MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 890/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 890         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 8 decembrie 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.050. - Hotărâre privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014-2017 şi a Planului general de acţiuni pe perioada 2014-2017 pentru implementarea Strategiei

 

1.074. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor anexei VI “Reguli privind prevenirea poluării atmosferei de către nave” la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78), aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.105/2007

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.390/1.317. - Ordin al ministrului transporturilor şi al ministrului sănătăţii pentru modificarea anexei nr. 5 la Ordinul ministrului transporturilor şi al ministrului sănătăţii nr. 1.259/1.392/2013 privind aprobarea înfiinţării, organizării şi funcţionării comisiilor medicale şi/sau psihologice în siguranţa transporturilor care eliberează avize medicale şi/sau psihologice de aptitudini pentru funcţiile din siguranţa transporturilor, precum şi a componenţei acestor comisii

 

1.449/798. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea şi completarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr.60/32/2006

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014-2017 şi a Planului general de acţiuni pe perioada 2014-2017 pentru implementarea Strategiei

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 23 alin. (1) din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Strategia naţională în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014-2017, denumită în continuare Strategia naţională, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Planul general de acţiuni pe perioada 2014-2017 pentru implementarea Strategiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, denumit în continuare Plan de acţiuni, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Departamentul pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a duce la îndeplinire măsurile specifice domeniului lor de activitate prevăzute în Planul de acţiuni.

Art. 4, - Finanţarea măsurilor prevăzute în Planul general de acţiuni se asigură din bugetul aprobat fiecărei instituţii/autorităţi publice implicate şi din fonduri externe nerambursabile, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie.

Art. 5. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

Ministrul delegat pentru dialog social,

Aurelia Cristea

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

Ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică,

Mihnea Cosmin Costoiu

 

Bucureşti, 18 noiembrie 2014.

Nr. 1.050.

 

ANEXA Nr. 1

 

STRATEGIA NAŢIONALĂ

în domeniul egalităţii de şanse între femei si bărbaţi pentru perioada 2014-2017

 

CAPITOLUL I

Introducere

 

Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi este un principiu fundamental al drepturilor omului, transpus atât la nivel legislativ, cât şi la nivelul politicilor publice. Studii recente în acest domeniu au relevat faptul că introducerea perspectivei de gen în politicile publice conduce la creşteri semnificative ale economiei şi nivelului de trai al cetăţenilor.

În ultimii ani s-a putut observa că diferenţele de gen s-au diminuat, însă nu suficient pentru a realiza de facto egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

Experienţa românească în domeniul egalităţii de gen include deja o legislaţie bine structurată, mecanisme instituţionale care pun în aplicare acest principiu, o societate civilă în continuă dezvoltare şi un important segment academic.

Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată, reprezintă actul normativ prin care s-a asigurat armonizarea legislativă cu reglementările comunitare în materie. Actele juridice comunitare care reglementează domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi care reprezintă repere importante pentru prezenta strategie sunt:

- Directiva 2010/41/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţii şi femeile care desfăşoară o activitate independentă şi de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului;

- Directiva 2010/18/UE a Consiliului din 8 martie 2010 de punere în aplicare a Acordului-cadru revizuit privind concediul pentru creşterea copilului încheiat de BUSINESSEUROPE, UEAPME, CEEP şi CES şi de abrogare a Directivei 96/34/CE;

- Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de şanse şi al egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în materie de încadrare în muncă şi de muncă (reformă);

- Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi privind accesul fa bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii;

- Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi a sănătăţii la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează;

- Directiva 79/7/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1978 privind aplicarea treptată a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în domeniul securităţii sociale.

La nivel naţional, în plan legislativ şi instituţional au avut loc recent schimbări importante, menite să asigure o reglementare eficientă şi o abordare integrată a politicilor din domeniului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.

La data de 19 martie 2014 a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2014 privind adoptarea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 21 martie 2014.

Potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) din actul normativ amintit a fost înfiinţat Departamentul pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, denumit în continuare Departamentul, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Ulterior a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 250/2014 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, cu modificările ulterioare, care stabileşte funcţiile şi principalele atribuţii ale Departamentului.

Potrivit art. 3 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 250/2014, cu modificările ulterioare, Departamentul îndeplineşte, în conformitate cu reglementările în vigoare, următoarele atribuţii principale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi:

a) coordonează aplicarea strategiei şi politicilor Guvernului în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi;

b) propune Ministerului Muncii, Familiei/Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice proiecte de acte normative, planuri naţionale de acţiune pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi şi asigură aplicarea acestora;

c) avizează, prin intermediul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, proiectele de acte normative, iniţiate de alte autorităţi, în vederea integrării şi

respectării principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;

d) colectează date statistice, elaborează rapoarte, studii, analize şi prognoze privind aplicarea principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, în toate domeniile de activitate;

e) elaborează, fundamentează, propune şi dezvoltă programe şi proiecte, aprobate potrivit legii, în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;

f) coordonează implementarea şi, după caz, implementează programele Uniunii Europene privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;

g) participă ca membru în structurile de coordonare sau gestionare a fondurilor ori a programelor derulate în România de către instituţiile Uniunii Europene, în vederea respectării principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi la alocarea resurselor;

h) reprezintă Guvernul României în organismele europene şi internaţionale din domeniu şi colaborează cu structuri similare din alte ţări;

i) cooperează cu autorităţi centrale şi locale, cu instituţii de învăţământ şi de cercetare, cu organizaţii neguvernamentale;

j) colaborează cu partenerii sociali, inclusiv cu organizaţiile neguvernamentale implicate în domeniu, la elaborarea şi implementarea politicilor publice, în vederea realizării egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;

k) sprijină, în condiţiile legii, activităţile de formare a salariaţilor instituţiilor sau organismelor publice ori private în domeniul aplicării principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;

l) elaborează, tipăreşte şi difuzează, în ţară şi în străinătate, materiale de informare privind politicile guvernamentale în domeniu, precum şi materiale publicitare ori publicaţii periodice din domeniu;

m) asigură comunicarea informaţiilor din sfera guvernamentală necesare Comisiei Europene în vederea redactării raportului de implementare a directivelor europene în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;

n) urmăreşte, împreună cu instituţiile şi autorităţile publice responsabile, aplicarea şi respectarea prevederilor tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, în domeniul drepturilor omului şi al egalităţii de şanse. Departamentul contribuie la elaborarea rapoartelor periodice de evaluare a progreselor în aplicarea documentelor juridice internaţionale;

o) asigură respectarea şi exercită controlul asupra aplicării prevederilor Legii nr. 202/2002, republicată.

Îmbunătăţirea şi consolidarea cadrului legislativ naţional în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi reprezintă o etapă deosebit de relevantă care conferă acestui domeniu importanţa cuvenită la momentul actual.

Totodată, întărirea capacităţii administrative în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi s-a conturat ca o necesitate evidentă, în contextul în care desfiinţarea fostei Agenţii Naţionale pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi (în anul 2010) a generat, la nivel naţional, disoluţia autorităţii statului în domeniul egalităţii de şanse şi plasarea acestui domeniu într-un con de umbră.

În lipsa unor factori de decizie care să gestioneze în mod direct, exclusiv, eficient şi adecvat nevoile specifice aferente problematicii complexe din domeniul egalităţii de şanse, au fost suspendate proiecte importante cu finanţare europeană, iar organizaţiile neguvemamentale care îşi desfăşurau activitatea în domeniu, au resimţit, în mod real, lipsa unui partener de discuţii şi, mai ales, lipsa de sprijin efectiv, la nivel guvernamental.

De asemenea, înfiinţarea Departamentului pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi dobândeşte noi valenţe prin prisma Rezoluţiei Parlamentului European din 17 iunie 2010 referitoare la aspectele de gen ale recesiunii economice şi crizei financiare, care subliniază necesitatea adoptării de măsuri care să combată efectele crizei financiare şi economice, pentru a se putea proteja ceea ce s-a realizat până acum în domeniul egalităţii de gen şi pentru a se evita folosirea recesiunii drept argument pentru restrângerea egalităţii de gen.

În cuprinsul rezoluţiei sunt precizate condiţionalităţile generale ex-ante pentru următoarea perioadă de programare, 2014-2020, şi este menţionat, în mod specific, domeniul egalităţii de gen.

În acest context, prin rezoluţia amintită se impune: “Existenţa capacităţii administrative pentru implementarea şi aplicarea legislaţiei comunitare în domeniul egalităţii de gen şi pentru politicile din domeniul Fondurilor europene structurale şi de investiţii”. Potrivit aspectelor menţionate, la nivel naţional, Departamentul pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi trebuie să furnizeze expertiză în domeniul gestionării fondurilor externe nerambursabile cu privire la abordarea integratoare de gen prin diverse instrumente: cursuri de formare, ghiduri etc.

În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, atribuţiile ministerului în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi vizează:

- coordonarea elaborării politicilor şi planurilor naţionale de acţiune ale Guvernului în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi;

- avizarea proiectelor de acte normative, iniţiate de celelalte ministere şi de alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, în vederea integrării şi respectării principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;

- monitorizarea şi evaluarea modului de implementare a politicilor şi strategiilor în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi;

- coordonarea activităţii Comisiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi (CONES). Menţionăm că preşedintele CONES este secretarul de stat al Departamentului pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi.

Potrivit Legii nr. 202/2002, republicată, în coordonarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) îşi desfăşoară activitatea Comisia naţională în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi (CONES); secretarul de stat coordonator al activităţii în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi este preşedintele CONES.

CONES este alcătuită din reprezentanţi ai ministerelor şi ai altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului sau ai autorităţilor administrative autonome, ai organizaţiilor sindicale şi ai asociaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional, precum şi din reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, cu activitate recunoscută în domeniu, desemnaţi prin consens de acestea.

Potrivit legii, atribuţiile CONES sunt prevăzute în regulamentul propriu de organizare şi funcţionare, avizat de membrii CONES şi aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 933/2013.

CONES a funcţionat şi în perioada 2006-2010, în coordonarea fostei Agenţii Naţionale pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES) şi a contribuit în mod activ la elaborarea şi implementarea primelor două Strategii naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioadele 2006-:-2009, respectiv 2010-2012. De asemenea, CONES a sprijinit şi alte activităţi desfăşurate de către fosta ANES, având un rol important în introducerea perspectivei de gen în politicile şi programele derulate la nivel naţional.

Promovarea perspectivei de gen în politicile din ţara noastră se menţine ca fiind o constantă la nivel naţional şi, în acest sens, Departamentul pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi a elaborat şi va implementa cea de-â treia Strategie naţională în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi Planul general de acţiuni pentru implementarea Strategiei, pentru o perioadă de 4 ani, respectiv 2014-2017.

 

CAPITOLUL II

Informaţii generale relevante

 

Criza economică şi socială prin care trece Europa a afectat, fără îndoială, toate grupurile vulnerabile şi în mod special, femeile. Este cunoscut faptul că majoritatea măsurilor de austeritate asumate la nivelul statelor membre, având predominant un caracter Financiar-fiscal, au influenţat semnificativ situaţia economică şi socială în special a grupurilor vulnerabile din toată Europa. Restructurările, reorganizările şi concedierile, atât din sectorul public, cât şi din sectorul privat, au afectat deopotrivă bărbaţi şi femei.

În această perioadă, în mod firesc şi România a înregistrat evoluţii specifice în ceea ce priveşte participarea activă şi echilibrată a femeilor şi bărbaţilor la viaţa publică.

Înainte de manifestarea acută a crizei economice şi financiare, pe baza rezultatelor încurajatoare ale Strategiei Lisabona, atingerea ţintei de ocupare a femeilor şi a bărbaţilor în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii (75% rata de ocupare a forţei de muncă) părea a fi un obiectiv posibil de realizat.

În 2011, la nivelul Uniunii Europene (UE-27), rata de ocupare (pentru categoriile de vârste cuprinse între 15-64 de ani) a bărbaţilor atinsese 70,1% iar cea a femeilor 58,5%. Cu toate acestea, o comparaţie pe termen mai lung arăta că, dacă rata de ocupare a bărbaţilor în 2011 s-a situat sub nivelul corespunzător înregistrat cu 10 ani în urmă (70,9% în 2001), a existat o creştere semnificativă a procentului de femei din totalul persoanelor angajate, de 4,2 puncte procentuale, de la 54,3% în 2001.

Pentru o anumită categorie de femei active în unele sectoare economice, criza se pare că a menţinut acest procent ridicat al ratei de ocupare, ea afectând în mai mare măsură bărbaţii1. Însă, dacă la începutul manifestării efectelor crizei economice şi financiare (trimestrul IV 2008), reducerile de personal s-au înregistrat masiv în sectoare cu personal predominant masculin, măsurile ulterioare de austeritate au lovit puternic şi în alte sectoare, inclusiv în cele dominate numeric de feminin. Această situaţie a determinat modificări de substanţă asupra politicilor de protecţie socială, prevenire şi combatere a şomajului şi formare profesională, inclusiv asupra funcţiilor familiei şi relaţiilor intrafamiliale, în special în ceea ce priveşte schimbarea rolurilor de “susţinător de familie” ce revin în mod tradiţional bărbaţilor.

La nivelul Uniunii Europene există un consens cu privire la faptul că ţinta europeană de 75% în ceea ce priveşte rata de ocupare â forţei de muncă, stabilită în contextul Strategiei Europa 2020, va putea fi atinsă doar dacă mai multe femei vor participa pe piaţa muncii.

În consecinţă şi la nivel naţional trebuie să existe o motivaţie puternică pentru ca politicile să fie în continuare puternic focalizate pe utilizarea potenţialului neexploatat sau sub-exploatat al femeilor care se află în afara pieţei muncii sau care nu îşi valorifică întreg potenţialul pe piaţa muncii în vederea creşterii ratei de ocupare a acestora până la nivelul de 70%, în conformitate cu angajamentele României legate de îndeplinirea ţintelor Strategiei Europa 2020.

În anul 2012, în România, rata de ocupare a populaţiei cu vârstă de muncă (segmentul de vârstă 15-64 ani) a fost de 59,5% (66,5% bărbaţi şi 52,6% femei)2. Pentru segmentul de vârstă cuprins între 20-64 ani, la nivelul anului 2012, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 63,8% la o distanţă de 6,2 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020. Au fost înregistrate valori mai mari pentru populaţia de sex masculin (71,4% faţă de 56,3% pentru populaţia de sex feminin), iar pentru segmentul de vârstă 55-64 de ani, respectiv populaţia activă ce poate fi definită ca vârstnică, procentul înregistrat de România a fost de 32,9% femei şi 51,2% bărbaţi.

Conform statisticilor EUROSTAT, în anul 2012, rata şomajului în România s-a situat pe poziţia a 7-a între ţările cu cele mai mici rate ale şomajului din UE, respectiv 7%, cu 3,5 puncte procentuale sub media europeană. Rata şomajului feminin păstra tendinţa de a se situa sub cea masculină, fiind de aproximativ 6,4% pentru femei faţă de 7,6% în cazul bărbaţilor.

Discriminarea directă, indirectă şi existenţa segregării pe piaţa muncii au contribuit la înregistrarea unui decalaj evident între veniturile femeilor şi cele ale bărbaţilor. Datele statistice furnizate de către EUROSTAT evidenţiază faptul că pentru anul 2011, procentul diferenţei salariale între femei şi bărbaţi, la nivel european, a fost de 16,4%, cele mai mari valori, de peste 20%, înregistrându-se în Estonia, Cehia, Austria, Germania şi Grecia. La polul opus se afla Slovenia, cu un procent de 2%, Polonia (5%) şi Italia (6%). În România, la nivelul anului 2011, diferenţa salarială dintre femei şi bărbaţi a fost de 12% iar în anul 2012, de 11%s.

Diferenţele salariale pe sexe ce apar pe diferite activităţi economice sunt consecinţa influenţei mai multor factori, precum nivelul de calificare al salariaţilor, poziţia ierarhică la locul de muncă sau ocupaţia exercitată.

Faţă de media pe economie, în anul 2012, câştigul lunar net al femeilor a reprezentat 94,5% din cel al tuturor salariaţilor.

Bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 25%) regăsindu-se în: intermedieri financiare şi asigurări (31,5%), alte activităţi de servicii (30,0%) şi industria prelucrătoare (28,2%). Femeile realizează câştiguri salariale medii lunare nete superioare bărbaţilor în activitatea de servicii administrative şi activităţi de servicii-suport (cu 29,2%), însă ponderea femeilor se ridică la mai puţin de o treime din numărul total al salariaţilor din această activitate. Câştiguri salariale nete superioare bărbaţilor au realizat şi femeile din activităţile de construcţii (cu 17,9%), ponderea lor ridicându-se la aproximativ 13,3%, femeile din administraţia publică (cu 7,0%), ce deţin totodată şi ponderea majoritară a acestei activităţi (57,1%), respectiv femeile din industria extractivă (cu 6,9%), ponderea lor ridicându-se la circa 16%4.

Din punctul de vedere al ratei sărăciei, România (cu 22,2%) se plasa în anul 2011 în grupul statelor relativ sărace, cu valori peste media Uniunii Europene (de 16,9%), alături de Bulgaria (22,3%), Spania (21,8%), Grecia (21,4%), Lituania (20,0), Italia (19,6%). Rate de sărăcie mult mai mici s-au înregistrat în unele state precum Cehia (9,8%), Olanda (11,0%), Austria (12,6%), Danemarca şi Slovacia (13,0% fiecare).

Distribuţia pe sexe a sărăciei în multe state europene a avut un caracter asemănător cu cel din România, în sensul că rata de sărăcie a femeilor a fost mai mare decât cea a bărbaţilor. De exemplu, pe ansamblul Uniunii Europene, rata sărăciei la femei a fost în anul 2011 cu 1,5 puncte procentuale superioară celei a bărbaţilor (17,6% faţă de 16,1%). Cele mai mari diferenţe între rata sărăciei femeilor faţă de rata sărăciei bărbaţilor s-au constatat în Cipru şi Suedia (+3,5 fiecare), Bulgaria, Slovenia şi Marea Britanie (+2,8 fiecare), Germania (+1,9)5.

La nivel întregii Uniuni Europene, femeile sunt mai expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială decât bărbaţii, în principal datorită veniturilor mai mici ale acestora. Conform datelor centralizate de către EUROSTAT, în anul 2011, la nivelul UE, 25,3% dintre femei se aflau în pragul sărăciei sau al excluderii sociale, spre deosebire de 23,1% dintre bărbaţi. De altfel, riscul de sărăcie şi de expunere la situaţii sociale dificile a crescut considerabil în ultimii 2 ani, mai ales pe fondul crizei şi măsurilor de austeritate impuse de către aceasta.

Statisticile europene arată că, în perioada 2005-2011, riscul de sărăcie sau excluziune socială a suferit o scădere mai accentuată în România (-3,3%) decât în UE27 (-0,3%). Astfel, în perioada 2009-2012, indicatorul riscului de sărăcie sau excluziune socială AROPE - ce are în vedere dimensiunea multidimensională a sărăciei - a înregistrat o scădere până în anul 2011 (de la 43,1% în 2009 la 40,3% în 2011) Cu toate acestea, în 2011, 40,3% din populaţia României era expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială (faţă de 24,1% media europeană)6, iar ponderea femeilor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială a fost mai mare decât cea a bărbaţilor aflaţi în aceeaşi situaţie (42,06%, respectiv 39,42%).

În anul 2012, riscul de sărăcie sau excluziune socială creşte cu 1.4 puncte procentuale fată de anul precedent, atingând o rată de 41,7%.

Participarea echilibrată pe piaţa muncii atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor - în termeni de ocupare, salarizare, promovare şi participare la formare continuă - este strâns legată de contextul familial. Din aceste considerente reiese necesitatea punerii în aplicare a unor politici coerente care să stimuleze acest proces ai concilierii vieţii profesionale cu cea familială şi cea privată. Abordarea acestei problematici trebuie să ia în considerare nu numai dimensiunea economică, dar şi cea socioculturală în cadrul căreia sunt perpetuate stereotipuri de gen care, cel mai adesea, conduc la o repartizare inegală a puterii economice şi politice în societate şi la o limitare a accesului femeilor în diferite sfere ale vieţii sociale, spre exemplu, în anumite arii profesionale considerate a fi “natural masculine”.

