MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 882/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 882         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 4 decembrie 2014

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

154. - Lege pentru modificarea art. 184 alin. (6) şi (11) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

 

818. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 184 alin. (6) şi (11) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

 

155. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2014 privind abrogarea alin. (9) al art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală

 

819. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2014 privind abrogarea alin.(9) al art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală

 

156. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2014 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 198/2005 privind constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene

 

820. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2014 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 198/2005 privind constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene

 

809. - Decret privind acordarea gradului diplomatic de ambasador

 

810. - Decret privind acordarea gradului diplomatic de ambasador

 

811. - Decret privind acordarea gradului diplomatic de ambasador

 

812. - Decret privind acordarea gradului diplomatic de ambasador

 

813. - Decret privind acordarea gradului diplomatic de ambasador

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

            63. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu: Eficienţa energetică şi contribuţia sa la securitatea energetică şi cadrul pentru politica privind schimbările climatice şi energia pentru 2030 COM(2014) 520 final

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

668. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi al ministrului delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică privind aprobarea Metodologiei de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România pentru anul 2014

 

3.633. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru aprobarea Normelor tehnice de aplicare a dreptului de reprezentare prevăzut în Regulamentul (CEE) nr. 2.913/1992 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar şi Instrucţiunilor de completare a casetelor 2, 8, 14 şi 54 ale declaraţiei vamale în situaţii particulare ce decurg din tipul reprezentării

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea art. 184 alin. (6) şi (11) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - La articolul 184 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, alineatele (6) şi (11) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

.(6) în spitalele clinice, secţiile, laboratoarele şi serviciile medicale clinice funcţia de şef de secţie, şef de laborator, şef de serviciu medical şi director medical se ocupă de cadrul didactic recomandat de senatul instituţiei de învăţământ medical superior în cauză, cu aprobarea managerului şi cu avizul consiliului de administraţie al spitalului.

(11) În unităţile sanitare publice, profesorii universitari, medicii membri titulari şi membri corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe Medicale şi ai Academiei Române, medicii primari doctori în ştiinţe medicale pot ocupa funcţii de şef de secţie până la vârsta de 70 de ani, cu aprobarea managerului şi cu avizul consiliului de administraţie al spitalului.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 3 decembrie 2014.

Nr. 154.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 184 alin. (6) şi (11) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

În temeiul prevederilor art. 11 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea art. 184 alin. (6) şi (11) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 2 decembrie 2014.

Nr. 818.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2014 privind abrogarea alin. (9) al art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24 din 13 mai 2014 privind abrogarea alin. (9) al art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 19 mai 2014.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 3 decembrie 2014.

Nr. 155.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2014 privind abrogarea alin. (9) al art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2014 privind abrogarea alin. (9) al art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 2 decembrie 2014.

Nr. 819.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2014 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 198/2005 privind constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32 din 4 iunie 2014 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 198/2005 privind constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 6 iunie 2014.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 3 decembrie 2014.

Nr. 156.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2014 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 198/2005 privind constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2014 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 198/2005 privind constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 2 decembrie 2014.

Nr. 820.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea gradului diplomatic de ambasador

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 10 din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor externe,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă gradul diplomatic de ambasador domnului Cornel Feruţă.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 2 decembrie 2014.

Nr. 809.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acordarea gradului diplomatic de ambasador

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 10 din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor externe,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă gradul diplomatic de ambasador doamnei Luminiţa Teodora Odobescu.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 2 decembrie 2014.

Nr. 810.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acordarea gradului diplomatic de ambasador

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicata, precum şi ale art. 10 din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor externe,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă gradul diplomatic de ambasador domnului Bogdan Mănoiu.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 2 decembrie 2014.

Nr. 811.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acordarea gradului diplomatic de ambasador

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 10 din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor externe,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă gradul diplomatic de ambasador domnului Dănuţ Florin Sandovici.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 2 decembrie 2014.

Nr. 812.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acordarea gradului diplomatic de ambasador

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 10 din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor externe,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă gradul diplomatic de ambasador domnului Bogdan Lucian Aurescu.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 2 decembrie 2014.

Nr. 813.

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu: Eficienţa energetică şi contribuţia sa la securitatea energetică şi cadrul pentru politica privind schimbările climatice şi energia pentru 2030 COM(2014) 520 final

În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Proiectul de opinie nr. 4 c-19/384 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 25 noiembrie 2014,

A. Camera Deputaţilor constată că există în continuare o preocupare concretă la nivelul Uniunii Europene pentru decuplarea creşterii economice de consumul de energie, prin creşterea eficienţei energetice, fapt favorabil pentru Uniunea Europeană şi pentru România.

B. Camera Deputaţilor subliniază următoarele:

1. În ceea ce priveşte stabilirea scenariilor de creştere a eficienţei energetice, au fost luate în considerare, între altele, tendinţele manifestate de consumul populaţiei, de transport şi de sistemele de încălzire.

