticului de boală neoplazică şi stadializarea extensiei tumorale, conform procedurilor recomandate de ghidurile şi tratatele naţionale şi internaţionale recunoscute;

2) excluderea din subprogram: după epuizarea dozelor de citostatice recomandate sau a timpului de acordare a tratamentului sau la solicitarea bolnavului, după caz;

3) reincluderea în subprogram: la constatarea recidivei sau a progresiei bolii stabilizate, când pacientul necesită reinstituirea tratamentului antineoplazic.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

- număr de bolnavi trataţi: 108.000;

2) indicatori de eficienţă:

- cost mediu/bolnav tratat/an: 11.337,10 lei. Natura cheltuielilor subprogramului:

- cheltuieli pentru medicamente specifice (citostatice, imunomodulatori, hormoni, factori de creştere, inhibitori de osteoclaste).

Unităţi care derulează subprogramul:

a) Institutul Oncologic «Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu» Bucureşti;

b) Institutul Oncologic «Prof. Dr. I. Chiricuţă» Cluj-Napoca;

c) Institutul Regional de Oncologie Iaşi;

d) Institutul Regional de Oncologie Timişoara;

e) unităţi sanitare care au în structură secţii, compartimente, ambulatorii de specialitate sau cabinete medicale, inclusiv unităţi sanitare cărora le sunt arondate ambulatorii/cabinete medicale de specialitate, după caz, ce au în competenţă tratarea bolnavilor pentru afecţiuni oncologice şi oncohematologice;

f) unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie;

g) farmacii cu circuit deschis.

Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT

Activităţi:

- monitorizarea evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT.

Criterii de eligibilitate:

- pentru pacienţi adulţi:

1. nodul pulmonar solitar (NPS): pentru care un diagnostic nu a putut fi stabilit printr-o puncţie-biopsie din cauza tentativei nereuşite de punctie; când NPS este inaccesibil pentru procedura de puncţie-biopsie sau când există contraindicaţie pentru utilizarea procedurii de puncţie-biopsie;

2. cancerul tiroidian: în cazul în care recurenţa sau persistenţa bolii este suspectată pe baza tireoglobulinei crescute, atunci când studiile standard imagistice sunt negative sau incerte;

3. tumori cu celule germinale: în cazul în care se suspectează recurenţa bolii pe baza unor valori crescute ale markerilor tumorali [betagonadotrofină corionică umană (hCG) şi/sau alfafetoproteina], iar testele standard imagistice sunt negative, sau atunci când rezecţia chirurgicală curativă este luată în considerare pentru o masă persistentă după tratamentul primar al unui seminom;

4. cancerul colorectal: în cazul în care se suspectează boala recurentă pe baza unor valori crescute şi/sau în creştere ale antigenului carcinoembrironic (ACE), atunci când testele standard imagistice sunt negative sau incerte, precum şi pentru evaluarea pacienţilor cu leziuni metastatice operabile;

5. limfom Hodgkin sau non-Hodgkin: pentru evaluarea formaţiunilor reziduale sau a suspiciunii de recidivă la un pacient cu limfom Hodgkin sau non-Hodgkin, atunci când testele standard imagistice sunt neconcludente sau pentru evaluarea răspunsului în stadiile incipiente, după două sau trei cicluri de chimioterapie şi la terminarea tratamentului;

6. cancerul bronhopulmonar

- cancerul bronhopulmonar nonmicrocelular (C8PNM): pentru cazurile în care rezecţia chirurgicală curativă este considerată indicată pe baza testelor imagistice standard negative sau neconcludente;

- pentru stadializarea cancerului bronhopulmonar nonmicrocelular şi microcelular, atunci când testele standard imagistice sunt neconcludente şi este luată în considerare o modalitate terapeutică combinată (chimioterapie şi radioterapie);

7. neoplazii ale capului şi gâtului: evaluarea bolii reziduale şi/sau a recidivelor când testele standard imagistice sunt neconcludente;

8. melanom malign: leziuni metastatice cu indicaţie chirurgicală, când examinările standard imagistice sunt neconcludente;

9. neoplasm esofagian, gastric sau pancreatic: evaluarea cazurilor cu indicaţie chirurgicală cu intenţie de radicalitate, atunci când testele standard imagistice sunt neconcludente;

10. neoplasm de ovar: evaluarea cazurilor cu suspiciune de recidivă în urma unor rezultate alterate ale examenelor de laborator - CA 125 ridicat, cu investigaţii imagistice standard neconcludente sau negative;

11. neoplasm mamar: evaluarea cazurilor cu suspiciune de recidivă locală sau la distanţă, în cazul investigaţiilor imagistice standard neconcludente, precum şi evaluarea cazurilor cu leziuni metastatice considerate operabile pe baza testelor standard imagistice;

12. sarcoame osoase sau de părţi moi: evaluarea cazurilor cu indicaţie chirurgicală cu intenţie de radicalitate, atunci când testele standard imagistice sunt neconcludente;

13. GIST, tumori neuroendocrine: evaluarea răspunsului terapeutic, atunci când testele standard imagistice sunt neconcludente;

14. localizarea tumorilor oculte la pacienţii cu metastaze cu punct de plecare neprecizat, atunci când testele standard imagistice sunt neconcludente;

- pentru pacienţi copii:

1. limfoame:

- limfom Hodgkin:

- stadializare;

- evaluarea răspunsului terapeutic;

- limfoame non-Hodgkin T şi B:

- stadializare;

- evaluarea răspunsului terapeutic;

2. sarcoame de părţi moi şi sarcoame osoase:

- stadial izare;

- evaluarea răspunsului terapeutic;

3. neuroblastom:

- stadial izare;

- evaluarea răspunsului terapeutic;

4. retinoblastom:

- stadializare;

- evaluarea răspunsului terapeutic;

5. tumori hepatice:

- stadial izare;

- evaluarea răspunsului terapeutic;

6. metastaze cu punct de plecare neprecizat;

7. tumori rare, specifice adultului, cu aceleaşi indicaţii ca şi la adult (cancer colorectal, carcinom ORL, tumori germinale, tumori cutanate, tumoră pancreatică, tumoră tiroidiană, GIST, tumoră pulmonară);

8. tumori care nu pot fi diagnosticate - încadrate prin alte examinări paraclinice:

9. tumori cu evoluţie necorespunzătoare în urma tratamentului aplicat (reevaluare diagnostic).

Recomandarea pentru examinarea PET/CT se va face cu aprobarea comisiei de experţi a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

- număr de bolnavi: 3.000;

2) indicatori de eficienţă:

- cost/investigaţie: 4.000 lei.

Natura cheltuielilor subprogramului:

- servicii medicale paraclinice - investigaţii PET-CT.

Unităţi care derulează subprogramul:

a) Pozitron-Diagnosztika, Oradea;

b) Euromedic, Bucureşti;

c) Societatea Comercială «Pozitron Medical Investigation» - S.R.L. Constanţa;

d) Centrul de Diagnostic şi Tratament Oncologic Braşov;

e) Societatea Comercială «CT Clinic» - S.R.L., Cluj-Napoca.

Subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare

Activităţi:

- asigurarea endoprotezelor mamare pentru reconstrucţia mamară după afecţiuni oncologice.

Criterii de eligibilitate: Criterii de includere:

- evaluare oncologică de etapă, care să avizeze explicit indicaţia de reconstrucţie mamară, imediată sau secundară

Criterii de excludere:

- protocol terapeutic oncologic ce nu permite efectuarea tratamentului reconstructiv;

- afecţiuni sistemice severe, care în urma evaluărilor interdisciplinare contraindică intervenţia sau anestezia generală.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

- număr de bolnave: 800;

2) indicatori de eficienţă:

- cost mediu/bolnavă: 3.150 lei.

Natura cheltuielilor programului: endoproteze mamare pentru reconstrucţia mamară

Unităţi care derulează subprogramul:

- Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti - Clinica de Chirurgie Plastică, Estetică şi Microchirurgie Reconstructivă;

- Spitalul Clinic de Urgenţă «Bagdazar - Arsenie» Bucureşti - Clinica de Chirurgie Plastică, Estetică şi Microchirurgie Reconstructivă;

- Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti - Clinica de Chirurgie Plastică, Estetică şi Microchirurgie Reconstructivă;

- Spitalul Clinic de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Arsuri «Steaua» Bucureşti - Clinica de Chirurgie Plastică, Estetică şi Microchirurgie Reconstructivă;

- Spitalul Militar de Urgenţă «Prof. Dr. Agrippa Ionescu» Bucureşti - Clinica de Chirurgie Plastică, Estetică şi Microchirurgie Reconstructivă;

- Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Ioan Bucureşti - Clinica de Chirurgie Plastică, Estetică şi Microchirurgie Reconstructivă;

- Spitalul Universitar de Urgenţă Elias Bucureşti - Clinica de Chirurgie Plastică, Estetică şi Microchirurgie Reconstructivă;

- Institutul Oncologic «Prof. Dr. Al. Trestioreanu» Bucureşti;

- Spitalul Judeţean de Urgenţă Braşov - Clinica de Chirurgie Plastică, Estetică şi Microchirurgie Reconstructivă;

- Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca - Clinica de Chirurgie Plastică, Estetică şi Microchirurgie Reconstructivă;

- Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa - Clinica de Chirurgie Plastică, Estetică şi Microchirurgie Reconstructivă;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova - Clinica de Chirurgie Plastică, Estetică şi Microchirurgie Reconstructivă;

- Spitalul Clinic de Urgenţe Iaşi - Clinica de Chirurgie Plastică, Estetică şi Microchirurgie Reconstructivă;

- Spitalul Clinic Judeţean Oradea - Clinica de Chirurgie Plastică, Estetică şi Microchirurgie Reconstructivă;

- Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş - Clinica de Chirurgie Plastică, Estetică şi Microchirurgie Reconstructivă;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara - Clinica de Chirurgie Plastică, Estetică şi Microchirurgie Reconstructivă;

- institutul Oncologic Timişoara.

Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive)

Activităţi:

- reabilitarea auditivă prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive).

