MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 883/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 883         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 4 decembrie 2014

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

            Decizia nr. 557 din 16 octombrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă din 1865

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            73. - Ordonanţă de urgenţă pentru aprobarea unor măsuri derogatorii de la dispoziţiile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi ale Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            672. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi al ministrului delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică privind transferul de locuri între cicluri de studii universitare şi numărul de locuri - granturi de studii (anul I) finanţate de la bugetul de stat din instituţiile de învăţământ superior de stat, pentru anul universitar 2014-2015

 

ACTE ALE CAMEREI CONSULTANŢILOR FISCALI

 

            6. - Hotărâre pentru aprobarea Normelor de certificare a declaraţiilor fiscale ale contribuabililor

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 557

din 16 octombrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă din 1865

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă din 1865 [în prezent art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă din 2010], excepţie ridicată de Daniela Nicoleta Andreescu în Dosarul nr. 3.933/1/2013 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 180D/2014.

2. La apelul nominal răspunde, pentru partea Agenţia Naţională de Integritate, domnul Dragoş Vaida, şef serviciu în cadrul Direcţiei Generale Juridice a Agenţiei Naţionale de Integritate, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului părţii Agenţia Naţională de Integritate, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că liberul acces la justiţie nu este un drept absolut şi menţionează Decizia nr. 522 din 11 octombrie 2005 prin care Curtea Constituţională a reţinut că din dispoziţiile şi principiile Legii fundamentale nu reiese obligativitatea existenţei triplului grad de jurisdicţie

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei. În privinţa invocării încălcării art. 16 din Constituţie, apreciază că această dispoziţie constituţională nu este încălcată, deoarece norma legală se aplică în egală măsură tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie. Mai arată că dispoziţiile legale criticate reprezintă o garanţie a art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Arată că accesul liber la justiţie nu este încălcat, legiuitorul fiind suveran în reglementarea competenţei instanţelor judecătoreşti şi a procedurii de judecată. Susţine că nici art. 44 din Constituţie nu este încălcat, deoarece partea are la îndemână calea de atac a contestaţiei în anulare.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 7 februarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 3.933/1/2013, Înalta Curte de Casaţie şl Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă din 1865 [în prezent art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă din 2010], excepţie ridicată de Daniela Nicoleta Andreescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii în anulare.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate generează o inechitate între părţile unui proces, recurentul având o situaţie net favorabilă în raport cu intimata care nu poate să uzeze de calea de retractare a contestaţiei în anulare, ce reglementează posibilitatea de a ataca hotărârea dată de instanţa de recurs numai în situaţia în care, respingând recursul sau admiţându-l în parte, instanţa a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent, nu şi în situaţia în care se admite recursul pârâtului şi, rejudecându-se cauza, instanţa omite să cerceteze vreuna dintre apărările sau vreunul dintre capetele de cerere din acţiunea principală. Mai arată că prin forma actuală a art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă din 2010 se creează un regim favorizant recurentei, în defavoarea intimatei, lipsită de o cale de atac de retractare, ceea ce determină o încălcare a dreptului la un proces echitabil şi o inechitate asupra drepturilor procedurale între participanţii unui proces civil.

7. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal arată, în prealabil, că normele de procedură aplicabile în speţă sunt cele cuprinse în Codul de procedură din 1865, având în vedere dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, potrivit căruia dispoziţiile noului cod se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare. Litigiul soluţionat irevocabil prin decizia atacată cu contestaţie în anulare a fost declanşat anterior datei de 15 februarie 2013 când a intrat în vigoare noul Cod de procedură civilă, astfel că, deşi autoarea excepţiei invocă neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 din noul Cod de procedură civilă, calea de atac urmează a fi examinată prin prisma prevederilor corespunzătoare, identice, cuprinse în art. 318 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă din 1865. Asupra excepţiei de neconstituţionalitate Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie opinează în sensul că prevederile legale criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 şi 21 şi nici dispoziţiile art. 6 din Convenţie. În acest sens invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv deciziile nr. 387 din 30 septembrie 2004 şi nr. 71 din 15 ianuarie 2009.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate”, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 318 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă din 1865 [în prezent art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă din 2010]. Examinând actele dosarului Curtea reţine că, în realitate, obiectai excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 318 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie care îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute la art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, având în vedere, în acest sens, Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care instanţa de contencios constituţional a statuat că sintagma “În vigoare” din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, precum şi prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, potrivit cărora “dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare”. Textul de lege are următorul cuprins: “Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie [...] când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.”

13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile din Constituţie ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, interpretate conform exigenţelor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate invocată, Curtea Constituţională constată că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate prin raportare la critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 387 din 30 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.041 din 10 noiembrie 2004, şi Decizia nr. 71 din 15 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 27 ianuarie 2009, Curtea a respins excepţiile de neconstituţionalitate invocate ca neîntemeiate şi a reţinut că dispoziţiile art. 318 alin. 1 din Codul de procedură civilă reglementează contestaţia în anulare specială, care este o cale de atac extraordinară, ce se poate exercita în cazurile limitativ prevăzute de lege numai împotriva hotărârilor pronunţate de instanţele de recurs.

15. Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că, aşa cum rezultă în mod univoc din textul de lege criticat, calea procedurală a contestaţiei în anulare specială poate fi utilizată de părţile care au participat la soluţionarea recursului şi este limitată la cazurile în care dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau al omisiunii instanţei de a cerceta vreunul dintre motivele de modificare sau de casare invocate de recurent. În ceea ce priveşte obiectul contestaţiei în anulare specială, acesta este format dintr-o singură categorie de hotărâri, respectiv doar hotărârile pronunţate de instanţele de recurs.

16. Curtea a constatat că pretinsa încălcare a art. 16 din Constituţie nu poate fi reţinută, deoarece reglementarea este aplicabilă în cazul tuturor persoanelor aflate în situaţia prevăzută de ipoteza normei, fără nicio distincţie, şi anume părţilor care au participat la soluţionarea recursului â cărui dezlegare este rezultatul unei greşeli materiale sau al omisiunii instanţei de a cerceta vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

17. Textul de lege criticat nu încalcă nici prevederile art. 21 din Constituţie. Dacă legiuitorul este suveran în a reglementa diferit în situaţii diferite, accesul la o cale ordinară de atac, fără ca prin aceasta să fie afectat liberul acces la justiţie, a fortiorio atare concluzie se impune atunci când în discuţie este accesul la o cale extraordinară de atac, care, prin definiţie, are caracter de excepţie, şi deci poate fi valorificată numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege. În caz contrar, există riscul producerii unor perturbări majore ale stabilităţii şi securităţii raporturilor juridice.