O parte din progrese se datorează direct avansului tehnic şi progresului ştiinţific, care ar fi putut avea loc şi independent de stimularea planificată, dar comunicarea nu distinge explicit acest lucru. Camera Deputaţilor sugerează Comisiei Europene să extindă această analiză, fie sub forma unei comunicări, fie în orice altă modalitate care să asigure o dezbatere largă pe plan european a perspectivelor deschise de progresul tehnic şi ştiinţific pentru atingerea obiectivelor menţionate în comunicare, atât în mod independent, cât şi în mod orientat prin politici la nivelul Uniunii Europene. Într-o astfel de dezbatere şi-ar găsi locul mijloacele alternative de transport aerian, impactul optimizării traseelor, sursele de energie neconvenţionale, automatizările şi altele asemenea.

2. În Comunicare se menţionează analiza de către Comisia Europeană a utilizării unor indicatori suplimentari pentru a exprima şi pentru a monitoriza progresele realizate în vederea atingerii obiectivului privind eficienţa energetică, cum ar fi intensitatea energetică, ce ţine seama mai bine de variaţiile subiacente şi de proiecţiile privind PIB şi creşterea populaţiei. În acest context, schimbarea comportamentului populaţiei sub impactul noilor tehnologii de comunicaţii şi fenomenul de îmbătrânire a populaţiei sunt variabile relevante în ceea ce priveşte structura consumului de energie şi se sugerează Comisiei Europene să reţină şi acest aspect în analiza preconizată. Această sugestie se înscrie în angajamentul luat de Comisie prin comunicarea conform căreia “Îşi va continua, de asemenea, eforturile de a spori şi mai mult gradul de sofisticare al modelării energetice şi economice utilizate pentru a evalua costurile şi beneficiile măsurilor de eficienţă energetică.”

3. Comisia Europeană consideră cercetarea şi inovarea ca fiind instrumente importante pentru atingerea obiectivelor legate de eficienţa energetică. Cu toate acestea, abordarea ar câştiga în credibilitate dacă ar fi însoţită de o încurajare mai susţinută a instruirii în disciplinele programarea calculatoarelor, robotică şi în alte discipline aparţinând societăţii informaţionale, de la educaţia de la cea mai mică vârstă şi până la recalificarea profesională şi antreprenoriat. Aceasta, deoarece fixarea de ţinte pe termen lung se cere însoţită de o viziune a educaţiei şi a pieţei muncii tot pe termen lung.

4. Comunicarea aminteşte beneficiile suplimentare ale politicilor în domeniu, printre care reducerea poluării aerului, precum şi a poluării fonice. Camera Deputaţilor recomandă Comisiei Europene să analizeze mai detaliat legătura dintre eficienţa energetică şi reducerea poluării fonice, pentru a recomanda măsuri sinergice şi coerente în cele două domenii.

5. Se aşteaptă din partea Comisiei Europene să stabilească un termen ferm pentru ca statele membre să elimine treptat subvenţiile pentru energia din surse regenerabile şi să recomande examinarea îndeaproape a costurilor reducerii emisiilor pentru fiecare stat membru, cu evaluări de impact detaliate, înainte de a conveni asupra cadrului 2030. În acelaşi sens, sunt necesare clarificări suplimentare privind modul de funcţionare a sistemului european de guvernantă în domeniul energiei regenerabile.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 3 decembrie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 3 decembrie 2014.

Nr. 63.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România pentru anul 2014

 

Luând în considerare Adresa nr. 4.020 din 27 noiembrie 2014, prin care Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior propune Ministerului Educaţiei Naţionale, spre aprobare, Metodologia de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România pentru anul 2014,

în temeiul art. 193,197, art. 219 alin. (2) şi art. 223 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale şi ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică emit prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România pentru anul 2014, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin,

Art. 2. - Instituţiile de învăţământ superior de stat îşi asumă răspunderea pentru corectitudinea datelor transmise.

Art. 3. - Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior îşi asumă răspunderea pentru corectitudinea calculelor efectuate conform anexei şi notifică Ministerului Educaţiei Naţionale eventualele neconcordanţe sesizate.

Art. 4. - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior notifică, verifică şi/sau controlează instituţiile de învăţământ superior de stat privind orice neconcordanţe sesizate în datele raportate.

Art. 5. - În anul 2014, Ministerul Educaţiei Naţionale analizează şi aprobă deschiderile de credite lunare, pe întreg parcursul anului, astfel încât instituţiilor de învăţământ superior de stat să le fie repartizate sume care să asigure funcţionarea în condiţii normale a acestora.

Art. 6. - Direcţia generală învăţământ superior şi Direcţia generală buget-finanţe şi resurse umane din Ministerul Educaţiei Naţionale, Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior şi instituţiile de învăţământ superior de stat vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

Ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică,

Mihnea Cosmin Costoiu

 

Bucureşti, 28 noiembrie 2014.

Nr. 668.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România pentru anul 2014

 

Art. 1. - (1) Sumele stabilite pentru finanţarea de bază şi cea suplimentară, provenite de la bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, sunt evidenţiate distinct în contractul instituţional al instituţiilor de învăţământ superior. În contract sunt specificate: numărul de studenţi (echivalenţi unitari) finanţaţi de la bugetul de stat, pe cicluri de studii, şi numărul de granturi doctorale finanţate.

(2) Contractele instituţionale pentru alocarea de fonduri bugetare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) şi Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior (CNFIS).

Art. 2. - (1) Toate fondurile pentru finanţarea de bază şi suplimentară a universităţilor de stat sunt considerate venituri proprii.