Criteriile de eligibilitate:

- hipoacuzie neurosenzorială profundă, cu praguri sub 90dB, bilaterală, perilinguală, sub vârsta de 6 ani (IC);

- hipoacuzie neurosenzorială acută, postmeningitică;

- hipoacuzie neurosenzorială progresivă, cu dispariţia beneficiului protezelor auditive clasice;

- hipoacuzia neurosenzorială postlinguală profundă pe frecvenţele medii - înalte (>1500 Hz) şi uşoară-medie pe frecvenţele joase, cu discriminare vocaiă 10-50%;

- hipoacuzie neurosenzorială la adult, cu praguri (media pentru frecvenţele conversaţionale) sub 70dB pe audiogramă, sub 55 dB în câmp liber (cu protezare), cu sub 40% discriminare vocală (cu protezare şi stimul 65 dB HL);

- hipoacuzie neurosenzorială asimetrică, severă, profundă (BAHA sau IC);

- hipoacuzie cu transmisie uni/bilaterală care nu poate fi protezată clasic; otite externe recidivante, supuraţii auriculare cronice, stenoze/malformaţii de conduct auditiv extern (BAHA sau IUM);

- hipoacuzie neurosenzorială moderată-severă şi discriminare verbală peste 50% (IUM);

- conducere osoasă mai bună de 60dB (BAHA);

- hipoacuzia de tip mixt (IUM);

- suport psihologic şi parental foarte bun. Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

- număr de implanturi cohleare: 88;

- număr de proteze auditive cu ancorare osoasă BAHA: 20;

- număr de proteze implantabile de ureche medie: 4;

2) indicatori de eficienţă:

- cost mediu/implant cohlear: 95.727,27 lei;

- cost mediu/proteză auditivă cu ancorare osoasă BAHA: 24.000 lei;

- cost mediu/proteză implantabilă de ureche medie: 44.000 lei.

Natura cheltuielilor subprogramului:

- cheltuieli cu materiale specifice: implanturi cohleare, proteze auditive cu ancorare osoasă şi proteze implantabile de ureche medie.

Unităţi care derulează subprogramul:

a) Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. «Prof. Dr. Dorin Hociotă»;

b) Spitalul Clinic Colţea Bucureşti;

c) Spitalul Clinic Municipal Timişoara;

d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

e) Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi;

f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă «Sf. Spiridon» Iaşi;

h) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «M. S. Curie».

Programul naţional de diabet zaharat

Activităţi:

1) evaluarea periodică a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c);

2) asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu diabet zaharat: insulina şi ADO;

3) asigurarea testelor de automonitorizare prin farmaciile cu circuit deschis, în vederea automonitorizării persoanelor cu diabet zaharat insulinotrataţi;

4) asigurarea accesului la pompe de insulina şi materiale consumabile pentru acestea pentru cazurile aprobate de coordonatorii centrelor metodologice regionale.

Criterii de eligibilitate:

1) activitatea 1: bolnavi cu diabet zaharat, la recomandarea medicului de specialitate diabet, nutriţie şi boli metabolice;

2) activitatea 2:

a) pentru bolnavi beneficiari de insulina:

a.1) bolnavi cu diabet zaharat tip 1;

a.2) bolnavi cu diabet zaharat tip 2, care necesită tratament (temporar sau pe o durată nedefinită) cu insulina:

- atunci când, sub tratamentul maximal cu ADO şi respectarea riguroasă a dietei, hemoglobina A1c depăşeşte 7,5% (fac excepţie cazurile în care speranţa de viaţă este redusă);

- când tratamentul cu ADO este contraindicat;

- intervenţie chirurgicală;

- infecţii acute;

- infecţii cronice (de exemplu, TBC pulmonar);

- evenimente cardiovasculare acute (infarct miocardic angoroinstabil, AVC);

- alte situaţii (intoleranţă digestivă, stres);

- bolnave cu diabet gestaţional;

b) pentru bolnavii beneficiari de medicamente ADO:

b.1) lipsa echilibrării la nivelul ţintelor propuse exclusiv prin tratament nefarmacologic;

b.2) bolnavi cu diabet zaharat nou-descoperit cu glicemia á jeun > 180 mg/dl şi/sau HbA1c >/= 8,0%;

3) activitatea 3: bolnavii cu diabet zaharat insulinotrataţi, la recomandarea medicului de specialitate diabet, nutriţie şi boli metabolice şi a medicului cu competenţă/atestat:

a) insulinoterapie în prize multiple sau cu insulinoterapie convenţională;

b) autoajustarea zilnică a dozelor de insulina în funcţie de automonitorizare.

Decizia de a întrerupe acordarea testelor de automonitorizare la bolnavii incluşi în Programul naţional de diabet zaharat aparţine în integralitate medicului de specialitate diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice şi poate fi adoptată în următoarele condiţii:

a) lipsa de aderenţă la programul de monitorizare şi control medical de specialitate;

b) terapia cu infuzie continuă cu insulina nu îşi dovedeşte eficacitatea;

4) activitatea 4: bolnavii cu diabet zaharat care pot beneficia de pompe de insulina:

a) bolnavi aflaţi în tratament permanent cu insulina:

a.1) copii cu diabet zaharat tip I, la care nu se poate realiza controlul glicemic prin insulinoterapie intensivă corect aplicată;

a.2) adulţi cu diabet zaharat tip 1 peste vârsta de 18 ani la care nu se poate realiza controlul glicemic prin insulinoterapie intensivă corect aplicată;

a.3) gravide cu diabet zaharat tip I;

b) bolnavi aflaţi în tratament temporar cu insulina:

b.1) diabet zaharat gestaţional sau gravide cu diabet zaharat şi insulinoterapie la care nu se poate realiza controlul glicemic prin insulinoterapie intensivă;

b.2) orice tip de diabet zaharat, cu labilitate glicemică, ce nu poate fi controlat prin insulinoterapie intensivă;

c) criterii de decizie a pacientului:

c. 1) motivaţie;

c.2) aderenţă la programul de monitorizare şi control (autoîngrijire, automonitorizare şi autoajustarea dozelor de insulina);

c.3) capacitate şi abilităţi de utilizare a pompei;

c.4) suport familial.

Decizia privind întreruperea utilizării unei pompe de insulina de către un bolnav aparţine în exclusivitate medicului diabetolog şi poate fi luată în următoarele condiţii:

a) lipsa de aderenţă sau aderenţa necorespunzătoare a bolnavului la programul de monitorizare şi control medical de specialitate pe parcursul utilizării pompei;

b) terapia cu infuzie continuă cu insulina nu îşi dovedeşte eficacitatea.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a) număr de persoane cu diabet evaluate prin dozarea hemoglobinei glicozilate: 213.550;

b) număr de bolnavi cu diabet zaharat trataţi: 673.099;

c) număr de bolnavi automonitorizaţi: 202.271, din care:

c.1) număr de copii cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizaţi: 3.014;

c.2) număr de adulţi cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizaţi: 199.257;

d) număr de bolnavi cu diabet zaharat beneficiari de pompe de insulina: 58;

e) număr de bolnavi cu diabet zaharat beneficiari de materiale consumabile pentru pompele de insulina: 300;

2) indicatori de eficienţă:

a) cost/dozare de hemoglobina glicozilată: 20 lei;

b) cost mediu/bolnav cu diabet zaharat tratat/an: 1.000 lei;

c) cost mediu/copil cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizat/an: 1.440 lei (100 teste/lună);

d) cost mediu/adult cu diabet zaharat insulinodependent/an: 480 lei (100 teste/3 luni);

e) cost mediu/bolnav cu diabet zaharat beneficiar de pompă de insulina: 8.115 lei*;

f) cost mediu/bolnav beneficiar de materiale consumabile pentru pompa de insulină/an: 7.617,78 lei.

Natura cheltuielilor programului:

a) cheltuieli pentru medicamente: insulina şi antidiabetice orale;

b) cheltuieli pentru materiale sanitare: teste de automonitorizare;

c) cheltuieli pentru efectuarea HbA1c;

d) cheltuieli pentru pompe de insulina şi materiale consumabile pentru acestea.

Unităţi care derulează programul:

a) Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice «Prof. Dr. N. Paulescu» Bucureşti;


* Costul mediu/bolnav cu diabet zaharat beneficiar de pompă de insulina de 8.115 lei include pompa de insulina şi materialele consumabile pentru 12 luni.

 

b) unităţi sanitare cu secţii/compartimente de profil, cabinete medicale de specialitate autorizate şi evaluate în condiţiile legii, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate;

c) unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie;

d) furnizori de servicii medicale paraclinice aflaţi în relaţie contractuală cu casa de asigurări pentru furnizarea serviciilor medicale paraclinice în ambulatoriu, pe baza contractelor încheiate în acest sens. Decontarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c) se face în funcţie de serviciile realizate, în limita sumelor aprobate cu această destinaţie la nivelul caselor de asigurări de sănătate. Recomandarea pentru efectuarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c) se face de către medicii diabetologi, dar nu mai mult de două dozări/bolnav/an. Valabilitatea recomandării este de maximum 90, respediv 92 de zile calendaristice, după caz;

e) farmacii cu circuit deschis.

f) pentru pompe de insulina şi materiale consumabile pentru acestea:

f.1) pompe de insulina - centre metodologice regionale, respectiv:

- Bucureşti - Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boţi Metabolice «Prof. Dr. N. Paulescu» Bucureşti (judeţe arondate: Brăila, Braşov, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Giurgiu, Ilfov, Ialomiţa, Prahova, Sibiu, Tulcea, Vrancea);

- Timişoara - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara (judeţe arondate: Alba, Arad, Bihor, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş);

- Craiova - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţa Craiova (judeţe arondate: Argeş, Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea, Teleorman);

- Iaşi - Spitalul Clinic de Urgenţă «Sf. Spiridon» Iaşi (judeţe arondate: Bacău, Botoşani, Buzău, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui);

- Cluj - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj (judeţe arondate: Bistriţa-Năsăud, Cluj, Covasna, Harghita, Mureş, Maramureş, Sălaj, Satu Mare);

f.2) materiale consumabile pentru pompele de insulina:

- Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice «Prof. Dr. N. Paulescu» Bucureşti;

- centre şi unităţi sanitare cu secţii/compartimente de profil, cabinete medicale de specialitate autorizate şi evaluate în condiţiile legii.

Programul naţional de tratament al bolilor neurologice

Activităţi:

- asigurarea, prin farmaciile cu circuit închis, a tratamentului cu interferonum beta 1a, interferonum beta 1b, glatiramer acetat, natalizumabum pentru bolnavii cu scleroză multiplă.