18. De altfel, art. 126 alin. (2) din Constituţie potrivit căruia “Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, precum şi art. 129 care prevede că, “Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, fa condiţiile legii”, atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenţei şi procedurii de judecată, inclusiv a condiţiilor de exercitare a căilor de atac.

19. Prin urmare, departe de a îngrădi drepturi consacrate constituţional, reglementarea prevăzută de art. 318 alin. 1 din Codul de procedură civilă constituie o garanţie a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părţilor, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluţionării unui proces.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Daniela Nicoleta Andreescu în Dosarul nr. 3.933/1/2013 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile dispoziţiile art. 318 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 octombrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru aprobarea unor măsuri derogatorii de la dispoziţiile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi ale Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010

 

Luând în considerare excedentul bugetar înregistrat la 10 luni, ca urmare a creşterii încasării veniturilor bugetului general consolidat faţă de estimări, şi având în vedere situaţia favorabilă din perspectiva încadrării în plafonul soldului bugetului general consolidat aprobat pentru anul 2014,

ţinând seama de necesitatea continuării consolidării fiscale în anul 2015 prin plata titlurilor executorii şi a altor plăţi aferente anului 2015 în anul 2014, fapt care va contribui la atingerea ţintelor de deficit,

având în vedere necesitatea corelării planificării bugetare cu execuţia bugetară pe primele 10 luni ale anului,

ţinând seama de posibilitatea şi necesitatea plăţii titlurilor executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, precum şi a altor obligaţii de plată reprezentând arierate,

ţinând seama de faptul că nepromovarea prezentului act normativ ar putea avea următoarele consecinţe negative:

- necorelarea planificării bugetare cu execuţia bugetară pe primele 10 luni ale anului;

- neefectuarea în anul 2014 a plăţii tranşei aferente anului 2015 pentru obligaţiile de plată constând în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, cu efect asupra continuării consolidării fiscale în anul 2015,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Articol unic. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, legile bugetare anuale se pot modifica, în anul 2014, prin legi de rectificare şi după data de 30 noiembrie.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 15 alin. (2) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2014 se pot aproba mai mult de două rectificări bugetare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 3 decembrie 2014.

Nr. 73.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind transferul de locuri între cicluri de studii universitare şi numărul de locuri - granturi de studii (anul I) finanţate de la bugetul de stat din instituţiile de învăţământ superior de stat, pentru anul universitar 2014-2015

În temeiul art. 119 alin. (1), al art. 140 alin. (41) şi alin. (42), al art. 150 alin. (5), al art. 155 alin. (4), al art. 160 alin. (2) şi alin. (3) şi al art. 222 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în vederea punerii în aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 327/2014 privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar şi superior de stat în anul şcolar/universitar 2014-2015,

în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 668/2014 privind aprobarea Metodologiei de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România pentru anul 2014,

în baza prevederilor:

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 133/2000 privind învăţământul universitar şi postuniversitar de stat cu taxă peste locurile finanţate de la bugetul de stat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 441/2001, cu modificările ulterioare;

- Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 430/2001 privind aprobarea Strategiei Guvernului României de îmbunătăţire a situaţiei romilor, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 404/2006 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de masterat;

- Hotărârii Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat;

- în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale şi ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică emit prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă transferul locurilor - granturilor de studii disponibile de la ciclul de studii universitare de licenţă şi de la ciclul de studii universitare de maşter la ciclul de studii universitare de doctorat, după cum urmează:

a) 1.001 locuri - granturi de studii de la ciclul de studii universitare de licenţă se transformă în 153 locuri - granturi de studii pentru ciclul de studii universitare de doctorat la forma de învăţământ cu frecvenţă redusa;

b) 276 de locuri - granturi de studii de la ciclul de studii universitare de maşter se transformă în 85 de locuri - granturi de studii pentru ciclul de studii universitare de doctorat la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă.

(2) Transformarea se realizează raportat la costul mediu per student echivalent pe cicluri şi domenii de studii.

Art. 2. - (1) Numărul de locuri - granturi de studii (anul I) finanţate de la bugetul de stat pentru studii universitare de licenţă, la forma de învăţământ cu frecvenţă, din instituţiile de învăţământ superior de stat, pentru anul universitar 2014-2015, este prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Numărul de locuri - granturi de studii (anul I) finanţate de la bugetul de stat pentru studii universitare de maşter, la forma de învăţământ cu frecvenţă, din instituţiile de învăţământ superior de stat, pentru anul universitar 2014-2015, este prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(3) Numărul de locuri - granturi de studii (anul I) finanţate de la bugetul de stat pentru studii universitare de doctorat, la formele de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă, din instituţiile de învăţământ superior de stat, pentru anul universitar 2014-2015, este prevăzut în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Direcţia generală învăţământ superior, Direcţia generală buget-finanţe şi resurse umane şi Direcţia generală relaţii internaţionale şi europene din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, precum şi toate instituţiile de învăţământ superior de stat vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

Ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică,

Mihnea Cosmin Costoiu

 

Bucureşti, 3 decembrie 2014.

Nr. 672.

 

ANEXA Nr. 1

 

Numărul de locuri - grarituri de studii (anul I) finanţate de la bugetul de stat pentru studii universitare de licenţă, la forma de învăţământ cu frecvenţă, din instituţiile de învăţământ superior de stat, pentru anul universitar 2014-2015

 

Nr. crt.