(2) Veniturile pentru finanţarea de bază şi suplimentară sunt utilizate de instituţiile de învăţământ superior în condiţiile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul învăţământului şi cercetării ştiinţifice universitare.

Art. 3. - Finanţarea de bază se referă la:

1. cheltuieli de personal (CP): salarii pentru personalul didactic, auxiliar didactic şi nedidactic, personal de cercetare implicat în desfăşurarea programelor de studii, sporuri, CAS, alte contribuţii legale, deplasări interne şi internaţionale;

2. cheltuieli materiale (CM): cheltuieli de întreţinere şi gospodărie, cheltuieli pentru materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional, cheltuieli cu cercetarea aferente programelor de studii, obiecte de inventar, reparaţii curente, cărţi şi publicaţii, perfecţionarea personalului, protocol, protecţia muncii etc;

3. cheltuieli pentru susţinerea proiectelor educaţionale şi de dezvoltare a resursei umane;

4. cheltuieli cu regia instituţiilor de învăţământ superior pentru desfăşurarea unui program de studii.

Art. 4. - (1) în vederea încurajării excelenţei în instituţiile de învăţământ superior, se constituie un fond de finanţare suplimentară a universităţilor în sumă, la nivel naţional, de minimum 30% din suma alocată la nivel naţional universităţilor de stat ca finanţare de bază.

(2) Atribuirea fondurilor pentru finanţarea suplimentară are în vedere ierarhizarea programelor de studii, pentru componenta bazată pe excelenţă, precum şi alte criterii referitoare la:

a) finanţarea preferenţială a programelor de studii de maşter şi doctorat în ştiinţe şi tehnologii avansate, a programelor în limbi de circulaţie internaţională şi a doctoratelor în cotutelă;

b) creşterea capacităţii instituţionale şi a eficienţei manageriale;

c) asumarea de către instituţiile de învăţământ superior a unui rol activ la nivel local şi regional.

(3) Rectorii universităţilor de stat, prin contractul instituţional încheiat cu MEN, alocă fondurile pentru finanţare suplimentară prioritar spre departamentele şi structurile cele mai performante din universitate.

Art. 5. - Sumele atribuite fiecărei universităţi pentru finanţarea de bază, pentru studenţii înmatriculaţi pe baza cifrelor de şcolarizare primite de universitate, într-un program de studii universitare de licenţă, de maşter sau de doctorat, se alocă proporţional cu numărul de studenţi echivalenţi unitari ai acestora. Numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii se determină prin ponderarea numărului fizic de studenţi ai acesteia cu coeficienţi de echivalare şi de cost.

Art. 6. - (1) Prin excepţie de la prevederile art. 5, pentru doctoranzii înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011-2012 pe baza cifrei de şcolarizare aprobate, finanţarea se face prin granturi doctorale. Valoarea acestora este prevăzută în anexa nr. 3.

(2) Din fondurile cuprinse în bugetul de stat pentru finanţarea instituţională se constituie, ca o componentă distinctă, un fond care acoperă sumele VGDd, fond ce nu cuprinde bursele studenţilor doctoranzi.

(3) Repartizarea pe universităţi a fondului pentru finanţarea granturilor, pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011-2012, se face prin cumularea valorii sumelor aferente granturilor repartizate fiecărei universităţi:

 

 ,

unde:

- VGDd,I şi VGDd,II sunt valorile granturilor care nu cuprind bursa doctorală pentru anii de studiu I şi II, corespunzătoare domeniului de ierarhizare d, cuprinse în anexa nr. 3;

- GDdj şi GDdj reprezintă numărul de granturi doctorale pentru anii de studiu I, II şi III finanţate pentru universitatea U, în programe asociate domeniului de ierarhizare d;

- D este numărul total al domeniilor de ierarhizare finanţate.

Art. 7. - (1) Procedurile de alocare a fondurilor pentru finanţarea de bază şi pentru finanţarea suplimentară bazată pe excelenţă pentru studenţii înmatriculaţi într-un program de studii

de licenţă, de maşter sau de doctorat (cu excepţia doctoranzilor înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011-2012) sunt prevăzute în art. 8 şi 9.

(2) Valorile coeficienţilor de echivalare şi de cost pentru anul 2014, stabilite prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.265/2012 pentru finanţarea prin granturi a studenţilor înmatriculaţi în anul universitar 2012- 2013, sunt prevăzute în anexa nr. 1.

(3) Distribuţia fondurilor pentru finanţarea instituţională a universităţilor din bugetul naţional pentru anul 2014 este prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 8. - Determinarea alocaţiilor bugetare pentru universităţile de stat pentru finanţarea de bază asociată ciclurilor de studii (licenţă, masterat, doctorat anul IV - doar pentru domeniul de medicină) se face pe baza următoarei proceduri:

1. Se determină fondurile alocate pentru finanţarea de bază (FB) pe anul 2014, asociată ciclurilor de studii (licenţă, masterat, doctorat anul IV - doar pentru domeniul de medicină):

a) din suma alocată în bugetul naţional pentru finanţarea instituţională a universităţilor se scad următoarele valori: valoarea alocată pentru finanţarea situaţiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanţare, şi valoarea alocată pentru finanţarea granturilor doctorate pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011-2012;

b) din suma rămasă se calculează valoarea fondurilor ce corespund proporţiei prevăzute în anexa nr. 2 pentru FB.