Criterii de eligibilitate:

1) scleroză multiplă:

a) vor fi incluşi bolnavii:

a.1) cu formă recurent-remisivă şi scor EDSS </= 5,5 (Avonex, Rebif, Betaferon, Extavia, Copaxone);

a.2) cu sindrom clinic izolat (CIS) cu imagistică sugestivă pentru scleroză multiplă (IRM cerebrală şi/sau medulară) şi excluderea cu certitudine a unui alt diagnostic etiologic (Avonex, Betaferon, Extavia, Copaxone);

a.3) cu formă secundar progresivă şi scor EDSS </= 6,5 (Betaferon, Extavia);

a.4) cu formă progresivă cu recăderi şi scor EDSS </= 5,5 (Betaferon, Extavia, Rebif);

a.5) care nu au răspuns unei cure complete şi adecvate de betainterferon (indiferent de forma farmaceutică) sau glatiramer-acetat; pacienţii trebuie să fi avut cel puţin o recidivă în anul precedent în timp ce se aflau în tratament şi să aibă cel puţin 9 leziuni hiperintense T2 la IRM craniană sau cel puţin o leziune evidenţiată cu gadoliniu (Tysabri);

a.6) cu forma recurent-remisivă severă, cu evoluţie rapidă, definită prin două sau mai multe recidive care produc invaliditate într-un an şi cu una sau mai multe leziuni evidenţiate cu gadoliniu la IRM craniană sau o creştere semnificativă a încărcării leziunilor T2 comparativ cu un examen IRM anterior recent (Tysabri);

b) vor fi excluşi bolnavii:

b.1) cu reacţii adverse greu de suportat;

b.2) cu imobilizare definitivă (scor EDSS 8);

b.3) care refuză tratamentul;

b.4) femei gravide sau care alăptează;

b.5) apariţia unor afecţiuni hematologice grave, hepatice grave sau alte boli asociate grave care ar putea fi influenţate negativ de tratamentul specific sclerozei multiple;

c) criterii de schimbare a tratamentului cu un alt medicament imunomodulator:

c.1) agravarea constantă a stării clinice sub tratament;

c.2) apariţia de reacţii secundare severe sau greu de tolerat sub tratament;

c.3) scăderea complianţei bolnavului sub un anumit tratament imunomodulator;

c.4) schimbarea formei clinice evolutive sub un anumit tratament imunomodulator;

c.5) apariţia tulburărilor depresive la pacienţi trataţi cu interferon (pot fi trataţi cu Copaxone);

c.6) scăderea eficienţei clinice sub tratament cu un imunomodulator de linia I (Avonex, Rebif, Betaferon, Extavia, Copaxone) şi cel puţin două recăderi în ultimul an necesită iniţierea tratamentului cu Tysabri (cu respectarea riguroasă a indicaţiilor, contraindicaţiilor, metodologiei de iniţiere şi monitorizare specifice).

Eliberarea medicamentelor specifice se face în baza prescripţiilor medicale conform Registrului de tratament al bolnavilor cu scleroză multiplă.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

- număr de bolnavi cu scleroză multiplă trataţi: 2.700;

2) indicatori de eficienţă:

- cost mediu/bolnav cu scleroză multiplă tratat/an: 45.000 lei.

Natura cheltuielilor programului:

- cheltuieli pentru medicamente specifice.

Unităţi care derulează subprogramul:

a) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti - Clinica de neurologie;

b) Spitalul Clinic Militar Central de Urgenţă «Dr. Carol Davila» Bucureşti - Clinica de neurologie;

c) Spitalul Clinic Colentina - Clinica de neurologie;

d) Spitalul Clinic Universitar Elias - Clinica de neurologie;

e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

f) Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi;

g) Spitalul de Urgenţă «Prof. Agrippa Ionescu» - Clinica de neurologie;

h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timiş - Clinica de neurologie;

i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj - Clinica de neurologie,

j) Institutul Clinic Fundeni - Clinica de neurologie;

k) Spitalul Clinic de Psihiatrie «Prof. Dr. Alexandru Obregia» Bucureşti.

Programul naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei

Activităţi:

- asigurarea, în spital şi în ambulatoriu, prin farmaciile cu circuit închis, a medicamentelor specifice pentru prevenţia şi tratamentul accidentelor hemoragice ale bolnavilor cu hemofilie şi tratamentul cu chelatori de fier pentru bolnavii cu talasemie.

Criterii de eligibilitate:

1) hemofilia:

a) bolnavi cu hemofilie şi boala von Willebrand, care necesită tratament cu factor antihemofilie;

b) bolnavi cu formă severă de boală (concentraţie de factor sub 1%), având vârste cuprinse între 1-18 ani, pentru tratamentul profilactic al accidentelor hemoragice;

c) bolnavi cu hemofilie care necesită intervenţii chirurgicale ortopedice majore;

d) bolnavi cu intervenţii chirurgicale, altele decât cele ortopedice majore;

2) talasemie majoră:

a) nivelul feritinei serice 1.000 ng/ml;

b) bolnavi cu hemosideroză secundară transfuziei. Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a) număr de bolnavi cu hemofilie între 1 şi 18 ani cu substituţie profilactică: 160;

b) număr de bolnavi cu hemofilie cu substituţie «on demand»: 960;

c) număr de bolnavi cu hemofilie cu inhibitori cu substituţie pentru accidente hemoragice: 100;

d) număr de bolnavi cu hemofilie cu substituţie pentru intervenţiile chirurgicale ortopedice majore: 25;

e) număr de bolnavi cu hemofilie cu substituţie pentru intervenţiile chirurgicale, altele decât cele ortopedice majore: 30;

f) număr de bolnavi cu talasemie: 200;

2) indicatori de eficienţă:

a) cost mediu/bolnav cu hemofilie între 1 şi 18 ani cu substituţie profilactică/an: 90.000 lei;

b) cost mediu/bolnav cu hemofilie cu substituţie “on demand»/an: 30.000 lei;

c) cost mediu/bolnav cu hemofilie cu inhibitori cu substituţie pentru accidente hemoragice/an: 112.000 lei;

d) cost mediu/bolnav cu hemofilie cu substituţie pentru intervenţiile chirurgicale ortopedice majore/an: 46.600 lei;

e) cost mediu/bolnav cu hemofilie cu substituţie pentru intervenţiile chirurgicale, altele decât cele ortopedice majore/an: 40.000 lei;

f) cost mediu/bolnav cu talasemie: 42.000 lei.

Natura cheltuielilor programului:

- cheltuieli pentru medicamente specifice.

Unităţi care derulează subprogramul:

- tratamentul bolnavilor care nu necesită intervenţii chirurgicale:

a) Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională «Prof. Dr. C.T. Nicolau» Bucureşti;

b) Clinica de Hematologie Fundeni, Clinica de Pediatrie Fundeni;

c) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului «Prof. Dr. Alfred Rusescu» Bucureşti;

d) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Louis Ţurcanu» Timişoara;

e) Spitalul Clinic Colţea;

f) unităţi sanitare cu secţii sau compartimente de pediatrie şi hematologie;

g) unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie;

- tratamentul bolnavilor care necesită intervenţii chirurgicale:

a) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «M. S. Curie»;

b) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Louis Ţurcanu» Timişoara;

c) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă «Sf. Spiridon» Iaşi;

d) Institutul Clinic Fundeni;

e) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;

f) Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie şi TBC Osteoarticular «Foişor» Bucureşti;

g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;

h) Spitalul Clinic Judeţean Craiova;

i) Spital Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş;

j) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj.

Programul naţional de tratament pentru boli rare

Activităţi:

1) asigurarea, în spital şi în ambulatoriu, prin farmaciile cu circuit închis a medicamentelor specifice pentru:

a) tratamentul bolnavilor cu boli neurologice degenerative/inflamator-imune: forme cronice (polineuropatie cronică inflamatorie demielinizantă, neuropatie motorie multifocală cu bloc de conducere, neuropatie demielinizantă paraproteinică, sindroame neurologice paraneoplazice, miopatie inflamatorie, scleroză multiplă - forme cu recăderi şi remisiuni la copii sub 12 ani, encefalita Rasmussen) şi forme acute - urgenţe neurologice (poliradiculonevrite acute, sindrom Guillan-Barre, miastenia - crize miastenice);

b) tratamentul bolnavilor cu osteogeneză imperfectă;

c) tratamentul bolnavilor cu boala Fabry;

d) tratamentul bolnavilor cu boala Pompe;

e) tratamentul bolnavilor cu tirozinemie;

f) tratamentul bolnavilor cu mucopolizaharidoză tip II (sindromul Hunter);

g) tratamentul bolnavilor cu mucopolizaharidoză tip I (sindromul Hurler);

h) tratamentul bolnavilor cu afibrinogenemie congenitală;

i) tratamentul bolnavilor cu sindrom de imunodeficienţă primară;

2) asigurarea, în spital, a tratamentului specific pentru bolnavii cu HTAP;

3) asigurarea, în ambulatoriu, prin farmaciile cu circuit deschis a medicamentelor specifice pentru:

a) tratamentul bolnavilor cu scleroză laterală amiotrofică;

b) tratamentul bolnavilor cu mucoviscidozâ;

c) tratamentul bolnavilor cu epidermoliză buloasă;

d) tratamentul bolnavilor cu Sindrom Prader Willi;

4) asigurarea, în spital şi în ambulatoriu, prin farmaciile cu circuit închis a materialelor sanitare pentru tratamentul bolnavilor cu epidermoliză buloasă;

5) asigurarea în spital a tijelor telescopice pentru bolnavii cu osteogeneză imperfectă. Criterii de eligibilitate: 1) boli neurologice degenerative/inflamator-imune:

a) bolnavi cu diagnostic cert de boli neurologice degenerative/inflamator-imune: forme cronice (polineuropatie cronică inflamatorie demielinizantă, neuropatie motorie multifocală cu bloc de conducere, neuropatie demielinizantă paraproteinică, sindroame neurologice paraneoplazice, miopatie inflamatorie, scleroză multiplă - forme cu recăderi şi remisiuni la copii sub 12 ani, encefalita Rasmussen);

b) bolnavi cu diagnostic cert de boli neurologice degenerative/inflamator-imune: forme acute - urgenţe neurologice (poliradiculonevrite acute, sindrom Guillan-Barre, miastenia - crize miastenice);

2) scleroză laterală amiotrofică:

- bolnavi cu diagnostic cert de scleroză laterală amiotrofică;

3) osteogeneză imperfectă:

a) tratament medicamentos: bolnavii cu diagnostic cert de osteogeneză imperfectă (diagnostic clinic, paraclinicşi genetic);

b) tratament cu tije telescopice:

- bolnavi cu fracturi multiple şi/sau deformări osoase care necesită armarea oaselor lungi;

4) boala Fabry:

- bolnavii cu diagnostic cert de boala Fabry;

5) boala Pompe:

- bolnavii cu diagnostic cert de boala Pompe;

6) tirozinemie:

- bolnavi cu diagnostic cert de tirozinemie.