Instituţia de învăţământ superior

Pentru tineri cu cetăţenie română, UE şi SEE

Pentru tineri de origine română din Republica Moldova, absolvenţi cu diplomă de bacalaureat obţinută în România

Pentru tineri de origine română din Republica Moldova, ţări învecinate şi diasporă

 

 

TOTAL, din care:

Romi

TOTAL, din care:

cu bursă

TOTAL, din care:

cu bursă

1

Universitatea Politehnica din Bucureşti

4.975

8

10

5

90

8

2

Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti

1.097

3

15

12

70

35

3

Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti

258

1

3

0

8

3

4

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti

1.161

2

14

12

38

15

5

Universitatea din Bucureşti

4.400

61

30

21

81

15

6

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti

955

6

3

0

35

0

7

Academia de Studii Economice din Bucureşti

2.700

17

15

11

94

15

8

Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti

160

6

3

0

9

0

9

Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti

205

2

2

0

9

0

10

Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I. L. Caragiale” din Bucureşti

154

2

1

0

5

0

11

Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti

180

2

10

5

35

15

12

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti

760

15

15

12

20

5

13

Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

630

10

10

10

60

50

14

Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad

500

5

2

2

20

20

15

Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău

590

15

20

20

130

100

16

Universitatea “Transilvania” din Braşov

2.765

18

10

6

50

25

17

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

3.200 1)

15 2)

20

12

99

10

18

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca

855

2

10

5

25

5

19

Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca

4.870

60

30

20

70

5

20

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca

600

5

0

0

3

0

21

Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca

160

2

0

0

2

0

22

Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca

150

2

2

0

8

0

23

Universitatea “Ovidius” din Constanţa

1.340

23

10

7

70

40

24

Universitatea Maritimă din Constanţa

120

1

1

1

30

20

25

Universitatea din Craiova

2.880

30

10

7

140

91

26

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova

350

5

3

0

40

5

27

Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi

1.900 3)

15 4)

30

15

336

150

28

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

2.516

5

30

15

135

20

29

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi

645

3

25

14

25

5

30

Universitatea .Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

3.450

35

45

20

210

70

31

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr T. Popa” din Iaşi

710

5

5

0

18

3

32

Universitatea de Arte “George Enescu” din Iaşi

289

1

10

0

19

0

33

Universitatea din Oradea

1.616

31

8

5

50

10

34

Universitatea din Petroşani

606

5

4

4

110

100

35

Universitatea din Piteşti

800

16

10

7

60

30

36

Universitatea “Petrol-Gaze” din Ploieşti

900

14

10

7

60

40

37

Universitatea “Eftimie Murgu” din Reşiţa

370

7

0

0

100

80

38

Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

1.620

17

8

5

21

5

39

Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava

1.050

10

8

8

100

80

40

Universitatea “Valahia” din Târgovişte

930

18

8

5

34

10

41

Universitatea “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu

425

18

8

5

20

10

42

Universitatea “Petru Maior” din Târgu Mureş

404

26

10

7

20

10

43

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş

505

7

5

0

40

5

44

Universitatea de Arte din Târgu Mureş

63

2

0

0

2

0

45

Universitatea Politehnica Timişoara

2.102

4

8

5

40

20

46

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului “Regele Mihai I al României din Timişoara

630

2

5

3

25

10

47

Universitatea de Vest din Timişoara

2.040

28

10

7

120

60

48

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” din Timişoara

580

5

3

0

29

0

49

Academia Tehnică Militară din Bucureşti

208

0

0

0

0

0

50

Universitatea Naţională de Apărare “Carol 1” din Bucureşti

0

0

0

0

0

0

51

Academia Naţională de Informaţii “Mihai Viteazul” din Bucureşti

60

0

0

0

0

0

52

Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti

593

0

0

0

0

0

53

Academia Forţelor Aeriene “Henri Coandă” din Braşov

60

0

0

0

0

0

54

Academia Navală “Mircea cel Bătrân” din Constanţa

29

0

0

0

0

0

55

Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” din Sibiu

232

0

0

0

0

0

56

Institutul Medico-Militar

51

0

0

0

0

0

 

TOTAL:

61.399

592

499

300

2.815

1.200


1) Din care 600 de locuri - granturi de studii pentru Centrul Universitar Nord din Baia Mare.

2) Din care 9 locuri - granturi de studii pentru Centrul Universitar Nord din Baia Mare.

3) Din care 130 de locuri - granturi de studii pentru Facultatea de Inginerie şi Agronomie din Brăila.

4) Din care 2 locuri - granturi de studii pentru Facultatea de Inginerie şi Agronomie din Brăila.

 

ANEXA Nr.2

 

Numărul de locuri - granturi de studii (anul I) finanţate de la bugetul de stat pentru studii universitare de maşter, la forma de învăţământ cu frecvenţă, din instituţiile de învăţământ superior de stat, pentru anul universitar 2014-2015

 

Nr. crt.

Instituţia de învăţământ superior

Pentru tineri cu cetăţenie română, UE şi SEE

Pentru tineri de origine română din Republica Moldova, ţări învecinate şi diasporă

 

 

 

TOTAL, din care:

cu bursă

1

Universitatea Politehnica din Bucureşti

3.700

20

0

2

Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti

675

20

7

3

Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti

74

2

0

4

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti

749

14

4

5

Universitatea din Bucureşti

3.430

25

0

6

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti

60

0

0

7

Academia de Studii Economice din Bucureşti

1.750

20

0

8

Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti

80

5

0

9

Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti

151

5

0

10

Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I. L. Caragiale” din Bucureşti

85

5

0

11

Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti

120

7

0

12

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti

820

5

0

13

Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

220

30

7

14

Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad

240

5

5

15

Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău

320

30

10

16

Universitatea “Transilvania” din Braşov

1.250

20

5

17

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

1.970

20

0

18

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca

415

10

0

19

Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca

3.500

35

0

20

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca

60

0

0

21

Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca

72

2

0

22

Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca

90

5

0

23

Universitatea “Ovidius” din Constanţa

620

16

4

24

Universitatea Maritimă din Constanţa

100

15

10

25

Universitatea din Craiova

1.620

30

10

26

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova

45

0

0

27

Universitatea “Dunărea De Jos” din Galaţi

800

35

10

28

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

1.800

20

5

29

Universitatea de ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi

315

15

5

30

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

2.300

38

10

31

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” din Iaşi

110

0

0

32

Universitatea de Arte “George Enescu” din Iaşi

140

5

0

33

Universitatea din Oradea

765

20

5

34

Universitatea din Petroşani

200

20

5

35

Universitatea din Piteşti

400

25

5

36

Universitatea “Petrol-Gaze” din Ploieşti

300

13

10

37

Universitatea “Eftimie Murgu” din Reşiţa

240

25

7

38

Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

900

25

5

39

Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava

450

35

7

40

Universitatea “Valahia” din Târgovişte

400

20

5

41

Universitatea “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu

125

15

3

42

Universitatea “Petru Maior” din Târgu Mureş

225

15

2

43

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş

60

0

0

44

Universitatea de Arte din Târgu Mureş

65

2

0

45

Universitatea Politehnica Timişoara

1.560

20

5

46

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului “Regele Minai I al României” din Timişoara

340

4

2

47

Universitatea de Vest din Timişoara

1.165

35

10

48

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” din Timişoara

35

0

0

49

Academia Tehnică Militară din Bucureşti

103

0

0

50

Universitatea Naţională de Apărare “Carol I” din Bucureşti

72

0

0

51

Academia Naţională de Informaţii “Minai Viteazul” din Bucureşti

126

0

0

52

Academia de Poliţie .Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti

100

0

0

53

Academia Forţelor Aeriene “Henri Coandă” din Braşov

4

0

0

54

Academia Navală “Mircea cel Bătrân” din Constanţa

0

0

0

55

Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” din Sibiu

8

0

0

 

TOTAL:

35.324

733

163

 

ANEXA Nr. 3

 

Numărul de locuri - granturi de studii (anul I) finanţate de la bugetul de stat pentru studii universitare de doctorat, la formele de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă, din instituţiile de învăţământ superior de stat, pentru anul universitar 2014-2015

 

Nr. crt.