2. Se determină numărul de studenţi echivalenţi unitari din fiecare universitate şi fiecare ciclu de studii (licenţă, masterat, doctorat anul IV - doar pentru domeniul de medicină). Procedura are două etape:

a) în prima etapă se determină, pentru fiecare universitate U şi ciclu de studii r, numărul SEUr,d de studenţi echivalenţi din domeniul de ierarhizare d:

 ,

 

unde:

- SEUfr,d este numărul de studenţi fizici din domeniul de ierarhizare d, la forma de învăţământ fr, asociată ciclului de studii r înscrişi în universitatea U, raportat la o dată de referinţă stabilită (1 octombrie 2013 pentru repartizarea preliminară şi 1 ianuarie 2014 pentru repartizarea finală);

- efr este coeficientul de echivalare corespunzător formei de învăţământ fr (a se vedea tabelul nr. 1 din anexa nr. 1);

- Fr este numărul total al formelor de învăţământ finanţate de la bugetul de stat asociate ciclului de studii r în universităţile din România (a se vedea tabelul nr. 1 din anexa nr. 1).

b) în a două etapă se determină pentru fiecare universitate U şi fiecare ciclu de studii r numărul SEUUr de studenţi echivalenţi unitari:

 

unde:

- Cd este coeficientul de cost corespunzător domeniului de ierarhizare d (a se vedea tabelul nr. 2 din anexa nr. 1);

- D este numărul total al domeniilor de ierarhizare finanţate (a se vedea tabelul nr. 2 din anexa nr. 1).

3. Se determină numărul total de studenţi echivalenţi unitari SEU:

 

 

unde u este numărul total de universităţi de stat finanţate de la bugetul MEN.

4. Se determină alocaţia fbs pe student echivalent unitar:

 

fbs = FB / SEU ,

unde:

- FB este valoarea alocaţiei pentru finanţarea de bază;

- SEU reprezintă numărul total de studenţi echivalenţi unitari.

5. Pentru fiecare universitate U şi ciclu de studii r valoarea fondurilor pentru finanţarea de bază FBUr se calculează multiplicând alocaţia fbs cu numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii înmatriculaţi la programe de studii asociate ciclului r.

 

 ,

unde:

- SEUUr reprezintă numărul total de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii U;

- fbs este valoarea alocaţiei corespunzătoare unui student echivalent unitar.

6. Se determină pentru fiecare universitate U alocaţia FBU pentru finanţarea de bază:

 

 ,

 

Art. 9. - Determinarea alocaţiilor bugetare pentru universităţile de stat pentru finanţarea suplimentară bazată pe excelenţă se face pe baza următoarei proceduri:

1. În prima etapă se determină:

a) valoarea alocaţiilor bugetare totale pentru finanţarea suplimentară bazată pe excelenţă;

b) valoarea alocaţiilor bugetare pentru finanţarea suplimentară bazată pe excelenţă pentru fiecare domeniu de ierarhizare d;

c) valoarea alocaţiilor bugetare pentru finanţarea suplimentară bazată pe excelenţă pentru fiecare ciclu de studii r (licenţă, masterat, doctorat anul IV - doar pentru domeniul de medicină) din fiecare domeniu de ierarhizare d.

În acest sens:

(i) Din suma rămasă după scăderea fondurilor pentru granturi doctorale, din suma alocată în bugetul naţional pentru finanţarea instituţională, se calculează valoarea fondurilor ce corespund proporţiei prevăzute în anexa nr. 2 pentru FSE.

(ii) Se determină fondurile FSEd alocate pentru finanţarea suplimentară bazată pe excelenţă FSE pe anul 2014, pentru fiecare domeniu de ierarhizare, după cum urmează:

- Se determină numărul SEU’Ud de studenţi echivalenţi unitari din domeniul de ierarhizare d (cu excepţia doctoranzilor înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011-2012 şi a studenţilor de la formele de învăţământ speciale menţionate în nota de la tabelul nr. 2 din anexa nr. 1):

 

 ,

 

unde SEU’Ud  reprezintă numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii U în domeniul d, determinaţi după eliminarea categoriilor menţionate.

- Se determină fondurile FSEd considerând din valoarea totală FSE ponderea studenţilor echivalenţi unitari din domeniul de ierarhizare d:

 

 

            (iii) Analog procedurii prin care se determină FSEd se determină suma alocată pentru finanţarea suplimentară bazată pe excelenţă FSEn,d pentru domeniul d şi ciclul de studii r, considerând din valoarea FSEd ponderea studenţilor echivalenţi unitari din domeniul de ierarhizare d înmatriculaţi la programe de studii asociate ciclului r.

 

 .

 

2, În a două etapă se determină valoarea alocaţiilor bugetare per student echivalent unitar ponderat cu indicele de excelenţă pe fiecare domeniu de ierarhizare şi ciclu de studii:

(i) Se determină numărul SEUPUr,d de studenţi echivalenţi unitari ponderaţi cu indicele de excelenţă din domeniul de ierarhizare d şi ciclul de studii rai universităţii U:

 

 ,

 

            unde kr este un indice de excelenţă care depinde de clasa în care sunt poziţionate în ierarhie programele de studii oferite de universitatea U în domeniul d şi la ciclul de studii r (licenţă, masterat, doctorat anul de studii IV), a se vedea anexa nr. 4.