7) bolnavii cu diagnostic cert de mucopolizaharidoză tip II (sindromul Hunter);

8) bolnavii cu diagnostic cert de mucopolizaharidoză tip I (sindromul Hurler);

9) bolnavii cu diagnostic cert de afibrinogenemie congenitală;

10) bolnavii cu diagnostic cert de sindrom de imunodeficienţă primară;

11) hipertensiune arterială pulmonară:

a) bolnavi diagnosticaţi conform criteriilor stabilite de Societatea Europeană de Cardiologie, în baza investigaţiilor paraclinice de specialitate, cu următoarele forme de HTAP:

a.1) idiopatică/familială;

a.2) asociată cu colagenoze (sclerodermie, lupus eritematos diseminat, poliartrită reumatoidă, boala mixtă de ţesut conjunctiv, sindrom Sjogren);

a.3) asociată cu defecte cardiace cu sunt stânga-dreapta de tipul defect septal ventricular, defect septal atrial, canal arterial persistent, precum şi forma severă de evoluţie a acestora către sindrom Eisenmenger;

a.4) de cauză trom boem boli că fără indicaţie de tromboendarterectomie sau cu HTAP persistentă după tromendarterectomie;

b) criterii de eligibilitate pentru copii:

b.1) grupa de vârstă 0-18 ani;

b.2) malformaţii cardiace congenitale cu sunt stânga-dreapta care evoluează spre hipertensiune arterială pulmonară cu rezistenţe pulmonare vasculare crescute, reactive la testul vasodilatator;

b.3) sindrom Eisenmenger;

b.4) malformaţiile cardiace congenitale complexe de tip ventricul unic şi anastomozele cavopulmonare, cu creşterea presiunii în circulaţia pulmonară;

b.5) HTAP idiopatică;

c) criterii de eligibilitate pentru adulţi: c.1) HTAP idiopatică/familială;

C.2) HTAP asociată cu colagenoze;

c.3) HTAP asociată cu defecte cardiace cu sunt stânga-dreapta de tipul defect septal ventricular (DSV), defect septal atrial (DSA), canal arterial persistent (PCA);

d) condiţii suplimentare obligatorii:

d.1) pacienţi cu HTAP aflaţi în clasa funcţională II-IV NYHA;

d.2) pacienţii la care catetehsmul cardiac drept evidenţiază o PAPm > 35 mmHg şi PAPs > 50 mmHg;

d.3) pacienţii a căror distanţă la testul de mers de 6 minute efectuat iniţial este mai mică de 450 de metri. La pacienţii cu test de mers de sub 150 (foarte severi) sau imposibil de realizat (comorbidităţi), testul de mers nu va putea fi folosit ca parametru de eficienţă;

d.4) includerea în Registrul naţional al pacienţilor cu HTAP;

12) mucoviscidoză:

- bolnavii cu diagnostic cert de mucoviscidoză; 13)epidermoliză bufoasă:

- bolnavii cu diagnostic cert de epidermoliză buloasă (diagnostic clinic, examen histopatologic);

14) sindromul Prader Willi:

- bolnavii cu diagnostic cert de Sindrom Prader Willi. Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a) număr de bolnavi cu boli neurologice degenerative/inflamator-imune forme cronice: 131;

b) număr de bolnavi cu boli neurologice degenerative/inflamator-imune forme acute - urgenţe neurologice: 208;

c) număr de bolnavi cu scleroză laterală amiotrofică: 500;

d) număr de bolnavi cu osteogeneză imperfectă (medicamente): 25;

d.1) număr de bolnavi cu osteogeneză imperfectă (tije telescopice): 20;

e) număr de bolnavi cu boala Fabry: 9;

f) număr de bolnavi cu boala Pompe: 3;

g) număr de bolnavi cu tirozinemie: 4;

h) număr de bolnavi cu mucopolizaharidoză tip II (sindromul Hunter): 12;

i) număr de bolnavi cu mucopolizaharidoză tip I (sindromul Hurler): 3;

j) număr de bolnavi cu afibrinogenemie congenitală: 1;

k) număr de bolnavi cu sindrom de imunodeficienţă primară: 100;

1) număr de bolnavi cu HTAP trataţi: 335;

m) număr de bolnavi cu mucoviscidoză (adulţi): 65; n) număr de bolnavi cu mucoviscidoză (copii): 320;

0) număr de bolnavi cu epidermoliză buloasă: 80; p) număr de bolnavi cu sindromul Prader Willi: 14;

2) indicatori de eficienţă:

a) cost mediu/bolnav cu boli neurologice degenerative/inflamator-imune, forme cronice/an: 49.910 lei;

b) cost mediu/bolnav cu boli neurologice degenerative/inflamator-imune, forme acute - urgenţe neurologice/an: 27.878 lei;

c) cost mediu/bolnav cu scleroză laterală amiotrofică/an: 5.882,53 lei;

d) cost mediu/bolnav cu osteogeneză imperfectă (medicamente)/an: 1.186 lei;

d.1) cost mediu/bolnav cu osteogeneză imperfectă (tije teiescopice)/an: 40.000 lei;

e) cost mediu/bolnav cu boală Fabry/an: 825.896 lei*);

f) cost mediu/bolnav cu boală Pompe/an: 1.016.049 lei*);

g) cost mediu/bolnav cu tirozinemie/an: 126.750 lei;

h) cost mediu/bolnav cu mucopolizaharidoză tip II (sindromul Hunter)/an: 1.671.521 lei*);

i) cost mediu/bolnav cu mucopolizaharidoză tip I (sindromul Hurler)/an: 1.250.000 lei*);

j) cost mediu/bolnav cu afibrinogenemie congenitală/an: 169.000 lei;

k) cost mediu/bolnav cu sindrom de imunodeficienţă primară/an: 61.000 lei*);

1) cost mediu/bolnav HTAP/an: 57.500 lei;

m) cost mediu/bolnav cu mucoviscidoză (adulti)/an: 35.771 lei;

n) cost mediu/bolnav cu mucoviscidoză (copii)/an: 39.984 lei;

0) cost mediu/bolnav cu epidermoliză buloasă/an: 22.794 lei;

p) cost mediu/bolnav cu boala Prader Willi/an: 26.890,47 lei. Natura cheltuielilor programului:

- cheltuieli pentru medicamente specifice;

- materiale sanitare pentru bolnavii cu epidermoliză buloasă şi bolnavii cu osteogeneză imperfectă.

Unităţi care derulează programui;

1) boli neurologice degenerative/inflamator-imune, forme cronice:

Secţii/compartimente de specialitate neurologie din:

a) Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare Bucureşti;

b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

c) Institutul Clinic Fundeni;


*) Costul prevăzut la lit. e), f), h), i) şi k) reprezintă costul mediu/bolnav la nivel naţional, iar repartizarea sumelor se realizează pentru fiecare bolnav în funcţie de doza necesară recomandată individual.

 

d) Spitalul Clinic Colentina;

e) Spitalul Clinic de Urgenţă «Prof. Dr. N. Oblu» Iaşi;

f) Spitalul de Recuperare Iaşi;

g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;

h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

j) Spitalul Clinic de Psihiatrie «Prof. Dr. Al. Obregia» - Clinica neurologie pediatrică;

k) Spitalul de Urgenţă «Prof. dr. Agripa Ionescu»;

1) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central «Dr. Carol Davila» Bucureşti;

m) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea;

n) Spitalul Universitarele Urgenţă Elias;

2) boli neurologice degenerative/inflamator-imune, forme acute - urgenţe neurologice:

Secţii/compartimente de specialitate neurologie din:

a) Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare Bucureşti;

b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

c) Institutul Clinic Fundeni Bucureşti;

d) Spitalul Clinic Colentina;

e) Spitalul Clinic de Urgenţă «Prof. Dr. N. Oblu» Iaşi;

f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;

g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

i) Spitalul Clinic de Psihiatrie «Prof. Dr. AL Obregia» - Clinică neurologie pediatrică;

j) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central «Dr. Carol Davila» Bucureşti;

k) Spitalul Universitar de Urgenţă Elias;

3) scleroză laterală amiotrofică:

- farmacii cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate;

4) osteogeneza imperfectă:

- medicamente:

a) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Grigore Alexandrescu», Bucureşti;

b) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «M.S. Curie», Bucureşti;

C) Spitalul Clinic Judeţean Mureş;

- tije telescopice:

a) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «M.S. Curie» Bucureşti;

b) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Grigore Alexandrescu» Bucureşti;

5) boala Fabry:

a) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj - Secţia clinică de nefrologie şi dializă;

b) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Sf. Maria» Iaşi - Clinica IV pediatrie;

c) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa - Secţia hematologie-interne;

d) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti - Secţia clinică neurologie;

e) Spitalul Judeţean de Urgenţă Focşani;

f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj - Clinica de nefrologie;

g) Spitalul Clinic «Dr. C. I. Parhon» Iaşi;

6) boala Pompe:

a) Spitalul Judeţean de Urgenţă Ialomiţa;

b) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;

c) Spitalul Judeţean de Urgenţă «Sf. Ioan cel Nou» Suceava;

7) tirozinemia:

a) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Sf. Ioan» - Galaţi;

b) Spitalul de Pediatrie Piteşti;

c) Spitalul Municipal Caracal;

d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa «Sfântul Apostol Andrei»;

8) mucopolizaharidoză tip II (sindromul Hunter):

a) Spitalul Judeţean de Urgenţă «Dr. Constantin Opriş» Baia Mare - secţia de pediatrie;

b) Spitalul Municipal Caritas - Roşiorii de Vede;

c) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad - secţia de pediatne;

d) Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani;

e) Spitalul Clinic de Copii Braşov;

f) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Louis Ţurcanu» Timişoara;

g) Spitalul Judeţean de Urgenţă Sf. Gheorghe;

h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Slatina;

j) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;

k) Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea;

9) mucopolizaharidoză tip I (sindromul Hurler):

a) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului «Prof. Dr. Alfred Rusescu» Bucureşti;

b) Spitalul Clinic Municipal «Dr. G. Curteanu» Oradea;

10) afibrinogenemie congenitală:

- Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău;

11) sindrom de imunodeficienţă primară:

a) Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie «Prof. Dr. Octavian Fodor» Cluj-Napoca;

b) Spitalul Judeţean de Urgenţă «Dr. Constantin Opriş» Baia Mare;

c) Spitalul Judeţean Bacău;

d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov;

e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă «Sf. Spiridon» Iaşi;

f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

g) Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva;

h) Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare;

i) Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău;

j) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

k) Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara;

l) Spitalul Clinic de Urgenţă Militar Central «Dr. Carol Davila» Bucureşti;

m) Spitalul Clinic de Urgenţă Arad;

n) Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu;

o) Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău;

p) Spital Clinic de Copii Braşov;

q) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului «Prof. Dr. Alfred Rusescu» Bucureşti;

r) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca;

s) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Prof. Dr. Louis Ţurcanu» Timişoara;

ş) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;

t) Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău;

12) mucoviscidoza:

- farmacii cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate;

13) epidermoliza buloasă:

- medicamente şi materiale sanitare:

a) Spitalul Clinic Colentina;

b) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;

c) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă «Sf. Spiridon» Iaşi;

d) Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara;

e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj;

f) Spitalul Clinic Judeţean Mureş;

14) hipertensiune arterială pulmonară:

a) pentru copii:

a.1) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;

a.2) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare «Nicolae Stăncioiu» Cluj-Napoca;

a.3) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Louis Ţurcanu» Timişoara;

a.4) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare «Prof. dr. CC. Iliescu» Bucureşti;

b) pentru adulţi:

b.1) Institutul de Pneumoftiziologie «Prof. Dr. Marius Nasta» Bucureşti;

b.2) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare «Prof. Dr. CC. Iliescu»;

b.3) Spitalul Clinic de Pneumologie Iaşi;

b.4) Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumologie «Victor Babeş» Timişoara;

b.5) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare «Nicolae Stăncioiu» Cluj-Napoca;

15) Sindromul Prader Willi.