Instituţia de învăţământ superior

Pentru tineri cu cetăţenie română, UE şi SEE

Pentru tineri de origine română din Republica Moldova, ţări învecinate şi diasporă

 

 

TOTAL, din care:

Cu frecvenţă

Cu frecvenţă redusa

TOTAL,

din care:

fără plata taxelor de şcolarizare, dar cu bursă

fără plata taxelor de şcolarizare, dar fără bursă

1

Universitatea Politehnica din Bucureşti

410

202

208

16

6

10

2

Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti

63

22

41

4

2

2

3

Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti

15

7

8

0

0

0

4

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti

77

37

40

4

2

2

5

Universitatea din Bucureşti

350

153

197

13

5

8

6

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti

102

50

52

0

0

0

7

Academia de Studii Economice din Bucureşti

110

55

55

6

3

3

8

Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti

17

7

10

1

0

1

9

Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti

15

7

8

2

0

2

10

Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I, L. Caragiale” din Bucureşti

15

7

8

2

2

0

11

Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti

14

7

7

1

0

1

12

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti

67

37

30

2

0

2

13

Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

18

10

8

2

2

0

14

Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad

10

5

5

0

0

0

15

Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău

13

5

8

2

0

2

16

Universitatea “Transilvania” din Braşov

64

27

37

4

0

4

17

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

225

107

118

0

0

0

18

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca

82

38

44

0

0

0

19

Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca

335

153

182

7

3

4

20

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca

85

37

48

4

0

4

21

Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca

16

7

9

0

0

0

22

Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca

15

7

8

2

0

2

23

Universitatea “Ovidius” din Constanţa

31

18

13

5

1

4

24

Universitatea Maritimă din Constanţa

10

5

5

1

1

0

25

Universitatea din Craiova

59

24

35

9

4

5

26

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova

28

15

13

0

0

0

27

Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi

55

22

33

11

2

9

28

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

100

50

50

11

3

8

29

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi

40

20

20

2

1

1

30

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

228

108

120

12

3

9

31

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” din Iaşi

70

35

35

5

1

4

32

Universitatea de Arte “George Enescu” din Iaşi

23

10

13

2

0

2

33

Universitatea din Oradea

31

13

18

2

0

2

34

Universitatea din Petroşani

14

5

9

0

0

0

35

Universitatea din Piteşti

15

5

10

2

1

1

36

Universitatea “Petrol-Gaze” din Ploieşti

10

5

5

1

1

0

37

Universitatea “Eftimie Murgu” din Reşiţa

6

3

3

0

0

0

38

Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

44

18

26

0

0

0

39

Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava

43

17

26

11

3

8

40

Universitatea “Valahia” din Târgovişte

20

7

13

0

0

0

41

Universitatea “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu

0

0

0

0

0

0

42

Universitatea “Petru Maior” din Târgu Mureş

12

4

8

2

1

1

43

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş

26

13

13

4

0

4

44

Universitatea de Arte din Târgu Mureş

4

2

2

1

0

1

45

Universitatea Politehnica Timişoara

86

41

45

7

2

5

46

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului “Regele Mihai I al României” din Timişoara

40

16

24

0

0

0

47

Universitatea de Vest din Timişoara

93

42

51

6

1

5

48

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” din Timişoara

25

12

13

4

0

4

49

Academia Tehnică Militară din Bucureşti

6

3

3

0

0

0

50

Universitatea Naţională de Apărare “Carol I” din Bucureşti

0

0

0

0

0

0

51

Academia Naţională de Informaţii “Mihai Viteazul” din Bucureşti

0

0

0

0

0

0

52

Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti

0

0

0

0

0

0

53

Academia Forţelor Aeriene “Henri Coandă” din Braşov

0

0

0

0

0

0

54

Academia Navală “Mircea cel Bătrân” din Constanţa

0

0

0

0

0

0

55

Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” din Sibiu

0

0

0

0

0

0

TOTAL:

3.237

1.500

1.737

170

50

120

 

ACTE ALE CAMEREI CONSULTANŢILOR FISCALI

 

CAMERA CONSULTANŢILOR FISCALI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor de certificare a declaraţiilor fiscale ale contribuabililor

 

În conformitate cu prevederile art. 831 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. c) şi alin. (2), ale art. 11 lit. d) şi ale art. 23 din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali hotărăşte:

Art. 1. - Se aprobă Normele de certificare a declaraţiilor fiscale ale contribuabililor, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Normele prevăzute la art. 1 se aplică pentru certificarea declaraţiilor fiscale ale contribuabililor, persoane fizice sau juridice, începând cu cele care au termen de depunere la organele fiscale competente după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali,

Ion-Toni Teau

 

Bucureşti, 30 iulie 2014.

Nr. 6.

 

ANEXĂ

 

NORME

de certificare a declaraţiilor fiscale ale contribuabililor

 

ARTICOLUL 1

Dispoziţii generale

 

(1) Prezentele norme se aplică pentru certificarea tuturor declaraţiilor fiscale ale contribuabililor, persoane fizice sau juridice, care optează pentru certificarea de către un consultant fiscal a declaraţiilor fiscale, inclusiv a declaraţiilor fiscale rectificative, anterior depunerii acestora la organul fiscal.

(2) Pot certifica declaraţii fiscale numai consultanţii fiscali care au dobândit această calitate potrivit reglementărilor legale cu privire la organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, care sunt înscrişi ca membri activi în Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor de consultanţă fiscală şi au dreptul de exercitare a profesiei.