            (ii) Se determină numărul SEUPr,d de studenţi echivalenţi unitari ponderaţi cu indicele de excelenţă, din domeniul de ierarhizare d şi ciclul de studii r.

 

 

unde SEUPUr,d este numărul de studenţi echivalenţi unitari ponderaţi ai universităţii U din domeniul de ierarhizare d şi ciclul de studii r (cu excepţia doctoranzilor înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011/2012 şi a studenţilor de la formele de învăţământ speciale menţionate în nota de la tabelul 2 din anexa nr. 1).

(iii) Se determină din FSE valoarea alocaţiilor bugetare afse,r,d per student echivalent ponderat cu indicele de excelenţă pentru domeniul de ierarhizare d şi ciclul de studii r.

 

 

unde:

- SEUPr,d este numărul total de studenţi echivalenţi unitari ponderaţi din domeniul de ierarhizare d şi ciclul de studii r,

- FSEr,d reprezintă valoarea finanţării suplimentare bazată pe excelenţă corespunzătoare domeniului d, pentru ciclul de studii r.

3. În a treia etapă se determină valoarea alocaţiilor bugetare pentru finanţarea suplimentară bazată pe excelenţă pentru fiecare universitate, pentru fiecare ciclu de studii r şi ca valoare totală:

(i) Pentru fiecare universitate U se determină valoarea alocaţiei suplimentare bazate pe excelenţă în domeniul de ierarhizare d şi ciclul de studii r.

 

 

unde:

- SEUPUr,d este numărul de studenţi echivalenţi unitari ponderaţi ai universităţii U din domeniul de ierarhizare d, la ciclul de studii r,

- afse,r,d reprezintă valoarea din FSE a alocaţiei bugetare per student echivalent ponderat cu indicele de excelenţă corespunzător domeniului of şi ciclul de studii r.

(ii) Pentru fiecare universitate U se determină valoarea alocaţiei suplimentare bazate pe excelenţă pentru ciclul de studii r.

 

 

unde FSEUr,d este valoarea alocaţiei suplimentare bazate pe excelenţă pentru universitatea U din domeniul de ierarhizare d, pentru ciclul de studii r.

(iii) Pentru fiecare universitate se determină valoarea totală a alocaţiilor bugetare pentru finanţarea suplimentară bazată pe excelenţă:

 

 

            unde FSEUr este valoarea alocaţiei suplimentare bazate pe excelenţă pentru universitatea U pentru ciclul de studii r.

 

ANEXA Nr. 1

 

Valorile coeficienţilor de echivalare şi de cost pentru anul 2014, conform Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.265/2012 pentru finanţarea prin granturi a studenţilor înmatriculaţi în anul universitar 2012-2013

 

            Tabelul nr. 1: Lista formelor de Învăţământ cu coeficienţii de echivalare corespunzători folosiţi pentru finanţarea studenţilor înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă sau de maşter şi a doctoranzilor înmatriculaţi anterior anului universitar 2011-2012

 

Nr. crt.

Ciclul şi forma de învăţământ

Coeficient de echivalare

I. Studii universitare de licenţă

 

1

Studii în limba română (1)

1,00

2

Studii în limba maghiară - ca limbă maternă

2,00

3

Studii în limba germană - ca limbă maternă

2,50

4.1

Studii integral în limbi de mare circulaţie internaţională (2)

1,50

4.2

Studii desfăşurate parţial în limbi de mare circulaţie internaţională şi în limba română

1,25

5.1

Studii integral în limbi de circulaţie restrânsă

2,00

5.2

Studii desfăşurate parţial în limbi de circulaţie restrânsă şi în limba română

1,50

6

Studii desfăşurate în cadrul extensiilor universitare - în afara ţării

2,50

7

Studii universitare cu frecvenţă redusă

0,25

8

Studii universitare - învăţământ seral

0,80

II. Studii universitare de masterat (3)

 

9

Studii de masterat în limba română (1)

2,00

10

Studii de masterat în limbi de circulaţie internaţională

3,00

11

Studii de masterat desfăşurate în cadrul extensiilor universitare - în afara ţării

3,00

12

Studii de masterat în limbile minorităţilor naţionalei)

3,00

III. Studii universitare de doctorat

 

12.a

Studii universitare de doctorat cu frecvenţă (cu excepţia domeniilor tehnic, agronomic, ştiinţe*) şi medicină)

3,00

12.b

Studii universitare de doctorat cu frecvenţă (în domeniile tehnic, agronomic, ştiinţe şi medicină)

4,00

IV. Alte forme de pregătire

 

13

Stagiu de rezidenţiat

1,20

14

Pregătire preliminară pentru studenţi străini (an pregătitor)

1,25

15

Activităţi asociate acordării gradelor didactice în învăţământul preuniversitar

0,40

16

Pregătire pedagogică suplimentară (seminar pedagogic)

0,16


*) Informatică, geografie, geologie, fizică, matematică, chimie, biologie.

(1) Coeficientul se aplică şi studenţilor înscrişi la forma “Studii desfăşurate în afara localităţii de rezidenţă a universităţii” de la ciclul universitar de licenţă.