- farmacii cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate.

Programul naţional de sănătate mintală

Activităţi:

a) asigurarea tratamentului de substituţie cu agonişti şi antagonişti de opiacee pentru persoane cu toxicodependenţă;

b) testarea metaboliţilor stupefiantelor în urină în vederea introducerii în tratament şi pentru monitorizarea tratamentului.

Criterii de eligibilitate

Pentru tratamentul de substituţie cu agonişti de opiacee:

Criterii de includere a pacienţilor:

a) vârsta peste 18 ani sau peste 16 ani, când beneficiul tratamentului este superior efectelor secundare şi doar cu consimţământul scris al reprezentantului legal;

b) diagnostic DSM IV/ICD 10 de dependenţă de opiacee;

c) test pozitiv la opiacee la testare urinară sau sanguină. Criterii de orientare pentru includerea în tratamentul de substituţie:

a) afirmativ încercări repetate de întrerupere a consumului;

b) comportament de consum cu risc;

c) HIV/SIDA;

d) femei însărcinate;

e) comorbidităţi psihiatrice;

f) comorbidităţi somatice;

g) polidependenţă.

Criterii de excludere a pacienţilor:

a) nerespectarea îndeplinirii recomandărilor medicale primite pe parcursul programului;

b) nerespectarea regulamentului de organizare internă al furnizorului de servicii medicale;

c) refuzul de a se supune testării pentru depistarea prezenţei drogurilor sau metaboliţilor acestora în urină ori de câte ori se solicită de către medicul său curant;

d) comportamente agresive fizice ori verbale;

e) falsificarea de reţete sau orice alt tip de document medical;

f) consumul şi traficul de droguri în incinta centrelor de tratament;

g) înscrierea simultană la mai multe unităţi sanitare care derulează programul de tratament de substituţie.

Pentru tratamentul de substituţie cu antagonişti de opiacee (Naltrexona):

Criterii de includere a pacienţilor:

a) vârsta peste 18 ani sau peste 16 ani, când beneficiul tratamentului este superior efectelor secundare şi doar cu consimţământul scris al reprezentantului legal;

b) diagnostic DSM IV/ICD 10 de dependenţă de opiacee;

c) test pozitiv la opiacee la testare urinară sau sanguină, urmat de o perioadă de abstinenţă între 7 şi 14 zile;

d) declaraţia pacientului pentru abstinenţa totală la opiacee pe termen lung, cu semnarea unui consimţământ informat asupra riscurilor şi beneficiilor tratamentului cu naltrexona.

Criterii de excludere a pacienţilor:

a) test pozitiv de opiacee;

b) semne şi simptome clinice de consum recent de opiacee;

c) semne clinice şi paradinice de citoliză hepatică. Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a) număr de bolnavi în tratament substitutiv: 1.200;

b) număr de teste pentru depistarea prezenţei drogurilor în urina bolnavilor; 15.011;

2) indicatori de eficienţă:

a) cost mediu/bolnav cu tratament de substituţie/an: 1.405,83 lei;

b) cost mediu pe test rapid de depistare a drogurilor în urină: 9,46 lei;

Natura cheltuielilor programului:

- cheltuieli pentru tratamentul de substituţie cu agonişti şi antagonişti de opiacee pentru persoane cu toxicodependenţă;

- cheltuieli pentru teste pentru depistarea prezenţei drogurilor în urina bolnavilor.

Unităţi care derulează programul:

a) Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola;

b) Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Jebel;

c) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca - Secţia clinică psihiatrie III acuţi - Compartiment toxicomanie;

d) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca - Secţia toxicomanie copii;

e) Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti - Secţia ATI II toxicologie;

f) Spitalul Clinic de Copii «Grigore Alexandrescu» Bucureşti - Secţia toxicologie;

g) Spitalul Clinic de Psihiatrie «Al. Obregia» Bucureşti;

h) Centrul de evaluare şi tratament al toxicodependenţilor tineri «Sfântul Stelian» Bucureşti;

i) Institutul Naţional de Boli Infecţioase «Prof. Dr. Matei Balş» Bucureşti

j) Penitenciarul Spital Rahova.

 

Notă: Implementarea activităţilor din cadrul Programului naţional de sănătate mintală se realizează cu respectarea metodologiei elaborate de către Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog, cu avizul Comisiei de psihiatrie şi psihiatrie pediatrică a Ministerului Sănătăţii.

Programul naţional da boli endocrine

Activităţi:

- asigurarea în spital şi în ambulatoriu a medicamentelor specifice pentru tratamentul osteoporozei şi al guşei prin tireomegalie datorată carenţei de iod şi proliferării maligne.

Criterii de eligibilitate:

1. pentru bolnavii cu osteoporoză:

- diagnostic prin absorbţiometrie duală cu raze X (DEXA), după următoarele criterii:

Semnificaţia coloanei A din tabelul de mai jos este următoarea:

A - Alfacalcidol

 

Parametrul măsurat

Alendronat Risedronat Ibandronat Zolendronat Stronţiu

Alendronat Risedronat Ibandronat Zolendronat Stronţiu

Teri paraţi d

A

Raloxifen

Calcitonina

ScorT(DS) DEXA

< -2,0

<-2,7

<-3,0

<-2,5

< -2,5

< -2,5

Fracturi fragilitate

+

 

+ minimum

o fractură

vertebrală severă

 

 

fractură vertebrală dureroasă

Alte condiţii

Criterii OMS FRAX

 

 

 

nu tolerează bifosfonaţi

 

 

2. pentru bolnavii cu guşă prin tireomegalie datorata carenţei de iod:

- diagnosticul guşei cu/fără complicaţii, pacient din zona dovedită/cunoscută cu deficit geoclimatic de iod;

3. pentru bolnavii cu guşă prin tireomegalie datorată proliferării maligne:

- confirmare de proliferare malignă a tiroidei prin puncţie biopsie tiroidiană cu ac subţire sau examen histopatologic (postintervenţie chirurgicală tiroidiană).

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici: număr de bolnavi trataţi: 15.035, din care:

a) 6.940 cu osteoporoză;

b) 7.250 cu guşă prin tireomegalie cauzată de carenţa de iod;

c) 845 cu guşă prin tireomegalie cauzată de proliferarea malignă;

2) indicatori de eficienţă:

a) cost mediu/bolnav cu osteoporoză tratat/an: 420 lei;

b) cost mediu/bolnav cu guşă prin tireomegalie cauzată de carenţa de iod/an: 49,94 lei;

c) cost mediu/bolnav cu guşă prin tireomegalie cauzată de proliferarea malignă/an: 741 lei.

Natura cheltuielilor programului:

- cheltuieli pentru medicamente specifice tratamentului osteoporozei şi tratamentului pentru guşă prin tireomegalie, datorată carenţei de iod sau proliferării maligne.

Unităţi care derulează programul:

a) Institutul Naţional de Endocrinologie «CI. Parhon» Bucureşti;

b) Spitalul Clinic de Urgenţă Elias Bucureşti;

c) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj;

d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă «Sfântul Spiridon» Iaşi;

e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;

f) Spitalul Clinic Judeţean Mureş;

g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov;

i) Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti;

j) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;

k) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad;

l) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;

m) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea;

n) Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ;

o) Spitalul Judeţean de Urgenţă Râmnicu Vâlcea;

p) Spitalul Judeţean de Urgenţă «Sfântul Ioan cel Nou» Suceava;

q) Spitalul Judeţean de Urgenţă Sfântu Gheorghe;

r) Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte;

s) Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu;

t) Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău;

u) Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila;

v) Spitalul Judeţean de Urgenţă «Sf. Apostol Andrei» Galaţi;

w) Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare;

x) Spitalul Judeţean de Urgenţă «Mavromati» Botoşani;

y) Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa-Năsăud;

z) Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău;

aa) Spitalul Municipal Câmpulung Muscel;

ab) Spitalul de Cardiologie Covasna;

ac) Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva;

ad) Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti;

ae) Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc;

af) Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea;

ag) farmacii cu circuit deschis pentru medicamentele corespunzătoare DCI-ului Teriparatidum.

Programul naţional de ortopedie

Activităţi:

- asigurarea cu materiale sanitare specifice pentru tratamentul prin endoprotezare al bolnavilor cu afecţiuni articulare, asigurarea endoprotezelor articulare tumorale specifice tratamentului bolnavilor cu pierderi osoase importante epifizo-metafizare de cauză tumorală sau netumorală, pentru tratamentul prin implant segmentar de coloană al pacienţilor cu diformităţi de coloană, precum şi pentru tratamentul prin chirurgie spinală pentru bolnavii cu patologie tumorală degenerativă sau traumatică şi pentru tratamentul copiilor cu malformaţii grave vertebrale care necesită instrumentaţie specifică.

Criterii de eligibilitate:

1. Tratamentul prin endoprotezare:

a) ortopedie pediatrică:

- pacienţi copii cu poliartrită reumatoidă sau spondilită anchilopoietică cu pierderea articulaţiilor periferice;

- pacienţi copii cu sechele posttraumatice ori după artrite specifice sau nespecifice;

- pacienţi copii cu sechele după luxaţie congenitală de şold cu anchiloza precoce a articulaţiilor afectate;

- pacienţi copii cu sechele după afecţiuni dobândite (Maladie Legg Calve Perthes, Epifizioliza);

b) ortopedia adultului:

- pacienţi tineri cu poliartrită reumatoidă sau spondilită anchilopoietică cu pierderea articulaţiilor periferice;

- pacienţi tineri cu sechele posttraumatice ori după artrite specifice sau nespecifice;

- pacienţii vârstei a treia care suferă de maladii degenerative invalidante;

- pacienţi în etate care fac fracturi de col femural, extremitatea superioară a humerusului sau cot.

2. Tratamentul bolnavilor cu pierderi osoase importante epifizo-metafizare de cauză tumorală sau netumorală prin endoprotezare articulară tu morală:

a) ortopedie pediatrică:

- copii cu tumori osoase primitiv maligne;

- adolescenţi cu tumori osoase primitiv maligne;

- copii sau adolescenţi ce necesită revizie după o eventuală protezare primară efectuată în antecedente;

b) ortopedia adultului:

- adulţi tineri cu tumori osoase primitiv maligne, cu recidive după tumori benigne agresive sau alte cauze care au dus la pierderi osoase importante;

- adulţi în plină activitate cu tumori maligne primitiv osoase sau tumori maligne secundare, cu recidive după tumori benigne agresive, după revizii de endoproteze articulare primare cu distrucţii osoase importante sau alte cauze care au provocat distrucţii osoase importante.