Accesul la resursele materiale şi financiare, la educaţie, pe piaţa muncii şi la decizie este strâns legat între acestea şi se influenţează reciproc, traducând implicit gradul de democratizare a distribuirii puterii între femei şi bărbaţi, la un moment dat.

O perspectivă realistă asupra egalităţii de şanse poate fi conturată prin datele existente cu privire la participarea femeilor la viaţa politică.

Astfel, în urma unei analize a participării femeilor şi bărbaţilor la alegerile locale din luna iulie 2012, a reieşit faptul că femeile ocupă în proporţie de numai 5,95% funcţii publice alese. În ceea ce priveşte alegerile parlamentare din decembrie 2012, ponderea femeilor - de 11,5% - a înregistrat o uşoară creştere faţă de vechiul legislativ 2008-2012, în care femeile ocupau un procent de 9,8% din totalul numărului de parlamentari. În comparaţie, la nivelul UE, 24% dintre parlamentari sunt femei, reprezentând o creştere cu 16% faţă de situaţia înregistrată cu 10 ani în urmă.

Potrivit bazei de date on-line a Comisiei Europene cu privire la situaţia femeilor şi a bărbaţilor în poziţii de decizie, domeniul administraţie publică, în cadrul administraţiilor publice centrale din statele membre ale UE (“ministerele sau departamentele guvernamentale la nivel naţional conduse de un ministru”), la cele două niveluri decizionale (funcţii cu caracter decizional ce urmează celei a demnitarului), ponderea femeilor a crescut: dacă în 2003 procentul înregistrat era de 25,5%, în anul 2011 era de 34,5% iar în 2012, de 33%.

În România, ponderea reprezentării femeilor în poziţii decizionale, la ambele niveluri, creşte de la 27% în 2003 la 56% în 2011 şi, în concordanţă cu tendinţa descrescătoare înregistrată şi la nivelul Uniunii Europene, la 51% în 2012. În fapt se constată că procentul femeilor care ocupă poziţii de decizie în administraţia publică centrală depăşeşte semnificativ media generală din UE, fapt care situează ţara noastră, la acest indicator, printre primele locuri în ierarhia europeană.


1 „The impact of the economic crisis on the situation of women and men on gender equality policies”, Synthesis report, Francesca Bettio, Marcella Corsi, Carlo D’Ippoliti, Antigone Lyberaki, Manuela Samek Lodovici and Alina Verashchagina, European Commission, Directorate-General for Justice; Unit D2 .Equality between men and women”, 2012.

2 Institutul Naţional de Statistică. Forţa de Muncă În România. Ocupare şi Şomaj în anul 2012.

3 Institutul Naţional de Statistică. Câştigurile salariale şi costul forţei de muncă 2012.

4 Idem.

5 Institutul Naţional de Statistică. Dimensiuni ale incluziunii sociale în România 2012.

6 Eurostat (ilc_peps01 series).

7 Institutul Naţional de Statistică. Dimensiuni ale incluziunii sociale în România 2012.

 

CAPITOLUL III

Priorităţi, politici şi cadrul juridic existent

 

În România, egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi este un principiu fundamental al drepturilor omului, transpus atât la nivel legislativ, cât şi la nivelul politicilor publice. Acest principiu este consacrat în Legea nr. 202/2002, republicată, care reglementează măsurile pentru promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în toate sferele vieţii publice din România şi defineşte termeni ca: egalitate de şanse între femei şi bărbaţi, discriminare pe criteriu de sex, discriminarea directă, indirectă, hărţuirea şi hărţuirea sexuală, plată egală pentru muncă de valoare egală, acţiuni pozitive, discriminarea multiplă.

De asemenea, legea cuprinde capitole specifice în care sunt prezentate măsurile privind respectarea egalităţii de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi pe piaţa muncii, participarea la decizie, la educaţie, eliminarea rolurilor şi stereotipurilor de gen.

În scopul implementării politicii publice a Guvernului în domeniul egalităţii de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi, în conformitate cu prevederile programelor de guvernare, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) şi-a asumat obiective în domeniu, puse în aplicare prin intermediul unor măsuri specifice înscrise în două documente strategice anterioare elaborate de către fosta Agenţie Naţională pentru Egalitate de Şanse: Strategia naţională în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2006-2009 şi Strategia naţională în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2010-2012.

Principalele realizări ale Strategiei pentru perioada 2006- 2009 au fost: dezvoltarea şi perfecţionarea cadrului legislativ în domeniu prin continuarea transpunerii prevederilor acquis-ului european în domeniu; analiza socioeconomică a situaţiei femeii din mediul rural şi urban; campania “Participă la decizie!”; campania de informare privind legislaţia în domeniul antidiscriminării pe criteriul de gen; campania de informare a medicilor de familie şi de planificare familială cu privire la “Obiectivele ANES privind concilierea vieţii de familie cu viaţa profesională”; dezbaterea intitulat㠓Imaginea femeii în publicitate şi mass-media. Efectele asupra adolescenţilor”; dezbaterea intitulat㠓Identificarea mijloacelor prin care se poate preveni şi combate violenţa împotriva femeilor”. De asemenea, toate activităţile care au fost desfăşurate de ANES ca organism naţional de implementare a “Anului European al Egalităţii de Şanse pentru Toţi - 2007” au fost abordate în contextul îndeplinirii obiectivelor Strategiei. În acest sens, în colaborare cu alte instituţii ale administraţiei publice centrale, organizaţii neguvernamentale şi partenerii sociali, a fost pus în aplicare un set de 12 acţiuni specifice având ca obiectiv principal informarea şi conştientizarea cetăţenilor cu privire la drepturile lor la nediscriminare şi egalitate de şanse. Aceste acţiuni (campanii de informare,  seminare, studii şi evaluări, “săptămâna diversităţii” etc.) s-au derulat atât la nivel central, cât şi local, adresându-se tuturor cetăţenilor şi cu prioritate elevilor, reprezentanţilor mass-mediei, altor actori sociali.

În ceea ce priveşte Strategia 2010-2012, principalele activităţi îndeplinite au fost următoarele: elaborarea unui ghid de integrare a perspectivei de gen în activitatea preşcolară; realizarea unor programe de formare pe egalitate de gen pentru personalul didactic din învăţământul preşcolar, organizarea unor conferinţe derulate la nivel naţional cu privire la rolul politicilor de reducere a diferenţei sala riale între femei şi bărbaţi, cu participarea organizaţiilor sindicale şi a asociaţiilor patronale, precum şi a reprezentanţilor mediului de afaceri (editarea de materiale promoţionale şi informative, întâlniri cu sindicatele şi patronatele etc.); editarea unui ghid cu modele de conciliere a vieţii de familie cu viaţa profesională şi cu prevederi legislative care au fost distribuite la nivel naţional; realizarea unui diagnostic privind impactul presei video asupra construcţiei rolurilor şi stereotipurilor de gen; încurajarea reprezentării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor la procesul decizional prin introducerea unor măsuri afirmative pentru femei în scopul creşterii numărului acestora în funcţiile de conducere şi de decizie, participarea la implementarea unor proiecte de promovare a egalităţii de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi cofinanţate din Fondul Social European.

Programul de guvernare 2013-2016 şi-a propus în cuprinsul capitolului “Munc㔠mai multe direcţii de acţiune în care dimensiunea de gen a fost luată în considerare. Astfel, capitolul amintit prevede susţinerea egalităţii de şanse, inclusiv privind eliminarea diferenţelor salariale între femei şi bărbaţi pe piaţa muncii şi includerea principiilor coeziunii sociale şi al egalităţii de gen în toate politicile publice şi întărirea capacităţii de monitorizare a aplicării acestora, obiective comune şi aflate în deplină concordanţă cu spiritul prezentei strategii. Mai mult, în capitolul “Educaţie”, Pachetul social garantat pentru educaţie include garantarea egalităţii de şanse indiferent de statutul social al familiilor din care provine copilul, sex, religie, etnie, capacităţi psihomotorii etc., iar programul “Şansa a două prin educaţie” care vizează eliminarea analfabetismului şi integrarea pe piaţa muncii ia în considerare garantarea egalităţii de şanse şi eliminarea oricăror forme de discriminare.

 

CAPITOLUL IV

Definirea problemei

 

Pornind de la experienţa primelor strategii naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioadele 2006-2009, respectiv 2010-2012, prezentul document strategic îşi propune să restrângă, să concentreze domeniile de intervenţie, atât din raţiuni pragmatice, de eficienţă, cât şi financiare.

În timp ce primul document strategic pentru perioada 2006- 2009 s-a focalizat preponderent pe măsuri de informare şi conştientizare, cel de-al doilea document strategic şi-a extins ariile de intervenţie şi a prevăzut măsuri şi activităţi concrete care să răspundă situaţiilor problematice care au fost identificate de-a lungul timpului pe anumite arii de intervenţie specifice, precum educaţia, piaţa muncii, viaţa socială, roluri şi stereotipuri de gen, participarea la procesul de luare a deciziilor.

În contextul reducerilor financiare şi de personal, precum şi al reorganizării instituţionale, respectiv desfiinţarea ANES, implementarea Strategiei naţionale pentru perioada 2010-2012 a înregistrat o serie de nerealizări şi/sau mari întârzieri.

În cadrul acestui document strategic educaţia a fost apreciată ca fiind unul dintre domeniile prioritare de intervenţie pentru promovarea unei societăţi axate pe respectarea drepturilor omului şi susţinerea diversităţii. Documentul a relevat faptul că, dincolo de intervenţii legislative punctuale, combaterea discriminării de gen este condiţionată de existenţa unui sistem educativ favorabil egalităţii de şanse şi dezvoltării personale. Obiectivul general pentru această arie de intervenţie a fost introducerea perspectivei de gen în educaţie.

Un alt obiectiv major de intervenţie a vizat piaţa muncii prin: reducerea diferenţei salariale între femei şi bărbaţi şi implementarea unor măsuri de conciliere a vieţii de familie cu viaţa profesională. În vederea îndeplinirii acestui obiectiv, direcţia de specialitate a organizat reuniuni cu partenerii sociali, reprezentanţii organizaţiilor neguvemamentale şi alţi experţi în vederea identificării de modalităţi concrete de diminuare a diferenţei salariale.

În cadrul ariei de intervenţie referitoare la viaţa socială s-a considerat oportună sărbătorirea unor date importante din istoria luptei pentru drepturile femeilor şi drepturile omului, de exemplu: Ziua internaţională a femeii (8 martie), Ziua internaţională a bărbatului (19 noiembrie), Ziua internaţională a familiei (15 mai), Ziua internaţională a femeii din mediul rural (15 octombrie), Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeii (25 noiembrie). Ziua internaţională a drepturilor omului (10 decembrie).

Eliminarea rolurilor şi stereotipurilor de gen din mass-media a reprezentat o altă arie prioritară a Strategiei naţionale pentru perioada 2010-2012. Din perspectiva de gen s-a concluzionat că mesajul transmis de media trebuie să răspundă nevoilor individuale şi specifice atât ale femeilor, cât şi ale bărbaţilor. Mai mult decât atât, imaginea femeilor şi a bărbaţilor proiectată prin intermediul mesajelor media nu trebuie să aducă atingere demnităţii individuale şi nici să reflecte situarea unora sau altora în ipostaze inferioare şi degradante. În colaborare cu Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA) România, direcţia de specialitate a participat ca membru permanent la organizarea Observatorului de gen din România. Principalele arii de interes ale Observatorului de gen sunt: piaţa muncii, educaţie, sănătate, migraţie, incluziune socială şi eliminarea rolurilor şi stereotipurilor de gen. Observatorul de gen a fost lansat la finalul lunii octombrie 2011, în conformitate cu planul strategic întocmit şi asumat de UNFPA. Acesta cuprinde inventarierea şi analiza politicilor publice în domeniul egalităţii de gen, un inventar al legislaţiei în domeniul combaterii discriminării şi al publicaţiilor academice în domeniul egalităţii de gen, al studiilor şi cercetărilor din domeniu, o bază de date a organizaţiilor neguvemamentale cu activitate în domeniul egalităţii de gen şi apărarea drepturilor omului.

Participarea echilibrată a femeilor şi a bărbaţilor la procesul de decizie reprezintă un principiu fundamental asumat de către România atât prin prevederile legislative în vigoare, cât şi prin programele realizate. Astfel, au fost elaborate analize statistice privind “Situaţia femeilor şi a bărbaţilor în poziţii de decizie în administraţia publică centrală”, iar raportările din anii 2011- 2013 care au fost comunicate Comisiei Europene pentru actualizarea bazei sale de date anuale privind echilibrul de gen în poziţiile de decizie în administraţia publică centrală, precum şi analiza comparativă 2011-2012 a poziţionării României în baza de date centralizată a Comisiei Europene sunt publicate pe site-ul oficial al MMFPSPV.

Totodată, cu prilejul alegerilor locale şi al celor parlamentare, au fost elaborate analize ale gradului de participare/mandatelor femeilor şi bărbaţilor la alegeri, respectiv la nivelul primăriilor, consiliilor judeţene şi consiliilor locale, precum şi la nivelul Parlamentului României (de asemenea, publicate pe site-ul oficial al MMFPSPV).

La nivel european, priorităţile în domeniul egalităţii de gen asumate prin Strategia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2010-2015 sunt în număr de 5: independenţa economică a femeilor (în cadrul parametrilor fiscali din strategia Europa 2020); egalitatea retribuţiei între sexe şi nesegregarea ocupaţiilor specifice femeilor; egalitate în procesul decizional la nivel comunitar şi naţional; demnitate, integritate şi sfârşitul violenţei asupra femeilor; egalitate între femei şi bărbaţi în acţiunile externe ale UE, inclusiv cadrul cooperării pentru dezvoltare.

Respectarea şi realizarea unei egalităţi de facto între femei şi bărbaţi reprezintă un demers sinuos, foarte îndrăzneţ şi provocator.

Nu se poate afirma că am eliminat pe deplin, din viaţa socială, inegalităţile de şanse şi tratament, discriminarea, intoleranţa, lipsa de înţelegere şi de respect pentru dorinţele şi nevoile celor de lângă noi. În mod evident, egalitatea de şanse, în general, şi egalitatea de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi, în mod particular, reprezintă un proces social complex, determinat în timp şi condiţionat nu numai de factori obiectivi (dintre care cei economici sunt cei mai importanţi), dar şi de factori socioculturali, subiectivi, dintre care tradiţiile, obiceiurile şi stereotipurile de gen sunt cei mai evidenţi.

Pentru a înţelege mai bine de ce egalitatea de şanse este în continuare o temă de actualitate, o perspectiv㠓istoric㔠asupra evoluţiei acesteia este cu totul necesară. Pentru acest parcurs trebuie să avem în vedere atât perioada relativ scurtă de timp care a trecut de la ieşirea României din perioada comunistă - în care această problemă legată nemijlocit de democraţie, demnitate umană, stat de drept şi respect pentru drepturile fundamentale ale omului nu putea fi discutată -, cât şi faptul că problematica egalităţii de şanse, inclusiv a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, a devenit una sistematică şi consistentă abia în anii 2000, în contextul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, Pe de altă parte, într-un context mai larg, criza economică şi socială prin care trece întreaga Europă afectează în forme specifice şi cu intensităţi diferite atât bărbaţii, cât şi femeile şi, implicit, egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

Cu toate că în ultimii ani se pot observa progrese mai ales în ceea ce priveşte conştientizarea existenţei unei inegalităţi de gen la nivelul societăţii, mai sunt încă multe de făcut. Schimbarea mentalităţilor prin asumarea unor atitudini şi comportamente sociale şi politice în spiritul egalităţii de gen depinde în continuare, în cea mai mare măsură, de educaţie.

De-a lungul anilor, introducerea perspectivei de gen în educaţie s-a făcut în diferite forme şi folosind instrumente dintre cele mai variate. Consecinţele acestor măsuri au avut efecte vizibile, mergând de la reducerea diferenţelor de gen în ceea ce priveşte accesul la educaţie până la structurarea unor teorii de gen în mediul academic. Cu toate acestea, sunt necesare în continuare măsuri de combatere a stereotipurilor de gen în sistemul de învăţământ, prin evaluarea perspectivei de gen a procesului educaţional şi prin continuarea campaniilor de informare şi conştientizare destinate atât cadrelor didactice, cât şi elevilor.

Stabilirea unui echilibru între parteneri în ceea ce priveşte împărţirea responsabilităţilor casnice este un alt factor important în reducerea diferenţelor de gen. Cu toate că la nivelul Uniunii Europene concilierea vieţii de familie cu viaţa profesională este abordată, în primul rând, din perspectiva obiectivelor de la Barcelona, adică din perspectiva creşterii facilităţilor de îngrijire a copiilor până la 1 an, respectiv 3 ani, problematica este mult mai complexă şi include şi alte aspecte ale vieţii de familie.

Pentru o lungă perioadă de timp, politicile de promovare a egalităţii între femei şi bărbaţi au fost considerate în mod exclusiv o chestiune despre şi pentru femei şi asta dintr-un motiv foarte bine întemeiat: cel al recuperării unui semnificativ decalaj istoric între femei şi bărbaţi.

Cu toate acestea, au existat voci atât din mediul academic, cât şi din societatea civilă care au subliniat că o egalitate reală între cele două sexe nu se poate realiza, dacă se exclud bărbaţii. Mai mult decât atât, nu ar fi nici “corect” faţă de persoanele de sex feminin să fie lăsate singure în eforturile lor pentru emancipare şi independenţă economică şi socială.

În acest sens, în special începând din 2001, când Suedia a deţinut preşedinţia UE, s-a discutat despre implicarea bărbaţilor în promovarea egalităţii de gen ca arie de intervenţie în politicile europene din domeniu; în felul acesta, obiectivul a fost inclus în Foaia de parcurs a Comisiei Europene privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru anii 2006-2010. Documentul strategic a propus implementarea unor măsuri de creştere a gradului de conştientizare a semnificaţiei şi importanţei implicării bărbaţilor în promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.

Reprezentarea echilibrată a femeilor şi a bărbaţilor în procesul de decizie este un deziderat indispensabil pentru realizarea unei democraţii participative în mod real, dar şi o condiţie necesară pentru o societate lipsită de orice formă de discriminare bazată pe criteriul de sex. Este importantă continuarea eforturilor pentru creşterea participării femeilor atât la viaţa socială, cât şi la decizia politică şi cea economică. Literatura de specialitate8 recentă a consemnat faptul că, în perioada crizei economice, companiile şi organizaţiile care au avut în forurile de decizie mai multe femei au identificat mult mai uşor măsurile necesare pentru a trece peste obstacolele inerente ale crizei.

Integrarea activă a perspectivei de gen în politicile naţionale constituie, fără îndoială, un mare beneficiu pentru o societate democratică şi lipsită de prejudecăţi.

Din acest punct de vedere, în următorii ani, la nivelul politicilor naţionale sectoriale, există stabilite măsuri concrete de intervenţie care să asigure o perspectivă a impactului de gen a acestor politici, ţinând cont, în acelaşi timp, de specificul domeniului de intervenţie: avem aici în vedere Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei în familie pentru perioada 2013-2017, Strategia naţională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-2016, Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă a României orizonturi 2013-2020-2030, Strategia naţională pentru ocuparea forţei de muncă 2014-2020 etc.