(2) Pentru domeniul medicină, studiile în limbi moderne, pentru ultimii 3 ani (clinici), care se desfăşoară în limba română, se utilizează coeficientul de echivalare de la studii în limba română.

(3) La forma de masterat de un an şi jumătate, pentru anul 2 cu un semestru se consideră coeficientul de echivalare corespunzător numai pentru un semestru.

(4) Coeficientul se aplică studenţilor înscrişi la “Studii de masterat în limba germană (limbă maternă) şi “Studii de masterat în limba maghiară (limbă maternă)” de la ciclul universitar de masterat.

 

            Tabelul nr. 2: Lista domeniilor de ierarhizare cu coeficienţii de cost corespunzători folosiţi pentru finanţarea studenţilor înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă sau de maşter şl a doctoranzilor înmatriculaţi anterior anului universitar 2011-2012

 

Domeniul fundamental de ierarhizare (DFI)

Domeniul de ierarhizare (DII)

Coeficient de cost

Matematică şi ştiinţe ale naturii

Matematică

1,65

 

Informatică

1,65

 

Fizică

1,90

 

Chimie

1,90

 

Geografie

1,65

 

Geologie

1,65

 

Ştiinţe ale mediului

1,65

Ştiinţe inginereşti

Inginerie civilă şi instalaţii

1,75

 

Inginerie electrică şi energetică

1,75

 

Inginerie electronică şi telecomunicaţii

1,75

 

Inginerie geologică, Inginerie geodezică

1,75

 

Inginerie chimică

1,90

 

Mine, petrol şi gaze

1,75

 

Inginerie aerospaţială, autovehicule, transporturi

1,75

 

Agronomie, Horticultura, Silvicultură, Inginerie forestieră

1,75

 

Biotehnologii

1,75

 

Ingineria produselor alimentare

1,75

 

Zootehnie

1,75

 

Ingineria sistemelor, calculatoare şi tehnologia informaţiei

1,75

 

Inginerie mecanică

1,75

 

Inginerie industrială

1,75

 

Mecatronică şi robotică

1,75

 

Ingineria materialelor

1,75

 

Ingineria mediului

1,75

 

Inginerie şi management

1,75

 

Inginerie genistică, inginerie de armament, rachete şi muniţii

1,75

Ştiinţe biologice şi biomedicale

Biologie

1,90

 

Biochimie

1,90

 

Medicină

2,25

 

Medicină veterinară

2,25

 

Medicină dentară

2,25

 

Farmacie

2,25

Ştiinţe sociale

Drept

1,00

 

Ştiinţe administrative

1,00

 

Ştiinţe ale comunicăm

1,00

 

Asistenţă socială

1,00

 

Sociologie

1,00

 

Ştiinţe politice

1,00

 

Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică

1,00

 

Administrarea afacerilor

1,00

 

Cibernetică, statistică şi informatică economică

1,65

 

Contabilitate

1,00

 

Economie

1,00

 

Finanţe

1,00

 

Management

1,00

 

Marketing

1,00

 

Relaţii economice internaţionale

1,00

 

Educaţie fizică şi sport

1,86

 

Psihologie

1,00

 

Ştiinţe ale educaţiei

1,00

Ştiinţe umaniste şi arte

Filologie

1,00

 

Filosofie

1,00

 

Istorie

1,00

 

Teologie

1,00

 

Studii culturale

1,00

 

Arhitectură şi urbanism

2,50

 

Arte vizuale (Istoria şi teoria artei)

3,00

 

Artele spectacolului (Teatru/Film)

5,37/7,50

 

Muzică (Interpretare muzicală/Muzică (pedagogie muzicală)

5,37/3,00

 

NOTĂ;

Toţi studenţii/participanţii din toate universităţile de stat din România, aflaţi la formele de învăţământ speciale (Pregătire preliminară pentru studenţi străini, Pregătire psihopedagogică suplimentară, Activităţi asociate acordării gradelor didactice î învăţământul preuniversitar) sunt luaţi în considerare cu valoarea 1 (unu) a coeficientului de cost.

 

ANEXA Nr. 2

 

Distribuţia fondurilor pentru finanţarea instituţională a universităţilor din bugetul naţional pentru anul 2014

 

Din suma alocată în bugetul naţional pentru finanţarea instituţională a universităţilor se repartizează 3% pentru finanţarea situaţiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanţare, şi se alocă, pentru finanţarea granturilor doctorale pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011/2012, o sumă calculată conform anexei nr. 3 la metodologie. Suma rămasă se distribuie după cum urmează:

a) Finanţarea de bază (FB): 73,5%

b) Finanţarea suplimentară (FS): 25,50%, din care:

1. Finanţare suplimentară bazată pe excelenţă (FSE): 25%

2. Finanţarea preferenţială a programelor de studii de maşter şi doctorat în ştiinţe şi tehnologii avansate, a programelor în limbi de circulaţie internaţională şi a doctoratelor în cotutelă (FSEP): 0,00 %

3. Creşterea capacităţii instituţionale şi a eficienţei manageriale (FSCM): 0,00%

4. Asumarea de către instituţiile de învăţământ superior a unui rol activ la nivel local şi regional (FSL): 0,50 %

c) Dezvoltare instituţională: 1,00%

 

ANEXA Nr. 3

 

Finanţarea prin granturi a studenţilor doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul 2011

 