(3) Contribuabilii pot încheia contracte pentru certificarea declaraţiilor fiscale cu consultanţii fiscali persoane fizice sau societăţi de consultanţă fiscală, indiferent de localitatea de domiciliu/sediul social al acestora.

 

ARTICOLUL 2

Definiţii

 

În înţelesul prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) certificarea declaraţiei fiscale - verificarea în vederea confirmării a datelor înscrise în declaraţiile fiscale cu privire la situaţia fiscală a contribuabilului, în concordanţă cu prevederile legale, pe baza documentelor şi informaţiilor financiar-contabile şi fiscale solicitate de către consultantul fiscal şi furnizate de către contribuabil, date ce sunt reflectate în evidenţa contabilă şi fiscală a contribuabilului;

b) contribuabil - persoana fizică sau juridică a cărei declaraţie fiscală este supusă certificării de către un consultant fiscal;

c) declaraţie fiscală - totalitatea declaraţiilor fiscale, astfel cum sunt definite de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) dosarul contribuabilului - ansamblul datelor şi informaţiilor referitoare la istoricul contribuabilului pentru perioada aferentă de la înfiinţare şi până la data certificării;

e) dosarul de lucru - ansamblul datelor, informaţiilor şi declaraţiilor cerute şi primite de către consultantul fiscal de la contribuabil, în vederea certificării declaraţiilor fiscale; în dosarul de lucru sunt incluse testele, fişierele de lucru şi alte documente pe baza cărora consultantul fiscal realizează activitatea de certificare;

f) notă de certificare - document în care este consemnată certificarea, cu sau fără rezerve, a declaraţiei fiscale şi care se depune la organele fiscale competente;

g) prag de semnificaţie - raport statistic ce este luat în considerare de către consultantul fiscal la stabilirea ponderii finale a unor activităţi financiar-contabile, procedurale şi organizatorice derulate de către contribuabili şi care influenţează semnificativ valorile declarate/deductibile/de restituiri etc; ca regulă generală, în determinarea procentajului ce va fi aplicat unei valori de referinţă alese pentru stabilirea pragului de semnificaţie se va folosi raţionamentul profesional;

h) raport de certificare - document în care sunt consemnate toate activităţile consultantului fiscal în vederea certificării şi rezultatul acestora, precum şi, dacă este cazul, motivele certificării cu rezerve;

i) verificarea prin sondaj - activitatea de verificare selectivă a documentelor şi operaţiunilor considerate ca reprezentative pentru totalitate, care reflectă operaţiunile taxabile.

 

ARTICOLUL 3

Contractul dintre consultantul fiscal şl contribuabil

                                                 

Între consultantul fiscal şi contribuabilul care optează pentru certificarea declaraţiilor sale se încheie un contract în formă scrisă, care trebuie să conţină cel puţin clauze care să prevadă şi să asigure:

a) exercitarea independentă a calităţii de consultant fiscal;

b) inexistenţa oricărei forme de incompatibilitate a consultantului fiscal sau a unui interes material în afara onorariului stabilit prin contract;

c) existenţa asigurării pentru răspunderea profesională;

d) răspunderea contribuabilului pentru conformitatea informaţiilor şi/sau a documentelor puse la dispoziţia consultantului fiscal;

e) obligaţia consultantului fiscal de a păstra rapoartele de certificare aferente declaraţiilor certificate, precum şi toate documentele aferente dosarului contribuabilului şi dosarului de lucru, cu menţionarea că acestea pot fi prezentate la solicitarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, pe perioada termenului de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale;

f) obligaţia părţilor de a include în contract clauze rezonabile privind răspunderea consultantului fiscal şi a contribuabilului, conform prevederilor art. 4 şi 5;

g) încetarea contractului.

 

ARTICOLUL 4

Obligaţiile consultantului fiscal

 

(1) Consultantul fiscal este obligat să presteze serviciul de certificare a declaraţiilor fiscale ale contribuabililor cu atenţia cuvenită, conform cerinţelor cuprinse în prezentele norme şi în Codul etic al consultantului fiscal, şi să asigure păstrarea confidenţialităţii asupra informaţiilor fiscale la care are acces.

(2) La solicitarea organelor fiscale sau judiciare, consultantul fiscal prezintă date din dosarul contribuabilului, dosarul de lucru, precum şi din raportul de certificare, în vederea clarificării şi/sau stabilirii situaţiei fiscale a contribuabilului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

 

ARTICOLUL 5

Obligaţiile contribuabilului

 

(1) Contribuabilul pregăteşte declaraţia fiscală în vederea certificării şi este ţinut răspunzător potrivit legii, după caz, pentru înregistrarea documentelor contabile, acurateţea înregistrărilor contabile, întocmirea şi acurateţea declaraţiilor, a registrelor contabile şi fiscale şi a oricăror altor documente şi/sau date ce stau la baza declaraţiei întocmite de acesta şi predate spre certificare consultantului fiscal.

(2) în scopul certificării declaraţiilor, contribuabilul dă o declaraţie pe propria răspundere prin care îşi asumă răspunderea pentru corectitudinea datelor, înregistrărilor, procedurilor de lucru interne şi a politicilor contabile. Modelul declaraţiei pe propria răspundere a contribuabilului este prevăzut în anexa nr. 1.

(3) Contribuabilul pune la dispoziţia consultantului fiscal documente şi informaţii în vederea verificării elementelor înscrise în declaraţia fiscală ce face obiectul certificării.

(4) Contribuabilul are obligaţia de a pune la dispoziţia consultantului fiscal, la cererea acestuia, cazierul fiscal, cu ocazia întocmirii dosarului de lucru.

 

ARTICOLUL 6

Procedura de lucru. Dosarul contribuabilului şi dosarul de lucru

 

(1) înainte de a proceda la certificarea primei declaraţii, consultantul fiscal întocmeşte dosarul contribuabilului, pe care, după caz, îl actualizează cu prilejul certificării următoarelor declaraţii.

(2) În dosarul contribuabilului se consemnează, pe baza declaraţiei contribuabilului, a datelor puse la dispoziţie de către acesta şi a verificării datelor din registrele publice (cum sunt registrul comerţului, Buletinul procedurilor de insolvenţă, bazele de date ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală postate pe site-ul web al agenţiei, ale serviciilor de cadastru şi publicitate imobiliară etc.), informaţii despre istoricul contribuabilului, cum sunt:

a) numele/denumirea, codul de identificare fiscală, precum şi numărul de înmatriculare de la registrul comerţului, după caz;

b) domiciliul fiscal şi sediile secundare, modul de deţinere a spaţiilor pentru sediul social şi sediile secundare, perioadele de valabilitate a sediului social şi sediilor secundare, locul (locurile) unde s-a exercitat gestiunea administrativă şi conducerea efectivă a afacerilor;

c) asociaţii, administratorii;

d) domeniile de activitate prestate;

e) cifra de afaceri;

f) partenerii de afaceri, persoanele afiliate;

g) cesiunile de părţi sociale;

h) momentul de transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor şi implicaţiile acestuia asupra exigibilităţii TVA, înregistrării veniturilor şi stabilirii rezultatului fiscal.