Spre exemplu, Strategia naţională pentru ocuparea forţei de muncă 2014-2020 şi Planul de acţiuni pe perioada 2014- 2020 pentru implementarea Strategiei stabilesc o serie de acţiuni concrete care să răspundă obiectivului acesteia privind creşterea participării femeilor pe piaţa muncii, inclusiv prin măsuri-suport de reconciliere a vieţii profesionale cu cea de familie:

- combaterea stereotipurilor de gen din sistemul de învăţământ prin continuarea organizării de campanii de informare pentru elevii de liceu în domeniul egalităţii de şanse;

- organizarea de campanii de informare şi conştientizare pentru taţi cu privire la nevoia implicării acestora în creşterea şi educarea propriilor copii;

- editarea unui ghid cu modele de conciliere a vieţii de familie cu viaţa profesională şi cu prevederi legislative care să fie distribuite la nivel naţional;

- organizarea de burse ale locurilor de muncă în regiunile/localităţile cu o participare redusă a femeilor pe piaţa muncii în scopul facilitării ocupării acestei categorii;

- activităţi menite să reducă diferenţele de gen în salarizare prin organizarea de conferinţe naţionale în care să fie implicaţi partenerii sociali, reprezentanţi ai Guvernului, precum şi reprezentanţi ai mediului de afaceri şi elaborarea şi editarea de materiale promoţionale şi informative;

- sprijinirea dezvoltării antreprenoriatului în rândul femeilor, în particular prin facilitarea utilizării de noi idei şi prin încurajarea înfiinţării de noi firme în sectoarele economice cu potenţial de creştere;

- încurajarea femeilor pentru revenirea pe piaţa muncii ca urmare a întreruperii sau finalizării concediului pentru creşterea copilului/copiilor, inclusiv prin aranjamente flexibile de lucru;

- dezvoltarea infrastructurii pentru a asigura facilităţi de îngrijire a copiilor în toate comunităţile şi accesul la acest tip de servicii;

- identificarea nevoii de servicii de îngrijire, precum şi dezvoltarea de programe de formare şi motivare a participării îngrijitorilor pe piaţa muncii, concomitent cu dezvoltarea şi promovarea accesului persoanelor dependente la servicii de îngrijire.

Prin urmare, abordarea problematicii egalităţii de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi, a măsurilor necesare realizării şi consolidării egalităţii pe criteriul de sex are şi trebuie să aibă, concomitent, atât un caracter integrat, cât şi o perspectivă sectorială care să asigure exprimarea caracterului multidimensional al domeniului de intervenţie.

În acest context, Strategia naţională în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi nu îşi propune abordarea exhaustivă a acestei problematici, care să presupună intervenţii în toate domeniile vieţii sociale, ci o abordare directă şi punctuală a unor domenii distincte, sensibile, respectiv a acelora care se dovedesc mai vulnerabile sau mai puţin receptive la problematica de gen.

Astfel, pentru perioada 2014-2017, prezenta strategie a identificat următoarele arii de intervenţie: educaţia, piaţa muncii, participarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor la procesul de decizie, abordarea integrată a egalităţii de gen şi violenţa de gen. Pentru fiecare arie de intervenţie au fost identificate măsuri specifice şi s-a stabilit un set de indicatori de rezultat, au fost identificate resursele financiare adecvate şi principalii actori cu sprijinul cărora obiectivele propuse vor putea fi atinse.

Este important de precizat că acţiunile cuprinse în cadrul Strategiei se vor implementa cu prioritate în colaborare cu partenerii sociali, organizaţii sindicale şi patronale, precum şi cu organizaţiile neguvernamentale active în combaterea fenomenului discriminării după criteriul de sex.


8 Potrivit „The impact of trie economic crisis on trie situation of women and men on gender equality policies”, Synthesis report, Francesca Bettio, Marcella Corei, Cario D’Ippoliti, Antigone Lyberaki, Manuala Samek Lodovici and Alina Verashchagina, European Commission, Directorate-General for Justice; Unit D2 “Equality between men and women”, 2012.

 

CAPITOLUL V

Obiectivele Strategiei

 

Arii de intervenţie şi obiectivele specifice ale Strategiei:

1. EDUCAŢIA

a) Combaterea stereotipurilor de gen din sistemul de învăţământ

2. PIAŢA MUNCII

a) Promovarea perspectivei de gen în politicile de ocupare, mobilitate şi migraţie a forţei de muncă

b) Creşterea gradului de conştientizare cu privire la prevederile legale din domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi

c) Creşterea gradului de conştientizare cu privire la diferenţa salarială între femei şi bărbaţi

d) Creşterea gradului de conştientizare privind concilierea vieţii profesionale cu viaţa familială şi cea privată

e) încurajarea integrării pe piaţa muncii a femeilor vulnerabile la fenomenul discriminării

3. PARTICIPAREA ECHILIBRATA LA DECIZIE

a) Monitorizarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor la procesul de decizie

4. ABORDAREA INTEGRATOARE DE GEN

a) Introducerea perspectivei de gen în politicile naţionale

5. VIOLENŢA DE GEN

a) Combaterea fenomenului de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă

b) Combaterea fenomenului de violenţă de gen

 

CAPITOLUL VI

Principii generale

 

Fiecare măsură cuprinsă în prezenta strategie şi în planul de acţiune se subsumează următoarelor principii:

a) principiul legalităţii în desfăşurarea activităţilor de promovare şi implementare a principiului egalităţii de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi;

b) principiul respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;

c) principiul nediscriminării şi egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;

d) principiul finanţării adecvate şi utilizării responsabile a resurselor financiare alocate pentru implementarea măsurilor identificate pentru atingerea obiectivelor;

e) principiul descentralizării în dezvoltarea acţiunilor de promovare şi implementare a principiului egalităţii de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi;

f) principiul abordării integrate-presupune coordonarea şi cooperarea între toate instituţiile implicate;

g) principiul parteneriatului public-privat, care recunoaşte importanţa cooptării societăţii civile în activităţile concrete de implementare a măsurilor de promovare şi implementare a principiului egalităţii de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi.

 

CAPITOLUL VII

Direcţii de acţiune

 

1. EDUCAŢIA

1.1. Combaterea stereotipurilor de gen din sistemul de învăţământ

a) Realizarea unor analize la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar cu privire la perspectiva de gen în educaţie, prin:

- aplicarea de chestionare adresate directorilor şi cadrelor didactice, care să urmărească identificarea gradului de promovare a perspectivei de gen în procesul educaţional, precum şi evaluarea nivelului de valorificare a perspectivei de gen în instituţii de învăţământ (şcoală primară, gimnazială, liceu);

- aplicarea de chestionare adresate elevilor, având drept scop evaluarea gradului de percepţie a problematicii de gen atât în mediul şcolar, cât şi în cel extraşcolar.

b) Organizarea unei campanii de sensibilizare şi informare în rândul elevilor din învăţământul preuniversitar în vederea creşterii gradului de conştientizare şi informare a acestora cu privire la semnificaţia şi importanţa respectării dreptului la nediscriminare şi egalitate de şanse pentru toţi.

c) Valorificarea concluziilor şi propunerilor studiilor existente în domeniul promovării perspectivei de gen în educaţie, prin:

- recomandări specifice necesare a fi introduse/valorificate în elaborarea tuturor programelor şcolare;

- recomandări specifice pentru procesul de proiectare şi de evaluare a manualelor şcolare şi a altor auxiliare didactice.

d) Includerea în cadrul setului complementar de criterii de evaluare externă a calităţii unităţilor de învăţământ a unor criterii privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

e) Dezvoltarea de activităţi de formare continuă a cadrelor didactice în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi (programe de formare continuă, alte activităţi de dezvoltare profesională şi personală).

 

2. PIAŢA MUNCII

2.1. Promovarea perspectivei de gen în politicile de ocupare, mobilitate şi migraţie a forţei de muncă

a) Organizarea de seminare de formare şi conştientizare în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi destinate angajaţilor din instituţii şi autorităţi publice cu atribuţii în elaborarea politicilor de ocupare, mobilitate şi migraţie a forţei de muncă.

b) Realizarea unei analize a impactului de gen al crizei economice asupra participării femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii, cu accent pe:

- analiza diferenţelor de gen cu privire la participarea pe piaţa muncii formală (ocupare, şomaj, şomaj de lungă durată, şomaj în rândul tinerilor şi persoanelor înalt calificate) şi informală, evaluarea segregării pieţei muncii din perspectiva de gen, precum şi a evoluţiilor acestora în funcţie de ciclul economic (de creştere sau de recesiune);

- impactul măsurilor de austeritate asupra participării femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii;

- analiza dimensiunii de gen a măsurilor de stimulare economică şi evaluarea consecinţelor acestora asupra participării femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii.

2.2. Creşterea gradului de conştientizare cu privire la prevederile legale din domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi

a} Organizarea de seminare de formare şi conştientizare în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi destinate inspectorilor de muncă care asigură aplicarea şi respectarea prevederilor legale în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, conform atribuţiilor prevăzute de acestea.

b) Realizarea unui studiu în scopul identificării şi evaluării situaţiilor de discriminare pe criteriul de sex care intervin în procesul de dezvoltare profesională, cu două componente:

- accesul egal la promovare a femeilor care revin pe piaţa muncii după perioade prelungite de îngrijire a copiilor şi altor membri de familie dependenţi;

- elaborarea unui set de recomandări pentru îmbunătăţirea şi completarea cadrului legislativ şi a practicilor utilizate de departamentele de resurse umane.

2.3. Creşterea gradului de conştientizare cu privire la diferenţa salarială între femei şi bărbaţi

a) Organizarea de reuniuni de sensibilizare a angajatorilor din mediul privat cu privire la importanţa reducerii diferenţei salariale între femei şi bărbaţi.

2.4. Creşterea gradului de conştientizare privind concilierea vieţii profesionale cu viaţa familială şi cea privată

a) Organizarea unei campanii de informare şi conştientizare cu privire la principalele instrumente favorabile concilierii vieţii profesionale cu viaţa familială şi cea privată:

- încurajarea firmelor private de a asigura servicii de tipul day-care pentru copii angajaţilor;

- susţinerea programelor de lucru flexibile pentru angajaţii care, în familie, au în îngrijire copii şi alte persoane dependente;

- munca invizibilă a femeilor (ocupaţii, stil de viaţă, invizibilitate etc.);

- susţinerea şi încurajarea parteneriatului dintre femei şi bărbaţi în viaţa privată şi asumarea responsabilităţilor de îngrijire a copiilor şi de către bărbaţi.

2.5. Încurajarea integrării pe piaţa muncii a femeilor aparţinând grupurilor vulnerabile la fenomenul discriminării

a) încheierea de parteneriate cu ONG-uri sau alte entităţi interesate în vederea accesării de fonduri externe nerambursabile din bugetul aprobat fiecărei instituţii/autorităţi publice implicate, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie, pentru implementarea de proiecte vizând îmbunătăţirea situaţiei femeilor aparţinând grupurilor vulnerabile la fenomenul discriminării.

 

3. PARTICIPAREA ECHILIBRATA LA DECIZIE

3.1. Monitorizarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor la procesul de decizie

a) Realizarea de studii, analize privind participarea echilibrată a femeilor şi a bărbaţilor în procesul de decizie, economic, politic, social şi cultural.

4. ABORDAREA INTEGRATOARE DE GEN

4.1. Introducerea perspectivei de gen În politicile naţionale

a) Implicarea activă a CONES în implementarea şi multiplicarea tuturor activităţilor din Strategie şi Planul general de acţiuni pe perioada 2014-2017 pentru implementarea Strategiei

b) Formarea în domeniul egalităţii pe criteriul de sex a membrilor CONES

c) Organizarea de evenimente de conştientizare şi sensibilizare cu privire la beneficiile bugetarii de gen şi a facilităţilor fiscale pentru companiile care furnizează servicii de day-care angajaţilor în scopul realizării egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.

5.VIOLENŢA DE GEN

5.1. Combaterea fenomenului de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă

a) Elaborarea unei analize cu privire la formele de manifestare şi amploarea fenomenului de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă în companii din România şi cu privire la procedurile şi practicile utilizate de acestea în vederea prevenirii şi gestionării situaţiilor de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă;

b) Organizarea unei campanii de informare şi conştientizare în rândul angajatorilor şi a angajaţilor cu privire la efectele negative ale comportamentelor de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă.

5.2. Combaterea fenomenului de violenţa de gen

a) Organizarea unei campanii de sensibilizare şi conştientizare a populaţiei cu privire la violenţa de gen.

 

CAPITOLUL VIII

Rezultate aşteptate şi indicatori

 

1. EDUCAŢIA

1.1. Combaterea stereotipurilor de gen din sistemul de învăţământ

a) Realizarea unor analize la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar cu privire la perspectiva de gen în educaţie, prin:

- aplicarea de chestionare adresate directorilor şi cadrelor didactice, care să urmărească identificarea gradului de promovare a perspectivei de gen în procesul educaţional, precum şi evaluarea nivelului de valorificare a perspectivei de gen în instituţii de învăţământ (şcoală primară, gimnazială, liceu);

- aplicarea de chestionare adresate elevilor, având drept scop evaluarea gradului de percepţie a problematicii de gen atât în mediul şcolar, cât şi în cel extraşcolar.

Indicatori:

- 3 modele de chestionar elaborate (câte un model de chestionar pentru fiecare nivel de învăţământ, respectiv nivel de învăţământ primar, gimnazial, liceal;

- număr de unităţi de învăţământ la nivel naţional unde vor fi distribuite chestionarele în vederea completării;

- număr de cadre didactice care răspund la chestionarul aplicat;

- număr de elevi care răspund la chestionarul aplicat;

- un raport de cercetare-sinteză elaborat în urma prelucrării informaţiilor culese prin intermediul chestionarelor referitor la promovarea perspectivei de gen în procesul educaţional şi la evaluarea nivelului de valorificare a perspectivei de gen în unităţile de învăţământ preuniversitar (nivel de învăţământ primar, gimnazial, liceal).

b) Organizarea unei campanii de sensibilizare şi informare în rândul elevilor din învăţământul preuniversitar în vederea creşterii gradului de conştientizare şi informare a acestora cu privire la semnificaţia şi importanţa respectării dreptului la nediscriminare şi egalitate de şanse pentru toţi. Indicatori:

- număr de şcoli cuprinse în campania de sensibilizare;

- număr de elevi care participă la campaniile de informare;

- număr de parteneri cooptaţi în desfăşurarea campaniilor de informare;

- număr de evenimente organizate în cadrul campaniilor (dezbateri, emisiuni informative, întâlniri cu diferiţi reprezentanţi ai instituţiilor cu rol în domeniu).

c) Valorificarea concluziilor şi propunerilor studiilor existente în domeniul promovării perspectivei de gen în educaţie, prin:

- recomandări specifice necesare a fi introduse/valorificate în elaborarea tuturor programelor şcolare;

- recomandări specifice pentru procesul de proiectare şi de evaluare a manualelor şcolare şi a altor auxiliare didactice.

Indicatori:

- un document de centralizare a analizelor documentare ale programelor şcolare din perspectiva promovării egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în educaţie;

- număr de organizaţii consultate cu privire la recomandările necesare pentru proiectarea şi evaluarea produselor curriculare (programe şcolare, manuale şcolare);

- număr de programe şcolare care includ principii referitoare la promovarea perspectivei de gen în educaţie.

d) Includerea în cadrul setului complementar de criterii de evaluare externă a calităţii unităţilor de învăţământ a unor criterii privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

Indicatori:

- set de itemi dedicaţi egalităţii şanse între femei şi bărbaţi în cadrul actualelor instrumente aferente evaluării externe a calităţii educaţiei;

- standarde revizuite (descriptori şi indicatori), împreună cu instrumente noi de evaluare.

e) Dezvoltarea de activităţi de formare continuă a cadrelor didactice în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi (programe de formare continuă, alte activităţi de dezvoltare profesională şi personală).

Indicatori:

- număr de programe de formare continuă;

- număr de cadre participante la programe de formare continuă relevante din perspectiva egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi;

- număr de cadre didactice participante la activităţi complementare de promovare a perspectivei de gen în educaţie (comisii metodice, schimburi de experienţă, conferinţe, proiecte tematice).

2. PIAŢA MUNCII

2.1. Promovarea perspectivei de gen în politicile de ocupare, mobilitate şi migraţie a forţei de muncă

a) Organizarea de seminare de formare şi conştientizare în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi destinate angajaţilor din instituţii şi autorităţi publice cu atribuţii în elaborarea politicilor de ocupare, mobilitate şi migraţie a forţei de muncă.

Indicatori:

- un curs de formare şi conştientizare elaborat;

- cel puţin 3 sesiuni deformare şi conştientizare în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi destinate angajaţilor din instituţii şi autorităţi publice;

- participarea la cursurile de formare a cel puţin 50% din personalul responsabil cu elaborarea politicilor de ocupare, mobilitate şi migraţie a forţei de muncă.

b) Realizarea unei analize a impactului de gen al crizei economice asupra participării femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii, cu accent pe:

- analiza diferenţelor de gen cu privire la participarea pe piaţa muncii formală (ocupare, şomaj, şomaj de lungă durată, şomaj în rândul tinerilor şi persoanelor înalt calificate) şi informală, evaluarea segregării pieţei muncii din perspectiva de gen, precum şi a evoluţiilor acestora în funcţie de ciclul economic (de creştere sau de recesiune);

- impactul măsurilor de austeritate asupra participării femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii;

- analiza dimensiunii de gen a măsurilor de stimulare economică şi evaluarea consecinţelor acestora asupra participării femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii.

Indicatori:

- o analiză privind impactul de gen al crizei economice asupra participării femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii;

- un seminar pe tema impactului de gen al crizei economice asupra participării femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii;

- număr de organizaţii către care este transmisă analiza.

2.2. Creşterea gradului de conştientizare cu privire la prevederile legale din domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi

a) Organizarea de seminare de formare şi conştientizare în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi destinate inspectorilor de muncă care asigură aplicarea şi respectarea prevederilor legale în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, conform atribuţiilor prevăzute de acestea.

Indicatori:

- un suport de curs de formare şi conştientizare elaborat;

- cel puţin 3 seminare de formare şi conştientizare în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi destinate inspectorilor de muncă;

- participarea a cel puţin 30% dintre inspectorii de muncă la cursurile de formare.

b) Realizarea unui studiu în scopul identificării şi evaluării situaţiilor de discriminare pe criteriul de sex care intervin în procesul de dezvoltare profesională, cu două componente:

- accesul egal la promovare a femeilor care revin pe piaţa muncii după perioade prelungite de îngrijire a copiilor şi altor membri de familie dependenţi;

- elaborarea unui set de recomandări pentru îmbunătăţirea şi completarea cadrului legislativ şi a practicilor utilizate de departamentele de resurse umane.

Indicatori:

- un studiu privind situaţiile de discriminare pe criteriul de sex care intervin în procesul de dezvoltare profesională;

- o conferinţă pe tema situaţiilor de discriminare pe criteriul de sex care intervin în procesul de dezvoltare profesională;

- set de recomandări pentru îmbunătăţirea şi completarea cadrului legislativ şi a practicilor utilizate de departamentele de resurse umane;

- număr de organizaţii către care este transmis studiul.

2.3. Creşterea gradului de conştientizare cu privire la diferenţa salarială între femei şi bărbaţi

a) Organizarea de reuniuni de sensibilizare a angajatorilor din mediul privat cu privire la importanţa reducerii diferenţei salariate între femei şi bărbaţi.

Indicatori:

- cel puţin două reuniuni de sensibilizare a angajatorilor din mediul privat cu privire la importanţa reducerii diferenţei salariale între femei şi bărbaţi;

- număr de participanţi la cele două reuniuni;

- cel puţin două materiale elaborate şi prezentate în cadrul celor două reuniuni.

2.4. Creşterea gradului de conştientizare privind concilierea vieţii profesionale cu viaţa familială şi cea privată

a) Organizarea unei campanii de informare şi conştientizare cu privire la principalele instrumente favorabile concilierii vieţii profesionale cu viaţa familială şi cea privată:

- încurajarea firmelor private de a asigura servicii de tipul day-care pentru copiii angajaţilor;

- susţinerea programelor de lucru flexibile pentru angajaţii care, în familie, au în îngrijire copii şi alte persoane dependente;

- munca invizibilă a femeilor (ocupaţii, stil de viaţă, invizibilitate etc.);

- susţinerea şi încurajarea parteneriatului dintre femei şi bărbaţi în viaţa privată şi asumarea responsabilităţilor de îngrijire a copiilor şi de către bărbaţi.