            Fundamentarea grantului anual pentru doctorat

 

 

 

Categorii cheltuieli

Domeniul de finanţare

Corelaţia cu art. 160 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare

D1

D2

D3, D4

1

Salarizarea conducătorului de doctorat

8.000

8.000

8.000

Costurile pentru programul de studii avansate

2

Salarizarea membrilor comisiei de îndrumare

1.500

1.500

1.500

 

3

Program de pregătire bazat pe studii avansate

2.500

2.500

2.500

 

4

Program de pregătire suplimentar

1.000

1.000

1.000

 

5

Fonduri pentru cercetare

4.000

6.400

9.600

Costurile pentru programul de cercetare

6

Regia şcolii doctorale - 20%

5.301/

5.445/

6.126

5.781/

5.925/

6.606

6.421/

6.565/

7.246

 

 

TOTAL GRANT (lei)

22.301/

22.445/

23.126

25.181/

25.325/

26.006

29.021/

29.165/

29.846

Corelaţia cu art. 160 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare

 

Explicaţie pentru modul de calcul:

Conducătorului de doctorat i se alocă 14 ore fizice/lună pentru fiecare doctorand = 170 ore/an = 8.000 lei/an salariu brut. Salarizarea membrilor comisiei de îndrumare = 1.500 lei/an salariu brut (500 lei/an pentru fiecare membru). Program de pregătire studii avansate = 14 săptămâni x 6 ore fizice (15 ore convenţionale)/săptămână = 1 normă didactică de profesor (formaţie de 6 doctoranzi), cea 2.500 lei/student/an (costurile sunt distribuite egal pentru cei trei ani de studiu). Program de pregătire suplimentar = 40% din valoarea celui normal. Fonduri pentru cercetare

1. Pentru domeniul de finanţare D1 a studiilor doctorale se alocă o sumă de 4.000 lei.

2. Pentru domeniul de finanţare D2 a studiilor doctorale se alocă o sumă de 6.400 lei (ajustare cu un coeficient de 1,6).

3. Pentru domeniile de finanţare D3 şi D4 a studiilor doctorale se alocă o sumă de 9.600 lei (ajustare cu un coeficient de 2,4). În domeniul de finanţare Dl intră programele de studii doctorale din următoarele domenii de ierarhizare: Drept; Ştiinţe administrative; Ştiinţe ale comunicării; Sociologie; Asistenţă socială; Ştiinţe politice; Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică; Economie; Administrarea afacerilor; Finanţe; Cibernetică, statistică şi informatică economică; Contabilitate; Relaţii economice internaţionale; Management; Marketing; Psihologie; Ştiinţe ale educaţiei; Filologie; Filosofie; Istorie; Teologie; Studii culturale.

În domeniul de finanţare D2 intră programele de studii doctorale din următoarele domenii de ierarhizare. Inginerie civilă şi instalaţii; Inginerie electronică şi telecomunicaţii; Inginerie geologică; Inginerie geodezică; Mine, petrol şi gaze; Inginerie aerospaţială, autovehicule şi transporturi; Zootehnie; Biotehnologii; Ingineria produselor alimentare; Agronomie, Horticultura, Silvicultură, Inginerie forestieră; Ingineria sistemelor, calculatoare şi tehnologia informaţiei; Inginerie mecanică; Inginerie industrială; Mecatronică şi robotică; Ingineria materialelor; Ingineria mediului; Inginerie şi management; Inginerie genistică; Inginerie de armament, rachete şi muniţii; Inginerie electrică şi energetică; Educaţie fizică şi sport; Biologie; Biochimie: Matematică; Informatică; Chimie; Inginerie chimică; Geologie; Geografie; Ştiinţe ale mediului; Fizică.

În domeniul de finanţare D3 intră programele de studii doctorale din următoarele domenii de ierarhizare: Medicină; Medicină veterinară; Medicină dentară; Farmacie; Arhitectură şi urbanism.

În domeniul de finanţare D4 intră programele de studii doctorale din următoarele domenii de ierarhizare: Arte vizuale; Istoria şi teoria artei; Artele spectacolului; Muzică.

 

ANEXA Nr. 4

 

Valoarea indicilor de excelenţă kr în funcţie de poziţionarea în ierarhie a programelor de studii şi de ciclul de studii pentru anul 2014

 

 

 

Poziţionarea în ierarhie a programelor de studii

 

 

E

D

C

B

A

Ciclul de studii

Licenţă

0

1

1,5

2

2,5

 

Masterat

0

0

1

2

4

 

Doctorat

0

0

0

1

5

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor tehnice de aplicare a dreptului de reprezentare prevăzut în Regulamentul (CEE) nr. 2.913/1992 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar şi Instrucţiunilor de completare a casetelor 2, 8,14 şi 54 ale declaraţiei vamale în situaţii particulare ce decurg din tipul reprezentării

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (18), ale art. 5 alin. (2), teza a doua, precum şi ale art. 64 alin. (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2.913/1992 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 664 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 707/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi

în temeiul art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice de aplicare a dreptului de reprezentare prevăzut în Regulamentul (CEE) nr. 2.913/1992 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Instrucţiunile de completare a casetelor 2, 8, 14 şi 54 ale declaraţiei vamale în situaţii particulare ce decurg din tipul reprezentării, prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul vicepreşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 4.999/2007 pentru aprobarea Normelor tehnice de aplicare a dreptului de reprezentare prevăzut în Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2.913/1992 de instituire a Codului vamal comunitar şi a Instrucţiunilor de completare a casetelor 2, 8, 14 şi 54 ale documentului administrativ unic în situaţii particulare ce decurg din tipul reprezentării, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 7 mai 2007, cu modificările ulterioare.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare în termen de 15 zile de la data publicării.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

Gelu-Ştefan Diaconu

 

Bucureşti, 26 noiembrie 2014.