Fiecare caz la care se indică tratamentul pierderilor osoase importante epifizometafizare de cauză tumoraiă sau netumorală prin endoprotezare articulară tumoraiă se aprobă de către o comisie constituită din:

- medicul-şef al secţiei de specialitate în care este internat bolnavul;

- preşedintele Comisiei de ortopedie şi traumatologie;

- 2 medici şefi de clinică de specialitate (prin rotaţie);

- un medic de specialitate oncologie, pentru cazurile tu morale.

3. Tratamentul prin instrumentaţie segmentară de coloană:

a) ortopedie pediatrică:

- pacienţi copii şi adolescenţi cu diformităţi grave de coloană: scolioze, cifoze, cifoscolioze idiopatice;

- pacienţi copii cu afecţiuni posttraumatice ale coloanei vertebrale;

- pacienţi copii cu patologie tumorală a coloanei vertebrale;

b) ortopedia adultului:

- pacienţi tineri cu diformităţi grave de coloană: scolioze, cifoze, cifoscolioze idiopatice sau congenitale, cu afectarea capacităţii respiratorii şi funcţiei cardiovasculare.

4. Tratamentul prin chirurgie spinală:

- pacienţi cu patologie degenerativă sau traumatică asociată cu risc major de invaliditate neurologică gravă şi permanentă.

5. Tratamentul copiilor cu malformaţii congenitale grave vertebrale care necesită instrumentaţie specifică:

- pacienţi copii cu blocuri vertebrale;

- pacienţi copii cu hemivertebre;

- pacienţi copii cu alte afecţiuni congenitale ale coloanei vertebrale care necesită instrumentaţie specifică.

Fiecare caz cu malformaţii congenitale grave vertebrale care necesită instrumentaţie specifică se aprobă de către o comisie constituită din:

- medicul-şef al secţiei de specialitate în care este internat bolnavul;

- preşedintele Comisiei de ortopedie şi traumatologie;

- 2 medici şefi de clinică de specialitate (prin rotaţie).

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a) număr de copii cu afecţiuni articulare endoprotezaţi: 40;

b) număr de adulţi cu afecţiuni articulare endoprotezaţi: 10.460;

c) număr de copii cu endoprotezare articulară tumorală: 20;

d) număr de adulţi cu endoprotezare articulară tumorală: 20;

e) număr de copii cu implant segmentar: 50;

f) număr de adulţi cu implant segmentar: 500;

g) număr de adulţi trataţi prin chirurgie spinală: 1.000;

h) număr de copii cu malformaţii congenitale grave vertebrale care necesită instrumentaţie specifică trataţi: 12;

2) indicatori de eficienţă:

a) cost mediu/copil endoprotezat: 4.501,8 lei;

b) cost mediu/adult endoprotezat: 4.050,14 lei;

c) cost mediu/copil cu endoprotezare articulară tumorală: 25.000 lei;

d) cost mediu/bolnav cu endoprotezare articulară tumorală: 25.000 lei;

e) cost mediu/copil cu implant segmentar de coloană: 10.000 lei;

f) cost mediu/adult cu implant segmentar de coloană: 1.817 lei;

g) cost mediu/adult tratat prin chirurgie spinală: 598 lei;

h) cost mediu/copil cu malformaţii congenitale grave vertebrale care necesită instrumentaţie specifică tratat: 90.000 lei;

Natura cheltuielilor programului:

- cheltuieli materiale sanitare specifice: necesare endoprotezării, tratamentului bolnavilor cu pierderi osoase importante epifizo-metafizare de cauză tumorală sau netumorală prin endoprotezare articulară tumorală, tratamentului prin instrumentaţie segmentară de coloană, tratamentului prin chirurgie spinală şi tratamentului copiilor cu malformaţii congenitale grave vertebrale care necesită instrumentaţie specifică.

Unităţi care derulează programul:

1. Tratamentul prin endoprotezare:

a) ortopedie pediatrică:

- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «M. S. Curie» Bucureşti;

- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Grigore Alexandrescu» Bucureşti;

- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Sfânta Maria» Iaşi;

b) ortopedie adulţi:

- unităţi sanitare cu secţii sau compartimente de profil raportoare/înscrise la RNE;

- unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie.

2. Tratamentul bolnavilor cu pierderi osoase importante epifizo-metafizare de cauză tumorală sau netumorală prin endoprotezare articulară tumorală:

a) ortopedie pediatrică:

- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «M. S. Curie» Bucureşti;

- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Grigore Alexandrescu» Bucureşti;

- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Sfânta Maria» Iaşi;

- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Louis Ţurcanu» Timişoara;

b) ortopedie adulţi:

- Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie şi TBC Osteoarticular «Foişor» Bucureşti;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

- Spitalul Clinic Judeţean Mureş;

- Spitalul Clinic Colentina;

- Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

3. Tratamentul prin implant segmentar de coloană: a) ortopedie pediatrică:

- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «M. S. Curie» Bucureşti;

- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Grigore Alexandrescu» Bucureşti;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;

- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Sfânta Maria» Iaşi;

b) ortopedie adulţi:

- Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie şi TBC Osteoarticular «Foişor» Bucureşti;

- Spitalul Clinic Colentina;

- Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

- Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;

- Spitalul Clinic de Urgenţă «Sf. Pantelimon» Bucureşti;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

- Spitalul Clinic Colentina;

- Spitalul Clinic de Urgenţă «Bagdasar-Arseni» Bucureşti.

4. Tratamentul prin chirurgie spinală:

- Spitalul Clinic de Urgenţă «Bagdasar-Arseni» Bucureşti;

- Spitalul Clinic de Urgenţă «Prof. Dr. Nicolae Oblu» Iaşi;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;

- Spitalul Clinic Colentina;

- Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie şi TBC Osteoarticular «Foişor» Bucureşti.

5. Tratamentul copiilor cu malformaţii congenitale grave vertebrale care necesită instrumentaţie specifică:

- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii «M. S. Curie» Bucureştii

- Spitalul Clinic de Urgenţă Copii «Grigore Alexandrescu» Bucureşti.

Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană

Activităţi:

- asigurarea medicamentelor specifice necesare tratamentului în ambulatoriu al stării posttransplant pentru pacienţii transplantaţi;

- asigurarea medicamentelor specifice (imunoglobulină antihepatitică B) pentru tratamentul recidivei hepatitei cronice la pacienţii cu transplant hepatic.

Criterii de eligibilitate:

a) bolnavi cărora li s-a efectuat transplant şi necesită tratament posttransplant;

b) bolnavi cu transplant hepatic infectaţi cu VHB.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a) număr de bolnavi trataţi pentru stare posttransplant: 3.060;

b) număr de bolnavi cu transplant hepatic trataţi pentru recidiva hepatitei cronice: 200;

2) indicatori de eficienţă:

a) cost mediu/bolnav tratat pentru stare posttransplant/an: 20.913,73 lei;

b) cost mediu/bolnav cu transplant hepatic tratat pentru recidiva hepatitei cronice: 26.000 lei.

Natura cheltuielilor programului:

a) cheltuieli pentru medicamente specifice tratamentului stării posttransplant;

b) cheltuieli pentru medicamente specifice (imunoglobulină antihepatitică B) tratamentului recidivei hepatitei cronice la pacienţii cu transplant hepatic.

Unităţi care derulează programul:

1. Tratamentul în ambulatoriu al stării posttransplant pentru pacienţii transplantaţi:

- farmacii cu circuit deschis, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate.

2. Tratamentul recidivei hepatitei cronice la pacienţii cu transplant hepatic:

- Institutul Clinic Fundeni.

Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică

Activităţi:

- asigurarea serviciilor de supleere renală, inclusiv medicamente şi materiale sanitare specifice, investigaţii medicale paradinice specifice, transportul nemedicalizat al pacienţilor hemodializaţi de la şi la domiciliul pacienţilor, transportul lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor.

Criterii de eligibilitate:

- bolnavi cu insuficienţă renală cronică în stadiul uremie, care necesită tratament substitutiv renal (FG < 15 mL/min/1,73 mp).

Hemodiafiltrarea intermitentă on-line este indicată următoarelor categorii de bolnavi:

a) bolnavi la care ţintele de eficienţă a dializei (eKtA/ >/= 1,4 sau fosfatemie < 5,5 mg/dl) nu pot fi atinse 3 luni consecutiv;

b) bolnavi tineri cu şanse mari de supravieţuire prin dializă, dar cu şanse mici de transplant renal;

c) bolnavi cu polineuropatie «uremică» în ciuda tratamentului eficient prin hemodializă convenţională;

d) bolnavi cu comorbidităţi cardiovasculare sau cu diabet zaharat.

Dializa peritoneală automată este indicată următoarelor categorii de bolnavi dializaţi peritoneal:

a) bolnavi la care ţintele de eficienţă a dializei peritoneale continue ambulatorii (Kt/Vuree < 1,7; clearance creatinină 60 l/ săptămână ori ultrafiltrat < 1.000 ml/24 ore sau absent sau negativ după un schimb de 4 ore cu dextroză 4t25%) nu pot fi atinse 3 luni consecutiv;

b) copii preşcolari la care hemodializă şi dializa peritoneală continuă ambulatorie sunt dificil de aplicat din punct de vedere tehnic şi cu multiple posibile accidente şi complicaţii;

c) bolnavi cu hernii sau eventraţii abdominale, care nu suportă presiunea intraabdominaiă crescută din DPCA;

d) bolnavi dializaţi care pot şi vor să urmeze studiile şcolare şi universitare;

e) bolnavi dializaţi care pot şi vor să presteze activitate profesională;

f) bolnavi cu dizabilităţi care nu îşi pot efectua schimburile manuale de dializă peritoneală continuă ambulatorie şi la care familia sau asistenţa la domiciliu poate efectua conectarea şi deconectarea de la aparatul de dializă peritoneală automată.

Criterii de întrerupere a tratamentului prin dializă:

- bolnavul este transplantat;

- bolnavul refuză continuarea tratamentului.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a) numărul total de bolnavi trataţi prin dializă: 11.392, din care:

a.1) 10.414 prin hemodializă, din care:

- hemodializă convenţională: 9.838;

- hemodiafiltrare intermitentă on-line: 576;

a.2) 978 prin dializă peritoneală, din care:

- dializă peritoneală continuă: 927;

- dializă peritoneală automată: 51; 2) indicatori de eficienţă:

a) cost/şedinţă de hemodializă convenţională: 472 lei;

b) cost/şedinţă de hemodiafiltrare intermitentă on-line: 536 lei;

c) cost mediu/bolnav tratat prin dializă peritoneală continuă/lună: 4.233,33 lei;

d) cost mediu/bolnav tratat prin dializă peritoneală automată/lună: 5.291,67 lei.