Indicatori:

- o campanie de informare implementată;

- număr de participanţi la campania de informare;

- număr de parteneri cooptaţi în desfăşurarea campaniei de informare;

- număr de materiale informative elaborate şi distribuite în cadrul campaniei de informare;

- număr de mijloace media care difuzează mesajele campaniei;

- număr de reţele de socializare care difuzează mesajele campaniei;

- număr de accesări şi de comentarii pe reţelele de socializare.

2.5. Încurajarea integrării pe piaţa muncii a femeilor aparţinând grupurilor vulnerabile la fenomenul discriminării

a) Încheierea de parteneriate cu organizaţii nonguvernamentale sau alte entităţi interesate în vederea accesării de fonduri externe nerambursabile din bugetul aprobat fiecărei instituţii/autorităţi publice implicate, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie, pentru implementarea de proiecte vizând îmbunătăţirea situaţiei femeilor aparţinând grupurilor vulnerabile la fenomenul discriminării.

Indicatori:

- număr de parteneriate încheiate;

- număr de surse de finanţare identificate;

- număr de surse de finanţare accesate pentru realizarea de proiecte;

- număr de proiecte implementate;

- grup-ţintă cât mai variat şi incluziv;

- număr de femei care beneficiază în urma implementării proiectelor.

3. PARTICIPAREA ECHILIBRATA LA DECIZIE

3.1. Monitorizarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor la procesul de decizie

a) Realizarea de studii, analize privind participarea echilibrată a femeilor şi a bărbaţilor în procesul de decizie, economic, politic, social şi cultural.

Indicatori:

- cel puţin un studiu/o analiză privind participarea echilibrată a femeilor şi a bărbaţilor în procesul de decizie, economic, politic, social şi cultural;

- completarea bazei de date anuale a Comisiei Europene privind femeile şi bărbaţii în poziţii de decizie în administraţia publică centrală.

4. ABORDAREA INTEGRATOARE DE GEN

4.1. Introducerea perspectivei de gen în politicile naţionale a) Implicarea activă a CONES în implementarea şi multiplicarea tuturor activităţilor din Strategie şi Planul general de acţiuni pe perioada 2014-2017 pentru implementarea Strategiei.

Indicatori:

- numărul reuniunilor CONES în cadrul cărora se discută şi se decide implementarea activităţilor din cadrul Strategiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014-2017;

- numărul activităţilor derulate de membrii CONES în vederea implementării activităţilor din Strategia naţională;

- numărul de activităţi cuprinse în Planul general de acţiuni multiplicate la nivelul fiecărei instituţii reprezentate în CONES.

b) Formarea în domeniul egalităţii pe criteriul de sex a membrilor CONES.

Indicatori:

- un suport de curs de formare şi conştientizare elaborat;

- formarea celor 35 de membri şi a celor 35 de membri supleanţi CONES;

- cel puţin două sesiuni de formare.

c) Organizarea de evenimente de conştientizare şi sensibilizare cu privire la beneficiile bugetarii de gen şi a facilităţilor fiscale pentru companiile care furnizează servicii de day-care angajaţilor în scopul realizării egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.

Indicatori:

- două reuniuni de conştientizare şi sensibilizare cu privire la beneficiile bugetarii de gen şi a facilităţilor fiscale pentru companiile care furnizează servicii de day-care angajaţilor în scopul realizării egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi;

- număr de participanţi la cele două reuniuni;

- două materiale elaborate şi prezentate în cadrul celor două reuniuni.

5. VIOLENŢA DE GEN

5.1. Combaterea fenomenului de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă

a) Elaborarea unei analize cu privire la formele de manifestare şi amploarea fenomenului de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă în companii din România şi cu privire la procedurile şi practicile utilizate de acestea în vederea prevenirii şi gestionării situaţiilor de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă;

Indicatori:

- O analiză privind formele de manifestare şi amploarea fenomenului de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă atât în mediul public, cât şi în cel privat şi cu privire la procedurile şi practicile utilizate de angajatori publici şi privaţi în vederea prevenirii şi gestionării situaţiilor de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă;

- un seminar pe tema hărţuirii şi hărţuirii sexuale la locul de muncă, în care să fie incluse lansarea analizei şi bunele practici utilizate de către angajatorii publici şi privaţi în combaterea şi gestionarea situaţiilor de hărţuire şi hărţuire sexuala la locul de muncă;

- număr de organizaţii către care este transmisă analiza.

b) Organizarea unei campanii de informare şi conştientizare în rândul angajatorilor şi al angajaţilor cu privire la efectele negative ale comportamentelor de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă.

Indicatori:

- număr de evenimente organizate la nivel central şi local;

- număr de angajatori şi angajaţi care participă la campania de informare;

- număr de parteneri cooptaţi în desfăşurarea campaniei de informare;

- număr de materiale informative elaborate şi distribuite în cadrul campaniei de informare.

5.2. Combaterea fenomenului de violenţă de gen a) Organizarea unei campanii de sensibilizare şi conştientizare a populaţiei cu privire la violenţa de gen. Indicatori:

- număr de oraşe în care se desfăşoară campania;

- număr de parteneri cooptaţi în desfăşurarea campaniei de sensibilizare şi conştientizare;

- 3 tipuri de afişe ce vor fi postate;

- cel puţin 1.000 de afişe de fiecare tip, postate.

 

CAPITOLUL IX

Finanţare

 

Activităţile prevăzute în Strategia naţională în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi Planul general de acţiuni pe perioada 2014-2017 pentru implementarea Strategiei se finanţează conform prevederilor legale în vigoare din următoarele surse:

a) bugetul de stat;

b) bugetele locale, pentru acele măsuri în care sunt implicate şi instituţii ale autorităţilor administraţiei publice locale;

c) fonduri externe nerambursabile;

d) donaţii, sponsorizări şi alte surse, în condiţiile legii.

 

CAPITOLUL X

Proceduri de monitorizare, evaluare

 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 202/2002, republicată, şi cu legislaţia secundară în domeniu, implementarea prezentei strategii şi a Planului general de acţiuni pe perioada 2014-2017 pentru implementarea Strategiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi (Planul general de acţiuni) se va realiza în coordonarea MMFPSPV şi a Departamentului pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi.

Monitorizarea şi evaluarea implementării prezentei strategii şi a Planului general de acţiuni se vor realiza de către MMFPSPV, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 344/2014.

Aceste activităţi se vor desfăşura pe toată perioada de implementare şi vor include atât colectarea, prelucrarea şi analiza datelor de monitorizare, progresele înregistrate, cât şi implementarea strategiei, identificarea şi corectarea problemelor practice apărute în aplicarea politicilor din domeniul egalităţii de şanse, precum şi creşterea gradului de cunoaştere, înţelegere şi implementare a măsurilor privind asigurarea respectării şi realizării egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.

Stadiul implementării strategiei va fi evaluat pe baza unor rapoarte de monitorizare, elaborate anual, de către Departamentul pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, în urma raportărilor efectuate de către toate instituţiile cu responsabilităţi în domeniu. Autorităţile şi instituţiile publice cu responsabilităţi în implementarea Planul general de acţiuni pe perioada 2014-2017 vor elabora şi vor transmite un raport anual cu privire Sa stadiul de îndeplinire a acţiunilor care le revin potrivit domeniilor specifice de competenţă. Acest raport va fi realizat pe baza unui model de raport care va fi elaborat şi furnizat de către Departamentul pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi.

De asemenea, evaluarea impactului strategiei se va realiza prin raportarea la indicatorii stabiliţi în Planul general de acţiuni pe perioada 2014-2017.

Departamentul pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi va asigura mediatizarea Strategiei, precum şi diseminarea informaţiilor relevante şi bunele practici identificate în domeniu.

 

ANEXA Nr. 2

 

Planul general de acţiuni pe perioada 2014-2017 pentru implementarea Strategiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi

 

            I. EDUCAŢIA

 

1. Combaterea stereotipurilor de gen din sistemul de învăţământ

Măsura

Termenul de realizare

Responsabilul

Resursele

Indicatorii

Riscurile

a) Realizarea unor analize la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar cu privire la perspectiva de gen în educaţie, prin:

- aplicarea de chestionare adresate directorilor şi cadrelor didactice, care să urmărească identificarea gradului de promovare a perspectivei de gen în procesul educaţional, precum şi evaluarea nivelului de valorificare a perspectivei de gen în instituţii de învăţământ (şcoală primară, gimnazială, liceu);

- aplicarea de chestionare adresate elevilor, având drept scop evaluarea gradului de percepţie a problematicii de gen atât în mediul şcolar, cât şi în cel extraşcolar

2015-2016

Departamentul pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi (DESFB), Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN)(Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei - ISE, inspectorate şcolare, unităţi de învăţământ preuniversitar)

În limita bugetului aprobat.

Proiecte cu finanţare nerambursabilă

- 3 modele de chestionar elaborate (câte un model de chestionar pentru fiecare nivel de învăţământ, respectiv nivel de învăţământ primar, gimnazial, liceal);

- număr de unităţi de învăţământ la nivel naţional unde vor fi distribuite chestionarele în vederea completării;

- număr de cadre didactice care răspund la chestionarul aplicat;

- număr de elevi care răspund la chestionarul aplicat;

- un raport de cercetare-sinteză elaborat în urma prelucrării informaţiilor culese prin intermediul chestionarelor referitor la promovarea perspectivei de gen în procesul educaţional şi la evaluarea nivelului de valorificare a perspectivei de gen în unităţile de învăţământ preuniversitar (nivel de învăţământ primar, gimnazial, liceal)

Resurse financiare insuficiente. Nivel scăzut de participare şi implicare a personalului didactic şi/sau a elevilor

b) Organizarea unei campanii de sensibilizare şi informare în rândul elevilor din învăţământul preuniversitar în vederea creşterii gradului de conştientizare şi informare a acestora cu privire la semnificaţia şi importanţa respectării dreptului la nediscriminare şi egalitate de şanse pentru toţi

2016-2017

DESFB, MEN (inspectorate şcolare, unităţi de învăţământ preuniversitar), organizaţii

nonguvernamentale (ONG), parteneri sociali, mass-media

În limita bugetului aprobat.

Proiecte cu finanţare nerambursabilă

- număr de şcoli cuprinse în campania de sensibilizare;

- număr de elevi care participă la campaniile de informare;

- număr de parteneri cooptaţi în desfăşurarea campaniilor de informare;

- număr de evenimente organizate în cadrul campaniilor (dezbateri, emisiuni informative, întâlniri cu diferiţi reprezentanţi ai instituţiilor cu rol în domeniu);

- număr de materiale informative elaborate şi distribuite în cadrul campaniei de informare

Resurse financiare insuficiente. Număr restrâns de parteneri cooptaţi

c) Valorificarea concluziilor şi propunerilor studiilor existente în domeniul promovării perspectivei de gen în educaţie, prin:

- recomandări specifice necesare a fi introduse/valorificate în elaborarea tuturor programelor şcolare;

- recomandări specifice pentru procesul de proiectare şi de evaluare a manualelor şcolare şi a altor auxiliare didactice

2015

DESFB, MEN (ISE, direcţiile şi agenţiile subordonate), ONG-uri, parteneri sociali

În limita bugetului aprobat.

Proiecte cu finanţare nerambursabilă

- un document de centralizare a analizelor documentare ale programelor şcolare din perspectiva promovării egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în educaţie;

- număr de organizaţii consultate cu privire la recomandările necesare pentru proiectarea şi evaluarea produselor curriculare (programe şcolare, manuale şcolare);

- număr de programe şcolare care includ principii referitoare la promovarea perspectivei de gen în educaţie

Perioada mare necesară pentru schimbarea manualelor şcolare. Resurse financiare insuficiente

d) Includerea în cadrul setului complementar de criterii de evaluare externă a calităţii unităţilor de învăţământ a unor criterii privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi

2014-2015

MEN (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii

în învăţământul Preuniversitar - ARACIP)

În limita bugetului aprobat.

Proiecte cu finanţare nerambursabilă

- set de itemi dedicaţi egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în cadrul actualelor instrumente aferente evaluării externe a calităţii educaţiei;

- standarde revizuite (descriptori şi indicatori), împreună cu instrumente noi de evaluare

Resurse financiare insuficiente. Absenţa egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi din discursul educaţional oficial şi neperceperea egalităţii/inegalităţii de gen ca problemă educaţională esenţială

e) Dezvoltarea de activităţi de formare continuă a cadrelor didactice în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi (programe de formare continuă, alte activităţi de dezvoltare profesională şi personală)

2014-2015

MEN (inspectoratul şcolar judeţean - ISJ, casa corpului didactic -CCD)

În limita bugetului aprobat.

Proiecte cu finanţare nerambursabilă

- număr de programe de formare continuă;

- număr de cadre participante la programe de formare continuă relevante din perspectiva egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi;

- număr de cadre didactice participante la activităţi complementare de promovare a perspectivei de gen în educaţie (comisii metodice, schimburi de experienţă, conferinţe, proiecte tematice)

Resurse financiare insuficiente

 

            II. PIAŢA MUNCII

 

1. Promovarea perspectivei de gen în politicile de ocupare, mobilitate şi migraţie a forţei de muncă

Măsura

Termenul de realizare

Responsabilul

Resursele

Indicatorii

Riscurile

a) Organizarea de seminare de formare şi conştientizare în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi destinate angajaţilor din instituţii şi autorităţi publice cu atribuţii în elaborarea politicilor de ocupare, mobilitate şi migraţie a forţei de muncă

2014-2015

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), DESFB

în limita bugetului aprobat. Proiecte cu finanţare

nerambursabilă

- un curs de formare şi conştientizare elaborat;

- cel puţin 3 sesiuni de formare şi conştientizare în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi destinate angajaţilor din instituţii şi autorităţi publice;

- participarea la cursurile de formare a cel puţin 50% din personalul responsabil cu elaborarea politicilor de ocupare, mobilitate şi migraţie a forţei de muncă

Nivel scăzut de participanţi. Resurse financiare insuficiente

b) Realizarea unei analize a impactului de gen al crizei economice asupra participării femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii, cu accent pe:

- analiza diferenţelor de gen cu privire la participarea pe piaţa muncii formală (ocupare, şomaj, şomaj de lungă durată, şomaj în rândul tinerilor şi persoanelor înalt calificate) şi informală, evaluarea segregării pieţei muncii din perspectiva tis gen, precum şi a evoluţiilor acestora în funcţie de ciclul economic (de creştere sau de recesiune);

- impactul măsurilor de austeritate asupra participării femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii;

- analiza dimensiunii de gen a măsurilor de stimulare economică şi evaluarea consecinţelor acestora asupra participării femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii

2015-2016

MMFPSPV, DESFB

În limita bugetului aprobat

- o analiză privind impactul de gen al crizei economice asupra participării femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii;

- un seminar pe tema impactului de gen al crizei economice asupra participării femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii;

- număr de organizaţii către care este transmisă analiza

Resurse financiare insuficiente

2. Creşterea gradului de conştientizare cu privire la prevederile legale din domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi

a) Organizarea de seminare de formare şi conştientizare în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi destinate inspectorilor de muncă care asigură aplicarea şi respectarea prevederilor legale în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, conform atribuţiilor prevăzute de acestea

2015-2016

MMFPSPV, DESFB, Inspecţia Muncii

În limita bugetului aprobat. Proiecte cu finanţare nerambursabilă

- un suport de curs de formare şi conştientizare elaborat;

- cel puţin 3 seminare de formare şi conştientizare în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi destinate inspectorilor de muncă;

- participarea a cel puţin 30% dintre inspectorii de muncă la cursurile deformare

Nivel scăzut de participanţi. Resurse financiare insuficiente

b) Realizarea unui studiu în scopul identificării şi evaluării situaţiilor de discriminare pe criteriul de sex care intervin în procesul de dezvoltare profesională, cu două componente:

- accesul egal la promovare a femeilor care revin pe piaţa muncii după perioade prelungite de îngrijire a copiilor şi altor membri de familie dependenţi;

- elaborarea unui set de recomandări pentru îmbunătăţirea şi completarea cadrului legislativ şi a practicilor utilizate de departamentele de resurse umane

2016-2017

MMFPSPV,

DESFB,

MEN, Comisia Naţională în

Domeniul Egalităţii de Şanse

între Femei şi Bărbaţi

(CONES),

Inspecţia Muncii, parteneri

sociali, ONG-uri

În limita bugetului aprobat. Proiecte cu finanţare nerambursabilă

- un studiu privind situaţiile de discriminare pe criteriul de sex care intervin în procesul de dezvoltare profesională;

- o conferinţă pe tema situaţiilor de discriminare pe criteriul de sex care intervin în procesul de dezvoltare profesională;

- set de recomandări pentru îmbunătăţirea şi completarea cadrului legislativ şi a practicilor utilizate de departamentele de resurse umane;

- număr de organizaţii către care este transmis studiul

Resurse financiare insuficiente

3. Creşterea gradului de conştientizare cu privire la diferenţa salarială între femei şi bărbaţi

a) Organizarea de reuniuni de sensibilizare a angajatorilor din mediul privat cu privire la importanţa reducerii diferenţei salariale între femei şi bărbaţi

2014-2015

MMFPSPV, DESFB, Inspecţia Muncii, parteneri sociali, ONG-uri

În limita bugetului aprobat. Proiecte cu finanţare nerambursabilă

- cel puţin două reuniuni de sensibilizare a angajatorilor din mediul privat cu privire la importanţa reducerii diferenţei salariale între femei şi bărbaţi;

- număr de participanţi la cele două reuniuni;

- cel puţin două materiale elaborate şi prezentate în cadrul celor două reuniuni

Nivel scăzut de participanţi. Resurse financiare insuficiente

4. Creşterea gradului de conştientizare privind concilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie şi cea privată

a) Organizarea unei campanii de informare şi conştientizare cu privire la principalele instrumente favorabile concilierii vieţii profesionale cu viaţa familială şi cea privată:

- încurajarea firmelor private de a asigura servicii de tipul day-care pentru copii angajaţilor;

- susţinerea programelor de lucru flexibile pentru angajaţii care, în familie, au în îngrijire copii şi alte persoane dependente;

- munca invizibilă a femeilor (ocupaţii, stil de viaţă, invizibilitate etc.);

- susţinerea şi încurajarea parteneriatului dintre femei şi bărbaţi în viaţa privată şi asumarea responsabilităţilor de îngrijire a copiilor şi de către bărbaţi

2016-2017

MMFPSPV, DESFB, parteneri sociali, ONG-uri, mass-media

În limita bugetului aprobat. Proiecte cu finanţare nerambursabilă

- o campanie de informare implementată;

- număr de participanţi la campania de informare;

- număr de parteneri cooptaţi în desfăşurarea campaniei de informare;

- număr de materiale informative elaborate şi distribuite în cadrul campaniei de informare;

- număr de mijloace media care difuzează mesajele campaniei;

- număr de reţele de socializare care difuzează mesajele campaniei;

- număr de accesări şi de comentarii pe reţelele de socializare

Nivel scăzut de parteneri cooptaţi.