Nr. 3.633.

 

ANEXA Nr. 1

 

NORME TEHNICE

de aplicare a dreptului de reprezentare prevăzut în Regulamentul (CEE) nr. 2.913/1992 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar

 

Art. 1. - Pe teritoriul vamal al României declaraţiile vamale se pot întocmi în nume propriu, prin reprezentare directă sau prin reprezentare indirectă, în situaţiile şi în condiţiile stabilite prin prezentele norme tehnice.

Art. 2. - Reprezentarea directă a unei persoane pe teritoriul vamal al României poate fi realizată de către orice persoană care este În măsură să prezinte mărfurile care fac obiectul declaraţiei vamale, împreună cu toate documentele solicitate pentru aplicarea reglementărilor cu privire la regimul vamal pentru care se declară mărfurile respective.

Art. 3. - (1) Reprezentarea indirectă a unei persoane pe teritoriul vamal al României poate fi realizată numai de către persoanele juridice române autorizate să funcţioneze în calitate de comisionar în vamă.

(2) Persoanele juridice române, altele decât cele autorizate să funcţioneze în calitate de comisionar în vamă, pot acţiona ca reprezentant indirect numai în cazul în care sunt mandatate de către o singură persoană.

Art. 4. - Persoanele stabilite în Uniunea Europeană pot întocmi declaraţii vamale în nume propriu, prin reprezentare directă sau prin reprezentare indirectă.

Art. 5. - (1) Persoanele stabilite într-un stat terţ Uniunii Europene pot întocmi declaraţii vamale în nume propriu, prin reprezentare directă sau indirectă pentru:

a) regimurile vamale de tranzit şi admitere temporară;

b) punerea în liberă circulaţie, antrepozit vamal, perfecţionare activă, transformare sub control vamal, perfecţionare pasivă, export şi reexport, numai cu titlu ocazional şi cu condiţia ca autoritatea vamală să considere acest lucru justificat.

(2) Dacă operaţiunile vamale precizate la alin. (1) lit. b) nu au caracter ocazional, persoanele stabilite într-un stat terţ Uniunii Europene pot întocmi declaraţii vamale numai prin reprezentare indirecta.

Art. 6. - Întocmirea actelor şi îndeplinirea formalităţilor prevăzute în reglementările vamale prin reprezentare sunt permise numai persoanelor care pot prezenta autorităţii vamale înscrisul care să ateste încredinţarea puterii de reprezentare şi limitele acesteia.

 

ANEXA Nr.

 

Instrucţiuni de completare a casetelor 2, 8,14 şi 54 ale declaraţiei vamale în situaţii particulare ce decurg din tipul reprezentării

 

A. Declararea în nume propriu

Art. 1. - (1) în caseta 2 sau 8, după caz, a declaraţiei vamale se indică numele şi prenumele sau denumirea exportatorului/expeditorului, respectiv destinatarului real al mărfurilor.

(2) în caseta 14 a declaraţiei vamale se indică codul de reprezentare [1], urmat de datele de identificare ale exportatorului/expeditorului, respectiv destinatarului real al mărfurilor care acţionează în nume propriu. În acest caz persoana menţionată în caseta 14 a declaraţiei vamale are calitatea de declarant.

(3) în caseta 54 a declaraţiei vamale apare semnătura declarantului menţionat la caseta 14.

B. Declararea prin reprezentarea directă

Art. 2. - (1) în caseta 2 sau 8, după caz, a declaraţiei vamale se indică numele şi prenumele sau denumirea exportatorului/expeditorului, respectiv destinatarului real al mărfurilor.

(2) în caseta 14 a declaraţiei vamale se indică codul de reprezentare [2], urmat de datele de identificare ale reprezentantului în vamă care acţionează în numele şi pe seama persoanei înscrise în caseta 2 sau 8, după caz, pe care o reprezintă. În acest caz persoana menţionată în caseta 14 a declaraţiei vamale are calitatea de reprezentant.

(3) în caseta 54 a declaraţiei vamale apare semnătura reprezentantului menţionat la caseta 14.

C. Declararea prin reprezentarea indirectă

Art. 3. - (1) în caseta 2 sau 8, după caz, a declaraţiei vamale se indică numele şi prenumele sau denumirea exportatorului/expeditorului, respectiv destinatarului real al mărfurilor.

(2) în caseta 14 a declaraţiei vamale se indică codul de reprezentare [3], urmat de datele de identificare ale declarantului care acţionează în nume propriu, dar pe seama persoanei înscrise în caseta 2 sau 8, după caz. În acest caz persoana menţionată în caseta 14 a declaraţiei vamale are calitatea de declarant.

(3) în caseta 54 a declaraţiei vamale apare semnătura declarantului menţionat la caseta 14.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.