Natura cheltuielilor subprogramului:

- cheltuieli pentru servicii de supleere renală, inclusiv medicamente specifice [agenţi stimulatori ai eritropoiezei

(epoetin, darbepoetin), preparate de fier, heparine fracţionate sau nefracţionate, chelatori ai fosfaţilor (sevelamerum), agonişti ai receptorilor vitaminei D (alfacalcidol, calcitriol, paricalcitol), calcimimetice (cinacalcet)], materiale sanitare specifice, investigaţii de laborator, precum şi transportul nemedicalizat al pacienţilor hemodializaţi de la şi la domiciliul pacienţilor, transportul lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor. Unităţi care derulează programul:

a) unităţile sanitare publice cu structuri de profil;

b) unităţi sanitare private autorizate de Ministerul Sănătăţii şi evaluate în condiţiile legii;

c) unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie care au structuri de profil.

Programul naţional de terapie intensivă a insuficienţei hepatice

Activităţi:

- asigurarea în spital a materialelor sanitare specifice epurării extrahepatice.

Criterii de eligibilitate:

- pacienţi cu insuficienţă hepatică de etiologie virală, toxicmedicamentoasă, metabolică (boala Wilson), cu encefalopatie hepatică, tulburări de coagulare majore, pregătirea unor pacienţi în pretransplant de ficat sau a celor ce necesită retransplant de ficat.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

- număr de pacienţi trataţi prin epurare extrahepatică: 34;

2) indicatori de eficienţă:

- cost mediu/bolnav tratat prin epurare extrahepaticâ/an: 16.735,29 lei.

Natura cheltuielilor programului:

- cheltuieli pentru materiale sanitare specifice epurării extrahepatice.

Unităţi care derulează programul:

a) Institutul Clinic Fundeni;

b) Institutul Naţional de Boli Infecţioase «Prof. Dr. Matei Balş»;

c) Spitalul Clinic CI. Parhon Iaşi;

d) Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca - Clinica Pediatrie II - Nefrologie.

Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă

Structura:

Subprogramul de radiologie intervenţională

Activităţi:

a) terapia afecţiunilor cerebrovasculare prin tehnici endovasculare:

- stentare carotidiană, embolizarea cerebrală cu spirale, embolizarea cerebrală cu stent şi spirale, embolizarea cerebrală cu soluţie tip glue, embolizarea cerebrală cu particule, terapia endovasculară în AVC ischemic acut, în malformaţiile vasculare cerebrale şi tumori cerebrale profunde;

b) tratamentul malformaţiilor vasculare cerebrale şi tumorilor cerebrale profunde prin Gamma-Knife;

c) implantarea dispozitivelor de stimulare profundă la pacienţii cu maladie Parkinson;

c.1) pompe implantabile (intratecal subdural lombar),

d) terapia afecţiunilor vasculare periferice (angioplastia renală, angioplastia periferică cu balon, angioplastia periferică cu stent, tratamentul anevrismelor de aortă cu stent/graft, montare filtru vena cava);

e) terapia unor afecţiuni ale coloanei vertebrale (disectomia mecanică, disectomia termică, nucleoplastie cu substanţe lichide tip alcool, vertebroplastie şi biopsie, infiltraţii discale paravertebrale);

f) terapia unor afecţiuni oncologice prin tehnici de embolizare (embolizare periferică cu particule, chemoembolizare hepatică cu particule, chemoembolizare hepatică cu particule încărcabile);

g) terapia hemoragiilor acute sau cronice posttraumatice sau asociate unor afecţiuni sau unor intervenţii terapeutice prin tehnici de radiologie intervenţională (embolizare periferică cu spirale, drenaje colecţii abdominale ghidate radiologie, drenaje biliare ghidate radiologie, TIPSS cu stent metalic, TIPSS cu sten-graft).

Criterii de eligibilitate pentru:

a) terapia afecţiunilor cerebrovasculare prin tehnici endovascuiare:

- lipsa indicaţiei operatorii convenţionale;

b) tratamentul malformaţiilor vasculare cerebrale şi tumorilor cerebrale profunde prin Gamma-Knife:

- bolnavi cu malformaţii vasculare cerebrale şi tumori cerebrale profunde inabordabile chirurgical sau cu risc crescut de mortalitate sau morbiditate neurologică gravă postoperator;

c) maladie Parkinson:

- boală Parkinson în stadiu avansat, cu fluctuaţii motorii severe şi/sau dischinezie;

- boală Parkinson cu compensare inadecvată cu toate mijloacele farmacoterapiei (maximală şi corect administrată).

Nu pot beneficia de implantarea dispozitivelor de stimulare profundă bolnavii cu maladie Parkinson care au:

- durată scurtă a bolii (mai puţin de 3 ani);

- demenţă sau psihoză;

- răspuns insuficient la medicaţia dopaminergică;

- stare generală mediocră, boli concomitente importante;

- leziuni structurale la nivelul ganglionilor bazali sau atrofie cerebrală severă.

d) lipsa indicaţiei operatorii convenţionale;

e) afectare discală fără indicaţie chirurgicală convenţională (tasări, fracturi sau alte leziuni cu risc de distrucţie a corpilor vertebrali);

f) tumori cu indicaţie de devascularizare în vederea intervenţiei chirurgicale;

g) bolnavi cu hemoragii acute sau cronice la care intervenţia chirurgicală ar pune viaţa în pericol. Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a) număr de pacienţi cu afecţiuni cerebrovasculare trataţi: 200;

b) număr de tratamente Gamma-Knife: 400;

c) număr de stimulatoare cerebrale implantabile: 20;

d) număr de pompe implantabile: 10;

e) număr de pacienţi cu afecţiuni vasculare periferice trataţi: 1.200;

f) număr de pacienţi cu afecţiuni ale coloanei vertebrale trataţi: 350;

g) număr de pacienţi cu afecţiuni oncologice trataţi: 450;

h) număr de pacienţi cu hemoragii acute sau cronice trataţi: 320;

2) indicatori de eficienţă:

a) cost mediu/pacienteu afecţiuni cerebrovasculare tratat: 15.830,64 lei;

b) cost mediu/tratament Gamma-Knife: 4.750 lei;

c) cost mediu/stimulator cerebral: 107.321,10 lei;

d) cost mediu/pompă implantabilă: 54.000 lei;

e) cost mediu/pacient cu afecţiuni vasculare periferice tratat: 3.250 lei;

f) cost mediu/pacient cu afecţiuni ale coloanei vertebrale tratat: 3.000 lei;

g) cost mediu/pacient cu afecţiuni oncologice tratat: 4.805 lei;

h) cost mediu/pacient cu hemoragii acute sau cronice tratat:

1.360 lei.

Natura cheltuielilor:

- dispozitive medicale şi materiale sanitare specifice;

- servicii prin tratament Gamma-Knife. Unităţi care derulează subprogramul:

a) Spitalul Clinic de Urgenţă «Bagdasar- Arseni» Bucureşti [activităţile: a), b), c), c.1), e)];

b) Spitalul Universitar de Urgentă Bucureşti [activităţile: a), c),

d). e), f). g)l;

c) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti [activităţile: a), d), f),

g)];

d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă «Sf. Spiridon» Iaşi [activităţile: d), f), g)];

e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş [activităţile: a), d), e), f), g)];

f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova [activităţile: a), d),e),f),g)];

g) Spitalul Clinic de Urgenţă «Prof. Dr. N. Oblu» Iaşi [activitatea a)];

h) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare «Prof. Dr. C. C. Iliescu» Bucureşti [activitatea d)];

i) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara [activităţile: a), d)];

j) Clinica de Angiografie şi Terapie Endovasculară «Hemodinamic» Bucureşti [activităţile: a), d), e), f), g)];

k) Institutul Regional de Oncologie Iaşi [activitatea f)];

l) Spitalul Judeţean de Urgenţă «Sf. Ioan cel Nou» Suceava [activităţile a), d), f), g)];

m) Spital Clinic de Urgentă «Prof. Dr. Agrippa Ionescu» [activităţile a), d), e), f), g)];

n) Institutul Clinic Fundeni [activităţile d), f), g)J;

o) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş [activităţile a), d), g)];

p) Societate Comercială SANADOR - S.R.L. [activităţile a), f), g)]

Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos

Obiective:

a) tratamentul microchirurgical al pacienţilor cu epilepsie rezistentă la tratament medicamentos;

b) tratamentul epilepsiei rezistente la tratament medicamentos prin implantarea unui stimulator ai nervului vag.

Activităţi:

a) selecţia pacienţilor pe baza datelor obţinute prin monitorizarea electroencefalogramă de lungă durată;

b) examenul imagistic prin rezonanţă magnetică nativ şi cu substanţă de contrast, completat cu evaluarea stării psihice, comportamentale, ce apreciază capacitatea şi rezerva funcţională cerebrală;

c) realizarea procedurilor microchirurgicale neuroehirurgicale: monitorizare intraoperatorie prin electrocorticografie, aplicare de electrozi subdurali pe suprafaţa cortexului sau în profunzimea parenchimuîui cerebral, rezecţia focarului epiteptogen, ghidarea rezecţief chirurgicale prin intermediul neuronavigaţiei;

d) folosirea tehnicilor reconstructive în vederea reconstructio adintegrum a pacienţilor neurochirurgicali;

e) tratamentul epilepsiei rezistente la tratament medicamentos prin implantarea unui stimulator ai nervului vag.

Criterii de eligibilitate:

- bolnavi (copii şi adulţi cu vârsta cuprinsă între 8 şi 45 ani) diagnosticaţi cu epilepsie focală farmacorezistentă care acceptă riscurile intervenţiei neuroehirurgicale pe baza consimţământului informat şi care nu prezintă boli asociate severe (insuficienţe de organ, neoplazii progresive) care cresc riscurile intervenţiei sau minimalizează beneficiile;

- bolnavi cu epilepsie rezistentă la tratament medicamentos definită ca imposibilitatea stopării recurenţelor crizelor epileptice în pofida tratamentului medicamentos instituit după două tentative terapeutice cu medicaţie antiepileptică, corect selectată şi dozată adecvat, într-o perioadă de 2 ani;

- bolnavi ce prezintă intoleranţă la tratamentul medicamentos anticonvulsivant (bolnavi polialergici).