Resurse financiare insuficiente

5. Încurajarea integrării pe piaţa muncii a femeilor vulnerabile la fenomenul discriminării

a) încheierea de parteneriate cu ONG-uri şi/sau alte entităţi interesate în vederea accesări de fonduri nerambursabile pentru implementarea de proiecte destinate femeilor aparţinând grupurilor vulnerabile la fenomenul discriminării

2016

DESFB, parteneri sociali, autorităţi locale, ONG-uri

În limita bugetului aprobat. Proiecte cu finanţare nerambursabilă

- număr de parteneriate încheiate;

- număr de surse de finanţare identificate;

- număr de surse de finanţare accesate pentru realizarea de proiecte;

- număr de proiecte implementate;

- grup (in ta cât mai variat şi incluziv;

- număr de femei care beneficiază în urma implementării proiectelor

Resurse financiare insuficiente

 

            III. PARTICIPAREA EGHILIBRATĂ LA DECIZIE

 


1. Monitorizarea participării echilibrate a femeilor şi participării la procesul de decizie

Măsura

Termenul de realizare

Responsabilul

Resursele

Indicatorii

Riscurile

a) Realizarea de studii/analize privind participarea echilibrată a femeilor şi a bărbaţilor în procesul de decizie, economic, politic, social şi cultural

Anual

DESFB

În limita bugetului aprobat

- cel puţin un studiu/o analiză privind participarea echilibrată a femeilor şi a bărbaţilor în procesul de decizie, economic, politic, social şi cultural;

- completarea bazei de date anuale a Comisiei Europene privind femeile şi bărbaţii în poziţii de decizie în administraţia publică centrală

Acurateţea datelor colectate

 

            IV. ABORDAREA INTEGRATOARE DE GEN

 

1. Introducerea perspectivei de gen în politicile naţionale

Măsura

Termenul de realizare

Responsabilul

Resursele

indicatorii

Riscurile

a) Implicarea activă a CONES în implementarea şi multiplicarea tuturor activităţilor din Strategie şi Planul general de acţiuni

Permanent

MMFPSPV, DESFB, CONES

În limita bugetului aprobat

- numărul reuniunilor CONES în cadrul cărora se discută şi se decide implementarea activităţilor din cadrul Strategiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014-2017;

- numărul activităţilor derulate de membrii CONES în vederea implementării activităţilor din Strategia naţională;

- numărul de activităţi cuprinse în Planul general de acţiuni multiplicate la nivelul fiecărei instituţii reprezentate în CONES

Resurse financiare insuficiente.

Neimplicarea membrilor CONES sau a instituţiilor pe care aceştia le reprezintă

b) Formarea în domeniul egalităţii pe criteriul de sex a membrilor CONES

2015

MMFPSPV, DESFB, CONES

În limita bugetului aprobat, Proiecte cu finanţare

nerambursabilă

- un suport de curs de formare şi conştientizare elaborat;

- formarea celor 35 de membri şi a celor 35 de membri supleanţi CONES;

- cel puţin două sesiuni de formare

Resurse financiare insuficiente.

Neimplicarea membrilor CONES sau a instituţiilor pe care aceştia le reprezintă

c) Organizarea de evenimente de conştientizare şi sensibilizare cu privire la beneficiile bugetarii de gen şi a facilităţilor fiscale pentru companiile care furnizează servicii de day-care angajaţilor în scopul realizării egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi

2017

MMFPSPV, DESFB

În limita bugetului aprobat. Proiecte cu finanţare nerambursabilă

- două reuniuni de conştientizare şi sensibilizare cu privire la beneficiile bugetarii de gen şi a facilităţilor fiscale pentru companiile care furnizează servicii de day-care angajaţilor în scopul realizării egalităţii de şanse femei şi bărbaţi;

- număr de participanţi la cele două reuniuni;

- două materiale elaborate şi prezentate în cadrul celor două reuniuni

Nivel scăzut de participanţi. Resurse financiare insuficiente

 

            V. VIOLENŢA DE GEN

 

1. Combaterea fenomenului de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă

Măsura

Termenul de realizare

Responsabilul

Resursele

Indicatorii

Riscurile

a) Elaborarea unei analize cu privire la formele de manifestare şi amploarea fenomenului de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă atât în mediul public, cât şi în

2014

DESFB, Inspecţia Muncii, parteneri sociali, ONG-uri

în limita bugetului aprobat, Proiecte cu finanţare ne rambursabilă

- o analiză privind formele de manifestare şi amploarea fenomenului de hărţuire şi hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă atât în mediul public, cât şi în cel privat şi cu

Nivel scăzut de participare şi implicare a instituţiilor/ organizaţiilor către care se solicită informaţiile necesare.

cel privat şi cu privire la procedurile şi practicile utilizate de angajatori publici şi privaţi în vederea prevenirii şi gestionării situaţiilor de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă

 

 

 

privire la procedurile şi practicile utilizate de angajatori publici şi privaţi în vederea prevenirii şi gestionării situaţiilor de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă;

- un seminar pe tema hărţuirii şi hărţuirii sexuale la locul de muncă, în care să fie incluse lansarea analizei şi bunele practici utilizate de către angajatorii publici şi privaţi în combaterea şi gestionarea situaţiilor de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă;

- număr de organizaţii către care este transmisă analiza

Resurse financiare

insuficiente.

Acurateţea datelor colectate

b) Organizarea unei campanii de informare şi conştientizare în rândul angajatorilor şi a angajaţilor cu privire la efectele negative ale comportamentelor de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă

2016

MMFPSPV, DESFB, Inspecţia Muncii, Agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă (AJOFM),

Agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială (AJPIS), CONES, Comisiile judeţene în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi (COJES), parteneri sociali, ONG-uri, autorităţi locale

În limita bugetului aprobat. Proiecte cu finanţare nerambursabilă

- număr de evenimente organizate la nivel central şi local;

- număr de angajatori şi angajaţi care participă la campania de informare;

- număr de parteneri cooptaţi în desfăşurarea campaniei de informare;

- număr de materiale informative elaborate şi distribuite în cadrul campaniei de informare

Nivel scăzut de participare şi implicare a instituţiilor/ organizaţiilor cooptate în campanie. Resurse financiare insuficiente

2. Combaterea fenomenului de violenţă de gen

a) Organizarea unei campanii de sensibilizare şi conştientizare a populaţiei cu privire la violenţa de gen

2014

DESFB, parteneri sociali, autorităţi locale, COJES-uri, ONG-uri

În limita bugetului aprobat

- număr de oraşe în care se desfăşoară campania;

- număr de parteneri cooptaţi în desfăşurarea campaniei de sensibilizare şi conştientizare;

- 3 tipuri de afişe ce vor fi postate;

- cel puţin 1.000 de afişe de fiecare tip, postate

Resurse financiare insuficiente

 

            VI. MONITORIZARE

 

1. Raportarea anuală a gradului de implementare a activităţilor asumate în cadrul Strategiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse intre femei şl bărbaţi pentru perioada 2014-2017 şl a Planului general de acţiuni pe perioada 2014-20*7 pentru implementarea Strategiei

Măsura

Termenul de realizare

Responsabilul

Resursele

Indicatorii

Riscurile

a) Dezvoltarea/Consolidarea unei proceduri de colectare şi raportare a datelor

Anual

DESFB

În limita bugetului aprobat

- o procedură de colectare şi raportare a datelor elaborată;

- un raport anual privind gradul de implementare a activităţilor asumate în cadrul Strategiei şi Planului general de acţiuni

Acurateţea datelor colectate

2. Evaluarea finală a Strategiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse intre femei şi bărbaţi pentru perioada 2014-2017 şi a Planului general de acţiuni pe perioada 2014-2017 pentru implementarea Strategiei

a) Realizarea unei analize privind îndeplinirea obiectivelor asumate în cadrul Strategiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014-2017 şi a Planului general do acţiuni pe perioada 2014-2017 pentru implementarea Strategiei

2017

Toate instituţiile implicate în implementarea obiectivelor specifice ale Strategiei

În limita bugetului aprobat

- o analiză privind îndeplinirea obiectivelor asumate în cadrul Strategiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014-2017 şi a Pianului general de acţiuni pe perioada 2014-2017 pentru implementarea Strategiei

Acurateţea datelor colectate

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor anexei VI “Reguli privind prevenirea poluării atmosferei de către nave” la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78), aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.105/2007

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Normele metodologice de punere în aplicare a prevederilor anexei VI “Reguli privind prevenirea poluării atmosferei de către nave” la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78), aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.105/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 696 din 15 octombrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(2) Prezentele norme metodologice sunt elaborate în corelare cu prevederile art. 2 din Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 634/2010 pentru publicarea acceptării amendamentelor la anexa Protocolului din 1997 privind amendarea Convenţiei internaţionale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (anexa VI revizuită la MARPOL), adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MEPC. 176(58) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la 10 octombrie 2008, şi avându-se în vedere modificările şi completările anexei VI adoptate prin Rezoluţia MEPC.190(60), Rezoluţia MEPC.194(61), Rezoluţia MEPC.202(62), Rezoluţia MEPC.203(62) şi Rezoluţia MEPC.217(63).

(3) Toate referirile la anexa VI la MARPOL din cadrul prezentelor norme metodologice trebuie înţelese ca referiri la această anexă în forma sa revizuită, aşa cum a fost adoptată prin Rezoluţia MEPC.176(58), ulterior modificată şi completată prin Rezoluţia MEPC. 190(60), Rezoluţia MEPC. 194(61), Rezoluţia MEPC.202(62), Rezoluţia MEPC,203(62) şi Rezoluţia MEPC.217(63).n

2. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 4. - Abrevierile utilizate în prezentele norme metodologice au următorul înţeles:

a) anexa I la MARPOL - anexa I la MARPOL - Reguli pentru prevenirea poluării cu hidrocarburi, în forma revizuită, aşa cum aceasta a fost adoptată prin Rezoluţia MEPC.117(52) din 15 octombrie 2004 şi cu modificările ulterioare intrate în vigoare până la data adoptării Rezoluţiei MEPC.176(58);

b) anexa II la MARPOL - anexa II la MARPOL - Reguli pentru controlul poluării cu substanţe lichide nocive în vrac, în forma revizuită, aşa cum aceasta a fost adoptată prin Rezoluţia MEPC.118(52) din 15 octombrie 2004 şi cu modificările ulterioare intrate în vigoare până la data adoptării Rezoluţiei MEPC.176(58);

c) anexa HI la MARPOL - anexa III la MARPOL - Reguli pentru prevenirea poluării cu substanţe dăunătoare transportate pe mare sub formă ambalată, cu modificările ulterioare intrate în vigoare până la data adoptării Rezoluţiei MEPC. 176(58);

d) anexa Via MARPOL - anexa V la MARPOL - Reguli pentru prevenirea poluării cu gunoi de la nave - aşa cum

aceasta a fost adoptată de Conferinţa internaţională privind poluarea marină din 1973;

e) anexa VI la MARPOL - anexa VI la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării atmosferei de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta şi aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1997, astfel cum acesta este amendat de către IMO prin Rezoluţia MEPC.176(58), Rezoluţia MEPC.190(60), Rezoluţia MEPC.194(61), Rezoluţia MEPC.202(62), Rezoluţia MEPC.203(62) şi Rezoluţia MEPC.217(63);

f) Circulara MEPC, 1/Circ,680 - Circulara MEPC.1/Circ.680 din 27 iulie 2009 - Informaţii tehnice referitoare la sisteme şi operarea acestora având ca scop asistarea elaborării planurilor de management al compuşilor organici volatili;

g) Circulara MEPC.1/Circ. 719 - Circulara MEPC.1/Circ.719 din 20 aprilie 2010 - Informaţii tehnice referitoare la sistemul de control al presiunii vaporilor având ca scop asistarea elaborării şi actualizării planurilor de management al compuşilor organici volatili;

h) Circulara MSC/Circ.585 - Circulara MSC/Circ.585 din 16 aprilie 1992 - Standarde pentru sistemele de control al emisiilor de vapori;

i) Circulara MSC-MEPC. 1/Circ. A - Circulara MSC-MEPC.1/ Circ.4 din 18 iulie 2011 - Instrucţiuni privind organizarea lucrărilor şi metodele de lucru ale Comitetului de Securitate Maritimă şi Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin şi ale organelor lor subsidiare, aşa cum a fost revizuită;

j) Codul IGC - Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, adoptat de IMO prin Rezoluţia MSC.5(48) din 17 iunie 1983 acceptat prin Legea nr. 71/2003, cu modificările ulterioare intrate în vigoare până Sa data adoptării Rezoluţiei MEPC.176(58);

k) Codul tehnic NOx - Codul tehnic privind controlul emisiilor de oxizi de azot de la motoarele diesel navale, aşa cum a fost adoptat la data de 10 octombrie 2008 prin Rezoluţia MEPC.177(58) - Amendamente la Codul tehnic privind controlul emisiilor de oxizi de azot de la motoarele diesel navale (Codul tehnic NOx 2008);

l) Convenţia MARPOL 1973 - Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave;

m) Directiva 96/98/CE - Directiva 96/98/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 privind echipamentele maritime, cu modificările şi completările ulterioare;

n) Directiva 97/68/CE - Directiva 97/68/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1997 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la măsurile împotriva emisiei de poluanţi gazoşi şi de pulberi provenind de la motoarele cu ardere internă, care urmează să fie instalate pe echipamente mobile fără destinaţie rutieră, cu modificările şi completările ulterioare;

o) HG nr. 332/2007 - Hotărârea Guvernului nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecţiei atmosferei, cu modificările şi completările ulterioare;

p) HG nr. 470/2007 - Hotărârea Guvernului nr. 470/2007 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi, cu modificările şi completările ulterioare;

q) HG nr. 494/2006 - Hotărârea Guvernului nr. 494/2006 privind echipamentul maritim, cu modificările şi completările ulterioare;

r) HG nr. 811/2010 - Hotărârea Guvernului nr. 811/2010 privind controlul statului portului;

s) HG nr. 876/2007 - Hotărârea Guvernului nr. 876/2007 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la regimul transporturilor navale, cu modificările şi completările ulterioare;

t) IMO - Organizaţia Maritimă Internaţională;

u) MARPOL - Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta şi prin Protocolul din 1997 privind amendarea Convenţiei internaţionale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta, adoptat prin Actul final al Conferinţei părţilor la MARPOL 73/78, la Londra la 26 septembrie 1997, prin care a fost adăugată anexa VI - Reguli privind prevenirea poluării atmosferei de către nave la această convenţie internaţională, cu modificările ulterioare intrate în vigoare până la data adoptării Rezoluţiei MEPC. 176(58);

v) MEPC - Comitetul pentru protecţia mediului marin din cadrul IMO;

w) OG nr. 42/1997 - Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

x) PSC - controlul statului portului;

y) Regulamentul (CE) nr. 1.005/2009 - Regulamentul (CE) nr. 1.005/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind substanţele care diminuează stratul de ozon, (reformare), cu modificările şi completările ulterioare;

z) Rezoluţia A.1052(27) - Rezoluţia A.1052(27) din 30 noiembrie 2011 - Procedurile din 2011 pentru controlul statului portului;

aa) Rezoluţia A.1053(27) - Rezoluţia A.1053(27) din 30 noiembrie 2011 - Linii directoare din 2011 privind inspecţiile în concordantă cu sistemul armonizat de inspectare şi certificare (HSSC);

bb) Rezoluţia MEPC.59(33) - Rezoluţia MEPC.59(33) adoptată la 30 octombrie 1992 - Instrucţiuni revizuite pentru implementarea anexei V la MARPOL 73/78;

ce) Rezoluţia MEPC.76(40) - Rezoluţia MEPC.76(40) din 25 septembrie 1997 - Specificaţia standard pentru incineratoarele de bord, aşa cum a fost amendată prin Rezoluţia MEPC.93(45) din 5 octombrie 2000:

dd) Rezoluţia MEPC.176(58) - Rezoluţia MEPC.176(58), adoptată la 10 octombrie 2008 - Amendamente la anexa la Protocolul din 1997 privind amendarea Convenţiei internaţionale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (anexa VI revizuită la MARPOL 73/78), prevăzută în anexa la Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 634/2010;

ee) Rezoluţia MEPC, 181(59) - Rezoluţia MEPC.181 (59) din 17 iulie 2009 - Instrucţiunile din 2009 pentru controlul statului portului, conform anexei VI revizuite la MARPOL 73/78;

ff) Rezoluţia MEPC.182(59) - Rezoluţia MEPC.182(59) din 17 iulie 2009 - Instrucţiunile din 2009 pentru prelevarea eşantioanelor de combustibil lichid pentru determinarea conformităţii cu anexa VI revizuită la MARPOL 73/78;

gg) Rezoluţia MEPC.183(59) - Rezoluţia MEPC.183(59) din 17 iulie 2009 - Instrucţiunile din 2009 pentru monitorizarea conţinutului de sulf mediu mondial al combustibililor lichizi reziduali livraţi pentru a fi utilizaţi la bordul navelor;

hh) Rezoluţia MEPC.184(59)- Rezoluţia MEPC. 184(59) din 17 iulie 2009 - Liniile directoare din 2009 pentru instalaţiile de epurare a gazelor arse evacuate;

ii) R Rezoluţia MEPC.185(59) - Rezoluţia MEPC. 185(59) din 17 iulie 2009 - Linii directoare pentru elaborarea unui plan de management al compuşilor organici volatili;

jj) Rezoluţia MEPC.190(60) - Rezoluţia MEPC.190(60), adoptată la 26 martie 2010 - Amendamente la anexa la Protocolul din 1997 privind amendarea Convenţiei internaţionale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (Zona de control al emisiilor a Americii de Nord), prevăzută în anexa la Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 322/2011;

kk) Rezoluţia MEPC. 194(61) - Rezoluţia MEPC. 194(61), adoptată la 1 octombrie 2010 - Amendamente la anexa la Protocolul din 1997 privind amendarea Convenţiei internaţionale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (model revizuit al Suplimentului la Certificatul IAPP), prevăzută în anexa la Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 851/2011;

ll) Rezoluţia MEPC.202(62) - Rezoluţia MEPC.202(62), adoptată la 15 iulie 2011 - Amendamente la anexa la Protocolul din 1997 privind amendarea Convenţiei internaţionale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (Desemnarea zonei maritime Caraibe a Statelor Unite ca zonă de control al emisiilor şi scutirea acordată anumitor nave operate în zona de control al emisiilor a Americii de Nord şi în zona maritimă Caraibe a Statelor Unite în conformitate cu regulile 13 şi 14 şi apendicele VII ale anexei VI la MARPOL), prevăzută în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 1.559/2012;

mm) Rezoluţia MEPC.203(62) - Rezoluţia MEPC.203(62), adoptată la 15 iulie 2011 - Amendamente la anexa la Protocolul din 1997 privind amendarea Convenţiei internaţionale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (Includerea regulilor referitoare la randamentul energetic al navelor în anexa VI la MARPOL), prevăzută în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 1.559/2012;

nn) Rezoluţia MEPC.212(63)- Rezoluţia MEPC.212(63), adoptată la 2 martie 2012 - Liniile directoare din 2012 referitoare la metoda de calcul al indicelui nominal al randamentului energetic (EEDI) obţinut pentru nave noi;

oo) Rezoluţia MEPC.213(63) - Rezoluţia MEPC.213(63), adoptată la 2 martie 2012 - Liniile directoare din 2012 referitoare la elaborarea planului de management al randamentului energetic al navei (SEEMP);

pp) Rezoluţia MEPC.214(63) - Rezoluţia MEPC.214(63), adoptată la 2 martie 2012 - Liniile directoare din 2012 referitoare la inspecţia şi certificarea indicelui nominal al randamentului energetic (EEDI);

qq) Rezoluţia MEPC.217(63) - Rezoluţia MEPC.217(63), adoptată la 2 martie 2012 - Amendamente la anexa Protocolului din 1997 privind amendarea Convenţiei internaţionale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (Aranjamente regionale pentru instalaţii portuare de primire în conformitate cu anexa VI la MARPOL şi Certificarea motoarelor diesel navale prevăzute cu dispozitive de reducere catalitică selectivă în conformitate cu Codul tehnic NOx 2008), prevăzută în anexa la Ordinul ministrului transporturilor, interimar, nr. 1.017/2013;

rr) Rezoluţia MEPC.224(64) - Rezoluţia MEPC.224(64), adoptată la 5 octombrie 2012 - Amendamente la Liniile directoare din 2012 referitoare la metoda de calcul al indicelui nominal al randamentului energetic (EEDI) obţinut pentru nave noi;

ss) Rezoluţia MEPC.231(65) - Rezoluţia MEPC.231(65), adoptată la 17 mai 2013 - Liniile directoare din 2013 pentru calcularea liniilor de referinţă pentru utilizarea cu indicele nominal al randamentului energetic (EEDI);

tt) Rezoluţia MEPC.232(65) - Rezoluţia MEPC.232(65), adoptată la 17 mai 2013 - Linii directoare interimare din 2013 pentru determinarea puterii minime de propulsie pentru menţinerea manevrabilităţii navelor în condiţii nefavorabile;

uu) Rezoluţia MEPC.234(65) - Rezoluţia MEPC.234(65), adoptată la 17 mai 2013 - Amendamente la Liniile directoare din 2012 referitoare la inspecţia şi certificarea indicelui nominal al randamentului energetic (EEDI);

w) Rezoluţia MEPC.239(65) - Rezoluţia MEPC.239(65), adoptată la 17 mai 2013 - Amendamente la Liniile directoare din 2012 pentru implementarea anexei V la MARPOL;

ww) % m/m - procente de masă.”