(3) în toate cazurile, în vederea certificării declaraţiei fiscale, consultantul fiscal verifică prin sondaj şi în baza pragului de semnificaţie documentele şi întocmeşte dosarul de lucru, în care consemnează, pentru perioada aferentă certificării, după caz, date cum sunt:

a) modul de administrare a registrelor şi documentelor justificative şi contabile, precum şi a evidenţelor fiscale;

b) modul de respectare a reglementărilor legale privind inventarierea generală a elementelor patrimoniale de activ şi pasiv;

c) existenţa unor măsuri dispuse prin acte întocmite de către organele fiscale sau alte organe cu atribuţii în domeniul fiscal şi neîndeplinite de către contribuabil;

d) identificarea partenerilor de afaceri care au avut cu contribuabilul raporturi juridice ce au o pondere semnificativă în activitatea acestuia;

e) modalităţile de efectuare a decontărilor, urmărindu-se organizarea şi ţinerea evidenţei analitice a debitorilor şi creditorilor;

f) datoriile/creanţele care nu provin din achiziţii/livrări de bunuri sau prestări de servicii;

g) documentele justificative privind achitarea datoriilor prin plăţi în contul altor persoane decât creditorii, existenţa acordului creditorilor;

h) compensările între mai multe părţi sau bilaterale;

i) respectarea cerinţelor referitoare la emiterea facturilor;

j) faptele înscrise în cazierul fiscal al contribuabilului.

(4) Dosarul contribuabilului şi dosarul de lucru se păstrează la consultantul fiscal care certifică declaraţia o perioadă cel puţin egală cu termenul de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale. Păstrarea dosarului contribuabilului şi a dosarului de lucru se poate realiza şi în medii de stocare electronice, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

(5) Dosarul de lucru şi dosarul contribuabilului pot fi verificate de către organele de control ale Camerei Consultanţilor Fiscali cu prilejul controlului de calitate efectuat periodic.

 

ARTICOLUL 7

Stabilirea tratamentului fiscal

 

(1) Tratamentul fiscal al operaţiunilor economice reflectate în documentele financiar-contabile şi care sunt înscrise în declaraţia ce urmează a fi supusă certificării se verifică prin sondaj.

(2) Consultantul fiscal trebuie să stabilească praguri de semnificaţie pe baza cărora certifică declaraţiile. Pentru elaborarea raportului de certificare, consultantul fiscal impune un nivel acceptabil al pragului de semnificaţie, astfel încât să poată detecta din punct de vedere cantitativ denaturările semnificative. Pe toată durata procedurii de certificare a declaraţiilor fiscale consultantul fiscal poate modifica pragul de semnificaţie, în funcţie de datele de care ia cunoştinţă.

 

ARTICOLUL 8

Stabilirea pragului de semnificaţie

 

(1) în stabilirea pragului de semnificaţie pentru verificarea calculului impozitului/taxei, consultanţii fiscali se vor baza în primul rând pe raţionamentul profesional, precum şi pe procedurile analitice şi pe înţelegerea În ansamblu a contribuabilului şi a mediului economic în care acesta activează.

(2) Pentru stabilirea pragului de semnificaţie, consultantul fiscal aplică un procentaj dintr-o anumită valoare de referinţă. Ca regulă generală, în determinarea procentajului ce va fi aplicat unei valori de referinţă alese pentru stabilirea pragului de semnificaţie se va folosi raţionamentul profesional.

 

ARTICOLUL 9

Cerinţe speciale de verificare În vederea certificării declaraţiilor fiscale

 

Pentru stabilirea valorii de referinţă utilizate pentru determinarea pragului de semnificaţie în vederea certificării unei declaraţii fiscale, consultantul fiscal utilizează informaţii fiscale relevante, cum sunt cele prevăzute exemplificativ în anexa nr. 2

“Cerinţe speciale de verificare în vederea certificării declaraţiei anuale de impozit pe profit”, anexa nr. 3 “Cerinţe speciale de verificare în vederea certificării declaraţiilor de TVA”, anexa nr. 4 «Cerinţe speciale de verificare în vederea certificării declaraţiei pentru accize” şi anexa nr. 5 “Cerinţe speciale de verificare în vederea certificării declaraţiei de impozit pe venit”.

 

ARTICOLUL 10

Rezultatul certificării

 

(1) Rezultatul certificării se consemnează în scris într-un raport de certificare. În baza raportului de certificare se întocmeşte nota de certificare, care se depune la organul fiscal.

(2) în nota de certificare se menţionează dacă certificarea este făcută cu sau fără rezerve. Nota de certificare reprezintă documentul de certificare în sensul art. 831 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Nota de certificare conţine în mod obligatoriu datele de identificare ale consultantului fiscal, precum şi elemente privind cuantumul şi natura creanţei fiscale declarate.

(4) în situaţia în care se certifică o declaraţie rectificativă, în nota de certificare se precizează cauzele care au generat rectificarea.

(5) în situaţia în care se certifică o declaraţie cu rezerve, în nota de certificare se menţionează motivaţia acesteia.

(6) Conţinutul raportului de certificare este prevăzut în anexa nr. 6.

 

ARTICOLUL 11

Anexe

 

            Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentele norme.

 

ANEXA Nr.1

la norme

 

Declaraţie pe propria răspundere a contribuabilului

 

- model -

 

DECLARAŢIE

 

Subsemnatul, ........................................, domiciliat în ......................, str. ................... nr. ......., bl. .......sc. ....., et. ........ ap. ........ sectorul....., CNP, ..........................… posesor al CI seria ......nr. ................., eliberată de .................. la data de ................