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a) număr de pacienţi cu epilepsie rezistentă la tratament medicamentos trataţi prin proceduri microchirurgicale: 20;

b) număr de pacienţi cu epilepsie rezistentă la tratament medicamentos trataţi prin implant de stimulator al nervului vag: 40;

2) indicatori de eficienţă:

a) cost mediu/pacient cu epilepsie rezistentă la tratament medicamentos tratat prin proceduri microchirurgicale: 32.500 lei;

b) cost mediu/pacient cu epilepsie rezistentă la tratament medicamentos cu implant de stimulator al nervului vag: 100.000 lei.

Natura cheltuielilor:

- dispozitive medicale şi materiale sanitare specifice.

Subprogramul de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil

Activităţi:

Asigurarea tratamentului bolnavilor cu hidrocefalie congenitală sau dobândită prin implantarea sistemelor de drenaj ventriculo-peritoneal.

Criterii de eligibilitate:

- bolnavi cu vârsta cuprinsă între 0 şi 18 ani, diagnosticaţi cu hidrocefalie de orice natură (congenitală sau dobândită, comunicantă sau obstructivă), care urmează să fie supuşi intervenţiilor chirurgicale pentru drenaj definitiv sau temporar (drenaj extern), precum şi pentru revizia sistemelor de drenaj.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

- număr de copii cu hidrocefalie congenitală sau dobândită trataţi: 239;

2) indicatori de eficienţă:

- cost mediu/copil cu hidrocefalie congenitală sau dobândită tratat: 1.861,92 lei.

Natura cheltuielilor:

- dispozitive medicale şi materiale sanitare specifice.

Unităţi care derulează subprogramul:

- Spitalul Clinic de Urgenţă «Bagdasar-Arseni» Bucureşti;

- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «M.S. Curie» Bucureşti;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca - Secţia clinică neurochirurgie;

- Spitalul Clinic de Pediatrie Iaşi;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara - Secţia neurochirurgie;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş - Secţia neurochirurgie;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa - Secţia neurochirurgie.

- Societatea Comercială SANADOR - S.R.L

Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular

Activităţi:

- tratamentul durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular.

Criterii de eligibilitate:

- bolnavi cu sindrom postlaminectomie.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

- număr de bolnavi trataţi prin implant neuromodular: 40;

2) indicatori de eficienţă:

- cost mediu/bolnav tratat prin implant neuromodular: 45.000 lei.

Natura cheltuielilor:

- dispozitive medicale şi materiale sanitare specifice.

Unităţi care derulează subprogramul:

- Spitalul Universitar de Urgentă Bucureşti.”

20. În anexa nr. 1, la articolul 1, sintagma “pentru asigurarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice” se înlocuieşte cu sintagma “pentru asigurarea medicamentelor/materialelor sanitare specifice/serviciilor prin tratament Gamma Knife”.

21. În anexa nr. 1, la articolul 4, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) să deconteze furnizorilor, la termenele prevăzute în contract, pe baza facturii însoţite de documente justificative prezentate atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, în formatul solicitat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, contravaloarea medicamentelor/materialelor sanitare/serviciilor prin tratament Gamma Knife conform Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2013 şi 2014, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 190/2013, cu modificările şi completările ulterioare, în limita valorii de contract;”.

22. În anexa nr. 1, la articolul 4, litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„g) să recupereze de la furnizorii care derulează programe/subprograme naţionale de sănătate curative sumele reprezentând contravaloarea medicamentelor/materialelor sanitare/serviciilor prin tratament Gamma Knife, în situaţia în care nu au fost îndeplinite condiţiile pentru ca asiguraţii să beneficieze de acestea, precum şi sumele reprezentând contravaloarea medicamentelor/materialelor sanitare expirate;”.

23. În anexa nr. 1, la articolul 5, punctul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“9. să transmită casei de asigurări de sănătate în primele 15 zile lucrătoare ale lunii următoare încheierii perioadei pentru care se face raportarea: raportări lunare, trimestriale, cumulat de la începutul anului, şi anuale privind sumele utilizate pe fiecare program, indicatorii realizaţi, precum şi evidenţa nominală în baza codurilor numerice personale, pentru bolnavii trataţi în cadrul programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative: indicatorii de eficienţă reprezintă costul mediu/bolnav tratat şi se calculează ca raport între valoarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice consumate pentru tratamentul bolnavilor şi numărul de bolnavi beneficiari în cadrul fiecărui program, iar pentru serviciile de supleere renală, serviciile prin tratament Gamma Knife, ca raport între cheltuielile pentru serviciile şi numărul de bolnavi trataţi;”.

24. În anexa nr. 1, la articolul 5, punctul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„12. să organizeze evidenţa electronică a bolnavilor care beneficiază de medicamente şi/sau materiale sanitare specifice, precum şi servicii de supleere renală, servicii prin tratament Gamma Knife, după caz, în cadrul programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative pe baza setului minim de date: CNP bolnav, diagnostic specific concordant cu programul, medicul curant (cod parafă), medicamentele eliberate, serviciile prin tratament Gamma Knife efectuate, cantitatea şi valoarea de decontat, conform schemei terapeutice prescrise, cu respectarea protocoalelor;”.

25. În anexa nr. 1, articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 7. - (1) Unitatea sanitară prezintă în primele 15 zile lucrătoare ale lunii curente decontul pentru luna precedentă, cuprinzând numărul de bolnavi trataţi, valoarea medicamentelor şi materialelor sanitare consumate pentru tratamentul bolnavilor, costul mediu pe bolnav, sumele achitate conform documentului emis de trezorerie care face dovada achitării contravalorii facturii pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice procurate în luna precedentă, precum şi cererea justificativă, însoţită de copia facturii emise de furnizor pentru medicamentele şi/sau materialele specifice aprovizionate pentru luna în curs.

(2) Pentru serviciile Gamma Knife unitatea sanitară prezintă în primele 15 zile lucrătoare ale lunii curente decontul pentru luna precedentă, cuprinzând numărul de bolnavi trataţi, valoarea serviciilor efectuate, costul mediu/serviciu prin tratament Gamma Knife.”

26. În anexa nr. 3, la articolul 7, punctul 15 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“15. să transmită rezultatul investigaţiilor paraclinice:

- pentru dozarea hemoglobinei glicozilate la bolnavi cu diabet zaharat, medicului care a făcut recomandarea (transmiterea rezultatelor se poate face şi prin intermediul asiguratului);

- pentru investigaţiile PET-CT, medicului care a făcut recomandarea (transmiterea rezultatelor se poate face şi prin intermediul asiguratului) şi, periodic, cel puţin o dată pe lună, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;”.

27. În anexa nr. 3, la articolul 7, punctul 5 se modifică şl va avea următorul cuprins:

“5. să raporteze caselor de asigurări de sănătate datele necesare pentru urmărirea desfăşurării activităţii în asistenţa medicală, potrivit machetelor de raportare a indicatorilor specifici aprobate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;”,

28. În anexa nr. 3, la articolul 7, punctul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“6. să completeze corect şi la zi formularele utilizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, respectiv cele privind evidenţele obligatorii, cele cu regim special şi cele tipizate, inclusiv lunar, trimestrial şi anual machetele de raportare a indicatorilor specifici aprobate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;”.

29. În anexa nr. 3, la articolul 7, punctul 18 se modificaşi va avea următorul cuprins:

“18. să efectueze investigaţiile medicale paraclinice astfel:

- dozarea hemoglobinei glicozilate numai în baza biletului de trimitere, care este formular cu regim special utilizat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, cu condiţia ca medicul diabetolog care a eliberat biletul de trimitere să se afle în relaţie contractuală cu aceeaşi casă de asigurări de sănătate cu care se află în relaţie contractuală furnizorul de servicii medicale paraclinice;

- investigaţiile PET-CT numai în baza biletului de trimitere însoţit de decizia de aprobare emisă de comisia de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate care funcţionează conform prevederilor ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Decizia de aprobare se eliberează dacă sunt îndeplinite criteriile de eligibilitate prevăzute în capitolul VIII, titlul «Programul naţional de oncologie», subtitlul «Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT» din normele tehnice.”

30. În anexa nr. 3, la articolul 7, punctul 25 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“25. să asigure prezenţa unui medic specialist în medicină de laborator sau biolog, chimist, biochimist, radiologie, imagistică medicală, cu grad de specialitate în fiecare laborator de analize medicale/punct de lucru, pe toată durata programului de lucru declarat şi prevăzut în contractul încheiat cu casa de asigurări de sănătate pentru respectivul laborator/punct de lucru, cu obligaţia ca pentru cel puţin o normă pe zi, respectiv de 7 ore, programul laboratorului/punctului de lucru să fie acoperit de medic/medici de laborator care îşi desfăşoară într-o formă legală profesia la laboratorul/punctul de lucru respectiv;”.

31. În anexa nr. 3, la articolul 7, după punctul 32 se introduce un nou punct, punctul 33, cu următorul cuprins:

“33. să consemneze rezultatele şi să stocheze în arhiva proprie imaginile rezultate ca urmare a investigaţiilor PET-CT, în conformitate cu specificaţiile tehnice ale aparatului.”

32. În anexa nr. 3, articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 8. - Modalitatea de plată în asistenţa medicală de specialitate din ambulatoriu este:

a) Programul naţional de diabet zaharat - dozarea hemoglobinei glicozilate:

- tarif/dozare hemoglobina glicozilată: 20 lei.

b) Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT:

- tarif/investigaţie PET-CT: 4.000 lei, conform Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 190/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Nr. crt.

Serviciul paraclinic

Tariful negociat

Numărul de servicii

Total lei (col. 2 x col. 3)

0

1

2

3

4

1.

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

TOTAL

 

X

X

 

 

Tarifele negociate nu pot fi mai mari decât tarifele maximale prevăzute în Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 190/2013.

Tariful minim negociat devine tariful la care se contractează serviciile medicale paraclinice cu toţi furnizorii.

Suma anuală contractată este.......................lei,

din care:

- suma aferentă trimestrului I........................lei,

din care:

- luna I...................lei;

- luna II..................lei;

- luna III.................lei;

- suma aferentă trimestrului II......................lei,

din care:

- luna IV.................lei;

- luna V..................lei;

- luna VI.................lei;

- suma aferentă trimestrului III.....................lei,

din care:

- luna VII................lei;

- luna VIII...............lei;

- luna IX.................lei;

- suma aferentă trimestrului IV....................lei,

din care:

- luna X..................lei;

- luna XI.................lei;

- luna XII................lei.

Suma contractată pe an se defalchează pe trimestre şi luni şi se regularizează lunar.”

Art. II. - Direcţiile de specialitate din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate şi unităţile de specialitate prin care se derulează programe naţionale de sănătate curative vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin,

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare începând cu data de 1 mai 2014.

 

p. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Gheorghe-Radu Ţibichi

 

Bucureşti, 24 aprilie 2014.

Nr. 269.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.