3. La articolul 7, după alineatul (9) se introduc două noi alineate, alineatele (10) şi (11), cu următorul cuprins:

“(10) ANR acceptă instalarea la bordul navelor care arborează pavilionul român a instalaţiilor de epurare a gazelor arse evacuate numai dacă acestea corespund specificaţiilor prevăzute în Rezoluţia MEPC. 184(59), au un certificat de aprobare de tip din partea unui organism notificat şi o declaraţie de conformitate din partea producătorului, emise în conformitate cu prevederile HG nr. 494/2006.

(11) Inspectorii ANR pot verifica la bordul navelor care au astfel de instalaţii de epurare a gazelor arse evacuate existenţa «Declaraţiei de conformitate», precum şi a «Marcajului timonă» fixat pe aceasta sau, după caz, a «Certificatului de aprobare de tip» emis de administraţia statului pavilionului pe care îl arborează respectiva navă.”

4. Articolul 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 17. - (1) Pentru a pune în aplicare dispoziţiile regulii 13 din anexa VI la MARPOL - Oxizi de azot (NOx), sunt stabilite următoarele zone de control al emisiilor:

a) zona Americii de Nord, care înseamnă zona delimitată de coordonatele prevăzute în apendicele VII la anexa VI la MARPOL;

b) zona maritimă Caraibe a Statelor Unite, care înseamnă zona delimitată de coordonatele prevăzute în apendicele VII la anexa VI la MARPOL; şi

c) orice altă zonă maritimă, inclusiv orice zonă portuară, desemnată de către IMO în conformitate cu criteriile şi procedurile prevăzute în apendicele III la anexa VI la MARPOL.

(2) Procedura de solicitare în vederea desemnării unei zone de control al emisiilor în scopul regulii 13 din anexa VI la MARPOL - Oxizi de azot (NOx), în apele naţionale navigabile maritime ale României, este prevăzută la art. 23.”

5. La articolul 18, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(3) în ceea ce priveşte un motor diesel naval cu o putere de ieşire mai mare de 5000 kW şi cu o capacitate cilindrică egală cu 90 litri sau mai mare, montat la bordul unei nave care arborează pavilionul român şi care este construită la 1 ianuarie 1990 sau după această dată, dar înainte de 1 ianuarie 2000, Certificatul internaţional de prevenire a poluării atmosferei trebuie, pentru un motor diesel naval, căruia i se aplică prevederile paragrafului (7.1) al regulii 13 din anexa VI la MARPOL, să indice că fie i s-a aplicat o metodă aprobată conform subparagrafului (7.1.1) al regulii 13 din anexa VI la MARPOL, fie că motorul a fost certificat în conformitate cu subparagraful (7.1.2) al regulii 13 din anexa VI la MARPOL sau că încă nu există o metodă aprobată sau că aceasta încă nu este disponibilă în comerţ, astfel cum este descris în paragraful (7.2) al regulii 13 din anexa VI la MARPOL.”

6. La articolul 22, alineatele (1) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“Art. 22. - (1) Pentru a pune în aplicare dispoziţiile regulii 14 din anexa VI la MARPOL - Oxizi de sulf şi particule materiale, sunt stabilite următoarele zone de control al emisiilor:

a) zona Mării Baltice, aşa cum este definită în regula 1.11.2 din anexa I la MARPOL şi zona Mării Nordului, aşa cum este definită în regula 1.14.6 din anexa V la MARPOL;

b) zona Americii de Nord, aşa cum este delimitată de coordonatele prevăzute în apendicele VII la anexa VI la MARPOL;

c) zona maritimă Caraibe a Statelor Unite, aşa cum este delimitată de coordonatele prevăzute în apendicele VII la anexa VI la MARPOL; şi

d) orice altă zonă maritimă, inclusiv orice zonă portuară, desemnată de către IMO în conformitate cu criteriile şi procedurile prevăzute în apendicele III la anexa VI la MARPOL

(4) în timpul primelor douăsprezece luni care urmează imediat după intrarea în vigoare a unui amendament prin care se desemnează o anumită zonă de control al emisiilor în conformitate cu paragraful 3 al regulii 14 din anexa VI la MARPOL, navele care arborează pavilionul român şi care operează în această zonă de control al emisiilor sunt scutite de îndeplinirea cerinţelor prevăzute în paragrafele 4 şi 6 ale regulii 14 din anexa VI la MARPOL, precum şi de îndeplinirea cerinţelor paragrafului 5 al regulii 14 din anexa VI la MARPOL în măsura în care acestea se referă la paragraful 4 al regulii 14 din anexa VI la MARPOL. Totuşi, scutirea de 12 luni prevăzută la paragraful 7 ai regulii 14 din anexa VI la MARPOL se va aplica zonei de control al emisiilor instituite în Zona maritimă Caraibe a Statelor Unite ale Americii până la 1 ianuarie 2014.”

7. La articolul 22, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul cuprins:

“(11) Pe perioada în care navele care arborează pavilionul român sunt operate în una dintre zonele de control al emisiilor prevăzute în prezentul articol, conţinutul de sulf al combustibilului lichid utilizat la bordul acestora nu trebuie să depăşească următoarele limite:

a) 1,50% m/m înainte de 1 iulie 2010;

b) 1,00% m/m la 1 iulie 2010 sau după această dată; şi

c) 0,10% m/m la 1 ianuarie 2015 sau după această dată.

(12) Înainte de 1 ianuarie 2020, conţinutul de sulf al combustibilului lichid la care se face referire în paragraful 4 al regulii 14 din anexa VI la MARPOL nu se va aplica navelor care arborează pavilionul român şi care operează în zona Americii de Nord sau în zona maritimă Caraibe a Statelor Unite, definite în paragraful 3 al aceleiaşi reguli, construite la 1 august 2011 sau înainte de această dată, care sunt dotate cu cazane de propulsie care nu au fost proiectate de la început pentru a funcţiona în mod continuu cu combustibil lichid marin distilat sau cu gaz natural.”

8. Articolul 52 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 52. - (1) Fiecare navă cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 400 şi fiecare platformă de foraj şi altă platformă fixă sau plutitoare, care arborează pavilionul român sau care solicită dreptul de arborare a pavilionului român, trebuie, în scopul de a garanta că acestea respectă prevederile din capitolul 3 al anexei VI la MARPOL, să fie supuse inspecţiilor menţionate mai jos:

a) o inspecţie iniţială înaintea punerii acesteia în funcţiune sau înainte ca Certificatul internaţional de prevenire a poluării atmosferei (Certificatul IAPP), prevăzut de regula 6 din anexa VI la MARPOL, să îi fie emis pentru prima dată. Această inspecţie se va efectua astfel încât să se asigure că echipamentul, sistemele, instalaţiile, amenajările şi materialele îndeplinesc pe deplin prevederile aplicabile din capitolul 3 al anexei VI la MARPOL;

b) o inspecţie de reînnoire efectuată la intervale de cinci ani, cu excepţia cazurilor în care se aplică paragrafele (2), (5), (6) sau (7) ale regulii 9 din anexa VI la MARPOL. Inspecţia de reînnoire se va efectua astfel încât să se asigure că echipamentul, sistemele, instalaţiile, amenajările şi materialele îndeplinesc pe deplin prevederile aplicabile din capitolul 3 al anexei VI la MARPOL;

c) o inspecţie intermediară efectuată într-un interval de trei luni înainte sau după a două dată aniversară ori într-un interval de trei luni înainte sau după a treia dată aniversară a Certificatului IAPP, care trebuie să înlocuiască una dintre inspecţiile anuale prevăzute la subparagraful (1.4) al regulii 5 din anexa VI la MARPOL. Inspecţia intermediară se va efectua astfel încât să se asigure că echipamentul şi amenajările îndeplinesc pe deplin prevederile aplicabile din capitolul 3 al anexei VI la MARPOL şi sunt în stare bună de funcţionare. Astfel de inspecţii intermediare trebuie să fie confirmate ca efectuate în Certificatul IAPP emis în baza regulii 6 sau 7 din anexa VI la MARPOL;

d) o inspecţie anuală efectuată într-un interval de trei luni înainte sau după fiecare dată aniversară a Certificatului IAPP, care include o inspecţie generală a echipamentului, sistemelor, instalaţiilor, amenajărilor şi materialelor prevăzute în subparagraful (1.1) al regulii 5 din anexa VI la MARPOL, pentru a se asigura că acestea au fost menţinute în conformitate cu paragraful (5) al regulii 5 din anexa VI la MARPOL şi că acestea rămân în condiţii corespunzătoare pentru serviciul pentru care nava este destinată. Astfel de inspecţii anuale trebuie să fie confirmate ca efectuate în Certificatul IAPP emis în baza regulii 6 sau 7 din anexa VI la MARPOL; şi

e) O inspecţie suplimentară, generală sau parţială, în funcţie de circumstanţe, care trebuie să fie efectuată de fiecare dată când sunt efectuate reparaţii sau reînnoiri importante astfel cum sunt prevăzute în paragraful (5) al regulii 5 din anexa VI la MARPOL sau după o reparaţie care rezultă din investigaţiile prevăzute în paragraful (6) al regulii 5 din anexa VI la MARPOL. Inspecţia trebuie să fie astfel efectuată încât să se asigure că reparaţiile sau reînnoirile necesare au fost realizate efectiv, că materialele utilizate pentru aceste reparaţii sau reînnoiri şi execuţia lucrărilor sunt corespunzătoare sub toate aspectele şi că nava este conformă în toate privinţele cu prevederile din capitolul 3 al anexei VI la MARPOL.

(2) Navele maritime cu un tonaj brut mai mic de 400 care arborează pavilionul român sau care au solicitat dreptul de arborarea pavilionului român vor fi supuse unei inspecţii iniţiale, unei inspecţii de reînnoire şi unei inspecţii suplimentare. Aceste inspecţii se vor desfăşura în mod similar cu inspecţiile prevăzute la alin. (1) şi vor avea aceleaşi scopuri, în măsura în care acestea sunt aplicabile. Rezultatele acestor inspecţii se regăsesc în rapoartele de inspecţie, care trebuie să menţioneze dacă nava respectă prevederile aplicabile ale capitolului 3 al anexei VI la MARPOL.

(3) Fiecare navă cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 400, căreia i se aplică prevederile din capitolul 4 al anexei VI la MARPOL şi care arborează pavilionul român sau care solicită dreptul de arborare a pavilionului român, trebuie, în scopul de a garanta că aceasta respectă prevederile din capitolul 4 al anexei VI la MARPOL, să fie supusă inspecţiilor menţionate mai jos, luând în considerare liniile directoare adoptate de IMO în acest sens, respectiv Rezoluţia MEPC.214(63), aşa cum a fost modificată prin RezoluţiaMEPC.234(65):

a) o inspecţie iniţială înaintea punerii în funcţiune a unei nave noi şi înainte ca Certificatul internaţional referitor la randamentul energetic să îi fie emis. Această inspecţie trebuie să verifice că EEDI obţinut este în concordanţă cu prevederile din capitolul 4 al anexei VI la MARPOL şi că Planul de management al randamentului energetic al navei - SEEMP, prevăzut în regula 22 din anexa VI la MARPOL, se află la bord;

b) o inspecţie generală sau parţială, în funcţie de circumstanţe, după o transformare importantă a unei nave căreia i se aplică regula 5 din anexa VI la MARPOL. Inspecţia trebuie să permită să se verifice că EEDI obţinut a fost recalculat după cum a fost necesar şi că îndeplineşte cerinţa regulii 21 din anexa VI la MARPOL, cu factorul de reducere aplicabil navei de tipul şi mărimea navei transformate în faza corespunzătoare datei contractului sau a punerii chilei sau a livrării, determinate pentru nava originală în conformitate cu prevederile regulii 2.23 din anexa VI la MARPOL;

c) în cazurile în care transformarea importantă a unei nave noi sau existente este de o astfel de amploare încât nava este considerată de către ANR ca fiind o navă nou-construită, ANR trebuie să determine necesitatea unei inspecţii iniţiale privind EEDI obţinut, O astfel de inspecţie, dacă este determinată ca necesară, trebuie să permită să se verifice că EEDI obţinut a fost calculat şi că îndeplineşte cerinţa regulii 21 din anexa VI la MARPOL, cu factorul de reducere aplicabil corespunzător tipului şi mărimii navei transformate la data contractului de transformare sau, în absenţa unui contract, la data începerii transformării. Inspecţia trebuie, de asemenea, să verifice că Planul de management al randamentului energetic al navei - SEEMP, prevăzut în regula 22 din anexa VI la MARPOL, se află la bord; şi

d) pentru navele existente, verificarea cerinţei de a avea Planul de management al randamentului energetic al navei - SEEMP la bord, în conformitate cu regula 22 din anexa VI la MARPOL, trebuie să fie efectuată la prima inspecţie intermediară sau de reînnoire, prevăzută în paragraful 1 al regulii 5 din anexa VI la MARPOL, în funcţie de care dintre acestea intervine mai întâi, la 1 ianuarie 2013 sau după această dată.

(4) Vor putea fi exploatate numai navele care corespund prevederilor aplicabile ale anexei VI la MARPOL şi prevederilor aplicabile din prezentele norme metodologice.”

9. La articolul 53, alineatele (3) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(3) Dacă un inspector al ANR sau al unei organizaţii recunoscute stabileşte că starea echipamentelor nu corespunde în mod substanţial cu caracteristicile din Certificatul internaţional de prevenire a poluării atmosferei sau din Certificatul internaţional referitor la randamentul energetic, inspectorul ANR sau organizaţia recunoscută trebuie să se asigure că a fost luată măsura corectivă de către proprietarul sau operatorul navei şi trebuie să informeze ANR în timp util. Dacă aceste măsuri corective nu sunt luate, Certificatul internaţional de prevenire a poluării atmosferei sau Certificatul internaţional referitor la randamentul energetic va trebui să fie retras de către ANR sau, după caz, de organizaţia recunoscută. Dacă nava se află într-un port al unui stat parte la anexa VI la MARPOL, inspectorul ANR sau inspectorul organizaţiei recunoscute trebuie să informeze imediat autoritatea competentă a statului portului. Atunci când un inspector al ANR sau un inspector al unei organizaţii recunoscute a informat autoritatea competentă a statului portului, acesta poate solicita reprezentanţilor guvernului statului portului respectiv să i se acorde orice asistenţă necesară pentru îndeplinirea obligaţiilor sale, în temeiul prevederilor cuprinse în regula 5 din anexa VI la MARPOL.

………………………………………………………………………………………………….

(5) în cazurile în care un inspector al unei administraţii a unui stat parte la anexa VI la MARPOL sau un inspector al unei organizaţii recunoscute de către guvernul respectivului stat parte stabileşte că starea echipamentelor unei nave care arborează pavilionul respectivului stat, care se află într-unui dintre porturile din România, nu corespunde în mod substanţial cu caracteristicile din Certificatul internaţional de prevenire a poluării atmosferei sau din Certificatul internaţional referitor la randamentul energetic, ANR are obligaţia să acorde, la solicitarea acestuia, orice asistenţă necesară pentru îndeplinirea obligaţiilor sale, în temeiul prevederilor cuprinse în regula 5 din anexa VI la MARPOL.”

10. La articolul 54, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Ori de câte ori survine un accident la o navă care arborează pavilionul român şi care face obiectul reglementărilor cuprinse în anexa VI la MARPOL sau se constată un defect care afectează în mod substanţial eficacitatea sau integritatea echipamentului acestei nave, prevăzut în anexa VI la MARPOL, comandantul sau proprietarul navei trebuie să informeze în scris, cât mai curând posibil, ANR sau, după caz, organizaţia recunoscută care a emis pentru acea navă Certificatul internaţional de prevenire a poluării atmosferei sau Certificatul internaţional referitor la randamentul energetic.”

11. La capitolul IV, titlul secţiunii a IX-a se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

“SECŢIUNEA a IX-a

Emiterea sau confirmarea certificatului internaţional de prevenire a poluării atmosferei şi a certificatului internaţional referitor la randamentul energetic

(Regulile 6 şi 7 din anexa VI la MARPOL)”

 

12. La articolul 55, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (4)-(6), cu următorul cuprins:

,(4) Pentru navele maritime cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 400 care arborează pavilionul român, angajate exclusiv în voiajuri în apele naţionale şi în zona economică exclusivă a României, supuse inspecţiilor prevăzute la alin. (1), se emite Certificatul de prevenire a poluării atmosferei, care are forma şi conţinutul Certificatului internaţional de prevenire a poluării atmosferei, cu excepţia titlului şi a textului tradus în limba engleză. Pentru emiterea, confirmarea sau reînnoirea acestui certificat se vor respecta dispoziţiile aplicabile din prezentele norme metodologice referitoare la Certificatul internaţional de prevenire a poluării atmosferei, cu excepţia celor cuprinse în art. 57.

(5) După o inspecţie efectuată în conformitate cu prevederile regulii 5.4 din anexa VI la MARPOL şi cu prevederile prezentelor norme metodologice, trebuie emis un Certificat internaţional referitor la randamentul energetic oricărei nave care arborează pavilionul român şi care are tonajul brut mai mare sau egal cu 400, înainte ca nava să poată fi angajată în voiajuri către porturi sau terminale în larg aflate sub jurisdicţia altor state părţi la anexa VI la MARPOL.

(6) Certificatul internaţional referitor la randamentul energetic trebuie să fie emis sau confirmat fie de către ANR, fie de către o organizaţie recunoscută. În toate cazurile, ANR îşi asumă întreaga responsabilitate pentru certificat.”

13. Articolul 56 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 56. - (1) ANR poate, la solicitarea administraţiei unui stat parte la anexa VI la MARPOL, să procedeze la inspectarea unei nave care arborează pavilionul respectivului stat şi, dacă apreciază că prevederile anexei VI la MARPOL sunt respectate, să emită respectivei nave un Certificat internaţional de prevenire a poluării atmosferei ori un Certificat internaţional referitor la randamentul energetic sau să autorizeze emiterea unor astfel de certificate de către o organizaţie recunoscută şi, după caz, să confirme sau să autorizeze confirmarea acestor certificate ale navei conform prevederilor anexei VI la MARPOL.

(2) ANR trebuie să transmită o copie a Certificatului internaţional de prevenire a poluării atmosferei ori a Certificatului internaţional referitor la randamentul energetic emise/confirmate în conformitate cu alin. (1), precum şi o copie a raportului de inspecţie respectiv, cât de curând posibil, administraţiei solicitante.

(3) Un astfel de Certificat internaţional de prevenire a poluării atmosferei ori un astfel de Certificat internaţional referitor la randamentul energetic, emis în conformitate cu prevederile alin. (1), trebuie să conţină o declaraţie în sensul că a fost emis la cererea administraţiei statului pavilionului navei şi că acesta are aceeaşi valoare şi este recunoscut în aceleaşi condiţii ca un certificat emis conform regulii 6 din anexa VI la MARPOL.

(4) ANR nu trebuie să emită, în condiţiile regulii 7 din anexa VI la MARPOL, Certificate internaţionale de prevenire a poluării atmosferei ori Certificate internaţionale referitoare la randamentul energetic navelor care arborează pavilionul unui stat care nu este parte la anexa VI la MARPOL.”