în calitate de:

1. contribuabil;

2. reprezentant legal al ............................................, cu domiciliul fiscal în ...................., str. .............................. nr. .........., bl. ........., sc. ....., et. ............ ap .............. sectorul ........înregistrată în:

1. registrul comerţului sub nr. J...../......../.............;

2. Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor sub nr. ............., având cod de identificare fiscală ....................... atribut fiscal ...... declar pe propria răspundere următoarele:

- toate datele, înregistrările, procedurile de lucru interne şi politicile contabile care au legătură cu declaraţia predată spre certificare consultantului fiscal ..................... sunt corecte, complete şi întocmite cu respectarea dispoziţiilor legale;

- registrele contabile şi fiscale şi toate celelalte documente ce stau la baza declaraţiei predate spre certificare consultantului fiscal ..................... sunt întocmite conform legii;

- documentele ce au stat la baza înregistrărilor contabile aferente exerciţiului financiar .......... sunt autentice şi reflectă tranzacţii reale.

Pentru orice abatere privind procedurile de lucru interne, politicile contabile, înregistrarea documentelor contabile, acurateţea înregistrărilor contabile, întocmirea şi acurateţea declaraţiilor/deconturilor şi a registrelor contabile şi fiscale şi a oricăror altor documente şi/sau date ce stau la baza declaraţiei predate spre certificare consultantului fiscal ....................................... îmi asum răspunderea exclusivă.

 

Semnătura

......................................

Data

......................................

 

ANEXA Nr. 2

la norme

 

Cerinţe speciale de verificare în vederea certificării declaraţiei anuale de impozit pe profit

 

1. Pentru stabilirea valorii de referinţa utilizate pentru determinarea pragului de semnificaţie se utilizează informaţii fiscale relevante, cum ar fi:

a) ponderea fiecărei categorii de venit neimpozabil în totalul veniturilor neimpozabile;

b) ponderea fiecărei categorii de cheltuială nedeductibilă în totalul cheltuielilor nedeductibile.

2. În vederea certificării declaraţiilor de impozit pe profit, consultantul fiscal urmăreşte aspecte cum sunt:

a) verificarea modului de înregistrare a veniturilor din activitatea de bază şi din activităţile secundare, precum şi din valorificarea activelor;

b) verificarea modului de înregistrare a veniturilor financiare;

c) verificarea cheltuielilor şi a veniturilor înregistrate în avans, precum şi a plăţilor efectuate în avans către furnizori şi a sumelor încasate în avans de la clienţi;

d) verificarea concordanţei dintre activitatea desfăşurată, facturile întocmite şi înregistrarea corectă şi la termen a acestora în evidenţa contabilă;

e) verificarea concordanţei dintre data emiterii facturilor şi prevederile din contractele încheiate cu diverşi parteneri referitoare la termene scadente, modalitatea de decontare, valoarea contractată etc;

f) verificarea modului de derulare a asocierilor în participaţiune cu diverşi parteneri, modului de decontare şi înregistrare a veniturilor şi cheltuielilor asocierii;

g) verificarea documentelor justificative specifice fiecărei categorii de cheltuieli care stau la baza înregistrării şi a realităţii operaţiunilor;

h) verificarea eventualelor operaţiuni cu contribuabili declaraţi inactivi;

i) verificarea tranzacţiilor cu persoane afiliate şi a respectării regulilor referitoare la preţurile de transfer, pe baza dosarului preţurilor de transfer;

j) verificarea existenţei unor împrumuturi de la asociaţi şi a modului de rambursare a acestora;

k) verificarea constituirii, reducerii sau anulării provizioanelor ori rezervelor înregistrate în evidenţa contabilă şi a influenţei acestora asupra bazei de impozitare;

            l) identificarea cheltuielilor făcute în favoarea asociaţilor/ acţionarilor;

m) verificarea documentelor justificative aferente cheltuielilor cu servicii de management, consultanţă, servicii facturate de nerezidenţi;

n) verificarea înregistrării unor cheltuieli în concordanţă cu data emiterii facturilor de avans sau pe faze ale unui proiect;

o) verificarea utilizării regimului de amortizare pentru imobilizările corporale sau necorporale aflate în proprietate;

p) verificarea cheltuielilor cu deductibilitate limitată, în special a cheltuielilor de protocol, cheltuielilor pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea sediilor, locuinţelor de serviciu şi autoturismelor, precum şi a cheltuielilor sociale.

 

ANEXA Nr. 3

la norme

 

Cerinţe speciale de verificare în vederea certificării declaraţiilor de TVA

 

În vederea certificării declaraţiilor de TVA, consultantul fiscal urmăreşte, după caz, aspecte cum sunt:

a) identificarea apartenenţei contribuabilului la un grup de societăţi controlate în comun sau dacă acesta are raporturi juridice cu societăţi care au aceiaşi asociaţi/acţionari/ administratori ori îşi desfăşoară activitatea la acelaşi sediu social sau domiciliu fiscal;

b) identificarea unor acţiuni ale contribuabilului care pot stabili comportamentul fiscal al acestuia, respectiv dacă suma TVA de rambursat este justificată a se solicita la rambursare (de exemplu, ca urmare a unor investiţii, achiziţii destinate realizării de exporturi sau achiziţii destinate realizării de livrări intracomunitare de bunuri, scutite de TVA etc.);

c) identificarea periodicităţii apariţiei dreptului de a solicita rambursarea, dacă solicitarea este generată de activitatea normală sau de operaţiuni întâmplătoare ori atipice care impun o analiză mai detaliată;

d) identificarea operaţiunilor ocazionale care generează sume mari reprezentând TVA deductibilă, existenţa documentelor justificative care au stat la baza înregistrării acestora în evidenţele contabile şi fiscale;

e) identificarea operaţiunilor cu valori semnificative pentru volumul de activitate al contribuabilului şi care generează periodic dreptul la deducerea TVA;

f) verificarea operaţiunilor care au condus la înscrierea datelor în rubrica privind TVA deductibilă din decontul de TVA şi care pot crea suspiciuni privind exercitarea corespunzătoare a dreptului de deducere a TVA;

g) verificarea operaţiunilor care au condus la înscrierea datelor în rubrica de regularizări privind dreptul de deducere a TVA din decontul de TVA (de exemplu, anularea totală sau parţială a unor operaţiuni fără efectuarea propriu-zisă a acestora);

h) refuzul fără o justificare obiectivă de a înregistra facturi de la furnizori pentru stornarea unor operaţiuni;

i) înregistrarea periodică a unor facturi de stornare cu parteneri din cadrul aceluiaşi grup sau alţi parteneri de afaceri;

j) verificarea ajustărilor TVA;