14. Articolul 57 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 57. - (1) în cazul în care ANR sau oricare dintre organizaţiile recunoscute nu are posibilitatea de a face inspecţia şi a emite sau a confirma Certificatul internaţional de prevenire a poluării atmosferei ori Certificatul internaţional referitor la randamentul energetic într-un termen care să nu producă navei întârzieri care atrag pierderi economice nejustificate, proprietarii sau operatorii navelor care arborează pavilionul român pot solicita ANR să ceară unui alt guvern parte la anexa VI la MARPOL să emită sau să confirme respectivei nave Certificatul internaţional de prevenire a poluării atmosferei ori Certificatul internaţional referitor la randamentul energetic sau, după caz, să autorizeze emiterea sau confirmarea acestora de către o organizaţie recunoscută de către guvernul căruia i s-a adresat solicitarea şi care se regăseşte în lista de organizaţii recunoscute publicate de Comisia Europeană în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2) ANR va solicita autorităţii competente din statul parte la anexa VI la MARPOL, indicat de proprietarul sau operatorul respectivei nave, emiterea ori confirmarea sau, după caz, autorizarea emiterii sau confirmării Certificatului internaţional de prevenire a poluării atmosferei ori a Certificatului internaţional referitor Sa randamentul energetic, în conformitate cu regula 7 din anexa VI la MARPOL, informând în mod corespunzător proprietarul sau operatorul, precum şi organizaţiile recunoscute cu care are încheiate contracte de mandat special.

(3) Un Certificat internaţional de prevenire a poluării atmosferei ori un Certificat internaţional referitor la randamentul energetic emis sau confirmat în condiţiile alin. (1) şi (2) va avea aceeaşi valoare cu cel emise de ANR sau organizaţiile recunoscute în condiţiile prezentelor norme metodologice, fiind recunoscut de celelalte state părţi la anexa VI la MARPOL.”

15. La capitolul IV, titlul secţiunii a X-a se modifică şl va avea următorul cuprins:

 

“SECŢIUNEA a X-a

Forma, durata şi valabilitatea certificatului internaţional de prevenire a poluării atmosferei şi a certificatului internaţional referitor la randamentul energetic

(Regulile 8 ŞI 9 din anexa VI la MARPOL)”

 

16. Articolul 58 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 58. - (1) Certificatul internaţional de prevenire a poluării atmosferei, care se emite de către ANR, are forma corespunzătoare modelului cuprins în anexa nr. 1, iar Certificatul internaţional referitor la randamentul energetic, care se emite de către ANR, are forma corespunzătoare modelului cuprins în anexa nr. 2.

(2) în cazul în care ar apărea un litigiu sau o divergenţă produsă ca urmare a redactării Certificatului internaţional de prevenire a poluării atmosferei sau a Certificatului internaţional referitor la randamentul energetic, emis de ANR, atunci înţelesul în limba română trebuie să prevaleze în raport cu înţelesul limbii în care au fost redactate certificatele.

(3) în cazul în care ANR îşi transferă atribuţiile unei organizaţii recunoscute pentru inspecţia şi certificarea navelor care fac obiectul anexei VI la MARPOL şi care arborează pavilionul român sau care solicită acordarea dreptului de arborare a acestui pavilion, respectivele organizaţii recunoscute pot utiliza formularele proprii pentru Certificatul internaţional de prevenire a poluării atmosferei sau pentru Certificatul internaţional referitor la randamentul energetic, cu condiţia ca fiecare dintre acestea să respecte modelul prevăzut de regula 8 din anexa VI la MARPOL.”

17. La articolul 59, după alineatul (12) se introduc două noi alineate, alineatele (13) şi (14), cu următorul cuprins:

.(13) Certificatul internaţional referitor la randamentul energetic emis de către ANR sau o organizaţie recunoscută pentru o navă care arborează pavilionul român sau care solicită acordarea dreptului de arborare a acestui pavilion este valabil pe toată durata de viaţă a navei, sub rezerva prevăzută în paragraful 11 al regulii 9 din anexa VI la MARPOL.

(14) Certificatul internaţional referitor la randamentul energetic emis unei nave care arborează pavilionul român încetează să mai fie valabil, după cum urmează:

a) dacă nava este retrasă din serviciu;

b) dacă nava suferă o transformare importantă şi devine necesară emiterea unui nou certificat;

c) dacă nava este transferată la alt pavilion.”

18. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 60. - (1) în cazul în care o navă care arborează pavilionul român se transferă sub pavilionul altui stat parte la anexa VI la MARPOL şi dacă o solicitare în acest sens a fost făcută în decurs de trei luni după ce a avut loc transferul, ANR sau, după caz, organizaţia recunoscută are obligaţia să transmită, cât de curând posibil, administraţiei acelui stat parte copii ale Certificatului internaţional de prevenire a poluării atmosferei şi ale Certificatului internaţional referitor la randamentul energetic, existente la navă înaintea efectuării transferului şi, dacă este posibil, copii ale rapoartelor de inspecţie pertinente.

(2) în cazul în care o navă care solicită dreptul de arborare a pavilionului român a avut Certificat internaţional de prevenire a poluării atmosferei şi Certificat internaţional referitor la randamentul energetic, emise de administraţia unui alt stat parte la anexa VI la MARPOL, ANR sau, după caz, organizaţia recunoscută aleasă pentru emiterea Certificatului internaţional de prevenire a poluării atmosferei şi a Certificatului internaţional referitor la randamentul energetic, va emite noile certificate numai după ce este pe deplin edificată asupra faptului că nava corespunde cerinţelor din paragraful (5) al regulii 5 din anexa VI la MARPOL. Dacă ANR sau, după caz, organizaţia recunoscută consideră ca fiind necesar, atunci poate solicita administraţiei statului al cărui pavilion îl purta anterior nava, în decurs de trei luni de la transferul navei sub pavilionul român, copii ale certificatelor existente la navă înaintea efectuării transferului şi copii ale rapoartelor de inspecţie pertinente.”

19. La articolul 61, alineatul (1) se modifică şl va avea următorul cuprins:

“Art. 61. - (1) Navele care fac obiectul prezentelor norme metodologice, care arborează pavilionul român şi care se află în condiţii de exploatare, pot fi controlate oricând asupra modului cum sunt respectate prevederile anexei VI la MARPOL de către inspectorii ANR în oricare dintre porturile româneşti sau străine în care se află acestea. Inspectorii ANR întocmesc un raport de inspecţie, iar, în cazul în care constată că nava nu corespunde prevederilor anexei VI la MARPOL, pot propune retragerea Certificatului internaţional de prevenire a poluării atmosferei sau, după caz, a Certificatului internaţional referitor la randamentul energetic, dacă nu se iau măsuri de remediere.”

20. La articolul 62, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(3) în cazul navelor care arborează pavilionul unui stat parte la anexa VI la MARPOL, inspecţia trebuie să se limiteze numai la verificarea existenţei la bord a Certificatului internaţional de prevenire a poluării atmosferei şi, respectiv, a Certificatului internaţional referitor la randamentul energetic, dacă nu există motive serioase pentru a crede că starea navei sau a echipamentelor sale diferă în mod semnificativ de datele înscrise în respectivul certificat.

(4) în cazul în care nava nu are un Certificat internaţional de prevenire a poluării atmosferei şi/sau un Certificat internaţional referitor la randamentul energetic valabile sau în cazul în care starea navei sau a echipamentelor sale diferă în mod semnificativ de datele înscrise în respectivele certificate, ANR va lua măsurile necesare pentru a se asigura că nava nu va continua voiajul decât atunci când este efectiv aptă pentru a ieşi în mare fără a prezenta o posibilă ameninţare de a produce daune mediului marin. Totuşi, ANR poate permite respectivei nave să părăsească portul sau terminalul din larg în scopul deplasării la cel mai apropiat şantier de reparaţii existent.”

21. La articolul 63, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(2) în cazul în care asupra unei nave care arborează pavilionul român se aplică măsura reţinerii într-un port sau terminal al unui stat parte la anexa VI la MARPOL, necesară pentru a se asigura că nava nu va continua voiajul decât atunci când este efectiv aptă pentru a ieşi în mare fără a prezenta o posibilă ameninţare de a produce daune mediului marin, comandantul navei respective va anunţa ANR şi, după caz, organizaţia recunoscută care a eliberat navei Certificatul internaţional de prevenire a poluării atmosferei şi/sau Certificatul internaţional referitor la randamentul energetic.

(3) Nava, care arborează pavilionul român şi căreia i s-a aplicat măsura reţinerii într-un port sau terminal al unui stat parte la anexa VI la MARPOL, după informarea ANR şi, după caz, a organizaţiei recunoscute care a eliberat navei Certificatul internaţional de prevenire a poluării atmosferei şi/sau Certificatul internaţional referitor la randamentul energetic, poate solicita permisiunea de a părăsi portul sau terminalul din larg în scopul deplasării la cel mai apropiat şantier de reparaţii existent pentru remedierea nonconformităţilor constatate de inspectorii PSC.”

22. La articolul 64, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) în cazul în care se constată că nava prevăzută la alin. (1) nu deţine Certificatul internaţional de prevenire a poluării atmosferei şi/sau Certificatul internaţional referitor la randamentul energetic valabile şi/sau că starea navei sau a echipamentelor sale diferă în mod semnificativ faţă de prevederile anexei VI la MARPOL şi, ca urmare, aceasta prezintă o posibilă ameninţare de a produce daune mediului marin, ANR poate lua măsurile necesare pentru a se asigura că nava nu va avea acces în port.”

23. După articolul 68 se introduce un nou capitol, capitolul V, cu următorul cuprins:

“CAPITOLUL V

Cerinţe privind randamentul energetic al navelor

(Capitolul 4 - Reguli referitoare la randamentul energetic al navelor)

 

SECŢIUNEA I

Domeniu de aplicam

(Regula 19 din anexa VI la MARPOL)

 

Art. 69. - (1) Regulile referitoare la randamentul energetic al navelor se aplică tuturor navelor care au tonajul brut mai mare sau egal cu 400, cu respectarea excepţiilor prevăzute în regula 19 din anexa VI la MARPOL şi a scutirilor acordate de ANR în temeiul alin. (4) din această regulă.

(2) Totuşi, pentru navele care arborează pavilionul român şi efectuează voiajuri numai în apele naţionale ale României sau în zona economică exclusivă a României, capitolul 4 al anexei VI la MARPOL nu se aplică, cu precizarea că astfel de nave trebuie construite şi exploatate într-o manieră compatibilă cu prevederile acestui capitol, atât cât este rezonabil şi posibil de pus în practică.

(3) Regulile 20 şi 21 din anexa VI la MARPOL nu se aplică navelor care sunt echipate cu sisteme de propulsie diesel-electrică, cu turbine sau cu sisteme de propulsie hibridă.

(4) Fără a ţine seama de prevederile paragrafului 1 al regulii 19 din anexa VI la MARPOL, ANR poate scuti o navă cu tonajul brut mai mare sau egal cu 400 şi care arborează pavilionul român de obligaţia de a corespunde regulilor 20 şi 21 din anexa VI la MARPOL, dacă acestea respectă prevederile alin. (5).

(5) Scutirile prevăzute în alin. (4) nu se aplică următoarelor categorii de nave care au un tonaj brut mai mare sau egal cu 400:

a) pentru care contractul de construcţie este încheiat la 1 ianuarie 2017 sau după această dată; sau

b) în absenţa unui contract de construcţie, a căror chilă este pusă sau care se află într-un stadiu similar de construcţie la 1 iulie 2017 sau după această dată; sau

c) a căror livrare se efectuează la 1 iulie 2019 sau după această dată; sau

d) în cazul unei transformări importante a unei nave noi sau existente, astfel cum este definită în regula 2.24, la 1 ianuarie 2017 ori după această dată, şi în care regulile 5.4.2 şi 5.4.3 din capitolul II se aplică.

(6) în cazul în care ANR a acordat unei nave scutirea prevăzută de regula 19.4 din anexa VI la MARPOL sau a suspendat, a retras sau a refuzat o astfel de scutire, ANR are obligaţia să transmită imediat la IMO detalii despre respectiva decizie, pentru a fi informate celelalte părţi la anexa VI la MARPOL.

 

SECŢIUNEA a II-a

Indicele nominal al randamentului energetic obţinut - EEDI obţinut fi indicele nominal al randamentului energetic cerut - EEDI cerut

(Regulile 20 ŞI 21 din anexa VI la MARPOL)

 

Art. 70. - (1) Pentru navele care arborează pavilionul român şi care aparţin unei categorii definite în regulile 2.25-2.35 din anexa VI la MARPOL trebuie să se calculeze indicele nominal al randamentului energetic obţinut - EEDI obţinut - dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:

a) nava este navă nouă;

b) nava este o navă nouă care a suferit o transformare importantă;

c) nava este o navă nouă sau o navă existentă care a suferit o transformare importantă, dar atât de extinsă încât ANR consideră respectiva navă ca o navă nou-construită.

(2) EEDI obţinut trebuie să fie calculat luând în considerare liniile directoare elaborate de către IMO şi adoptate prin Rezoluţia MEPC.212(63), astfel cum acestea au fost amendate ulterior prin Rezoluţia MEPC.224(64). EEDI obţinut este specific fiecărei nave, indică performanţa estimată a navei în termenii randamentului energetic şi se calculează prin grija proprietarului sau operatorului navei. EEDI obţinut trebuie să fie însoţit la bordul navei de dosarul tehnic al EEDI, care conţine informaţiile necesare pentru calcularea EEDI obţinut şi descrie metoda de calcul utilizată.

(3) Pentru navele care arborează pavilionul român, EEDI obţinut, însoţit de dosarul tehnic al EEDI, trebuie să fie verificat de către ANR sau de către o organizaţie recunoscută.

Art. 71. - (1) Pentru fiecare navă care arborează pavilionul român şi care aparţine unei categorii definite în regulile 2.25- 2.35 din anexa VI la MARPOL, dacă aceasta îndeplineşte una dintre următoarele condiţii:

a) nava este navă nouă;

b) nava este o navă nouă care a suferit o transformare importantă;

c) nava este o navă nouă sau o navă existentă care a suferit o transformare importantă, dar atât de extinsă încât ANR consideră respectiva navă ca o navă nou-construită; şi dacă acestei nave i se aplică prevederile capitolului 4 al anexei VI la MARPOL, EEDI obţinut trebuie să îndeplinească următoarea condiţie:

EEDI obţinut ≤ EEDI cerut = (1 - X/100) * valoarea liniei de referinţă,

în care X este factorul de reducere pentru EEDI cerut în raport cu linia de referinţă a EEDI, specificat în Tabelul 1 - Factorii de reducere (în procente) aplicabili EEDI în raport cu linia de referinţă, tabel care este cuprins în cadrul capitolului 4 al anexei VI la MARPOL.

(2) Pentru fiecare navă care arborează pavilionul român, nouă sau existentă, care a suferit o transformare importantă, dar atât de extinsă încât ANR consideră respectiva navă ca o navă nou-construită, EEDI obţinut trebuie să fie calculat şi să îndeplinească cerinţa din regula 21.1 din anexa VI la MARPOL, cu factorul de reducere aplicabil corespunzător tipului şi mărimii navei transformate, la data contractului de transformare ori, în absenţa unui contract, la data începerii transformării.

(3) Valoarea liniei de referinţă, prevăzută în regula 21.1 din anexa VI la MARPOL, se calculează după următoarea relaţie matematică:

Valoarea liniei de referinţă = a x b-c,

unde a, b şi c sunt parametrii indicaţi în Tabelul 2 - Parametrii utilizaţi pentru determinarea valorilor de referinţă aplicabile diferitelor tipuri de nave, tabel care este cuprins în cadrul capitolului 4 al anexei VI la MARPOL. La calcularea valorilor liniilor de referinţă se iau în considerare liniile directoare adoptate de către IMO prin Rezoluţia MEPC.231(65).

(4) La calcularea EEDI cerut pentru navele care arborează pavilionul român se va verifica dacă, prin concepţia sa, o navă permite să fie considerată că face parte din mai mult decât unul dintre tipurile de nave prevăzute în tabelul 2 care este cuprins în cadrul capitolului 4 al anexei VI la MARPOL. În caz afirmativ, se stabileşte că EEDI cerut pentru acea navă este cel mai riguros (cel mai scăzut) EEDI indicat în Tabelul 2 pentru tipurile de nave din care poate face parte respectiva navă.

(5) Navele care arborează pavilionul român şi cărora li se aplică regula 21 din anexa VI la MARPOL trebuie să aibă o putere de propulsie instalată care să nu fie mai mică decât puterea de propulsie necesară pentru a menţine manevrabilitatea navei în condiţii defavorabile. Determinarea puterii minime de propulsie necesare unei nave pentru ca aceasta să îşi menţină manevrabilitatea în condiţii defavorabile se va face în conformitate cu liniile directoare aprobate de către IMO prin Rezoluţia MEPC.232(65).

 

SECŢIUNEA a III-a

Planul de management al randamentului energetic al navei - SEEMP

(Regula 22 din anexa VI la MARPOL)

 

Art. 72. - (1) Fiecare navă care arborează pavilionul român şi căreia i se aplică regulile cuprinse în capitolul 4 al anexei VI la MARPOL trebuie să aibă la bord un Plan de management al randamentului energetic al navei - SEEMP, specific acesteia. SEEMP poate face parte din Sistemul de management al siguranţei navei - SMS.

(2) SEEMP trebuie elaborat prin grija proprietarului sau operatorului navei ţinând cont de liniile directoare elaborate de IMO, care au fost adoptate prin Rezoluţia MEPC,213(63). Pentru navele care arborează pavilionul român şi cărora li se aplică prevederile capitolului 4 al anexei VI la MARPOL, SEEMP se prezintă în cadrul inspecţiilor pentru obţinerea Certificatului internaţional referitor la randamentul energetic - Certificatul IEE.”

24. După anexă, care devine anexa nr. 1, se introduce o nouă anexă, anexa nr. 2, având conţinutul prevăzut în anexa la prezenta hotărâre.

25. După articolul 72 se introduce un nou articol, articolul 73, cu următorul cuprins:

“Art. 73. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.”

Art. II. - În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri prin ordin al ministrului transporturilor se vor publica liniile directoare necesare punerii în aplicare a anexei VI la MARPOL, adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională, prin următoarele rezoluţii ale Comitetului pentru protecţia mediului marin, în vigoare potrivit Convenţiei MARPOL:

a) Rezoluţia MEPC.212(63) adoptată la 2 martie 2012 - Liniile directoare din 2012 referitoare la metoda de calcul al indicelui nominal al randamentului energetic (EEDI) obţinut pentru nave noi, aşa cum au fost modificate prin Rezoluţia MEPC.224(64) adoptată la 5 octombrie 2012 - Amendamente la Liniile directoare din 2012 referitoare la metoda de calcul al indicelui nominal al randamentului energetic (EEDI) obţinut pentru nave noi;

b) Rezoluţia MEPC.213(63) adoptată la 2 martie 2012 - Liniile directoare din 2012 referitoare la elaborarea planului de management al randamentului energetic al navei (SEEMP);

c) Rezoluţia MEPC.214(63) adoptată la 2 martie 2012 - Liniile directoare din 2012 referitoare la inspecţia şi certificarea indicelui nominal al randamentului energetic (EEDI), aşa cum au fost modificate prin Rezoluţia MEPC.234(65) adoptată la 17 mai 2013 - Amendamente la Liniile directoare din 2012 referitoare la inspecţia şi certificarea indicelui nominal al randamentului energetic (EEDI);

d) Rezoluţia MEPC.231(65) adoptată la 17 mai 2013 - Liniile directoare din 2013 pentru calcularea liniilor de referinţă pentru utilizarea cu indicele nominal al randamentului energetic (EEDI);

e) Rezoluţia MEPC.232(65) adoptată la 17 mai 2013 - Liniile directoare interimare din 2013 pentru determinarea puterii minime de propulsie pentru menţinerea manevrabilităţii navelor în condiţii nefavorabile.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Ioan Rus

Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Lucian Aurescu

Ministrul economiei,

Constantin Niţă

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Attila Korodi

 

Bucureşti, 26 noiembrie 2014.

Nr. 1.074.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 2 la normele metodologice)

 

 

Model de:

CERTIFICAT INTERNATIONAL REFERITOR LA RANDAMENTUL ENERGETIC

INTERNATIONAL ENERGYEFFICIENCY CERTIFICATE

 

 

Emis în conformitate cu prevederile Protocolului din 1997, astfel cum acesta a fost modificat prin Rezoluţia MEPC.203(62), privind amendarea Convenţiei internaţionale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (denumită în continuare "Convenţia"), sub autoritatea

Issued under the provisions of the Protocol of 1997, as amended by Resolution MEPC.203(62), to amend the International Convention for the Prevention of Pollution from Ships, 1973, as modified by the Protocol of 1978 relating thereto, (hereinafter referred to as "the Convention") under the authority of the: 

 

Guvernului României

Government of Romania

prin Autoritatea Navală Română
by the Romanian Naval Authority


Caracteristicile navei1:
Particulars of ship1

Numele navei …………………………………….………………………………………..…………………………………………………………………….
Name of ship

Numărul sau literele distinctive

…..…………………………….………………………………………………………………………………………………………………………………….

Distinctive number or letters

Portul de înmatriculare …………….…………………………………………………………………………………………………………………………….

Port of registry

Tonajul brut …………………………………….…………..…………………………………………………………………………………………………….

Gross tonnage

IMO2 …………………………………….……………………………………………………………………………………………………………………….

IMO Number2


1 Caracteristicile navei pot fi, de asemenea, prezentate orizontal în casete.

Alternatively, the particulars of the ship may be placed horizontally in boxes.
2 În conformitate cu Sistemul OMI de numere de identificare a navelor, adoptat de către Organizaţie prin Rezoluţia A.600(15).

In accordance with IMO ship identification number scheme, adopted by the Organization by Resolution A.600(15).

SE CERTIFICĂ PRIN PREZENTUL:

THIS IS TO CERTIFY:

1. că nava a fost inspectată în conformitate cu regula 5.4 din anexa VI la Convenţie; şi

that the ship has been surveyed in accordance with regulation 5.4 of Annex VI of the Convention; and

2. că în urma acestei inspecţii s-a constatat că nava îndeplineşte prevederile aplicabile din regula 20, regula 21 şi regula 22.

that the survey shows that the ship complies with the applicable requirements in regulation 20, regulation 21 and regulation 22.

Data finalizării inspecţiei în baza căreia se emite prezentul certificat: ........................................................................................ zz/ll/aaaa

Completion date of survey on which this Certificate is based: dd/mm/yyyy

 

Emis la ………………………………………………………………………………………………………………………………..

Issued at

 

(Locul emiterii Certificatului)
(Place of issue of certificate)

zz/ll/aaaa: …………………….
dd/mm/yyyy

(Data emiterii)
(Date of issue)

…………………….
(Semnătura persoanei oficiale autorizate în mod
corespunzător să emită certificatul)
(Signature of duly authorized official issuing the
certificate)

(Sigiliul sau ştampila, după caz, a autorităţii)
(Seal or stamp of the authority, as appropriate)


Supliment la Certificatul internaţional referitor la randamentul energetic (Certificat IEE)
Supplement to the International Efficiency Certificate (IEE Certificate)

FIŞA CONSTRUCŢIEI REFERITOARE LA RANDAMENTUL ENERGETIC

RECORD OF CONSTRUCTION RELATING TO ENERGY EFFICIENCY

Note/Notes:
1 Această fişă trebuie permanent anexată Certificatului IEE. Certificatul IEE trebuie să fie disponibil în permanenţă la bordul navei.
This Record shall be permanently attached to the IEE Certificate. The IEE Certificate shall be available on board ship at all times.
2 Fişa trebuie redactată cel puţin în limba engleză, franceză sau spaniolă. Dacă este utilizată, de asemenea, o limbă oficială a ţării emitente, aceasta prevalează în cazul unui litigiu sau al unei divergenţe.
The Record shall be al least in English, French or Spanish. If an official language of the issuing Party is also used, this shall prevail in case of a dispute or discrepancy.
3 Înregistrările în căsuţe se vor face prin inserarea simbolului (x) pentru răspunsurile "da" şi "aplicabil" sau a simbolului (-) pentru răspunsurile "nu" şi "nu se aplică", după caz.
Entries in boxes shall be made by inserting either: a cross (x) for the answers "yes" and "applicable"; or a dash (-) for answers "no" and "not applicable", as appropriate.
4 Dacă nu se prevede în mod expres altfel, regulile menţionate în această fişă se referă la regulile din anexa VI la Convenţie, iar rezoluţiile sau circularele se referă la acelea adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională.
Unless otherwise stated, regulations mentioned in this Record refer to regulations in Annex VI of the Convention, and resolutions or circulars refer to those adopted by the International Maritime Organization.

 

1.      Caracteristicile navei:

2.      Particulars of ship

1.1. Numele navei ………………………………………………………………………………………………..

Name of ship

 

1.2. Numărul IMO ………………………………………………………………………………………………..

IMO Number

 

1.3. Data contractului de construcţie ……………………………………………………..……………………..

Date of building contract

 

1.4. Tonajul brut ………………………………………………………………………….……………………..

Gross tonnage

 

1.5. Deadweight-ul ……………………………………………………………………………………………..

Deadweight

 

1.6. Tipul navei3………………………………………………………………………………..………………..

Tipe of ship


3 Se inserează tipul navei în conformitate cu definiţiile specificate în regula 2. Navele care fac parte din mai mult decât unul dintre tipurile de navă definite în regula 2 ar trebui să fie considerate ca fiind de tipul de navă cu cel mai riguros (cel mai scăzut) EEDI cerut. Dacă nava nu face parte dintre tipurile de navă definite în regula 2, se inserează "Navă de alt tip decât cele definite în regula 2".

Insert ship type in accordance with definitions specified in regulation 2. Ships falling into more than one of the ship types defined in regulation 2 should be considered as being the ship type with the most stringent (the lowest) required EEDI. If ship does not fall into the ship types defined in regulation 2, insert "Ship other than any of the ship type defined in regulation 2".

 

2. Sistemul de propulsie

Propulsion system

 

2.1. Propulsie diesel ...................................................................................................... □

Diesel propulsion

2.2. Propulsie diesel-electrică ........................................................................................ □

Diesel-electric propulsion

2.3. Propulsie cu turbine ................................................................................................ □

Turbine propulsion

2.4. Propulsie hibridă ..................................................................................................... □

Hybrid propulsion

2.5. Sistem de propulsie altul decât oricare dintre sistemele menţionate mai sus ........................................................................................ □

Propulsion system other than any of the above

3. Indicele nominal al randamentului energetic obţinut (EEDI obţinut)

Attained Energy Efficiency Design Index (EEDI)

3.1. În conformitate cu regula 20.1, EEDI obţinut este calculat pe baza informaţiilor conţinute de dosarul tehnic al EEDI, care, de asemenea, arată procesul de calculare al EEDI obţinut ........................................................................................ □

The Attained EEDI in accordance with regulation 20.1 is calculated based on the information contained in the EEDI technical file which also shows the process of calculating the Attained EEDI.

EEDI obţinut este: ............................................................................................. grame de CO2/tonă-milă marina

The Attained EEDI is: ........................................................................................ grams-CO2/tonne-mile

3.2. EEDI obţinut nu este calculat pentru următoarele motive:

The Attained EEDI is not calculated as:

3.2.1. nava este exceptată în conformitate cu regula 20.1, întrucât nu este o navă nouă în sensul definiţiei din regula 2.23 ........................................................................................ □

the ship is exempt under regulation 20.1 as it is not a new ship as defined in regulation 2.23

3.2.2. tipul sistemului de propulsie este exceptat în conformitate cu regula 19.3 ........................................................................................................................................................... □

the type of propulsion system is exempt in accordance with regulation 19.3

3.2.3. nava este scutită de a îndeplini obligaţia prevăzută în regula 20 de către administraţia sa în conformitate cu regula 19.4 .................................................................................. □

the requirement of regulation 20 is waived by the ship's administration in accordance with regulation 19.4

3.2.4. tipul navei este exceptat în conformitate cu regula 20.1 ........................................................................................ □

the type of ship is exempt in accordance with regulation 20.1

4. EEDI cerut

Required EEDI

4.1. EEDI cerut este: ......................................................................................... grame de CO2/tonă-milă marină

The required EEDI is: ........................................................................................ grams-CO2/tonne-mile

4.2. EEDI cerut nu este aplicabil pentru următoarele motive:

The required EEDI is not applicable as:

4.2.1. nava este exceptată în conformitate cu regula 21.1, întrucât nu este o navă nouă în sensul definiţiei din regula 2.23 ........................................................................................ □

the ship is exempt under regulation 21.1 as it is not a new ship as defined in regulation 2.23

4.2.2. tipul sistemului de propulsie este exceptat în conformitate cu regula 19.3 .......................................................................................................................................................... □

the type of propulsion system is exempt in accordance with regulation 19.3

4.2.3. nava este scutită de a îndeplini obligaţia prevăzută în regula 21 de către administraţia sa în conformitate cu regula 19.4 .................................................................................. □

the requirement of regulation 21 is waived by the ship's administration in accordance with regulation 19.4

4.2.4. tipul navei este exceptat în conformitate cu regula 21.1 ....................................................................................................................................................................................... □

the type of ship is exempt in accordance with regulation 21.1

4.2.5. capacitatea navei este inferioară pragului capacităţii minime indicat în tabelul 1 al regulii 21.2 ........................................................................................................................... □

the ship's capacity is below the minimum capacity threshhold in table 1 of regulation 21.2

5. Planul de management al randamentului energetic al navei

Ship Energy Efficiency Management Plan

5.1. Nava este prevăzută cu un Plan de management al randamentului energetic al navei (SEEMP) în conformitate cu regula 22 .............................................................................. □

The ship is provided with a Ship Energy Efficiency Management Plan (SEEMP) in compliance with regulation 22.

6. Dosarul tehnic al EEDI
EEDI technical file

6.1. Certificatul IEE este însoţit de dosarul tehnic al EEDI în conformitate cu regula 20.1 ............................................... □

The IEE Certificate is accompanied by the EEDI technical file in compliance with regulation 20.1

 

6.2. Numărul de identificare/verificare al dosarului tehnic al EEDI .................................................................................

The EEDI technical file identification/verification number

6.3. Data de verificare a dosarului tehnic al EEDI .............................................................................................................

The EEDI technical file verification date

Se certifică prin prezenta că această fişă este corectă din toate punctele de vedere.
This is to certify that this Record is correct in all respects.

Emisă la ............................................................................................................................................................................

(Issued at)

(Locul emiterii fişei)
(Place of issue of the Record)

 

(zz/ll/aaaa): .......................................
(dd/mm/yyyy)

(Data emiterii)
(Date of issue)

.......................................
(Semnătura persoanei oficiale autorizate în mod
corespunzător să emită fişa)
(Signature of duly authorized official issuing the Record)

(Sigiliul sau ştampila, după caz, a autorităţii)
(Seal or stamp of the authority, as appropriate)

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Nr. 1.390 din 23 octombrie 2014

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Nr. 1.317 din 7 noiembrie 2014

 

ORDIN

pentru modificarea anexei nr. 5 la Ordinul ministrului transporturilor şi al ministrului sănătăţii nr. 1.259/1.392/2013 privind aprobarea înfiinţării, organizării şi funcţionării comisiilor medicale şi/sau psihologice în siguranţa transporturilor care eliberează avize medicale şi/sau psihologice de aptitudini pentru funcţiile din siguranţa transporturilor, precum şi a componenţei acestor comisii

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 38.327 din 17 septembrie 2014 al Compartimentului medical din cadrul Ministerului Transporturilor,

în temeiul prevederilor art. 14 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2013 privind reorganizarea reţelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor şi pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor şi ministrul sănătăţii emit următorul ordin:

Art. I.- Anexa nr. 5 la Ordinul ministrului transporturilor şi al ministrului sănătăţii nr. 1.259/1.392/2013 privind aprobarea înfiinţării, organizării şi funcţionării comisiilor medicale şi/sau psihologice în siguranţa transporturilor care eliberează avize medicale şi/sau psihologice de aptitudini pentru funcţiile din siguranţa transporturilor, precum şi a componenţei acestor comisii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 2 decembrie 2013, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor,

Ioan Rus

p. Ministrul sănătăţii,

Francisk Iulian Chiriac,

secretar de stat

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 5 la  Ordinul nr. 1.259/1.392/2013)

 

CERTIFICAT MEDICAL ŞI PSIHOLOGIC

MEDICAL AND PSYCHOLOGICAL FITNESS CERTIFICATE

 

Date despre navigator/Seafarer information

+.......................................................................+.......................................................................+

Numele solicitantului/Last name.....................................................

Prenumele solicitantului/First name.................................................

+.......................................................................+.......................................................................+

Data naşterii/Date of birth: ziua/day.........luna/month.......anul/year.................

Locul naşterii/Place of birth: Oraşul/City................................Ţara/Country............................

CNP/Personal numeric code................................................

+.......................................................................+.......................................................................+

Sexul/Gender: masculin/male: +......+ feminin/female +……........+

Naţionalitate/Nationality......................Rang/Rank.......................

+.......................................................................+.......................................................................+

Adresa aplicantului/Address of applicant.................................................................................

+........................................................................+..................................................................... +

Înălţimea/Height (m)...............Greutatea/Weight (kg).................,

Tensiunea/Blood pressure............Pulsul/Pulse............Respiraţia/Respiration...........................+

.........................................................................+........................................................................+

Declaraţia preşedintelui comisiei/Declaration of the president of the committee

I. Confirm verificarea documentelor de identificare la punctul de examinare. Da/Nu

Confirm that Identification documents were checked at the point of examination. Y/N

II. Rezultatele examenelor medicale

Results of medical examination (section A- I/9 Cod STCW)

 

1. Chirurgie

Surgery

apt/inapt

fit/unfit

2. Medicină internă

Internal disease

apt/inapt

fit/unfit

3. Neurologie

Neurology

apt/inapt

fit/unfit

4. Psihologie

Psychology

apt/inapt

fit/unfit

5. Psihiatrie

Psychiatry

apt/inapt

fit/unfit

6. Test sânge

Blood test

apt/inapt

fit/unfit

7. ORL

Ear, nose, throat

apt/inapt

fit/unfit

8. Oftalmologie

Ophthalmology

apt/inapt

fit/unfit

9. Stomatologie

Dentistry

apt/inapt

fit/unfit

 

Aplicantul este direct răspunzător de orice boală care este ascunsă la prezentul examen medical.

The applicant is directly responsible of any illness which is hidden at the present medical examination.

III. Navigatorul are/nu are nicio tulburare a acuităţii vizuale, a vederii colorate sau orice afecţiune medicală ce poate fi agravată de serviciul pe mare sau să pună în pericol sănătatea altor persoane. Da/Nu

The seafarer has/doesnt nave any visual acuity modifîcation, any colour vision modification or any medical condition likely to be aggravated by service at sea. Y/N

Data ultimului test al vederii colorate/Date of last colour vision test............................

IV. Data examinării/Date of examination: zi/day........lună/month........an/year...............

V. Data expirării certificatului/Expiry date of certificate zi/day........ lună/month........an/year...............

VI. Apt pentru efectuarea serviciului de cart Da/Nu Fit for lookout duties Y/N

 

Numele instituţiei autorizate să emită certificatul

Ştampila originală

(Name of authorised institution/official stamp)

Preşedintele comisiei

Numele, prenumele, grad profesional persoană autorizată

Signature of the authorized person

 

Am fost informat despre conţinutul certificatului şi dreptul de reexaminare conform paragrafului 6 din secţiunea A-l/9/(Confirm has been informed of the contents of the certificate)

Semnătura aplicantului (în prezenţa medicului examinator)/Signature of applicant (in the presence of the examining physician)............................

Eliberat în conformitate cu prevederile STCW 1978, cu amendamentele în vigoare, şi ale Convenţiei maritime a muncii MLC 2006/Issued in accordance with the requirements of the STCW 1978, as amended, and the Maritime Labour Convention, 2006.

 

 


MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Nr. 1.449 din 28 noiembrie 2014

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 798 din 25 noiembrie 2014

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 60/3272006

 

Văzând Referatul de aprobare nr. N.B. 10.387/2014 al Ministerului Sănătăţii şi nr. D.G. 1.942 din 25 noiembrie 2014 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, având în vedere:

- titlul VIII din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor:

- art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. - Normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 60/32/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 16 februarie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 5, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - (1) Pentru a beneficia de concedii şi indemnizaţii, persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sunt obligate să depună declaraţia de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii la casa de asigurări de sănătate la care aceştia sunt luaţi în evidenţă ca plătitori de contribuţie de asigurări sociale de sănătate. Cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de 0.85% se datorează asupra veniturilor supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, asupra veniturilor declarate în contractele de asigurare socială, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau asupra veniturilor declarate la casele de asigurări de sănătate de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare.”

2. La articolul 9 alineatul (5), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

„e) asupra veniturilor declarate la casele de asigurări de sănătate pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. f) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare.”.

3. La articolul 43, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) De drepturile prevăzute la alin. (1) beneficiază şi femeile care nu se mai află, din motive neimputabile lor, în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, dacă nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calităţii de asigurat. Faptul că pierderea calităţii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei în cauză se dovedeşte cu acte oficiale eliberate de angajatori sau de asimilaţii acestora, iar indemnizaţia se achită din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate unde medicul de familie al asiguratei are încheiată convenţie.”

4. Articolul 62 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 62. - În cazul în care, potrivit legii, angajatorul îşi suspendă temporar activitatea sau activitatea acestuia încetează prin: divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciară, lichidare judiciară, faliment sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege, drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, care s-au născut anterior ivirii acestor situaţii, se achită din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate unde medicul de familie al asiguratului are încheiată convenţie.11

5. La articolul 65, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 65. - (1) Durata concediilor pentru tuberculoză, neoplazii, SIDA, boli cardiovasculare, a concediilor pentru sarcină şi lăuzie, îngrijirea copilului bolnav, pentru reducerea timpului de muncă şi pentru carantină, precum şi pentru risc maternal nu diminuează numărul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afecţiuni.”

6. Articolul 82 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 82. - Îndemnizaţiile pot fi solicitate, pe baza actelor justificative, în termen de 90 de zile de la data la care persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2), art. 32 alin. (1), precum şi plătitorii prevăzuţi la art. 36 alin. (3) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, erau în drept să le solicite. Cuantumul indemnizaţiilor astfel solicitate se achită la nivelul cuvenit în perioada prevăzută în certificatul medical.”

7. În anexa nr. 4, “Declaraţie de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii”, după punctul 2.1.4 se introduce un nou punct, punctul 2.1.5, cu următorul cuprins:

“2.1.5. D Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare”.

8. În anexa nr. 4, la punctul 3, subpunctul 3.1, ultimul paragraf se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Se completează de asiguraţii de la pct. 2.1.4 şi 2.1.5.”

9. În anexa nr. 9, “Cerere-tip privind solicitarea indemnizaţiei de asigurări sociale de sănătate”, la punctul 2 “Calitatea solicitantului”, se adaugă o nouă categorie, cu următorul cuprins:

“Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare”.

10. Anexa nr. 11A se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Nicolae Bănicioiu

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Vasile Ciurchea

 

ANEXĂ

(ANEXA Nr. 11A la norme)

 

METODOLOGIE

de transmitere pe cale electronică a datelor privind certificatele medicale eliberate de medicii curanţi din unităţile sanitare care au încheiat o convenţie în acest sens cu casele de asigurări de sănătate

 

Condiţii generale

Datele în format electronic se transmit on-line, folosind semnătură electronică agreată de ambele părţi.

Centralizatorul certificatelor de concediu medical eliberate, prezentat în anexa nr. 11 la norme, pe suport hârtie, semnat şi ştampilat de reprezentantul legal al unităţii sanitare, se transmite la casa de asigurări de sănătate cu care unitatea sanitară a încheiat o convenţie în acest sens conform normelor în vigoare în cazul transmiterii datelor on-line.

Condiţii tehnice standard pentru formatul electronic

Fişierul de raportare va avea o structura de tip XML, care va conţine datele aferente concediilor medicale eliberate asiguraţilor de către medicii curanţi în luna pentru care se face raportarea.

Denumirea şi formatul fişierului sunt obligatorii şi vor fi publicate pe pagina web a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate www.cnas.ro.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.