k) verificarea operaţiunilor efectuate cu furnizori al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat din oficiu de către organele fiscale, ca urmare a unui comportament fiscal inadecvat (de exemplu, nedepunerea deconturilor de TVA pentru o anumită perioadă sau depunerea de deconturi în care nu sunt evidenţiate nici livrări de bunuri/prestări de servicii şi nici achiziţii de bunuri/servicii) sau ca urmare a implicării în fapte de evaziune fiscală (de exemplu, asociaţii/administratorii persoanei impozabile sau persoana impozabilă însăşi au înscrise infracţiuni în cazierul fiscal);

            l) verificarea existenţei unor livrări de bunuri şi prestări de servicii la valori mult mai mici decât în mod frecvent, fără o justificare a contribuabilului pentru decizia luată;

m) identificarea unor situaţii de nedeclarare şi neînregistrare a unor livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care s-au întocmit facturi fiscale;

n) identificarea existenţei unor facturi anulate, fără să existe toate exemplarele la contribuabil;

o) verificarea aplicării corecte a cotelor de TVA, în special a cotelor reduse de taxă care presupun îndeplinirea anumitor condiţii prevăzute de lege;

p) justificarea corespunzătoare de către contribuabili a scutirilor de TVA cu drept de deducere aferente operaţiunilor reflectate în decontul de TVA;

q) verificarea încadrării corecte a unor operaţiuni în categoria celor scutite de TVA fără drept de deducere (de exemplu, operaţiuni imobiliare, operaţiuni financiar-bancare şi de asigurări ş.a.), aspect care poate influenţa determinarea corectă a pro-ratei aplicate de persoanele impozabile cu regim mixt şi, implicit, stabilirea taxei deduse;

r) verificarea calculului pro-ratei de deducere de către persoanele impozabile cu regim mixt;

s) verificarea aplicării corespunzătoare a taxării inverse pentru operaţiunile reflectate în rubricile aferente din decontul de TVA;

ş) verificarea exercitării corespunzătoare a dreptului de deducere a TVA pentru operaţiunile efectuate către/de către contribuabili care aplică sistemul TVA la încasare;

t) determinarea corectă a faptului generator, a exigibilităţii şi a bazei de impozitare a TVA.

 

ANEXA Nr. 4

la norme

 

Cerinţe speciale de verificare în vederea certificării declaraţiei pentru accize

 

În vederea certificării declaraţiilor pentru accize, consultantul fiscal urmăreşte aspecte cum sunt:

a) valabilitatea autorizaţiei ce permite desfăşurarea activităţii cu produse supuse accizelor;

b) declaraţia anuală pe propria răspundere privind informaţiile necesare pentru actualizarea garanţiei;

c) decontul de accize;

d) raportările lunare privind producţia, achiziţia, deţinerea şi expedierea de produse accizabile, după caz - antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat;

e) raportările lunare privind achiziţiile şi utilizările marcajelor în cazul produselor accizabile supuse marcării;

f) raportul electronic (utilizat de operatorul economic) care calculează automat (în baza facturilor încărcate în sistem) suma datorată aferentă eliberărilor pentru consum de produse accizabile;

g) verificarea prin sondaj a facturilor încărcate de operatorul economic în contabilitate.

 

ANEXA Nr. 5

la norme

 

Cerinţe speciale de verificare în vederea certificării declaraţiei de impozit pe venit

 

1. Pentru stabilirea valorii de referinţă utilizate pentru determinarea pragului de semnificaţie se utilizează informaţii fiscale relevante, cum ar fi:

a) ponderea fiecărei categorii de sume încasate care nu reprezintă venit brut în totalul sumelor încasate care nu reprezintă venit brut;

b) ponderea fiecărei categorii de cheltuială nedeductibilă în totalul^cheltuielilor nedeductibile.

2. În vederea certificării declaraţiilor de impozit pe venit, consultantul fiscal urmăreşte aspecte cum sunt:

a) verificarea modului de evidenţiere a sumelor încasate din desfăşurarea activităţii;

b) verificarea modului de evidenţiere a câştigurilor din transferul activelor din patrimoniul afacerii;

c) verificarea modului de evidenţiere a veniturilor financiare;

d) verificarea modului de evidenţiere a veniturilor din activităţi independenţe;

e) verificarea modului de evidenţiere a veniturilor din anularea sau scutirea unor datorii apărute în legătură cu o activitate independentă;

f) verificarea concordanţei dintre activitatea desfăşurată, facturile întocmite şi înregistrarea corectă şi la termen a acestora în evidenţa contabilă, în funcţie de data încasării acestora;

g) verificarea concordanţei dintre data emiterii facturilor şi prevederile din contractele încheiate cu diverşi parteneri referitoare la termene scadente, modalitatea de decontare, valoarea contractată etc;

h) verificarea documentelor justificative specifice fiecărei categorii de cheltuieli care stau la baza înregistrării şi a realităţii operaţiunilor şi a modului de încadrare a acestora în categoria cheltuielilor deductibile în funcţie de exerciţiul financiar al anului în cursul căruia au fost plătite şi de condiţia de a fi efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului;

i) verificarea modului de deducere a cheltuielilor cu amortizarea;

j) verificarea modului de aplicare a limitării deducerii pentru anumite categorii de cheltuieli;

k) identificarea sumelor sau a bunurilor utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;

            l) verificarea încadrării corecte a mijloacelor fixe în clasificaţia prevăzută de normele legale în vigoare.

 

ANEXA Nr. 6

la norme

 

Conţinutul raportului de certificare

 

Raportul de certificare trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:

a) datele de identificare ale consultantului fiscal;

b) ansamblul datelor şi informaţiilor referitoare la istoricul contribuabilului;

c) explicaţii cu privire la cuantumul şi natura creanţei fiscale declarate;

d) modalitatea de calcul al pragului de semnificaţie, valoarea pragului de semnificaţie şi eventualele modificări ale pragului de semnificaţie pe perioada certificării declaraţiei;

e) menţiuni despre datele verificate prin sondaj şi în baza pragului de semnificaţie în vederea certificării declaraţiei fiscale;

f) activităţile consultantului fiscal în vederea certificării şi rezultatul acestora;

g) eventualele ajustări/modificări propuse faţă de declaraţia supusă iniţial certificării şi comunicate contribuabilului;

h) opinia consultantului fiscal referitoare la declaraţia supusă verificării;

i) dacă este cazul, motivele certificării cu rezerve sau refuzului de certificare;

j) în situaţia în care se certifică o declaraţie rectificativă se precizează cauzele care au generat rectificarea.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.